Sei sulla pagina 1di 4

PROFILUL – STIINTELE NATURII

CE ESTE OMUL?

DISCIPLINA: FILOZOFIE

BUZAU 2019

CE ESTE OMUL?
“ Toate mașinile Ford sunt la fel” , obișnuia să spună fabricantul , “ dar niciodată doi
oameni nu sunt identici.” Orice nouă viață reprezintă altceva sub soare , ceva ce nu s-a mai
văzut si nici nu se va mai vedea vreodată. Aceasta este ideea pe care trebuie să o avem despre
om . Trebuie să căutam acea scânteie a personalitații care ne face altfel decat ceilalți și să
încercăm să profităm de pe urma acesteia la maximum.

Natura și locul omului în lume , cunoașterea , libertatea , dreptatea etc. constituie teme
care nu pot fi abordate decât în legătură cu omul . Astfel filozoful german Immanuel Kant ,
pentru a răspunde la întrebarea Ce este omul ?, a identificat trei mari direcții care vizau
cunoașterea ( Ce pot să știu?), morala (Ce trebuie să fac?) și relația cu divinitatea ( Ce-mi
este îngăduit să sper?). Ultimele trei intrebări se subsumează întrebării Ce este omul ? ,
deoarece in jurul omului pivotează totul( C. Noica)1 și putem completa cu restul concepției
filozofice a lui Noica că “ prin om , filozofia gândește umanul dincolo de el “ . Filozoful pleacă
astfel de la o teză filozofică în care spune că omul nu poate fi definit prin știință, dar el este
un punct central al creării universului și privit ca cea mai enigmatică ființă. De aceea omul
rămâne punctul de plecare pentru multe din lucrările marilor filozofi oferind o sursă
inepuizabilă de senimente, senzații, idei și teze.
Fiecare disciplină (psihologia, sociologia, istoria, antropologia etc.) dintre cele
studiate oferă o anumită perspectivă şi accentuează o anumită trăsătură a omului – însă toate
răspunsurile unor astfel de ştiinţe par să fie nesatisfăcătoare, întrucât par să scape din vedere
tocmai esenţialul: profunzimea şi dramatismul condiţiei umane. Filosofia pare să fie disciplina
care îşi asumă tocmai surprinderea acestei dimensiuni a naturii umane. Totodată acestea sunt
puncte de vedere reducţioniste, limitând complexitatea la unele aspecte considerate relevante.2
Pentru Noica filozofia a reprezentat un mod de viață , arta de a trăi, o rugăciune pe care a
murmurat-o toata viața.
Dacă am întreba un anatomist Ce este omul? , sigur el ne va raspunde invocând
caracteristici care diferențiază anatomic omul de celelalte animale, la rândul său psihologul va
încerca să răspundă invocând trăsăturile conștiinței și vieții sufletești, dar reflecția asupra
existenței umane reprezintă esența oricărui demers filosofic, și a fost redat în antichitate de

1
Lupsă Elena, Hacman, Gabriel. Filosofie: manual pentru clasa XII –tip B,pag.5
2
https://floringeorgepopovici.wordpress.com/2011/09/26/omul-subiect-al-reflectiei-filosofice-introducere/
filosoful grec Socrate prin intermediul maximei sale celebre:″Cunoaște-te pe tine însuți″, ce
îndeamna la autocunoaștere.
Filosoful francez, Blaise Pascal, în lucrarea sa intitulată:″Scrieri alese″, sugera, că omul
nu era altceva decât o″trestie cugetătoare″ și nu era necesar ca întregul univers să se înarmeze
spre al strivi, ci ar fi fost destul doar o picătură de apă, ca să-l ucidă, din acest concept filozofic
reiese, că omul ar fi încă mai nobil decât ceea cel ucide, iar avantajul pe care îl are asupra lui,
este faptul că universul nu-l cunoaște.
Filosoful francez mai afirmă, că omul este facut pentru a cugeta , are datoria “să cugete
cum trebuie “3, astfel concluzia conceptului său filozofic despre om sintetizează o trăsătura
definitorie, ce îl diferenția în general de celelalte viețuitoare, prin faptul că omul gândește, fiind
capabil să iși exprime trăirile și simțurile. El susține că datoria omului este de a gândi , iar
această gândire trebuie să înceapă cu sine, să continue cu autorul său și să continue cu scopul
acestuia.
Pentru Blaise Pascal, omul este un lucru de mijloc între nimic si tot. El este ceva, o
ființă cu totul aparte a cărei natură nu se lasă usor dezvaluită și a cărei condiție este determinată
de păcatul originar. Datorită acestuia, omul a ajuns sa fie prins între setea și imposibilitatea de
a-l cunoaște pe Dumnezeu, între căutarea continuă a fericirii și nefericirea lui aproape
iremediabilă, în condițiile unui razboi permanent între rațiune si pasiune.4
Lucian Blaga afirmă că natura umană este definită prin existența omului întru mister
și pentru revelare. Astfel, omul se deosebeşte de animal prin capacitatea de crea, de a
transforma o imagine, o viziune în ceva palpabil, ceva care poate fi înţeles de cei din jur,
influenţându-i într-un fel sau altul, oferindu-le noi surse generatoare de probleme şi inspiraţie.
Capacitatea omului de a accede prin cultură, prin creaţie la un anumit tip de existenţă, îl face
pe om să trăiască întru mister şi revelare; în acest sens, Blaga argumentează că „Omul este
capturat de un destin creator, într-un sens cu adevărat minunat; omul este în stare pentru acest
destin să renunţe – câteodată chiar până la autonimicire – la avantajele echilibrului şi la
bucuriile securităţii”
Așa cum spunem despre o stea că are propietatea de a fi în chip esențial un corp ceresc,
la fel putem spune că omul are proprietatea de a fi sociabil. Platon a încercat, să dea o definiție
a omului, prin care sugera că acesta″ este un animal biped, fără pene și cu unghii late″,
sintagmă ce descria într-un mod hilar ființa umană.

3
Elena Lupsa, Victor Bratu, Maria Stoica , Gheorghe Tarara . Filozofie – manual pentru clasa XII – tip A , pag.9
4
https://gandirefilosofica.wordpress.com/tratat-de-filosofie/problema-filosofica-a-omului/
Faptul că omul își poate exprima trăirile sufletești, este redat și cu ajutorul zâmbetului,
ce reprezentă o părticică din esența divină a sufletului său, și totuși cele trei caracteristici
invocate, nu sunt fundamentale sau esențiale pentru om.
In concluzie omul este esența societății și trebuie apreciat pentru valorile sale morale,
ce îl diferențiază de celelalte ființe din natură, având discernământ pentru a distinge binele de
rău și pentru a-și împărtăși sentimentele față de semeni săi. In jurul omului pivotează totul,
oricât am încerca sa îl definim cu ajutorul conceptelor marilor filozofi , nu există altul pe lume
ca el, sute de milioane de oameni au doi ochi,un nas și o gură. Dar nimeni nu arată la fel și
nimeni nu are aceleași trăsături, medode și idei. Cu alte cuvinte , omul este unic si nu poate fi
descris , individualitatea este bunul cel mai de preț al lui , prin om , filozofia gândește umanul
dincolo de el , fapt demonstrat de Constantin Noica.

Bibliografia

1. Lupsă, Elena, Hacman, Gabriel. Filosofie: manual pentru clasa XII –tip B, București,
Editura didactica și pedagogică. (2011)
2. Elena Lupsa, Victor Bratu, Maria Stoica , Gheorghe Tarara . Filozofie – manual pentru
clasa XII – tip A , Deva , Editura Corvin (2007)
3. https://floringeorgepopovici.wordpress.com/2011/09/26/omul-subiect-al-reflectiei-
filosofice-introducere/

4. http://www.scribd.com/doc/76088722/OMUL-in-Conceptia-Lui-Blaise-Pascal-in-
Opera-Cugetari-La-Inceput-Omul-a-Inceput-Sa
5. https://gandirefilosofica.wordpress.com/tratat-de-filosofie/problema-filosofica-a-
omului/
6. http://autori.citatepedia.ro/de.php?a=Constantin+Noica