EFES

Efesul a fost unul dintre cele mai mari si cele mai bogate orașe din zona estic
Mediteraneeana. Avea o populație de aproximativ 250.000 de oameni. Acesta este
localizat într-o vale. Este protejat de dealuri pe toate părțile. În zilele străvechi, acest
lucru i-a ajutat pe gardieni sa protejeze orașul de atacuri vrăjmașe. Valea dă o
frumusețe deosebita locației chiar și astăzi.

Creștinismul primar a fost in mare parte o mișcare urbana. Vedem cu precădere orașe
evanghelizate de apostoli și ucenici: Ierusalim, Antiohia, Corint, Roma, Efes, etc.

O teorie destul de controversată este ca Efesul a fost cel mai important oraș pentru
creștini la sfârșitul primului secol. Efesul se situa în zona centrala în care creștinismul
înflorea, între Ierusalim si Roma. Mai mult, este asociat cu mai mulți creștini
proeminenți: Pavel, Priscila și Acuila, Apolo și apostolul Ioan.

Evanghelistul Pavel a stat în Efes doi ani, și a scris prima epistola către Corinteni
acolo, și probabil și alte epistole. Astfel prima referire la Efes în Noul Testament se
găsește in 1 Corinteni 15:32 (Dacă, vorbind în felul oamenilor, m-am* luptat cu fiarele
în Efes, care-mi este folosul?)

In Fapte 19, Pavel își face apariția in Efes. La început si-a pus mâinile peste câțiva
ucenici care au primit Duhul Sfânt, apoi a prezentat mesajul Împărăției lui Dumnezeu
în sinagoga. Pentru ca majoritatea evreilor erau reci față de mesajul evangheliei, a
început să predice în sălile de lectura ale Efesului, continuând să predice timp de
aproape doi ani.

Lucrarea lui Pavel a prosperat, în mare parte datorita puterii lui Dumnezeu care a
adus vindecare si eliberare de duhurile necurate. Mulți vrăjitori au renunțat la
practicile lor si si-au ars cărțile de magie.

Templul lui Artemis pe vremea aceea era cel mai mare templu din Asia Mica si una
din cele 7 minuni ale lumii antice. Pentru Efes să aibă Templul lui Artemis aproape
era un mare avantaj. Pe de o parte, prezenta Templului arată importanța Efesului și
se considera că aduce mare binecuvântare peste oraș, iar, de cealaltă parte,
închinători veneau de peste tot să viziteze templul, și făcând așa cheltuiau mulți bani
cazându-se, oferind jertfe, cumpărând suveniruri, și așa mai departe.

Așa că orice amenința proeminența zeiței, era o amenințare pentru Efes în sine.

Cum lucrarea lui Pavel începea să înflorească in Efes, un anume Dimitrie a început să
se neliniștească. Acesta era un argintar care făcea bijuterii care întruchipau zeița sau
templul ei.

În primul rând, Dimitrie era preocupat de pierderea câștigului, iar apoi de pierderea
gloriei zeiței. Eforturile lui Dimitrie au avut succes și a făcut o revoltă între argintari
care au sechestrat doi dintre tovarășii lui Pavel, Gaius și Aristarh. Potrivit Faptelor
Apostolilor Pavel a vrut să meargă să îi apere dar credincioșii locului l-au oprit pentru
siguranța lui.
 „I-a adunat la un loc, împreună cu cei de aceeaşi meserie, şi le-a zis: „Oamenilor, ştiţi
că bogăţia noastră atârnă de meseria aceasta
şi vedeţi şi auziţi că Pavel acesta, nu numai în Efes, dar aproape în toată Asia, a
înduplecat şi a abătut mult norod şi zice că zeii făcuţi de mâini nu* sunt dumnezei.
Primejdia care vine din acest fapt nu este numai că meseria noastră cade în
dispreţ, dar şi că templul marii zeiţe Diana este socotit ca o nimica, şi chiar
măreţia aceleia care este cinstită în toată Asia şi în toată lumea este nimicită.”
(Faptele Apostolilor 19:25-27)

Dimitrie a înțeles ceva foarte important cu privire la creștinism. Și-a dat seama că
oamenii care devin creștini încetează sa se închine la idoli, ceea ce era neobișnuit
între oamenii din vechime. Era ceva comun ca atunci când cineva le prezenta un nou
zeu aceștia să îl includă in lista lor personala de zei și să se închine în continuare la
toți. Însă creștinismul era diferit, acesta cerea închinare unui singur Dumnezeu. Deci

Într-un final logofătul a reușit să oprească tulburarea. „Căci aţi adus aici pe oamenii
aceştia, care nu sunt vinovaţi nici de jefuirea templului, nici de hulă împotriva zeiţei
noastre.”, „Noi, de fapt, suntem în primejdie să fim învinuiţi de răscoală pentru cele
întâmplate astăzi, căci n-avem niciun temei ca să putem îndreptăţi zarva aceasta.”
(Faptele Apostolilor 19:37,40). Acesta i-a luat apărarea lui Pavel din cauza fricii fața
de romani, care pedepseau revoltele și zarva de orice fel, ei știind că orice revoltă se
poate întoarce împotriva lor cu ușurință.

Frica lui Dimitrie a ajuns să se împlinească datorită înfloririi creștinismului, astfel

închinarea la Artemis a încetat și templul ei si-a pierdut gloria.

Pavel după trecerea zarvei a plecat in continuarea călătoriei sale misionare.