PESTICIDE

Barbălată Didina Cătălina

Blăniță Diana
Ghilasi Emanuela
Rusu Georgeana
Prof. coordonator Alexandrescu Viorica
Colegiul Național “Gheorghe Roșca Codreanu”, Str. Nicolae Bălcescu nr. 11, Bârlad, Vaslui
colegiulcodreanu@yahoo.com
Prin intermediul acestui proiect, denumit specific „Pesticide”, sunt prezentate câteva dintre cele
mai importante aspecte privind dezechilibrele ecologice și efectul asupra sănătății umane care rezultă în
urma poluării cu pesticide și îngrășăminte chimice cât și câteva soluții pentru a ne ține departe de
produsele ce pot constitui un anume risc pentru sănătatea noastră.
1. Introducere
PESTICIDELE (substanțe chimice cu
toxicitate mare folosite in agricultură,
pentru distrugerea dăunătorilor, ce aparțin
clasei poluanților organici persistenți, care
pot fi toxice nu numai pentru om si fauna,
dar si pentru ape, sol si atmosferă) sunt un
rău necesar, unanim acceptate in
agricultura tradițională globala, utilizate
pentru sporirea producțiilor agricole pentru
a satisface nevoia de hrana a unui indice
demografic aflat in continuă creștere.

 In mod ideal, un pestici ar trebui sa fie

letal doar pentru dăunătorii vizați, si nu
extrem de periculos pentru speciile
nevizate, inclusiv omul. Din păcate, acest Figura 1. Circuitul pesticidelor
lucru nu este posibil, astfel încât s-a declanșat
o controversa continuă in ceea ce privește folosirea pesticidelor.
Utilizarea galopantă si de cele mai multe ori abuziva a acestor
substanțe chimice a adus adesea dezastre ecologice, a afectat
sănătatea oamenilor si altor forme de viață.
• Expunerea la reziduurile de pesticide prin intermediul dietei alimentare se presupune a fi cu cinci
ordine de mărime mai mare decât alte cai de expunere, cum ar fi aerul si apa potabila. Prin
urmare, utilizarea pesticidelor este percepută ca una dintre cele mai riscante activități ale societății
umane.
Clasificare:
Pesticidele se împart in:
• Insecticide - substanțe chimice ce omoară insectele;
• Ierbicide – substanțe chimice ce omoară buruienile;
• Fungicidele – substanțe chimice ce omoară ciupercile.

2. Conținutul lucrării

Nu exista “doze sigure”

• Cu toții suntem de acord ca aceasta „epidemie” de cancer si alte boli grave care se manifesta acum
are legătură cu actualul nostru stil de viață, cu industrializarea masiva produsa in ultimii ani.
Vedem mereu la televizor sau citim diverse articole despre „doze sigure” din diverse chimicale,
despre norme de siguranță impuse diverșilor producători.
• Întrebarea esențială este daca cineva a cercetat vreodată care este efectul combinat al tuturor
acestor chimicale la care suntem expuși zilnic. Oare acele „doze sigure” sunt chiar așa de sigure in
combinație cu alte chimicale? Varietatea de substanțe chimice artificiale este așa de mare, încât e
imposibil sa fie studiată interacțiunea tuturor acestor substanțe.
Problema României
• Mărirea dozelor de pesticide, cu scopul de a obține rezultate sigure in lupta cu bolile si dăunătorii
poate avea efecte nedorite, inclusiv acumularea de cantități mari de reziduuri in produse.
• Astfel, la nivel mondial, 55,6% din eșantioanele prelevate de la fructe si legume nu conțin
reziduuri de pesticide, 38,4% au cantități reduse, in timp ce 6,3% sunt neconforme, deoarece
depășesc limita maxima admisa. In Romania, analizele au arătat ca aproximativ 20% din legume
si fructe depășesc concentrația admisa, aceste rezultate fiind înregistrate doar pentru legumele si
fructele vândute de către marii producători, in nici un caz pentru produsele pe care le poți cumpăra
de la marginea drumului sau din piețe.
• Deși la nivel comunitar folosirea pesticidelor este strict reglementată prin lege, in România
situația este de necontrolat.
• Aurel Tănase, președintele Organizației Naționale Interprofesionale „Prodrom” Legume-Fructe,
ne informează: „Piața românească de legume si fructe ajunge la un consum de 700 de milioane de
euro pe an. Dar numai 15% din totalul fructelor vândute la noi sunt autohtone, in timp ce restul
sunt din import. Legumele românești sunt dominante numai pe timpul verii, cu o pondere de 60%
din vânzări”.
• “Lada de gunoi” a Europei, România, acceptă importurile de legume și fructe de cea mai proastă
calitate. Majoritatea provin din Turcia, Israel și Olanda. Legume si fructe a căror rădăcina n-au
atins vreodată pământul, ci au stat cuminți in lăzi sau saci primind ascultător doze considerabile
de chimicale, hormoni de creștere și procedee de cosmetizare (prin metoda iradierii si a ionizării).
Desigur, se spune ca toate importurile sunt controlate din punct de vedere al reziduurilor de
pesticide si ca nu ar depăși valorile maxime admise. Cat se poate de adevărat (daca vrem sa
credem) dar ce facem când vine vorba de acumularea in timp in organism a acestor reziduuri
ramase in legume si fructe, ce înseamnă asta pentru sănătatea noastră pe termen lung?
Exista opțiunea nr. 2?

 ACEASTA ESTE OPTIUNEA NOASTRA NR.1: LEGUMELE SI FRUCTELE CUMPARATE DIN

HIPERMARKET
 Ok, acestea fiind spuse, iți vei spune acum: „Pai e ok, eu cumpăr din piață sau de pe marginea
drumului!
 Dacă crezi că legumele și fructele cumpărate din piețe sau de la marginea drumului sunt mai bune
decât alea din hipermarket, afla ca te înșeli amarnic. Aici situația e chiar mai grava decât in cazul
legumelor vândute în hipermarketuri. Controlul asupra mărfurilor prezente in piețele
agroalimentare sau a celor vândute la margine de drum este aproape inexistent. Numai Dumnezeu
poate ști ce se ascunde in spatele așa-ziselor legume romanești.
 Moda ultimilor ani în rândul micilor cultivatori este sa folosească pesticide după bunul plac si
după ureche (pentru ca un control asupra unei agriculturi atât de divizate este imposibil), fără
măcar sa citească vreodată instrucțiunile de folosire. Dacă măcar ar fi folosite corespunzător,
atunci am putea spera ca reziduurile de pesticide s-ar diminua considerabil (la administrarea
pesticidelor se recomanda un interval de câteva zile pana la câteva săptămâni înainte ca
legumele/fructele sa fie recoltate). Când folosesc stimulatori de creștere si de coacere, (care fac ca
roșia verde sa se coacă forțat in doar 3 zile ca altfel natural s-ar coace in mai mult de o luna),
credeți ca mai așteaptă cineva atâta amar de vreme, doar ca sa dispară efectul nociv al
pesticidelor? Ba bine ca nu, ca altfel pierd startul sezonului, când legumele si fructele au un preț
considerabil mai mare. Si ăsta e doar un exemplu.
 Având in vedere ca nu pot fi supravegheați de autorități, micii producători folosesc chiar si
substanțe interzise, cu efect cancerigen, pentru creșterea culturilor de legume si fructe. Deși sunt
interzise de autoritățile din domeniu, pesticidele, precum Ethrel-ul sau 2,4-D, uneori chiar si
furadanul, se vând pe sub mana, potrivit specialiștilor. Multe dintre substanțele neautorizate sunt
la îndemâna oricui, chiar și pe site-urile de anunțuri se găsesc numeroase oferte și producătorii nu
se sfiesc sa profite de aceste metode pentru a-și rotunji veniturile, iar rezultatul se vede uneori și
cu ochiul liber.
 Deși folosirea abuziva a pesticidelor interzise poate fi depistata in unele cazuri la o prima
examinare vizuala, de cele mai multe ori, doar testele în laboratoarele de specialitate pot scoate la
iveala tipul si cantitatea de chimicale folosite de fermierii de subzistență.
 Roșiile sunt printre puținele produse agricole care pot indica, prin proprietățile lor fizice, prezența
unor pesticide cancerigene in exces. Excrescența specifica roșiilor cu țugui este consecința
excesului de Ethrel – stimulent de coacere (ilegal in România) și 2.4-D – stimulent si pesticid de
tip hormonal.
 România se află la granița de Est a Uniunii Europene și poate reprezenta o poartă de intrare a
produselor contrafăcute in Uniunea Europeană.
 Deși la nivel național s-a constatat problema, este greu să se implementeze cu succes și sa se
controleze o agricultura atât de divizată cum e cea din țara noastră.

Efectele asupra sănătății

• Consumul de legume si fructe tratate cu pesticide poate genera grave afecțiuni la nivelul
organismului uman, potrivit specialiștilor in nutriție. ”Pesticidele nu pot fi metabolizate si
eliminate din corp. Cea mai mare parte dintre ele se acumulează in grăsimi si afectează ficatul. Cu
cat înaintam in vârsta, consumul de legume și fructe cu conținut ridicat de pesticide poate produce
probleme de sănătate: îmbolnăvirea ficatului, a rinichilor si chiar unele forme de cancer.
Pesticidele au efect perturbator hormonal de tip estrogen si tind să feminizeze organismele. La
băieți scade fertilitatea, iar la fete provoacă apariția precoce a pubertății. In timp, acestea cresc
riscul de cancer de sân la femei si cancer testicular sau de prostata la bărbați. De asemenea, aceste
substanțe generează apariția supraponderalității si a obezității, care favorizează declanșarea bolilor
hipertensive, a diabetului si a bolilor cardiovasculare. Obezitatea este cea mai răspândita boala de
nutriție din lume si se asociază foarte rapid cu diabetul, a explicat Gheorghe Mencinicopschi
(directorul Institutului de Cercetări Alimentare).
 Un efect mai grav al consumului de alimente cu concentrație mare de pesticide este caracterul
trans-generațional al acestor substanțe. Astfel, mămicile însărcinate care mănâncă aceste produse
pot rămâne imune la efectele pesticidelor, însă ii pot îmbolnăvi pe copiii pe care ii poarta in
pântece.
1. Alergiile alimentare sunt dintre cele mai ciudate efecte ale pesticidelor de azi. Cercetătorii de
la Colegiul Albert Einstein din Centrul Medical Montefiore din New York au descoperit o
legătură între alergiile alimentare și nivelul de pesticide din urină. Persoanele cu nivel înalt de
diclorofenol, produs prin descompunerea erbicidul 2,4- D și al clorului folosit pentru
dezinfectarea apei de la robinet, suferă de alergii la lapte, ouă, fructe de mare și alune.
Diclorofenolul acționează ca un anti-microbian și poate afecta nivelul de bacterii sănătoase din
intestin, care la rândul lor pot perturba reacțiile imune naturale ale organismului la anumiți
alergeni.
2. Pierderea memoriei
Într-un alt studiu efectuat recent la University College din Londra oamenii de știință au sugerat ca
nivelurile scăzute de pesticide, care sunt considerate sigure pentru muncitorii agricoli, expuși
zilnic la influența lor, provoacă pagube considerabile la funcția cognitivă de memorie, viteza cu
care se prelucrează informațiile, precum și capacitatea de a planifica ceva pe termen lung.
3. Autismul si alte maladii de dezvoltare. Cercetătorii mondiali ai autismului cred că această stare
se dezvoltă dintr-un amestec de gene și de poluanți care sunt în uter și se întâlnesc în copilăria
timpurie. Multe insecticide afectează negativ funcționarea normală neurologică a organismului.
Același lucru se pare că se întâmplă la unii copii. Studiul Harvard a constatat ca copiii cu
materiale de descompunere a pesticidelor organofosforice în urină au mai multe șanse de a se
îmbolnăvi decât cei fără urme reziduale de pesticide.
4. Boala Parkinson, mai mult de 60 de studii arată o legătură între pesticide și boala neurologică
Parkinson, care se recunoște prin frisoane incontrolabile.

3. Concluzii
Ce avem de făcut?
• Minunat ar fi ca toți sa putem consuma alimente ecologice, dar e clar ca nu putem. Pe lângă faptul
ca au niște prețuri astronomice, in Romania nici nu sunt disponibile foarte multe legume si fructe
organice. Ce putem face? Putem încerca sa îndepărtam cat putem aceste chimicale aflate la
suprafața fructelor si legumelor. Exista un produs de cumpărat de la un magazin de specialitate
care curăță pesticidele si care conține apa, acid citric si surfectant amfoter pe bază de cocos .Daca
nu vă permiteți sau nu aveți de unde cumpăra un astfel de produs, pulverizați fructele si legumele
cu o soluție făcută din apă, sare si oțet. Lăsați să acționeze câteva minute si apoi clătiți-le cu apa
rece din abundență.

Opțiuni mai puțin eco

• Ceapa – aceasta nu necesită stropiri prea dese.
• Bananele - reziduurile pesticidelor rămân pe coaja fructului.
• Varza - se cultivă ușor și nu este stropită prea mult cu pesticide.
• Kiwi - coaja fructului protejează miezul de pesticide. Este recomandată spălarea fructului înainte
de decojire.
• Ananas, mango, avocado - coaja groasă a acestor fructe este o barieră împotriva pesticidelor.
• Sparanghelul - la cultivarea lui sunt folosite mai puține pesticide.
 Cum să iți dai seama dacă un produs este bio?
• Însemnul „AE“ nu trebuie să lipsească de pe eticheta alimentelor eco. Pe lângă menţiunea „bio",
produsul ecologic trebuie să conţină pe etichetă sigla „AE" - agricultură ecologică, aparţinând
Ministerului Agriculturii, şi pe cea a organismului de certificare. Un aliment pe a cărui etichetă
scrie „fără organisme modificate genetic", „fără hormoni" sau „natural" nu este neapărat organic.

Codul PLU
• Trebuie să ne uităm după nişte stickere, aplicate pe fruct, care conţin câteva cifre. Acestea
sunt codurile PLU. Sunt stabilite de Federaţia Internaţională pentru Standardul
Produselor şi sunt folosite din anul 1990.
• Este vorba despre un cod din patru sau cinci cifre care arată cum a fost crescut produsul
respectiv: ecologic, cu pesticide sau dacă a fost modificat genetic. Astfel veţi înţelege şi diferenţa
de preţ dintre portocalele organice și cele crescute convenţional, de exemplu, care pot arăta la fel.
• Dacă un fruct are codul de pe autocolant format din patru cifre, înseamnă că a fost
crescut convenţional, adică s-au folosit îngrăşăminte chimice şi pesticide.
• Codurile PLU din cinci cifre pot începe cu cifra 8 sau cu cifra 9. Cele care încep cu 8 arată faptul
că vegetalele respective au fost modificate genetic. De aceea, este indicat să evitaţi astfel de
produse.
• Dacă, in schimb, codul începe cu cifra 9, înseamnă că producţia a fost cultivată ecologic. Adică
puteţi cumpăra cu încredere fructele şi legumele dorite. Acestea au fost crescute natural, fără
îngrăşăminte chimice. Singurul dezavantaj este prețul. De obicei sunt mult mai scumpe decât cele
crescute cu pesticide.
• Dacă, cumpăraţi vegetale de import, din supermarketuri, alegeţi-le pe cele care au codul scris pe
autocolant.
• Bineînţeles, cele mai sănătoase sunt cele cultivate în grădina proprie ori cele luate de la un
producător local în care aveţi încredere.

Figura 2. Codul PLU

4. Bibliografie
 http://www.eatgood.ro/despre-pesticide-si-efectele-lor-asupra-organismului-uman-
detblog-3#.WQEGHUWGOM8
 http://www.ghidulvegetarianului.ro/index.php/articole/lifestyle/125-pesticidele-
detergentii-si-alte-chimicale
 https://latantiioana.wordpress.com/2014/06/23/despre-pesticide-si-efectele-lor-asupra-
organismului-uman/
 ecology.md/md/page/9-lucruri-daunatoare-provocate-de-pesticide-in-organismul-uman
 http://adevarul.ro/sanatate/medicina/a--nu-bio-1_50ae72a67c42d5a6639ccde8/index.html
 http://www.digi24.ro/magazin/stil-de-viata/viata-sanatoasa/codul-plu-indica-daca-
fructele-si-legumele-au-fost-modificate-genetic-241422