Sei sulla pagina 1di 4

.

UI

Consideratd mutt timp o limbd in secolul al XIV-lea engleza suferise mai OOOA lIustra1ia
multe transfo~. Umba acelei epoci este asta:zi unei car1i medievale
inferioara, engleza a f1!f1orit numita: "engleza mijlocie", pentru a o deosebi reprezentand un
cam pe fa sfar~itul secolului al atat de anglo-sa:xoru! cat ~i de engleza moderrul plugar in timpul
care s-a dezvoltat mai tarziu. in aceea~i perioa- lucrului. in poemul
XlV-Iea, o perioadd dominatd ~, cand limba englez;l a triumfat 1n societate, ea sau. Petre Plugarul.
a devenit ~i limba marilor creatii literare. Unele William Langland i~i
de marele scriitor Geoffrey erau opere 1n proza, printre care de mare valoa- idealizeaza
Chaucer. re au fost relata:ri1edespre devotiunea mistico- personajul principal.
religioas;l ca, de exemplu, Norul necunoa~terii, O parte din
creatie a unui anonim, Treptele perfectiunii a lui personajele
E ngleza veche sau anglo-saxona a fost o Walter Hinton ~i Revelatii1e dragostei divine poemului personifica
limb~ vorbita de toate p~turile sociale 1na- scris;l de o c;l1ug::rrit;l,Julian din NolWich. cele ~apte pacate de
inte de anul 1066 ~i 1n aceasta limba au Umba englez;l se utiliza ~i la traducerea tex" moarte. cum ar fi
fost create multe opere literare. Dup~ cucerirea telor biblice ~i 1nsu~i rebelul religios John Wy- Mandria (dreapta
Norman& limba clasei conduc~toare ~i a cliffe, Impreuru! cu succesorii s;li, au creat in:inuri sus) sau Lacomia
persoanelor educate din Anglia a devenit limba religioase, cu toate c;l Wycliffe a continuat s;l fo- (dreapta jos).
franceza, 1n vreme ce lucr.'l1ile scolastice erau loseasc:I limba latiru! pentru lucr:1ri1escolastice. Descrierile lui
scrise 1n limba latiOO.Totu~i, o data cu sl;lbirea Langland sunt pline
legaturilor dintre aristocratia engleza ~i francezi, Dialecte de via1a. mai ales
limba engleza nu numai c~ a supravietuit dar a Din punct de vedere pur literar, cele mai impor- cea pe care o face
1nceput s;l se rnspandeasc~ din ce 1n ce mai tante lucrnri ale perioadei au fost o seanlli de Lacomiei
mult. jn anull362, parlamentul englez a legiferat mari poeme. Wi1liam Langland, autorul poemu- prezentand-o ca pe
~i explicat c~ din moment ce limba franceza nu lui Sir Gawain ~i Cavalernl verde a compus 1n un mizerabil be1iv.
mai era 1nteleas~de toata lumea, procedurile din dialect West Midlands care era sortit s;l disparn. Dupa ce Ra1iunea le
tribuna1e uhnau s~ se desf~~are 1n viitor 1n Spre deosebire de acesta, dialectul Est 1ine o predica. Viciile
limba englezJ. DK1 anul 1375, limba engleza a Midlands, allui Geoffrey Chaucer, era cel mai se caiesc ~i in final il
1nceput s;l devirul limba oficial~ de instruire din frecvent folosit la Londra, 1n tribunale ~i universi- urmeaza pe plugarul
.~coli. Utilizarea ei tot mai frecventa a culminat cu ta:ti.in mod normal, acest dialect a devenit limba Petre in incercarea
rostirea, 1n parlament, a discursului din partea national;l ~i a evoluat de-a lungul secolelor deve- de a crea o lume
casei regale, 1n anuI1399, 1n limba engleza. nind limba englez;l vorbita: asta:zi. Ca urmare, mai buna.

29
EPOCA LUI CHAUCER

putem citi ~i 1ntelege opera scris~ de Chaucer cu O Maicu'a Julian era


toate al e nevoie de un oarecare efort ~i o o calugari,a din seco-
anumitl preg~tire pentru a o descifra. Pe de altl lul a! XIV-Iea care
parte, scrierile poetilor West Midlands se traia intr-o manastire
asearnana mai mult cu o altllimb~ -un accident benedictina din Nor-
geografic care, 1n fond, le-a limitat popularitatea. wich. Cartea ei Reve-
Sir Gawain ~i Cavalerul Verde face parte lafiile dragostei divine
dintr-un grup de patru poeme cuprinse 1ntr-un a reprezentat prima
singur manuscris. Celelalte trei poeme sunt: opera !iterara in lim- ~
Lacrima, Curatenia ~i Rdbdarea. Este posibil ca ba eng!eza scrisa de ~
toate cele patru poeme s~ aiba. un singur autor
anonim. Ele sunt scrise 1n acel~i fel ~i utilizeaz:l
acee~i tehnial a versificatiei. Toate poartl un
mesaj religios, grav. Sir Gawain ~i Cavalerul
Verde este plin de o frnmantare narativa care fac
ca poemul s~ fie mult deosebit fa~ de celelalte.
Totul 1ncepe la curtea regelui Arthur, 1n
Camelot, 1n ziua Anului Nou, cand un personaj
extraordinar intra 1n sala regelui -un cavaler cu
piele verde, cu par verde ~i acoperit cu o armurn din Canterbury ne
verde. Cavalerul1l provoaalla duel pe unul din- ofer3 o retrospectiv3
tre cavalerii regelui, Gawain, care 1l1nvinge chiar vie ~i in acela~i timp
cu securea strainului misterios dup~ ce promi- amuzant3 a vie~ii din
sese s;l accepte o loviturn similarn la trecerea Evul Mediu.
unui an. Gawain 1l d~piteaza pe Cavalerul Ver-
~
de, care cu multl deta~are 'i,'!iridial propriul cap O Un manuscris al ~
.0
retezat ~i pleac~. Dup~ un an, Gawain pleaal Povest;r;'or d;n Can- ~
15
pentru a-~i respecta promisiunea ~i 1nta1ne~te(~i terbury compuse de ii
nu rezistl 1ntotdeauna) diverse tentatii, 1n dru- '8
William Chaucer. A- "'
mullui c~tre Capela Verde. Acolo, el descopern ceasta capodopera
identitatea Cavalerului Verde ~i puterea loviturii era ilustrata cu nu-
pe care trebuie s;l o 1ndure. meroase desene. Ver-
surile de inceput sunt
Marile poeme dedicate miracolului
Viziunea desprePetre Plugarul numitl de obicei rena~terii vie,ii in
doar Petre Plugarul reprezintl, de departe, o luc- timpul primaverii.
rare mult mai amp~. Anumite trimiteri din acest
poem sugereaza al autorul ar fi fost un preot
sarac, numit William Langland, cu toate al este
posibil ~i ca poemul s~ fi fost scris de mai multe
maini. Dac~ "Long Will" ("Lunganul Will") care
se pare al ar fi scris 1n poem despre propria lui
persoana, nu a fost un personaj fictiv ci a fost o j
persoaru1 re~, instruitl langa Great Malvem, el
~i-a 1ncropit o Via~ 1n Londra ~i a compus trei
versiuni ale marelui poem, 1n decursul a treizeci
de ani, 1ntre 1360 ~i putin lnainte de 1400.
Petre Plugarul este conceput sub forma unui
vis, un procedeu literar foarte popular 1n Evul
Mediu, care i-a permis scriitorului s~ combine

00 Doua dintre Po- O O ilustratie


vest;r;/e d;n Canterbury. cuprinsa in
..Povestirea nevestei manuscrisul poemului
din Bath" (stanga) des- Troilus ~i Cressida
crie un cavaler care se scris de William
casatore~te cu O vraji- Chaucer cam prin
toare, In vreme ce ..Po- anul 1 380. lIustratia
vestirea duhovnicului il prezinta pe
de maici" Gos) este O Chaucer la curtea
tabula despre un coco~ regelui Richard al 11-
numit Chanticleer. lea, citindu-i poemul.
Cea mai mare parte
a literaturii din Evul
Mediu era citita cu
voce tare. Engleza lui
Chaucer se ortografia
~i se pronunta foarte
diferit de engleza
vorbita ~i scrisa
astazi iar ortografia
nu a fost
standardizata decat
dupa perioada lui
Shakespeare.

30
C Pelerini parasind
londra in drum spre
Canterbury (stanga)
~i care se intretineau
povestindu-~i unul al-
tuia diverse patanii.
in ciuda faptului ca
poemul este netermi-
nat, cele 24 de po-
vestiri constituie cea
mai reu~ita colectie
de povestiri din Evul
Mediu. Fiecare po-
vestire se potrive~te
caracterului povesti- DIACUL
torului. De exemplu A clerk ther was of Oxenford also,
C:-povestirea morarului That unto logyk hadde long ago
As leene was his horse as is a rake,
~ (stanga-dedesubt) es- ~ I And he nas nat right fat, I undertake,
~ te complet opusa cu ~ But looked holwe, and thereto sobrely

£ cea a diacului sfrijit ~i £ I De asemenea,era un diac din Oxford care, cu mult


~ .~ timp in unna studiase logica, Calul sau era la fel de
~ mohorat (dreapta) ~
slab ca o gloaba $i nici el nu era chiar gras, aratand
~ sau cu cea a caluga- ~ sfrijit $i foarte mohoclt.
~ rului (stanga-jos). ~ I

personaje ~i idei reale cu personaje ~i idei scenei de dupa crucificare, atunci cand 'ziua
imaginare. Langland se autodescrie, undeva pe fricii s-a retras ~i intunericul a devenit saare'. O
dealurile din Malvem, adonnind ~i visand «un alta trnsatura caracteristica a acestui gen de
cimp plin cu oameni" care se vor dovedi a fi, de versuri a reprezinta falasirea unui numar fix de
fapt, viziuni de ansamblu ale tipologiilor medie- silabe accentuate.
vale. Cea mai mare parte a actiunii este o alego- Versificatia aliterativa s-a bucurat de un mare
rie 1n care sunt distribuite diferite personaje, cum succes, dupa a revenire brusca ~i inexplicabila in
ar fi Lingu~irea, !o$elatoria sau intelepciunea, ale secalul al XIV-Iea. Locul ei a fast luat de a naua
caror fapte sunt tesute cu multa abilitate pentru versificatie in care fiecare vers avea, in general,
ca 1n fInal sa dea na~tere unei adevarate nara- acela~i numar de silabe, accentuate sau
tiuni. Punctul culminant ii reprezinta o judecata neaccentuate ~i in care deseari, tenninatia
a regelui, care utilizeaza Ratiunea pe post de versurilar rima.
~ cancelar ~i CO0,5tiintaca ratiune suprema.
MORARUL :3 Aceasta poate fi privita ca o critica implicita la Pionierul
FuJ b)g he was of brown, and eek of hones. ~ adresa cancelarilor ~i a justitiei supreme engleze Geoffrey Chaucer a fost primul mare maestru
.He was a janglere and a goliarde:J.",
And that was most of synne and harlotries ~ ceea ce a facut ca Langland sa fie cu adevarat englez al acestui gen de versificatie ale carei trJ-
Era un barbat brunet, 0505.
renumit pentru denuntarea abuzurilor din sanul s:lturi au fast imprumutate din limba francez:l.
Vorbea tare ~i 5punea pove~ti indecente, ceie mai bisericii ~i statului englez. Faima de care s-a bu- Shakespeare, Milton, Wordsworth ~i alti mari
multe de5pre p:!cat, ~i care ernu pline de vulgaritate.
curat Petre Plugarul 1n randul contemporanilor poeti au folosit cu prec:ldare aceast:l tehnict.
poate fi u~or demonstrata prin faptul ca unul Chaucer a fast un pionier atat In domeniul
dintre conducatorii rascoalei taranilor din 1381, limbii cat ~i al tehnicilor versificatiei folasind un
John Ball, a amintit despre poem 1ntr-o scrisoare num:lr imens de cuvinte de inspiratie strJin:l. Re-
adresata unui alt rasculat -un omagiu care zultatul a constat Intr-a imbog:ltire continu:l, per-
probabil nu i-afost de mare ajutor lui Langland manent:l a limbii engleze, f:lcand-a mai flexibil:l
(daca el a fost adevaratul autor), din moment ce ~i totodat:l mai capabil:l s:l exprime diferite nu-
rascoala a fost 1nabu~ita. ante de Intelesuri. Realiz:lrile lui Chaucer nu au
in orice caz, alte 'viziuni' care urmeaza 1n po- fost Ins:l doar de ordin tehnic, el a fost un mare
em au clarificat faptul ca Langland nu a fost un poet care a Intruchipat un talent liric ie~il din
reformator social ci mai degraba un moralist care comun, cu viziunea unui romancier care observ:l
predica 1n favoarea 1ndrept:lrii personale. li este atent toate sl:lbiciunile umane.
miia de suferintele oamenilor obi.5nuiti dar acest Chaucer s-a ruIscut, probabil, In anul 1342.
fapt nu ii face sa ii infrumuseteze, autorul inclu- Era !1ul unui negustor de vinuri din localitatea
zand 1n opera sa descrieri ca 'paznicul de vana- Ipswich, dar se pare c:l ~i-a petrecut cea mai
toare ~i sotia -beti'. Personajul principal din luc- mare parte a copil:lriei In Londra. in anul 1357
rarea lui Langland este Petre Plugarul care este artistul era paj la curtea regah'l ~i a luat parte la
descris mai 1nt:1ica un om onest, muncitor, ser- cotropirea Frantei (1359), ocazie In care a fast
vitor al unui bun stapan, Sf. Adevar. Pe parcursul capturat ~i eliberat In schimbul unei sume de
poemului, Petre devine un personaj din ce 1n ce bani. Despre viata lui nu se mai ~tie nimic
mai complex pentru ca 1n fInal sa devina foarte altceva paruI In anul 1367 cind poetul era deja
cALUGARUL greu de deosebit chiar de Hristos lnsU$i.
membru al curtii regale.
ofprikyngandofbunryng
for tbeba", De la acea vreme el e devenit un o!1cial de
Wasai bls lust; for no cost wolde be spa", Alitera+ia
Wbat sbolde be studje and make bymsel~ wood, ~ Incredere trimis adesea In strJin:ltate cu diferite
upona bookjn cloyst",
al~ topour, Langland ~i autorullui Gawain au folosit o tehni- misiuni confidentiale (atat de confidentia1e Incat
OrsuynkenWitbblsbandes,andlabou"" ca a versificat;ei a carei istorie dateaza din
As Ausryn bit? .. p eri- nici azi nu se ~tie despre ce era volba). in mod
oada anglo-saxona. Trasatura ei cea mai izbitoa- evident, el a pro!1tat de ocaziile pe care le-a avut
SingUrn lui placere ern de a goni iepurii ~i de a vana; nu 1 .i5 s: ali . ( d
ar fi precupetit nimic pentru aceasta De ce sa studieze ~i ::J re a lOSt teratia nunuta uneon ~l rima e ca- Inv:ltand nu doar limba francez:l ci ~i pe cea
sa innebuneasca,st3nd ve~nic aplecat deasuprn unei carti, ~ pat) care implica alaturarea unor cuvinte cheie
intr-o manj(stire, sa trudeasca~i sa munceascadupa cum E ', . italiana. Opera lui a fost influentat:l de mari au-
a poruncitSf Augustin? ~ care 1OCep CU acela~l sunet (deo blcel
.. consoarul ).
tori italieni, cum ar !1 Dante sau Boccaccio. Mai
~ Un exemplu al efectelor puternice care pot fi tarziu, Chaucer a fost nurnit ~ef al biroului v;lmi-
.:g. atinse printr-o buna stapanire a tehnicii aliteratiei lor In portul Londrei ~i a locuit Intr-un aparta-
I "'= poate fi observata 1n descrierea lui Langland a ment rnic, situat deasupra po!iii Aldgate (una din

31
.I:J
(~'
,1!(;1
EPOCA LUI CHAUCER

portile de intrare in Londm). Dupa o scurta lui Geoffrey Chaucer. Dupa ce inainte preluase
perioada de dizgratie, din anull386, el a devenit atat de multe teme de la alti scriitori, artistul a
cancelarul regelui in anwl389, flind raspunzator creat o opera dupa o conceptie m:liastra care
NEVASTA DIN BArn
pentru toate lucrarile de construc:!;ii executate la pare sa-i apal1irul in intregime: un grup de
She was a wo11hy woman all hlr Iyve,
palatele sau la diferitele proprietati regale. pelerini care cal:ltoresc dinspre Londra spre
Housebondes at chlrche dore she hadde Jyve
.In fe/aweshlp wet koude she /a"ghe and calpe Doi ani rnai tfu"Ziu Chaucer a demisionat Cantetbury ~i inapoi ~i care au consimtit sa-~i
of remedies oflove she knew per chaunce,
For she koude of that art the o/de daunce.
(duPa standardele secolului al XIV-lea era destul spuna, pe clnd, povestirile.
de batran) ~i a ocupat o pozitie rnai pu:!;in Acest cadru i-a oferit posibilitatea sa descrie
Ea a dus toaUl viata un trai confortabil ~i s-a casatorit
la biserid! de cinci ori. in societate ~tia sa rada de
obositoare, ca administrator al unui domeniu dive~i indivizi ce apa11ineauunor clase ~i tipolo-
glumeie care se faceau. ~tia totul despre drngoste ~i regal din Somerset. A rarnas in gra:!;iile regale gii complet diferite ~i de a reda tot felul de po-
intelegea perfect capcanele jocului vestiri, eroice sau care doar parodiau eroismul,
chiar ~i dupa lovitura de stat, din anw1399, cand
tronul a fast ocupat de now rege Henric al N- studiat violente dar complet edificatoare, adop-
lea, an in care artistul a inchiriat pe termen lung tand stilul cel maicaracteristic fiecarui personaj.
o casa in Westminster. Din pacate a murit la Printre multe altf;le, Chaucer a fost un mare
pu:!;in timp dupa aceea, in anul 1400 ~i a fost umorist ~i in ciuda faptului ca ~i inaintea lui in
ingropat in locul care azi se nume~te "Poet's literatura engleza se utilizase umorul, el a fost
Comer" (Coltul Poetului) in Westminster Abbey. primul care s-a folosit de un umor spumos ~i de
bun gust.
Dragoste de curte
~
!
r
Apropierea lui Chaucer de diferite cur:!;i~i culturi Lumea medievala
sWine, la fel ca buna cunoa~tere a naturii Varietatea tipologica umana din aceste povestiri
umane, la toate nivelele societatii, i-au Imbogatit este imensa -cavaleri ~i scutieri, calugari,
cu sigurant:l opera. Se cunosc relativ pu:!;ine calugarile, diaconi, negustori, mornri ~i mulli
lucruri despre viata lui particulara ~i despre al1;ii. Mare parte a originalitalii lui William
sentimentele care l-au incercat. Chaucer se datoreaza faptului ca aceste
j Stim, de exemplu, ca a fost casatorit dar nu ~i personaje nu reprezinta personificari1e unor
daca a avut o casnicie fericita sau daca a urmat tipologii bine studiate -ca 1n poemul lui
modelw "dmgostei de curte" idolatrizand, de la Langland -ci ni~te creaturi care par a fi vii. Cu
distanta, o femeie care prin na~tere era toate ca 1n momentul moItii lui William Chaucer
.., aristocrata. Povestirile din Canterbury au ramas neterminate,
Multe din scrierile timpurii ale lui Chaucer ele au 1';.lmascele mai variate ~i atractive imagini
( Ca11ea Ducesei, Casa Faimoasd, Parlamentul pe care le avem despre lumea medievala.
Ordtdniilo1; Legenda Bunelor Femei) au avut ca
teme principalele teme fIXe medievale cum ar fi
visele ~i dmgostea platonica.
Acest lucru apare ~i rnai evident in prima CAVALERUL
capodopera a lui Chaucer, Troilus ~i Cressida; un though that he were won by, he was wys, I
LHI~
~
poem lung in care subiectul este preluat de la And of his pon as meeke as is a mayde,
Boccaccio. in Troia, ora~ ocupat, Troilus o He nevere yet no vi/eynye ne sayde
In at his lyf unto no maner wight,
~ iube~te ~i o cucere~te pe Cressida care este pusa He was a venuy, pa/fit gentil Kn}8ht
~ :3 intr-o pozitie dificila din cauza tatalui ei care a
Cu toate ca avea o pozitie importanta, era intelept ~i
~ trecut de partea inamicului. Dupa ce e obligata politicos, la tel de bland ca o tecioara, in intreaga lui viata
~ sa i se alature, ea ~i va gasi cucind un nou iubit, nu tusese violent sau crud. Era cavalerul perfect,
credincios si curtenitor.
~ din clndul grecilor. Chaucer preia aceasta
t poveste simplista ~i in timp ce respecta
~ conven:!;ia dmgostei de curte trateaza cu mult
realism subiectul care face din comportamentul
0000 In crearea personajelor sale Cressidei unul urnan ~i chiar de inteles.
Chaucer s-a inspirat din tipologia diferitelor
straturi sociale ~i ne ofera o imagine vie a Povestirile din Canterbury
manierelor, Imbracamintei ~i ideilor populare Povestirile din Canterbury au reprezentat
In Anglia secolului al XIV-Iea. capodopera care a incununat intreaga opera a

."12