Ce recomandă fitoterapia

În faza acută a durerilor, tratamentul va începe cu plante antispastice şi

calmante. După ce durerile au încetat, se recomandă tratamentul cu plante
care au proprietăţi coleretice, colagoge şi hepatoprotectoare, la nevoie chiar
dezinfectante.
În consumul intern sunt eficiente plantele de anghinare, păpădie şi sunătoare,
luate separat sau în amestec, care au acţiuni favorabile şi asupra steatozei
hepatice.
La acestea se adaugă :
- Rostopasca (Chelidonium majus), care conţine alcaloizi, taninuri, saponine,
saponozide, mucilagii, elemente ce au drept acţiuni mărirea secreţiei biliare,
dizolvarea pietrelor biliare şi curăţirea canalelor biliare în dischinezia biliară;
- Coada-şoricelului (Achillea millefolium), care conţine: flavonoizi (cosmosină,
luteolină), glicoalcaloizi (achileină, moscatină), saponine hemolizante, ulei
eteric;
- Albăstrelele (Centaurea cyanus), care conţin glicozide, substanţe amare şi
antociani albaştri;
- Muşeţelul (Matricaria chamomilla), care conţine flavonoizi, taninuri,
mucilagii, uleiuri eterice, vitamine (B, C) şi săruri minerale;
- Menta (Mentha piperita), care conţine: flavonozide (hesperidină), polifenoli,
taninuri, substanţe amare, vitamine (A, C, D, PP), săruri minerale;
- Urzica-vie (Urtica dioca), care conţine carotenoizi, flavonozide, glicozide,
sitosteroli, saponine, acizi organici, vitamine (K, B, E, A, C) şi săruri minerale.
Când calculii s-au redus în volum la circa 3-5 mm în diametru, se adaugă în
reţetă herbă de turiţă-mare şi se continuă tratamentul încă 1-2 luni, până la
eliminarea totală a pietrelor şi a nisipului.
Preparate pentru uz extern
În tratamentele externe sunt recomandate comprese şi cataplasme puse pe
zona epigastrică cu terci de tătăneasă şi coada-calului sau cu frunze de
varză. Înainte de aplicarea cataplasmei, se unge zona cu ulei sau unguent de
gălbenele.
Regimul alimentar
Are un rol foarte important, asigurând creşterea rezistenţei generale a
organismului şi evitarea evoluţiei bolii spre cronicizare.
În zilele cu crize dureroase, bolnavul nu are poftă de mâncare. În această
perioadă se recomandă o cură cu sucuri naturale de legume (morcov, ţelină,
sfeclă roşie), sucuri nefermentate din fructe (mere, prune, struguri, portocale,
lămâi, căpşuni, fragi, agrişe, afine), consumate imediat după preparare,
precum şi ceaiuri medicinale îndulcite cu miere de albine.
După încetarea crizelor biliare, se introduc în alimentaţie produse lactate
(lapte dulce, iaurt, brânză proaspătă de vaci, caş dulce, urdă, telemea
desărată, smântână). Sunt uşor suportate supele de zarzavat (cu cartofi,
morcov, varză, pătrunjel), supele cu zdrenţe de ou şi făină, legume verzi
fierte, salate de legume (lactuca, spanac, pătrunjel, ardei gras, tomate,
varză), carne de peşte slab (păstrăv, ştiucă, lin, lipan, şalău, cod), rasol de
vită slabă sau de pasăre fără piele, omletă din albuş.
Se recomandă gospodinelor ca, în locul prăjelilor şi a rântaşurilor, să prepare
sosuri dietetice, şi anume: sosul tomat din roşii şi bulion, sosul alb din albuş
de ou şi lapte rece, sosul de zarzavaturi înăbuşite, sosul caramel din zahăr
ars folosit la mâncăruri din fructe uscate (prune), soteuri de morcov, griş şi
orez cu lapte, precum şi sosul de fructe (mere, vişine, cireşe, caise).
În alimentaţia curentă este indicată o suplimentare de fructe proaspete (mere,
vişine, căpşuni, zmeură), luate în cure de 7-10 zile consecutiv sau sucuri din
fructe (mere, lămâi).
Dintre legume este bine să nu lipsească pătrunjelul proaspăt, consumat
dimineaţa pe stomacul gol şi la fiecare masă. De asemenea, sunt eficiente
tomatele servite în salate sau sucuri, ridichile negre şi seminţele de pepene
verde pisate (1-2 linguri pe zi).
La masă se serveşte pâine prăjită, mămăligă, orez, budinci şi papanaşi.
Evitaţi grăsimile, alcoolul şi mesele abundente, mai ales seara
Sunt interzise carnea grasă (de porc, oaie, raţă, gâscă, pielea de pasăre,
vânat, raci, peşte oceanic), grăsimile animale (untură, slănină), pastramă,
mezeluri, afumături, conserve, creier, rinichi, icre, sardele, drob de miel, supe
de oase, brânzeturi grase şi sărate, condimente iuţi (piper, boia, muştar,
hrean, ardei roşu), exces de sare, cafea, cacao, ciocolată, îngheţate, băuturi
alcoolice tari şi unele băuturi răcoritoare (coca-cola, pepsi-cola).
Fructele şi legumele vor fi bine spălate, iar mâinile vor fi permanent curate,
prin spălare cu apă şi săpun, ţinând seama că, pe mâinile nespălate, circulă
între 10.000 şi 100 milioane de microbi pe cm2. Este ştiut că ľ din infecţiile
hepatice se transmit prin mâini murdare.
Necesarul de hrană zilnică va fi împărţit în 5-6 mese, la ore regulate,
evitându-se mesele abundente, mai ales cele servite seara, înainte de
culcare.

Regimul alimentar este recomandat cel puţin şase

luni, în funcţie de fiecare pacient, timp în care alimentele
permise sunt destul de puţine. Cei care nu mai au vezica
biliară pot consuma brânză de vaci nesărată, caş dulce,
cartofi fierţi, carne de pasăre sau vită, peşte slab- păstrăv,
şalău şi biban, pâine prăjită, supă de zarzavat, morcovi
sote, mazăre verde etc.

Citeste mai mult: adev.ro/pbbv5h