Teodora Olariu | | ANESTEZIE $I URGENTE IN TERAPIE INTENSIVACondit scare apes urgenfle sueicirshituriale sant fare dite $i Sint moduse de sir puologice apravac, aeidenc de eile 9h de viuch,calaiinatal, agresiv, weumatisme,inioxcei, assets sore Free aacnte sinagi, masurile de urgengh trebule cunoseute sf opicte ‘pid in prmele mite le evenimentl Seenatd respec progres snack sabe pen sade anil VE at Hue st We in Faclates de Medicins General, Famacie gi Mescins Dental din caal Universi de Vest Vasile ald in Arad, eupeinind {fetes esptolesuplimentre la cee steno. ESNGigt Find de uittea acest manuals de euvintle marl profesor Tacobovick ear pune: TCrmthl aa an neo edspundee mai mare dec el hema i dips Ge vipa semenula sv" ne dim scuma hor ce indie sau Sosa ee tua exe pitts de bolo cu” VIATA™ DARUL ce tna de pret pe care ra primi anaes Durerea set strc a drei Dror pave oat o apa materi wi, Ea este prezet In ota fen ‘ie animal vegetal, rmindod dar ca manifesare Se dif “nimalee isi manifesta due prin cuspae, ji retag membre eit dif ssahte, devin agitate, aghesive. In regnol vegetal, cerettorl Sadan Inge Chanda Bose, arta ca platelesimt dees, France se ‘asies, i pend din ulate a forest {Erom, dateren ese un simp de bal, ese un Ypznc" l stati, De cum se spune, ct pesoanele care mu cunose dierea din causa unoe Afeienje pave au o Fosasbitate la oa. sau asimbole De is gst neva fost taramisecuvitele alas, alge, ages care x [at baja do-curopesn cing alg” resi in mle euvite la ol algie (ice) sevagie (duere kadia pe taicetal unui ner), porte (duces fore mare), hipolgceie (Guede Intensate |e. trnlgesie (absefa dure), analgete {medicament care suring rere), eatin analzeti ones) ‘Cavan vdurere™ deny dnteun cuvint lan: “dole cate tnt Hn TBotaur fm fences dolore Gn salina}, lor Fn ‘pani pore hueree mand, a apink din yremusle atemporale ale zilor aves Pngeau de dimen! prodose de fat infefios! su toxic (om & font Puget de serpin) Rae apo dren provost de agresiile naturale, apoi de develrite ntnisuelor normale ele organisms gi mal spot tonura esa in ‘pte de invept le cir bag oo ae tno seit fs dure, cre este dat de factor Tulip cae Yin de rast educaic fia, eigoas, de expeinta {Treas propic posi (nd dren fost bine i) sa newstivt ey inca al Nee sin 6 wef apart ees: bros sult? 2 Giada apian? 1 focaiare dare! {Mtb fonn a au: ep, pst jungi, puma 5Se pecmanet sau clcatva? lochs sa uid? ac caer fanatic su ‘mice dre (periods) {ack dere se acetamide a reps act rere ee noite ale simpome ac cadet apo entace Doras et provocatl de leine,agresiane comport san defiete fatologce, cate apa in fests organ, Exist ma male dfn le {hu cepnd eu ues simple, cade xem: ‘rel muea tere "o experealopus peri ‘Durrea ete un gid de dugnoste pened Dore este ,Pieten gi dusman” (TOlr). Pit pentru e aman © ‘wall, find in simplom si diyman deoarece +a produ un element _ pals. Defi en mai accepts de Comite 1ASP (terion Assocation forth Stay of Pan) de xc In nal 1994, ied esa al comple, ‘ete coun ase: .Dutren ete o experienh senzrlé emoponls | Gegadaila dts de 6 Teztue slat verbs Sau poten, sa, deo | Sctee cutement es refer ao asemenes lean Meskey)* | Clasifcarea dare: [Bast vata este clasificat in fancied: 1 local ein paid (eaux psbogent) mist (ncoplasnal) 2. Toca de aparifie a dure rere primar (principal) S duree Secunda (radia pe tect un nes) | cee refer (viscosa reteria pe zona somiea) 3. mod de proere | dares putologiek 2 nee experimental 4 duphevolutie dee atk = dere cron ‘purr dspre dack dispar cauza su ach ese cect att Dict lezimes 2 prods modifeiri morfofuneionale mai regnate esa pert tp ndalngat Shisha ole stat in care aparedorerea(Nowdembas); ") Durreaprovoeald de fict) exlemi, cae ae urmitoacle patculaiiir = afte ern are o duet mai mare simu dispare pnt I disparitia “dere nu se pate localiza exact 1 satemol eros nueste fect ©) Dursrea aso lertnlor sistema news, care ave urmioarle particular: = cate afcat tegument = dures ese ge Toalzat = dureren este de lung drat dureres muse poate evite, Tern afetena sistema! nerves, poate genetalizat 4) Durer stipe, asia unor ctor de medi, social, psiologe Ldn fn consderare cicepori (rsepci i drei, meeaic, chi termi, polimodal,patem aff ch exist = durereprimard (ascui, de su dart, ine lealizat) Tuer secundara Gud, diaz prelungi) Durrea seu este considera un simptom yi amanit 0 deeslre in feilove stun terminal deslana care anus eal. ‘Dureea croc, este o dereplare a mecanismului normal de prveete “impotiva agresiumilor interne gt exteme, © putem deja nui Boal 31 © ‘meni inte 1 Tun sau chise a Darerea coed se impart in: dors toned benign = urera cron neoplzich ‘Ovicum er fi dures conic duce ca timpal la limitarea action fice, ‘Scie si mente, pentane respective, avdnd perturb de comportament familias profesioal,deprese,anxette, fc, perturb le somal, 7