FAMILIA REGAL|

ROMÂN|
MOMENTE
IMPORTANTE
ALE ISTORIEI
„Înainta[ii mei au l\sat Castelul Pele[ poporului român. FAMILIEI REGALE
Voi lupta pentru ca dorin]a lor sa se împlineasc\”
a declarat Prin]ul Paul în interviul televizat,
la prima sa vizit\ la Pele[ (1990).
 Pentru mai multe detalii,
v\ rug\m s\ contacta]i
[eful de Protocol al ASR
Prin]ul Paul al României.

Telefon/Fax:
(+4021) 313 8399
e-mail:
paulofromania@gmail.com
Aceast\ bro[ur\ este website:
www.printulpaulderomania.com
un omagiu adus
str\mo[ilor. Este [i o
datorie fa]\ de
genera]iile viitoare,
pentru a cunoa[te mai
bine [i a în]elege
istoria poporului
român.

Consultan]i de specialitate:
Harold BROOKS-BAKER
Publisher emeritus, Burke's Peerage,
Royal and Heraldic Expert (CNN)

Prof. Univ. Dr. Corneliu M. Lungu –

Arhivele Na]ionale Române

Col. Dr. Mircea Dogaru – istoric

Coperta unu: Alex Mihai Stoenescu – istoric
MS Regele Carol al II al României
(stânga) Colaboratori:
MS Regele Ferdinand I al României Isabel Martin
(dreapta) Ana-Maria Pascaru
Thomas Piontek
Coperta doi: Valeriu Vereanu
MS Regina Maria a României Natalia Marculescu
Activit\]ile caritabile nu sunt o noutate pentru Prin]esa Lia, care i-a fost un sprijin real Prin]ului Paul înc\ din momentul De la instaurarea monarhiei de Hohenzollern-Sigmaringen în 1866 [i pân\ în 1938, România a fost condus\ în baza
c\s\toriei lor. Licen]iat\ la Universitatea Oxford, a lucrat la Casa Alb\ în timpul administra]iei Carter [i apoi ca negociator a trei Constitu]ii, fiecare cuprinzând articole cu privire la monarhie.
comercial international. Prin]esa Lia a fost distins\ cu Ordinul Suedez Sf. Brigitta [i cu Steaua Liberiei ca recunoa[tere a
implic\rii sale în diverse proiecte destinate drepturilor omului, programelor na]ionale pentru s\n\tatea copiilor, lans\rii
primei campanii române[ti de lupt\ împotriva cancerului la sân, sus]inerii cercet\rilor sindromului HIV (în timpul
administra]iei Reagan, a reu[it s\ strâng\ primele dou\ milioane de dolari pentru cercet\ri în domeniul HIV SIDA) [i
inaugur\rii programului de mecenat literar în Bucure[ti. A fost desemnat\ Pre[edinte al Comisiei Fulbright [i Comisar
pentru Drepturile Omului. 10 iulie 1866 – Adunarea Na]ional\ a României 22 martie 1889 – Conform unui decret publicat în
(Parlamentul) a votat în unanimitate Monitorul Oficial, membrii Familiei Regale vor purta
Constitu]ia. Alte]a Sa Serenisim\ Prin]ul Carol titlul de Alte]\ Regal\, Prin] sau Prin]es\ a României.
de Hohenzollern a depus jur\mântul în fa]a
Camerei. Printre articolele votate se aflau [I
cele legate de monarhie [i succesiune la tron.

Art. 82. Puterile constitu]ionale ale Prin]ului sunt

Înainte de c\s\torie, Prin]esa Lia a lucrat la Casa
Alb\ în timpul administra]iei pre[edintelui Carter.
Prin]esa Lia (Pre[edinte regional pentru UNICEF)
al\turi de actorii Paul Newman [i Joanne Woodward.
ereditare în linie direct\, de la Prin]ul Carol de
Hohenzollern-Sigmaringen, pe linie b\rb\teasc\, în
ordine de primogenitur\, cu perpetua excludere a
femeilor [i a descenden]ilor lor. Descenden]ii vor fi
crescu]i în religie ortodox\.
Art. 83. În timpul domniei Prin]ului Carol de
Hohenzollern, succesiunea la tron va fi asigurat\ de
c\tre cel mai în vârst\ dintre fra]ii s\i sau
descenden]ii acestuia, în concordan]\ cu articolul
precedent. Dac\ nici unul dintre fra]i sau
descenden]ii acestora nu sunt în via]\ sau declar\
c\ ei nu vor accepta tronul, Prin]ul trebuie s\ î[i
desemneze succesorul din una dintre dinastiile
domnitoare în Europa de Vest, cu în[tiin]area Casei
Reprezentan]ilor (Parlamentul), conform Art. 84.
Dac\ nici acest lucru nu este posibil, tronul devine
vacant.

N.B. În Constitu]ia de la 1866 nu exista o lege

Prin]esa Lia (comisar pentru Drepturile Omului) în
timpul interviului cu Sfin]ia Sa Dalai Lama.
Prin]esa Lia a luptat pentru drepturile evreilor din
fosta URSS; în fotografie al\turi de prim-ministrul
izraelian Ehud Olmert.
morganatic\. De asemenea, nu erau stipulate
condi]iile în care membrii Familiei Regale se pot
c\s\tori [i nici faptul c\ Prin]ul conduc\tor trebuie
s\ î[i dea acordul pentru c\s\toriile regale. În
schimb, Legea Salic\ este foarte clar stipulat\ în
Constitu]ie (Art. 34/1866, precum [i Art. 77 din noua
Constitu]ie promulgat\ în 29 martie 1923).

25 octombrie 1878 – Alte]a Sa Serenisim\ Prin]ul

Carol de Hohenzollern-Sigmaringen devine Alte]a
Sa Regal\ Carol I de Hohenzollern-Sigmaringen.

15 mai 1881 – România este proclamat\ regat [i

Dame Elizabeth Taylor [i Prin]esa Lia împ\rt\[esc
onorurile acordate pentru munca lor de pionierat
în domeniul cercet\rilor SIDA.
Prin]esa Lia al\turi de dl. si dna. Clint Eastwood,
promoveaz\ industria româneasc\ de film.
Alte]a Sa Regal\ Carol I de Hohenzollern-
Sigmaringen devine Majestatea Sa Regele Carol I al
României, iar so]ia sa (n\scut\ Prin]es\ de Wied)
devine MS Regina Elisabeta (cunoscut\ sub Ordinul Carol I (Colec]ia personal\
pseudonimul Carmen Sylva).

28 1
a ASR Prin]ul Paul al României)
 CONTINUAREA ALR Prin]ul Paul [i Prin]esa Lia ai României
al\turi de Luciano Pavarotti, Jose Carerras [i
TRADI}IEI REGALE A Placido Domingo.
ACTELOR DE
CARITATE

Dona]ii în valoare de peste

6 milioane euro

„Funda]ia Prin]ul Paul pentru România” a

luat fiin]\ în 1991 [i a reu[it, de-a lungul
celor 15 ani de activitate, s\ fac\
protocoale în ]ar\ cu personalit\]i Supermodelul Naomi
capabile de a face lobby [i a îmbun\t\]i Campbell a acceptat
imaginea României peste hotare:
Pre[edintele AT&T Global Network (una
invita]ia Funda]iei

dintre cele mai mari corpora]ii din lume),

Prin]ului Paul de a

Sarah Duces\ de York, Julio Inglesias,

sus]ine industria

Charles - Earl de Spenser (fratele

româneasc\ de mod\.

Prin]esei Diana), actorul Larry Hagman

(alias J.R. din serialul „Dallas”), regizorul
Francis Ford Coppola, Michael Jackson,
Naomi Campbell, Gheorghe Zamfir, Tom
Jones, Lech Walesa (fostul Pre[edinte al
Poloniei), Prea Sfin]ia Sa Patriarhul
ASR Prin]ul Paul al\turi
Bartolomeu al Constantinopolului, Prin]ul
de Nadia Com\neci,
Johann de Hohenzollern, etc. De-a lungul
promovând tinerii
anilor, agen]ii de pres\ [i publica]ii
gimna[ti români.
interna]ionale de renume (Reuters News
[i New York Times) au prezentat
activitatea „Funda]iei Prin]ul Paul pentru Cuplul regal al\turi
România” ca fiind o adev\rat\ poveste de de actorul
succes în zona Balcanilor. Florin Piersic.

ASR Prin]ul Paul

al României al\turi
ALR Prin]ul Paul [i Prin]esa Lia de Tom Jones în România.
împreun\ cu Larry Hagman

2 27
MS Regele Carol I în timpul vizitei sale în România.
 O POVESTE
REGAL| DE SUCCES
ASR Prin]esa Marie
Gabrielle de Savoie ASR Prin]ul Paul al
[i-a invitat v\rul, României, nepotul Regelui
MS Regele Juan Carol II - în slujba românilor
Carlos [i pe prietenul
s\u apropiat ASR Prin]ul Paul a fost primul membru al
Prin]ul Paul al Casei Regale care s-a întors în ]ar\ dup\
României la nunta Revolu]ia din 1989. Alte]a Sa Regal\
Prin]ul Paul sus]ine cu t\rie faptul c\ este
de datoria membrilor familiei regale s\ î[i
fiicei sale.
Senator Hillary Clinton, serveasc\ ]ara f\r\ a cere în schimb
îl felicit\ pe Prin]ul Paul vreun sprijin financiar din partea
cu ocazia înmân\rii guvernului sau a contribuabililor. {i pentru
Premiului de Conducere a demonstra acest lucru, insist\ s\
Preziden]ial\ a Clubului subven]ioneze personal activit\]ile de
Interna]ional Rotary. lobby destinate îmbun\t\]irii imaginii
României. „Este o onoare dar [i o datorie
s\ folosesc contactele personale pe care
le am cu membrii guvernelor str\ine [i cu
reprezentan]ii corpora]iilor interna]ionale
în folosul românilor”, afirm\ Prin]ul Paul.
Prin]ul Albert de Monaco, renumit
pentru implicarea sa în activit\]i
sportive [i cunoscut ecologist,
schimba impresii cu Prin]ul Paul,
Ofi]er (Fellow) al Societ\]ii Regale
de Geografie, numit în aceast\
pozi]ie pentru expedi]ia de alpinism
montan din Peru dedicat\ salv\rii
speciilor pe cale de dispari]ie.
Promovând imaginea
României în fa]a
guvernului SUA - în
EU Prayer Breakfast
fotografie al\turi de
MS Regina Fabiola a Belgiei
senatorul Edward Kennedy.
al\turi de cuplul regal.

Distinsul Prin] Friederich Wilhelm

Furst von Hohenzollern,
al\turi de v\rul s\u,
Prin]ul Paul al României la ASR Prin]ul Paul al\turi
castelul Sigmaringen. de Jan Peter Balkenende,

3
MS Regina Elisabeta (Carmen Sylva)
26
Prim-Ministrul Olandei, la Bruxelles.
10 octombrie 1914 - MS Regele Carol I moare f\r\ descenden]i. Nepotul s\u, Alte]a Sa Regal\ Prin]ul Ferdinand,
devine MS Regele Ferdinand I al României.

MS Regele Carol al II-lea ASR Prin]ul Carol Mircea ASR Prin]ul Paul
al României Grigore al României al României

Ca membru al Familiei Regale [i urma[ al Regilor României Carol I, Ferdinand I [i Carol al II-lea, întemeietori ai României
moderne, respectând tradi]iile familiei sale, Prin]ul Paul al României desf\[oar\ o ampl\ activitate de sprijinire [i
promovare a ]\rii. Prime[te aprecieri din partea a numeroase organiza]ii interna]ionale precum [i din partea Bisericii
Ortodoxe. Este distins cu Ordinul Sfântul Andrei, este Membru de onoare pe via]\ al Asocia]iei Na]ionale a Veteranilor de
R\zboi, a ob]inut Premiul Preziden]ial de Leadership al Clubului Interna]ional Rotary, pentru a numi doar câteva dintre
titlurile primite ca recunoa[tere a eforturilor neîncetate de lobby dedicat integr\rii României în structurile euro-atlantice [i
în Uniunea European\. Prin]ul Paul este primul membru al unei familii regale, care s-a întors într-o ]ar\ apar]inând fostului
bloc comunist. Cu câteva zile înainte de încheierea Revolu]iei din 1989, demersul s\u istoric a fost l\udat („Daily
Telegraph”, „Financial Times”). „Funda]ia Prin]ul Paul pentru România” a fost declarat\ una dintre cele mai de succes din
Europa de Est, cu dona]ii în valoare de peste 6 milioane de euro în sectorul medical, prin campania împotriva cancerului
la sân, organizarea de conferin]e pentru sprijinirea femeilor de afaceri, renovarea unor biserici, [coli [i universit\]i [i
acordarea de burse studen]ilor valoro[i.

25
MS Regele Ferdinand I
4
ALR Prin]ul [i Prin]esa Paul al României

CONCLUZII
Familia Regal\ din România are dou\ linii de succesiune:
Din prima c\s\torie a Alte]ei Sale Regale Prin]ul
Mo[tenitor Carol al României cu Alte]a Sa Prin]esa
Mo[tenitoare Ioana Valentina, oficiat\ în Rusia la
Odessa, în 1918, s-a n\scut la Bucure[ti, Alte]a Sa
Regal\ Prin]ul Carol Mircea Grigore al României, în data
de 8 ianuarie 1920.
Prin]ul Helene
Carol Mircea Grigore Nagavitzine, prima so]ie
al României a Prin]ului Carol
Mircea Grigore
Fiind primul n\scut al Regelui Carol al II-lea, Prin]ul
Carol Mircea Grigore este de drept conduc\torul
Familiei Regale din România.
ASR Prin]ul Carol Mircea Grigore s-a c\s\torit cu
Helene Nagavitzine, aristocrat\ de origine rus\, la Paris.
Din aceast\ c\s\torie s-a n\scut în 1948 ASR Prin]ul
Paul al României. Din a doua c\s\torie s-a n\scut în
1961 Prin]ul Alexandru.
În 1996, ASR Prin]ul Paul al României s-a c\s\torit la
Bucure[ti, la m\n\stirea Ca[in, cu Lia Georgia Triff,
americanc\ de origine român\. Prin]ul Paul, în
calitate de prim n\scut este succesorul de drept la
tron, în baza Constitu]iei Regale, niciodat\
abrogat\.
24
So]ia sa (n\scut\ ASR Prin]esa Maria de Anglia) devine MS Regina Maria a României. ASR Prin]ul Carol, fiul lor mai mare,
devine noul Prin] Mo[tenitor al României.
Din a doua c\s\torie a Prin]ului Carol al României cu
Alte]a Sa Prin]esa Elena a Greciei, s-a n\scut în 1921
ASR Prin]ul Mihai al României, viitorul Rege Mihai I.
Acesta s-a c\s\torit în 1948 cu ASR Prin]esa Anne de
Bourbon Parma. Prin]esa Anne (nu a fost niciodat\
încoronat\ Regin\) a avut cinci fiice.
Regele Mihai I Prin]esa
Anne de Bourbon
Parma
Prin]esa Margareta, fiica cea mai mare, s-a n\scut în
1949. În România femeile nu pot accede la tron. Doar
un rege care domne[te ar putea cere un referendum
pentru schimbarea Constitu]iei [i a Legii Salice
conform c\rora femeile nu pot s\ mo[teneasc\ tronul.
În 1996, ASR Prin]esa Margareta a României s-a
c\s\torit în Elve]ia, într-o biseric\ ortodox\ greac\, cu
actorul Radu Duda.
5
MS Regina Maria
31 august 1918 - Are loc la Odessa, în Rusia, c\s\toria dintre ASR Prin]ul Mo[tenitor al României, Carol [i
aristocrata Ioana Valentina Lambrino. Prin]esa Ioana provenea din familia imperial\ bizantin\ Rangabe-
Lambrino din care au f\cut parte doi împ\ra]i, un patriarh, un prin] sanctificat - Sf. Paul de la Athos [i un
general din armata român\, erou în R\zboiul de Independen]\ (a se vedea: „Royalty Magazine”, Vol. 18 no. 11,
2004, Edi]ia „Livre d'Or de la Noblesse Phanariote” - „Cartea de aur a nobililor fanario]i” de Eugen Rizo-Rangabe,
publicat\ în 1892, Athens Printers S.G. Vlastos [i Anexa Arborele genealogic al familiei Rangabe-Lambrino).
*Certificatul de c\s\torie original se afl\ la Arhivele de Stat din Bucure[ti [i în arhiva privat\ a ASR Prin]ul Carol Mircea
Grigore al României. Documentul a fost publicat în 1919 [i pe prima pagin\ a ziarului francez „Excelsior” (Anexa).
Certificatul de c\s\torie al Prin]ului Mo[tenitor
Carol cu aristocrata Ioana Lambrino a fost publicat
în presa interna]ional\.
Prima pagin\ a ziarului „Excelsior” (Fran]a, 20
august 1919)
Extract din Registrul c\s\toriilor din anul 1918
Partea a doua
Num\rul de înregistrare a c\s\toriei: 444
Luna [i ziua: august 31
Profesia, prenumele tat\lui, numele de familie [i religia
so]ului [i num\rul de c\s\torii precedente: Colonel al
Regimentului 8 vân\tori din Armata Regal\ a României,
Charles Ferdinand (Ferdinandovici), fiul regelui, prima
c\s\torie, ortodox.
Vârsta so]ului: 25 ani.
Profesia, prenumele tat\lui, numele de familie [i religia
so]iei [i num\rul de c\s\torii precedente: tân\r\ nobil\,
Ioana Constantin (Constantinova) Lambrino, prima
c\s\torie, ortodox\. Vârsta so]iei: 22 ani
Cine a celebrat c\s\toria: preotul paroh Meletie
Sarovschi asistat de diaconul Alexandru Br\duceanu.
Numele martorilor:
o Ai so]ului: fostul sublocotenent Eugen Meletievici
Sarovski [i nobilul Henri Vasilievici Serdici.
o Ai so]iei: C\pitanul de Stat Major Sergiu Meletievici
Sarovski din Regimentul 6 al Feld Mare[alului Mare
Duce Mihail Nicolaievici [i sublocotenentul în rezerv\
Constantin Mihailovii Sentov.
Semn\tura martorilor
Preot paroh: Meletie Sarovski. Diacon: M. Filipovici
Sub cele dou\ timbre de 50 copeici este scris\ data:
31 august 1918.
6 23
Dup\ 12 ani de amân\ri, Curtea European\ a 12 august 2006 - la Cozia, peste 3000 de persoane,
Drepturilor Omului a acceptat cazul Prin]ului Carol doi episcopi, generali, politicieni, cadre militare precum
Mircea Grigore chiar dac\ procesul nu s-a încheiat în [i localnici au participat la înmormântarea celui care ar
România. A fost recunoscut faptul c\ este vorba de fi putut fi rege al României, dar c\ruia vremurile [i
interferen]\ politic\. În mod normal, un proces de destinul i-au fost potrivnice. A dorit s\ fie înmormântat în
exequatur nu dureaz\ mai mult de trei ani. ]ara lui; fiul s\u, ASR Prin]ul Paul al României, i-a
România a aderat la protocoalele de la Haga [i îndeplinit ultima dorin]\. ASR Prin]ul Carol Mircea
Copenhaga cu privire la recunoa[terea automat\ a Grigore al României [i-a g\sit astfel lini[tea în p\mântul
deciziilor luate în alte ]\ri semnatare. La interven]ia ]\rii natale, dup\ o via]\ întreag\ tr\it\ în exil.
Uniunii Europene, legea din România a fost schimbat\
[i a fost luat\ decizia ca Procurorul General s\ nu mai
aib\ dreptul abuziv de a anula o decizie luat\ deja de
Curtea Civil\.
1 iulie 2002 - Procesul de exequatur a fost câ[tigat din
nou de Prin]ul Carol Mircea Grigore. Ex-Regele Mihai a
f\cut apel la Curtea de Apel.
14 ianuarie 2003 - Ex-Regele Mihai a pierdut apelul, iar
decizia pronun]at\ în favoarea Prin]ului Carol Mircea
Grigore al României a devenit „definitiv\ [i executorie”.
Dup\ 84 de ani, Prin]ul Carol Mircea Grigore al
României a putut pentru prima dat\ s\ î[i rectifice
certificatul de na[tere cu numele tat\lui s\u, MS Regele
Carol al II-lea al României.
A fost în sfâr[it reparat\ una dintre cele mai mari
nedrept\]i din istoria modern\ a României.
Protocolul semnat în cursul anului 2003 cu Uniunea
European\ aducea recunoa[terea automat\ a
deciziilor luate în statele UE [i de c\tre autorit\]ile
române.
Astfel, actul de na[tere al ASR Prin]ul Carol Mircea
Grigore al României purtând numele tat\lui - Regele
Carol al II-lea al României - a fost modificat din punct de
vedere administrativ prin efectul legii (Legea 187/2003).
La rândul s\u, Guvernul României îl recuno[tea
pe ASR Prin]ul Carol Mircea Grigore ca fiind
primul n\scut [i fiu legitim al Regelui Carol al II-lea,
acordându-i [i titulatura princiar\ „al României” - titlu
acordat descenden]ilor Familiei Regale prin decretul
regal al lui Carol al II-lea, din 1889.
27 ianuarie 2006 - ASR Prin]ul Carol Mircea
Grigore al României moare la Londra dup\ ce cu
doar dou\ luni în urm\ î[i vizitase ]ara pentru
prima oar\ de la moartea Reginei Maria.
4 aprilie 1953 - Majestatea Sa Regele Carol al II-lea
moare la Estoril, în Portugalia.
2 aprilie 1955 - S-a încheiat procesul de succesiune
dup\ MS Regele Carol al II-lea al României. Procesul
începuse la Lisabona în 1953. Curtea a recunoscut
c\ Prin]ul Carol Mircea Grigore este primul fiu
legitim al MS Regele Carol al II-lea al României,
dintr-o c\s\torie legal\ care a fost anulat\ ilegal.
Alte]a Sa Prin]ul Carol Mircea Grigore a câ[tigat
toate drepturile succesorale. Fratele s\u mai mic,
ex-Regele Mihai, nu a f\cut apel. Decizia a devenit
definitiv\ [i irevocabil\.
În baza sentin]ei Civile pronun]at\ de Tribunalul
din Lisabona, prin care era recunoscut\
descenden]a Prin]ului Carol Mircea Grigore, de pe
urma tat\lui s\u MS Regele Carol al II-lea al
României, arhivele Noble]ei Germane au eliberat
un certificat care confirm\ valabilitatea sentin]ei
civile men]ionat\ mai sus [i recunoa[te
descenden]a Prin]ului Carol Mircea din familia
regal\ a României (care la rândul s\u î[i avea
originea în familia princiar\ de Hohenzollern din
Germania). Din acel moment Prin]ul Carol Mircea
avea dreptul s\ poarte titlul nobiliar de
HOHENZOLLERN.
6 martie 1957 - Decizia Tribunalului de la Lisabona a
fost recunoscut\ [i în Fran]a prin „exequatur”*, la
Tribunalul „de la Grande Instance de Paris” (cea mai
înalt\ instan]\ din Fran]a). Curtea din Fran]a a
recunoscut faptul c\ Tribunalul portughez [i-a
întemeiat decizia aplicând legea româneasc\, aceasta
folosind codul napoleonian, la fel ca [i Portugalia [i
Fran]a. *Exequatur: recunoa[terea unei hot\râri
judec\tore[ti luat\ într-o ]ar\, conform tratatelor
interna]ionale semnate la Haga [i Copenhaga, în alt\
]ar\, în acest caz în România.
8 ianuarie 1963 - Apelul f\cut de c\tre MS Mihai I de
Hohenzollern împotriva deciziei Tribunalului din Paris a
fost respins de c\tre Curtea de Casa]ie. Decizia a
devenit definitiv\ [i irevocabil\ [i în Fran]a.
1965 - masa succesoral\ s-a deschis imediat dup\
moartea Regelui Carol al Ilea în 1953 dar nu a fost
22
efectuat\ înainte de decembrie 1965 în Portugalia [i a
fost împ\r]it\ în mod egal dup\ Codul Napoleonic între
Prin]ul Carol Mircea, fratele s\u ex regele Mihai I [i
Elena Lupescu, ultima so]ie a Regelui Carol II. Dup\
acest moment a fost deschis\ [i în Anglia, Elve]ia,
Germania [i Fran]a.
August 1995 - Cartea „Memorii” scris\ de prim-
ALR Prin]ul Mo[tenitor Carol [i so]ia sa,
ministrul Alexandru Vaida Voevod (Funda]ia Soros - Prin]esa Mo[tenitoare Ioana Valentina
Dacia Press, Cluj). „Datorit\ inevitabilei na[teri a
copilului Ioanei Valentina, am fost for]at de c\tre Rege
s\ m\ asigur c\ acest copil nu va fi înregistrat nic\ieri în
]ar\ ca fiu legitim al Prin]ului Mo[tenitor Carol al
României. Am fost for]at s\ fac o injusti]ie, s\ încalc
legea [i Constitu]ia, f\când din acest copil, un copil
ilegitim... este o infamie. Prin]ul Carol [i Ioana (Zizi)
Lambrino s-au c\s\torit legal la Odessa, într-o biseric\
ortodox\, lucru care la acea vreme, în Rusia, era
considerat o c\s\torie legal\”. Alexandru Vaida Voevod
a fost unul dintre cei mai importan]i oameni de stat ai
României moderne. A fost prim-ministru pe vremea
Regelui Ferdinand. Memoriile sale, al\turi de declara]ia
sa din ziarul „Epoca” din 1920, confirm\ faptul c\
„Prin]ul Carol Mircea Grigore a fost primul fiu legitim al
viitorului Rege Carol al II-lea”. Carol Mircea Grigore ar fi
trebuit s\ fie Regele României.
13 octombrie 1995 - Tribunalul din Alexandria a
recunoscut prin „exequatur” sentin]a din Portugalia din
1955. S-a recunoscut c\ ASR Prin]ul Carol Mircea
Grigore este primul fiu legitim al Regelui Carol al II-lea al
României, cu toate drepturile la succesiune.
1 aprilie 1999 - La Curtea de Apel Bucure[ti ex-Regele
Mihai pierde apelul.
5 martie 2002 - Curtea Suprem\, sub presiunea
Procurorului General, hot\r\[te spre surprinderea
tuturor, c\ procesul de exequatur trebuie rejudecat din
motive tehnice. Motiva]ia a fost c\ Alte]a Sa Prin]esa
Anne a României so]ia fostului Rege Mihai, trebuia s\ fie
citat\ la proces.
Traducerea legalizat\ din limba rus\ a certificatului
7
de c\s\torie a Prin]ului Mo[tenitor Carol al României cu Prin]esa Ioana Valentina
N.B. C\s\toria a fost oficiat\ în rit ortodox, în prezen]a martorilor, Baronul George Serdici [i Prin]esa Kropotkin [i nu a fost
morganatic\ (vezi Constitu]ia din 1926).
Scrisoarea Consulului General al României la Odessa
8 21
din 1918 c\tre prim-ministrul României Al. Marghiloman, cu privire la c\s\toria Prin]ului Carol
30 decembrie 1947 - Majestatea Sa Regele Mihai I al României abdic\ în numele s\u [i al descenden]ilor s\i. El
a negociat timp de dou\ luni cu reprezentantul comuni[tilor în România, Vâ[inski. Conform negocierilor, Regele Mihai a
primit bunuri în valoare de peste 220 milioane dolari [i 42 tablouri din Colec]ia Na]ional\, printre care 7 picturi semnate El
Greco. A negociat [i o rent\ anual\ estimat\ la 250.000 dolari, care i-a fost pl\tit\ de comuni[ti în timpul R\zboiului Rece
(în perioada 1947-1985), în schimbul angajamentului de a nu critica regimul comunist (a se vedea cartea „Special Tasks”
scris\ de fostul purt\tor de cuvânt al Consiliului Na]ional de Securitate de la Casa Alb\ [i fost [ef al biroului de la Moscova
al „Time Magazine”, Jerrod Schecter [i Generalul KGB Pavel Sudoplatov. Cartea a fost aclamat\ de ziare precum „The
Wall Street Journal” [i „The Sunday Telegraph”).
N.B. La sfâr[itul anilor '80, Nicolae Ceau[escu a încetat s\ îi mai pl\teasc\ renta anual\ fostului Rege Mihai [i a deschis
un proces la New York pentru a recupera tablourile lui El Greco. 15 noiembrie 1985 (Judec\toria New York-ului) -
"Republica Socialist\ România împotriva Wildenstein (85 civ.2435DNE)". Wildenstein a declarat sub jur\mant c\ a
cump\rat dou\ tablouri El Greco de la fostul Rege Mihai [i a vândut unul Muzeului de Art\ Kimbell din Texas. Aceasta
este o informa]ie de ordin public. Dup\ revolu]ie, fostul Rege Mihai a depus eforturi în sensul promov\rii imaginii
României pentru accederea la Uniunea European\ [i NATO.
Actul de abdicare semnat de Regele Mihai I
al României la 30 decembrie 1947
27 februarie 1938 - Noua Constitu]ie promulgat\
prin ordin regal (de c\tre Carol al II-lea) a fost
adoptat\ prin plebiscit [i a intrat în vigoare la 27
februarie 1938.
Art. 34: Puterea constitu]ional\ a Regelui este ereditar\,
în linie direct\ [i legitim\ de la MS Regele Carol I de
Hohenzollern-Sigmaringen, în linie b\rb\teasc\, în
ordine de primogenitur\ [i cu perpetua excludere a
femeilor [i a descenden]ilor lor.
Art. 35: În absen]a unui mo[tenitor b\rbat al MS Regele
Carol I de Hohenzollern-Sigmaringen, succesiunea la
tron va fi asigurat\ de cel mai în vârst\ dintre fra]ii s\i
sau descenden]ii acestuia, în acord cu articolul
precedent.
Pre[edintelui Cur]ii de Casa]ie. Parlamentul nu a votat *Scrisoarea Consulului General al României la Odessa S. Grecianu, c\tre prim-ministrul Al. Marghiloman - Arhivele de
niciodat\ aceast\ numire. A fost scris doar un „proces Stat din Bucure[ti. Scrisoarea confirm\ legalitatea c\s\toriei [i faptul c\ în Rusia existau doar c\s\torii religioase. Pentru
verbal” de c\tre conduc\torul ]\rii, Generalul Ion a anula o asemenea c\s\torie trebuie s\ fie dovedit\ bigamia sau faptul c\ cei doi sunt rude foarte apropiate. Consulul
Antonescu. La 14 septembrie 1940, Mihai a semnat General confirma c\ în aceast\ c\s\torie nu era vorba despre nici una dintre aceste situa]ii. Anularea a fost, a[adar, un
decretul prin care România devenea stat legionar. A act ilegal. De fapt, Biserica Ortodox\ nu a anulat niciodat\ prima c\s\torie a MS Regele Carol al II-lea.
fost ridicat la rangul de General în aceea[i zi. Dup\ 6
iunie 1944 (cunoscut\ ca „D Day”), când Hitler se
ascundea în bunkerul s\u din Berlin, înfrângerea
regimului nazist era evident\. Regele Mihai [i-a dat
seama c\ era momentul pentru a trece de partea
cealalt\ a baricadei. La 23 august 1944 ordona
arestarea Generalului Antonescu, determinând astfel
încheierea r\zboiului pentru România.

Revizuirea Constitu]iei - Titlul VII

Art. 98: Statutul Familiei Regale are caracter
constitu]ional [i poate fi schimbat doar prin revizuirea
procedurii constitu]ionale.

N.B. {i în Constitu]ia din 1938, Legea Salic\ a fost clar

stipulat\ [i nu existau articole privind Legea
morganatic\. Atât Art. 98, cât [i Codul Civil, se refer\ la
condi]iile pentru c\s\torie impuse Prin]ilor [i Prin]eselor
României. Legea Familiei germane Hohenzollern-
Sigmaringen a devenit lege în România pentru
prima dat\.

6 septembrie 1940 - Regele Carol al II-lea declara

c\ renun]area la tron nu a fost o abdicare.
Acest lucru a fost reiterat într-o scrisoare din 1950 de la
v\rul s\u, Alte]a Sa Serenisim\ Friederich de
Hohenzollern-Sigmaringen, Furst (Capul familiei) c\tre
Carol. „Fiul t\u Mihai a abdicat, tu nu”. El se referea la
faptul c\ Regele Carol al II-lea înc\ era Capul Familiei
Regale române. MS Carol al II-lea a preferat s\
p\r\seasc\ ]ara mai degrab\ decât s\ semneze
documentul prin care România ar fi devenit stat legionar.
De asemenea, el a refuzat s\ semneze decretul prin
care propriet\]ile evreilor români urmau a fi confiscate.
Demersurile sale l-au determinat pe Hitler s\ decid\
Art. 152 din Codul nostru Civil recunoa[te de altminteri validitatea acestor c\s\torii, iar art. 171 suprim\ chiar obliga]ia
oridinul de asasinare a MS Carol al II-lea („Memoriile
care exist\ în alte state, de a înscrie în ]ara de origine actul de c\s\torie, conform principiului „locus regit actum”.
Contelui Ciano - ginerele lui Mussolini”). Avizat asupra
acestui ordin, MS Carol al II-lea p\r\se[te ]ara în
6 septembrie 1940 - Declara]ia de o pagin\ care
Instan]a competent\ în Rusia pentru atacarea unui act de c\s\torie este Consistoriul Duhovnicesc, care îns\ nu admite
l-a facut Rege al României pe Prin]ul Mihai.
diminea]a zilei de 5 septembrie 1940, la ora 3. El a
anularea unui asemenea act, decât foarte anevoios [i dup\ o îndelungat\ procedur\, numai în cazurile de bigamie
Numirea s-a f\cut doar în prezen]a Patriarhului
afirmat în repetate rânduri ca actul s\u nu reprezint\ o [i a Pre[edintelui Cur]ii de Casa]ie, f\r\ ca
dovedit\ sau de înrudire într-un grad nepermis între cei c\s\tori]i (ceea ce atrage dup\ sine [i pedepsirea preotului care
abdicare (Codul Civil 1940). Alte]a Sa Prin]ul Mihai este
Parlamentul s\ o voteze conform legii [i
a încheiat actul de c\s\torie).
numit Rege doar în prezen]a Patriarhului [i a
Constitu]iei Regale.

20 9
*Scrisoare din partea Sinodului Bisericii Ortodoxe Ruse. Scrisoarea confirm\ legalitatea c\s\toriei dintre Prin]ul 5 ianuarie 1926 - Prin]ul Carol renun]\ la tron [i pleac\ în exil. Parlamentul ia not\ de acest act [i este publicat\ o lege în
Mo[tenitor [i aristocrata Ioana Valentina [i faptul c\ legile bisericii nu oblig\ publicarea evenimentului în presa local\, Monitorul Oficial nr. 4 din 5 ianuarie 1926. Mai târziu, Carol a afirmat în coresponden]a sa c\ de fapt a fost silit s\ renun]e la
ceea ce face ca motivul invocat ulterior pentru anularea c\s\toriei, s\ fie în mod evident, ilegal. tron de c\tre prim-ministrul Br\tianu. Ziarul „New York Times” îl numea la acea vreme pe Br\tianu „dictator”.

20 iulie 1927 - Moare Regele Ferdinand I.

1927 - A fost creat\ o Regen]\, iar Alte]a Sa Regal\ Prin]ul Mihai a devenit „copilul rege” la vârsta de 6 ani.
Regen]a a fost condus\ de c\tre Patriarhul Miron Cristea, Prin]ul Nicolae [i George Buzdugan.

8 iunie 1930 - Cu sprijinul lui Iuliu Maniu, care avea de partea sa majoritatea Parlamentului, Prin]ul Carol este adus în ]ar\
în urma unei lovituri de stat. Pe 13 iunie Carol este declarat Rege al României. Pe 25 aprilie 1930 Carol se întâlnise în
secret cu Generalul Alexandru Averescu în Elve]ia, fapt care a ap\rut în presa vremii în cursul lunii mai. Carol, î[i asigura
astfel sprijinul armatei, pentru revenirea în ]ar\.

Scrisoarea Bisericii din Odessa c\tre Consulul General al României S. Grecianu reprezint\ confirmarea
c\s\toriei ASR Prin]ul Carol al României cu „cet\]eana din clasa nobililor” Ioana Valentina Lambrino [i faptul
c\ aceasta nu poate fi anulat\, fiind în conformitate cu legea Bisericii Ortodoxe din Rusia. Conform cu legile
Sinodului [i cu Ordinul Patriarhului nr. 65 din februarie 1918, nu era necesar s\ fie publicat un anun] cu
MS Regele Carol al II-lea
10 19
privire la înf\ptuirea unei c\s\torii.
Exist\ m\rturii c\ Prin]ul Carol [i-a informat p\rin]ii c\ se va c\s\tori cu Ioana.
Conform principiului neaplic\rii unei legi retroactiv, Art. 13 din Codul Civil nu putea fi folosit împotriva c\s\toriei legitime
dintre viitorul Rege Carol al II-lea cu Prin]esa Ioana Lambrino, din 31 august 1918. A fost folosit îns\ împotriva fratelui s\u
mai tân\r, Prin]ul Nicolae, atunci când s-a c\s\torit în 1937 cu o femeie care nu provenea dintr-o familie princiar\ (Ioana
Doletti).

ASR Prin]ul Nicolae ASR Prin]esa Ioana (n\scut\ Doletti)

11
Prin]esa Ioana [i fiul ei, Prin]ul Carol Mircea Grigore
18
29 martie 1919 - Data anul\rii primei c\s\torii 29 martie 1923 - Este promulgat\ Noua Constitu]ie a României, sub domnia Majest\]ii Sale Regele Ferdinand, edi]ie
religioase a Regelui Carol al II-lea al României (pe publicat\ în Monitorul Oficial num\rul 282.
atunci Prin] Mo[tenitor) de c\tre Tribunalul Civil Art. 77: Puterile constitu]ionale ale Regelui sunt ereditare, în linie direct\ a descenden]ilor legitimi de la MS Carol I de
Ilfov. Motivul anul\rii c\s\toriei a fost Hohenzollern-Sigmaringen. Atât femeile sunt excluse, cât [i mo[tenitorii lor, mo[tenirea tronului revenind b\rba]ilor, [i
“clandestinitatea”. Acest motiv nu era îns\ valid din anume primului n\scut. Descenden]ii vor fi crescu]i în rit ortodox. Art. 78: Succesiunea la tron va fi asigurat\ de cel mai în
punct de vedere al legilor române[ti, deoarece vârst\ dintre fra]ii regelui sau de alte rude, b\rba]i, conform regulilor din precedentul articol. În absen]a unui mo[tenitor
Consulul General al României a fost informat, iar b\rbat, Regele Ferdinand poate desemna succesorul la tron din alte case regale domnitoare din Europa de Vest, cu
c\s\toria a fost celebrat\ în prezen]a martorilor. În plus, acordul Parlamentului.
anularea s-a f\cut f\r\ ca Prin]ul Carol [i Prin]esa Ioana
s\ aib\ voie s\ participe la proces. Mai mult, le-a fost N.B. Din nou, nu a fost men]ionat\ nici o lege „morganatic\” în Constitu]ia din 1923. Nu au fost stipulate nici condi]iile
refuzat pân\ [i dreptul la apel, lucru care contravenea c\s\toriei pentru membrii casei regale [i nici faptul c\ trebuie s\ aib\ permisiunea Regelui sau a Parlamentului pentru
legilor române[ti în vigoare. Înalta Curte din Portugalia c\s\torie. Legea Salic\ este îns\ inclus\ în Constitu]ie.
(1955), cea din Fran]a (1957) precum [i Curtea de
Casa]ie francez\ (1963) au contestat anularea [i au 5 ianuarie 1926 - A fost publicat\ o nou\ lege în codul Civil (Cap. IV, Art. 13) privind „c\s\toriile în Familia Regal\”
constatat c\ a fost f\cut\ din motive pur politice. De stipulându-se c\: „Prin]ul Mo[tenitor, Prin]ii [i Prin]ele României care se c\s\toresc f\r\ consim]\mântul Regelui nu vor
fapt, nu s-a discutat niciodat\ cum a fost posibil s\ fie mai face parte din Familia Regal\ [i î[i vor pierde toate drepturile [i prerogativele regale”.
anulat\ o c\s\torie religioas\ oficiat\ în Rusia (în Rusia N.B. Aceast\ lege nu a fost introdus\ decât în Constitu]ia din 1938 (Art. 98). Legea a fost preluat\ din Constitu]ia Belgiei
nu existau c\s\torii civile la acea vreme) de o curte (Art.60), conform studiului f\cut în 1922 de Prof. Constantin Berariu.
civil\ din România. Tribunalul Ilfov nu a dezb\tut
niciodat\ acest aspect. Biserica Român\ [i Curtea
de Apel Bucure[ti au refuzat s\ anuleze c\s\toria.

8 ianuarie 1920 - Se na[te primul fiu al Majest\]ii ASR Prin]ul Nicolae, viitorul Prin] regent
Sale Regele Carol al II-lea (atunci Prin] al României, al\turi de Prin]esa Ioana
Mo[tenitor), Alte]a Sa Regal\ Prin]ul Carol Mircea [i de fratele ei, Col. Ion Lambrino
Grigore. Carol a trimis scrisori mamei lui, Pre[edintelui
Senatului [i so]iei sale Ioana Valentina, prin care î[i
recuno[tea fiul. Regina Maria [i prim-ministrul au
men]ionat na[terea copilului în jurnalele lor personale.
Dup\ dou\ atentate la via]a Prin]ului Carol Mircea
Grigore, Ioana Valentina a fugit cu copilul în Fran]a,
unde au locuit la Hotelul Ritz din Paris, dupa care s-au
mutat într-o vil\. Prin]ul Carol Mircea Grigore a fost
împiedicat s\ revin\ în ]ar\ de c\tre fratele s\u, Regele
Mihai I. Se spune c\ i-ar fi fost team\ de popularitatea
pe care ar fi putut s\ o aib\ fratele s\u mai mare.

17 ianuarie 1920 - În prima pagin\ a ziarului „Epoca”

este publicat\ o scrisoare pe care ASR Prin]ul Carol i-a
trimis-o Prin]esei Ioana, so]ia sa: „Drag\ Zizi, vreau s\
recunosc prin aceast\ scrisoare c\, copilul pe care îl
vei na[te este copilul meu. Eu sunt tat\l lui. Nu
recunosc anularea c\s\toriei, pentru c\ a fost impus\.
Eu m\ consider so]ul t\u în continuare. Carol, Prin] al
României”. Prim-ministrul Vaida Voevod scria în acela[i
ziar: „În fa]a Lui Dumnezeu [i a oamenilor, acest copil Codul Civil (Capitolul IV, Articolul 13) privind „c\s\toriile în Familia Regal\”
este al Prin]ului Carol” (a se vedea copia dup\ ziarul ASR Prin]ul Mo[tenitor al\turi de 5 iunie 1926. Codul Civil a fost schimbat la [ase ani dup\ na[terea
original aflat la Arhivele Na]ionale).

12 17
so]ia sa ASR Prin]esa Ioana a României Prin]ului Carol Mircea Grigore.
10 martie 1921 - Are loc a doua c\s\torie a Alte]ei Sale Prin]ul Mo[tenitor Carol (viitorul Rege Carol al II-lea) al
României cu Prin]esa Elena a Greciei. C\s\toria a fost celebrat\ în rit ortodox. Biserica Ortodox\ Greac\ nu a fost
informat\ c\ prima c\s\torie nu a fost niciodat\ anulat\ de c\tre Biserica Ortodox\ Rus\, ceea ce i-a f\cut pe mul]i
teologi s\ declare c\ aceast\ a doua c\s\torie este de fapt bigamie (a se vedea declara]ia televizat\ a Decanului
Facult\]ii de Teologie, P\rintele Constantin Galeriu).

25 octombrie 1921 - Se na[te Alte]a Sa Regal\ Prin]ul Mihai, al doilea fiu al Regelui Carol al II-lea.

26 aprilie 1922 - A fost realizat un studiu pentru Familia Regal\ în ceea ce prive[te statutul familiei Hohenzollern-
Sigmaringen în Germania [i validitatea lui în România. Studiul a fost publicat la Cern\u]i de c\tre Constantin Berariu,
doctor în drept [i profesor la Universitatea Cern\u]i (cartea a fost publicat\ [i în România, cu o scrisoare adresat\
Prin]ului Carol - Arhiva personal\ a Prin]ului Paul al României). Profesorul Constantin Berariu scria în lucrarea sa c\ în
articolul 5 al legii pentru Familia Regal\ din 1920 se men]ioneaz\ c\, dac\ Prin]ul Mo[tenitor, Prin]ii [i Prin]esele României
se c\s\toresc f\r\ consim]\mântul Regelui, nu vor mai fi recunoscu]i ca membri ai Familiei Regale. Prin]ul nu va mai avea
dreptul s\ mo[teneasc\ tronul, ceea ce contravine Art. 82 [i Art. 83 din Constitu]ie. Acest statut este doar o lege
ordinar\, care se supune Constitu]iei. A[adar, a aplica aceast\ lege Familiei Regale era neconstitu]ional. Era necesar ca
legea s\ fie introdus\ în noua Constitu]ie din 1923, într-o form\ modificat\.
N.B. Legea a fost de fapt introdus\ în Codul Civil în 5 ianuarie 1926 [i în Constitu]ia din 1938.

Scrisoarea Prof. Dr. Constantin Berariu c\tre Prin]ul Carol al României.

Scrisoarea înso]ea studiul pe care Berariu l-a publicat la Cern\u]i, Prima pagin\ a cotidianului „Epoca”(România, 17 ianuarie 1920)

16 13
cu privire la noua Constitu]ie a României [i a statutului Familiei Regale. Scrisoarea Prin]ului Carol adresat\ Prin]esei Ioana (Zizi)
Not\: În anul 1950, capul familiei Hohenzollern-Sigmaringen, Furst - Prin]ul Friederich, a trimis o scrisoare v\rului s\u
Regele Carol al II-lea care se afla în exil, în Portugalia. În scrisoare îl întreba care îi sunt inten]iile cu privire la primul s\u fiu,
Carol Mircea Grigore, n\scut din prima sa c\s\torie (Arhiva personal\ a Prin]ului Paul al României).

Scrisoarea trimis\ de c\tre capul familiei Hohenzollern-Sigmaringen (Furst), Prin]ul Friederich, v\rului s\u,
Regele Carol al II-lea.

Capul familiei Hohenzollern i-a scris Regelui Carol al II-lea considerând c\ el nu a abdicat [i este în continuare capul
Familiei Regale din România. Furst men]ioneaz\ în scrisoarea sa: „...ce inten]ionezi s\ faci cu fiul t\u Mircea, din prima
c\s\torie cu Ioana Valentina (Zizi)?”.

15
Prin]ul Friedrich de Hohenzollern-Sigmaringen (Furst)
14