Documenti di Didattica
Documenti di Professioni
Documenti di Cultura
. o;
a
a
ry
O.DESCOPERA
O
rl INGINERIA
a
T t-,v
STRUCTURI, MASINARII,
r . coNsTRUCTll
Nick Arnold
a
I
rt
f
"
a
a I
I l;
a
ar J
*,
L,t',.'t,'
Forne oblice ........22
n .: qti! ,a..... : .,,';:a
Lxper tmenl eazdl ?
'4t gE"b
.+J
trUN V€,NTT IN UNMSRSUL ST€,M! 6
Rtdiur e.a gr efi At i.................. ...............L4
Itaterie g,rfv&.... ................... A Lxpertrnenl eazdt Corpurt in balans
Lxpertmenl eazdl ktr aclte . in vtl ezd eE.u
LlS
Lxperimenl eazdl 1 esl ul ener gtet
uE-t
L+-t Lxpe lmenl eazdl Conslruiesl e o mastnul dl
eE-t
t4
Expetmenleazdl ?ornirt 9l oprtn
Lxperimenleazdl Fd o invArleali,l hngreryp, ............2b
Lxpertrnenleazdl Bagd in uilezal
rfu Lxperimenleazal Rolt care se imbtna
bzzzlelectricitatezrl............................Lz eE-t
L|)
eazdl
Lxp et tmenl Cul ta i nsul le! tl a
Lxpelmenl eazdl k gr al e cu superpul el
hll e neennisme ur e contin
, r0ti..........30
Lxpelmenleazdl Roala cu cltchel
tE-t
L1-t
r{Hh
7:+5
Lunu wwl erblelor .............. ...................L4
Lxper tmenl eazdl Y Anft oar ea de mat er tale Arcuri gi obiect e elasttce .....................32
Lxperimenleazdl Relela raptdd de plaslic Lxpelmenl eazdl Vtesl er e9l e un ar cl
@ffi"
Chdir t 9i constructii ............................... 16
t xper tmenl eazd! Slrucluri sub pr estune ?utereaaburufui.... ...............34
Lxpetrnenleazdl La nare indllime Lxper trnenl eazdl 3 ecr el ul mol oar el or cu abur t
tE-u
ffi,@ t4
ftfifi
rt
Construct iile de tvv e .............................42 bioingirwria 60
txperimenli.azdl Cun curge apa Lxperimenleazdl Gaz din drojdre
Lxpertmenleazdl Vieandre prtn apd C\^\.C)
30
+r ffi,@ $*Z*jtnleil... ................62
scu0undZri 9i pluthi M Lxperimenl eazdl Consl r utegt e un circuit !
t4 ffifi
d.E-b
rt trgitrl.adfin rfte... ................64
exp erinent eazdl D ensll al ea miner al elor
herorweuiniture.
Lxperimenleazdl Zboard cil mat susl
.............46 6
rtJ
lngirwrnlalenrfr... ...............50
Coduri bizae...... ...................70
Lxperimenl eazdl Releaua de tngall
w eazdl
Lxp er tmenl
Lxperimenl eazdl
3 cr
1
ie i n
rtmtl e
limb alul calculal
mesaJe codal el
o ar elor I
w lndiw, ....................7b
Fornadabalahrti
t
a arya .......5A
Lxper imenleazdl kpa mdsoard lwpul
ffi
GT
tE-t
t4
INGINERIR sTuDr'zn mrroDErE DE R c,NrEpE
st PR0tEITR PRoDIJ$E $r t'lECHNT$t'1E PERF0Ri'1RNTE.
Cind spui ,inginerie", ce-fi vtne in minfe? ?oafe lot lelul de scheme, ufilo'1e 9t ganliere
-
in carlea aceasla vet gdsi cu stguranld 9i a9a ceua, dar vei gdst 9t oameni pe inginerit care,
cu 4utorul gllnfei, m\soatd lorle 9i cerceleazd maleriale peniru a crea produse 9t mecantsnte
mereu mai bune lngtnerta se imparle in mai mulle domenii
w/ eEl
Lls
INGINERIH
$I $TEl,l
$USTENHBILE
E tOR
BIo/ tlED
HGR0 / Cttrt't
11RtrRtRtr
$I
t
Srsrrmr
l.tECRNIIN ffi
CousrRucllt
$r PR0[ESE
INGINERIH
BroteHuotoelr
INGINERIH CI\,ITH !NDU$TRIHTH INGINERIH
(olostreaunor pArlt
1paltr publice, de organisme vti Lvaluatea 9t HER0SPHITRT.R
rnclusiv urbantslica penlru a uea produse INGINERIH ordonarea
proceselor de
?roiecfarea 9i
9t inlraslructurd I'IHTERIRtEI.OR conslruclta de
produclte
Creafea de (din fabrrci) aeronave (zboard
maleltale not in attnosferZ) 9r
lueturmR HGRt[otH
aslronave (zboara
ING!NERIR },lEDIUIUI Melode de a lue lurRlR in alara almosleret)
Susletwbililalea inbundldlt culturile
HECHNICR
ecosislenelor 9r geptelul
i
INGINERIH HINI studiul pteselor
INGINERIR
t Studlul melodelor 9i al magtntlor
de exlraclte a c0NsTRUCTilt0R
Ir INGINERIH lueturRlR Blo[Htt'ltcH
mineralelor ?roiectarea
l,lHRITIt,lH Studiul proceselor INEINERIF sl execularea
Slsleme care dtn organtsYrte ETECTRICH
consirucf rilor
luncltoneazdin
apele planelei I ehnolo gia cur enl ului,
INGINERIH
a componenlelor,
INGINERIR C]lIl,lICH NtJCTERRH drspozrtrvelor 9i lue rurRlR
luetueRlR Studlul subslanlelor studiul lisiunii stslemelor eleclrice NR\,HLH
(scrndarii) 9i fuziunii
llIDRHULICH e compun mafe|a inlrelinerea
(contopiri)
gr operarea nauelor
Ntecantca 9t lorfele
nucleelor din aloni si construcfiilor
flurdelor (ltchtde, INGINERIR
gaze 9t plasnh) 9t luelNrRlR malltme
forlele care acfio- BIO},lEDICFTH
CHTClJI.RTOHRETOR
neazd as\pra lor Crearea de hardware,
studiul organtsmelor
pentru a crea pto- r,i,i:l:il soltware strelele
cedee medicale not
Tolt avem nevote de ingnele kvem nevote de clddtrt solide Vtafa noaslrd e mat bund dalotla izbhnzilor inginerei
9r de pompe 9i conducte ca sd uddm culturrle agricole 9i in loale acesle donenii lie care [t se pare cel mat
sd ne incdlztm locuinlele kvem nagini 9t ltenul care inleresanl2 Cilegle despre toale in aceasld carle
hd ne duc la scoald si la muncd, submarine care cetceleazd 9r intr-o zt poale at sd devlt un tnvenlalor sau
n oceannl si rachele cate ne lransporld in spaftu un specialist de vA,fi intr-unul dtn elel
w kvem medtcamenle eltcace obltnule drn rnrcrobt -
urneaz1-li visul 9i mult noroc!
P
, ,i:j t .::
NH?
Ca inginer espirant,trebuie se $tii un tucru:fortele $i
energia cere le pune ln migcare sunt esenf iale ln f iecare
w
proiect din aceast[ carte. gi asupra corpuluitlu, chiar
acum, aclioneaz[ dif erite forf e. De pildI, gravitaf ia...
noliuni ESENTIALE
FORTA GRAVITATIONALA
Gravilalta esle o lorld care alrage unul spre allut
corpurile dolale cu Wasd Masa esle maleria dtn care
e cotrpus un obiecl corpurile cu ynasd considerabild *
Wecum ?dmAfiul *
exercild o alrac{ie nai pulernicd
dechl cele mat mict Gravifalta {ace corpurite sd cadd
9t ?arnhnlul sd se raleascd injurul Soaralur
ExPERIMENTSazA!
il fltnncrtE..
0 sd dat drumul ambelor mtngt
{re de la aceeast indlline
in acelagi linp inainle
de asla, g1ndegle-fe
care crezt cd va 4unge
Nttrlrz1
prtma la pruorul scZrrr
Ceea ce numtm .greulale" esle de lapl lorla ffi lasd mtngtle sd cadd, ' o
ca sd yezt dacd at
de gravilalte care acltoneaza asupra maset ghtctl corecl
uflur corp Dect, daci, gravtlalta alrage mat lare
obteclele mat grele, ele ar lrebut sd cada mat
repede, nuz 3d, vedemt
ffi Dar dacd dat drumul
uner mrngr 9r f orr
t# a loate de hA,rhe
lffi A scard
CE SE PETRECE?
0beclele cad in acelagt ltmpl Gravtlalta
lace loale obteclele allale in cddere sd acce-
lereze in acelagt rtlm f orla et ac[toneazd mat
lare asupra corpurrlor mat grele, dar excesul
de vtlezd e anulal de laplul cd obteclele grele
se impolnvesc mat mull ntgcdrli decA,l cele
\itsoare Ce se inlhmpla daca last sd cada
ceva ltsor, precufrt hhrltaz Cddefea et dUreazd
mat mull doar penlru cd esle incelintld de aer
r il*aq'*#r+l
)
EXPERIMENTEAZA!
\ la
inlinde banda elasltca
* de tret ort chl l\Jnqrmea e'
NtRGlE,
?e hngd forle, tngtnen lrebute sd ta in calcul
kcun inftnde-a de sase on mat mull
enefgn Lnergta esle cea care delertrfitnd decil fungtmea 9r dd-i drunul
lucrurile sd, ,facd' ceva *at sd vedernl
CE SE PETRECE?
Chnd inltnzt o bandd elasltcd, ea acunuleazd energie
polenlialh- energteinmagaztnald in corpul benzl CA,ndit dat
drumul, energia aceasla se lranslorma in energie cinelici
(de ntscare) Cu cal inltnzt banda mat mull, cu alAl ir rrnprtrnt
mar mulld energie 9i cu alhl mar deparle va lA,sni ?olt alla mat
mull e despr e ener gta pol enltala la p 32
CINE A FO ST
GALI LE t?
ornul de gtrinla ilalian salileo Cahlai
{Ib64-164L) a
descoperit cd obiectele de greatdlt dtlerile cad cu
aceeasiuilezd lot el alarmalal legtte de lu:nclionare
d pendulului' in fimp ce pendulul e:e leagdnd, energia
Iui polenliald se lranslormd in mod repetat in energte
cinelicd deoar ece gr avil alta il I r age in Jos
eI ?
,\
IN rIEIHRE ,
Exist[ gi alte forf e dec0t gravitaf ia gi
energia care atrag gi resping obiectele
gile influenf eazl migcarea.
Haisd le cercetlml Egtigata?
l ExPERrMEurrazAt
" * aoe aarr\) sou c r,c bucai
eqale de ca.'an de cel pu'n
ffiffiw
* LL x L5 cm 9t ltpegfe-le
u,na pesle alla lasa-le
PoRNlRl $f , 3a 3e usuce
. riglZ
{ A rnagtCIuld
lor Dacd se claftnd,, in lata bandet
adauga mat wlle de elasltc
{ Taarlecd slralurt de carlon
I Carlon ondulal
{ LrprcL
r' Creton
. " bandd elaslicZ
Gdsegle o suprafala Iae lret
I Rulela neleda sulrcrent de mare bucalt de
pet.a a con:t.r,rr o pts"a carlon de cca
{ a banda elasltcd de t-1,5 m inltnde rulela 25x9Acm
( Doud cute de \e'trtn lungt de L5 cm pe YnarQtnea zanet unde
va lt ptsla hcum hat s-o
{ (olte de alumtntu
construregtr!
r' Rrgla
{ frArtre las-o pe una asa cum e, katm lesleaza ptslele frage masnula in
acoper-a pe a doua cu lolte spale cu banda elaslica 9t da-t drumul
{ ? olte altmenlard lransparenl d,
de at1ft mU, Vr pe a lreta incearcd, ltecate ptsld de trei ori, lraghnd
( kpa inir a sltcla cu pulvenzalor cu folLe lransparenfi, de ltecare dald mat mult in spale magtnula
- ; 4a inatnte, apltci asupra ei o larfa, care o lace mecanicii Primul prrncrpru atirmd
. -; ;:celereze. ?ana la urmd, magtnula se apreste
- -ltrza lrecdrii - torla exerctaiainlre p sta
cd un obiecl se nttgcd doar
chnd asupra lut esle aplicala
, '-:,le et kt observal vreo dtlerenli, sestzabtld
o lorla klunct el lnde sa se
: '.-; ae ot acapeit ptsla ctr lolte de alumtntu,
mtgte in ln;e dreapra Cv chr
. : - e lransparenld sa\J cu apaz ?e care
: -, z mastnula a ayns cel mal deparlez De ce? ntasa obieclul,ti e rnat rnare,
cu alhl nerlta sa e mai mare
, si el sd va'miglca'mdt gFeLi'. ,
EXPERIMENTEAZA!
*w
F
infrge prxul in gaura ... cD
drn trglocul cD-ulur
ptx
)-ar pulea sd at nevote "'...'."":rl
FRo de pultna plasltltna ca
sa-l ltxezt
nSrFrttEn[Rt.
-: ia veAtcule la calculaloare. mulle palru btlule
plaslilinl
I w cD vecht
ltpegle cu banda ?une capalul
t/ O cartocd sau un adeztva celdlall pe
pLxulur o
{ Ylasltlind
capal al bucaltlor supralala
de sloard de CD, plana 9t
y' banda adeztvi, la tnlervale chl rasucegle-l
mat egale, ca in inlre palme
y' o ngla tluslralte
i Sloard
I tuarfeci,
cE sE PETRECE?
torta
cenlrioeld
- -'" '..'r -'-' Blele zboara in lalurt ?almele I ale *eeaza o lorla de rasuctre nunlla
cuplu de torsiune, care se lransmtle ptxulut lnerlta btlelor reztsli, aceslet
lorle,9t ele incearcd sa se mtgle in ltnte dreapla Dar, chnd abteclele .T\
se rntgca in cerc, o alld lorla, asa-numtla lorl1 cenlripelZ,le alrage &
canslanl spre cenlrul cerculat,inptedtchndu-le sa zboare in ltn e dreapla * *
(orla cenlr aela esle arodusd de lenstunea dtnbuci,ltle de sloard
- -^:1
d@'{ ffi.-l
ffi11h
gH
:'ir L.%***#'I
ffi11
q--&
- &
€*.*s#
f*" t *
B77ZI ELEcTRI[ITnTEn!
lngineria nu lnseamnl doar forf l brut[. ca sI pun[ In migcare
dif erite aparate, ingineriifolosesc adesea o forl[ extrem de
puternicl pe care o numim electricitate. Electricitatea existd ln
naturl, dar poate f i gi produsd de oameni.
CT T$TE ELEcTRIcITHTEn?
::
!
::
ELECTRIIITRTER
T0l ce extsld in lume esle lormal dtn celule de bazi, numtle atomi in cen-
lrul liecdrui alom exrsld un nucleu care conltne ntgle parltcule yntnuscule, STBTICN
purtdloare de sareinz eleclri&, numrte proioni
9r neutroni in iurur nucleurui ?rotontL dtn alom au sarctnd eleclrrci,
se tnvarlesc cu utleza alle parttcule, elecfronii, de obtcei rtxalt pe orbtla ror
poztftva, in irrnp ce eleclrontt sunl incdrcalt
in unele tfialertale ei se pol desprtnde insd st pol migra de la un alom la allul
negaltv Neutronrr nu suni purlalort de
kcesl llux de eleclront ,libel" creeazd curentul eleclnc
sarctni, intr-un alom obtgnutl extsla acelast
1 'r. a.\
numtld sarctna sau eleclrtciate slalic.i,
Un eleclron nigreazZ
si neufroni la alonul vecin.
EXPERIMENTEAZAI
'#j:
t)n baton
$; o nasa
-i-
i-f
ExPERrMENreazAt
schnduri
?une cdrltle in doua
leancurt pe masa kgaza
flsRRrr pesle ele schndura sau
o alla supralala lare
ltpegle nagnelul
de dosul schndun
tt}$UPERPIJITR, cu Qasla adezvd,
- ac\tm ocazta sd lranslormt ntgle N4i,soari, dtslan{a
:cnale agrale de birau in supererot Lcn dtnlre schndurd
-tcabtlt sd slea suspendalt in aer 9t ldblta meset
late o sloard cU
SH FIE
TU},lINN!
Lleclnctlalea poale cdldlol 9t ca
llux de sarctnt eleclrtce nurntl curenl
lorlZ eleclric kcesla poale curge de la
.'tla o balerte sau de la releaua de curenl spre
rdmhne suspendala in aer penlru cd esle alrasd de
,,r',el Torla magneltcd e creala de eleclrontt dln alomt locutnla la Lleclrtctlalea se poale lranslorma
.,-e Qarltculele incarcale elecllc (protonr 9r elecironr) sunt in alle trpurr de energte \)n bec, de ptlda,
.-:iale de forle eleclrtce 9t magneltce, cate se combtnd, + converlegle energia eleclrtcd in cdldurd 9t
,1.tcAld unde eleclronagnelice (vezt deasupra) Luntna lumtnd, incd,lztnd a shrmultla numtld lilamenl,
:-2 utt €X€tffiplu de undi, eleclromagneltcd care se inctnge 9i slralucegle albd
5QF.F-
ha,
Be,
LltrlEn ltnTERI nLELOR
:. ,1
;:.
lngineriitrebuie s[ decid[ care material e cel mai bun ri
,i
:
: pentru f iecare produs. E nevoie s[ f ie rezistent, f lexibil sau
,
impermeabil? ExistI miide materiale disponibile. Unele
:
1,
sunt naturale, multe lns5 sunt sintetice (create de oameni).
:'
noliuni ESENTIALE
4. Cowoozrtete s,,,r,l
9,
+rpur de ceramc|
t, d|t"e, do" {lexb'le st
t
?ol
EXPERIMENTEAZA!
\nffi
r' ltta-le prr: casa sau roaqa un adull
Alulorul unuL aduil
si lacelt o plvnbare prtn cartter
r' Creton caulhnd etbtecle dn ltecare- ltp de
rnalertal Scre-le in coloana polrvtla
r' a loae de hA.rle
14
t:tm inloarce
::aia pe dos st hcum ghndeg;e-:'-
','sirA lucruri sd tnvenlezt lt ce,;
lolosrnd unul sdu
.e care le polt
:tce mat mulle ntalertaie
dtn ltecare
q'rerial
t
'7
-w
v Roagd un adull sd
sd incdlzeglt 150 ml de
le alule
* loarnd ameslecul,
pln s*d,
r laple phnd dd in clocol in caslron
RflPID H
,$Hdi I &
,rSl$lii*1,
&daugd patru
ltngurtle de olel
:,r' Yd,zuf cd malelalele plaslice, ceramtca st
'.
-q'cozllele sunl creale de oamenr tald cum polt
--1 :act tu insutr plaslic
fl I NEttoIE
I *:utorut unut adull
DE,
ffi o cratifa M*'{,t;ri,trff!ilr,"
I apt" tnfegra! (nu degresal) $ffi rn caslron t kmeslecd phnd se
lormeazd cocoloase,
craltla 1' ,,lrri:; r
Y1lt 5a lact
ro. '"
apot ta sculpiurr
I o cana gradatd ffi o .ita lina i'"" p"
t'.,,,'r_
sinple drn
! 0 linsurifa
ffi o tingura de lemn RTENTIEI FrrRsrurr!
fi#
Feltcildrit ht teal un malerial plasltc asemdndlor
cu cauciucull Ca loale plasltcele, e lormal dtn lanluri
de molecule in acesl caz, moleculele aparltn unui trp
de proleind numrld cazetnd Acidul drn olel separa
proleinele 9t grdsimea din laple
ErT