SE

CR
ET
INS
UNITATEA DE INVATAMANT: LICEUL P.Tc. ALTE DOCUMENTE EL
TR
Put
Imit
LOCALITATEA: BUCURESTI
E
UC
ere
atia
ME
TIU
a
No
Clasa: a X-a MO
Tip
NI
min
n-
Anul scolar: RIE
Bar
olo
DE
tii
Dia
ver
I
bati
Atit
gii
CO
FISA DE CARACTERIZARE PSIHOPEDAGOGICA gno
bal
iudi
tem
MP
stic nu
a elevului ...Dumitrescu Adrian, nãscut la 17.11.1980 în a
vor
nea
per
LE
are
localitatea Bucuresti sa
est
am
TAsi
a
fie
e
ent
RE
clas
I. DATE FAMILIALE:
schi
totu
ale
TE
ifica
A. Ocupatia pãrintilor: mb
lST
Ale
rea
ati
ger
tulb
Tata – inginer
cu
ea
urar
Mama – contabilã car
fort
ilor
B. Frati/surori ULTIMELE CAUTARI PENTRU ACEST DOCUMENT a
act
de
car
eriz
lim
Nu are frati. car
act
baj
are
C. Conditii materiale: fisa
act
eriz
psi
Conditiile materiale pot fi definite ca fiind de
fisa
eriz
are
hop
car
satisfãcãtoare unui trai decent. Elevul locuieste car
de
are
psi
împreunã cu pãrintii si cu doi bunici (pãrintii tatãlui) într- eda
act
act
car
psi
hop
un apartament cu trei camere. Are propria sa gog
eriz
camerã aranjatã potrivit preferintelor personale.
eriz
act
hop
cac
eda
ica
are
are
eriz
eda
he:
gog
D. Climat afectiv: limit
psi
fisa
psi
are
gog
zUI
ica
Relatiile afective din familie (atât dintre pãrinti, e
hop
de
hop
psi
ica
9A
a
cât si dintre elev si pãrinti) pot fi definite drept calde si car
eda
car
eda
hop
afectuoase. Fiind singuru 15415v2118p l lor copil, R3
unu
act
gog
act
gog
pãrintii îl iubesc foarte mult fãrã însã a manifesta o eda
uxC
i
eriz
tendintã exageratã în a-i satisface dorintele. La rândul lui ica
eriz
ica
gog
AJ:
cop
are
elevul îsi iubeste si respectã pãrintii pe care îi considerã car
a
are
diri
ica
ww
ilact
ele
“cei mai buni sfãtuitori”. El apreciazã în mod deosebit la unu
psi
pãrintii sãi faptul cã-i acordã libertatea de a lua decizii.
fisa
gen
a
w.s
veriz
ihop
La fel de mult este încântat cã pãrintii sãi stiu sã-si tie
car
unu
crit
respecte propria intimitate. are
ele
eda
act
iube
car
psi
veriz
gog
II. DATE DESPRE DEZVOLTAREA FIZICA SI ele
.co
act
STAREA SANATATII hop
ica
are
vm/s
FI
%E
eriy
eda
a
ele
Elevul este dezvoltat armonios, în limitele a
inv
%C
F
oci
a
are
specifice vârstei: înãltimea – 1,80m; greutate – 71 kg. gog
unu
vata
psi
5%
%8
olo
%2
psi
fisa
ica
ihop
Conform fisei medicale si a examenului de ma
9E
3%
gie/
9%
car
hop
de
bilant, elevul este sãnãtos clinic. a
ele
eda
nt
A
AD
psi
09F
act
eda
car
ele
vgog
III. DATE PRIVIND SITUATIA SCOLARA spe
DE
%0
fisa
ihol
eriz
gog
act
vul
fisa
A. Evidentierea globalã a ica
cial
CA
9fi
Fi
fiogi
%C
are
ica
eriz
ui
rezultatelor scolare de
a
fisa
FIS
RA
e/FI
%C
5%
scol
are
car
fisa
unu
car
A
CT
CAI
SA-
5%
9Fa
exe
lecti
FIS
ara
psi
Nr. Disciplinele Semestrul act
de
iA
act
DE
ERI
ET
9F
DE-
Fis
9Fe
de
impl
hop
psi
eriz
ele
scolare car
eriz
ZA
UL
%C
CA
%c
le
u
FIS
%2
DE
fisa
Fi
eda
crt. Sem. I Sem. al II-lea hop
are
v%C
act
are
RE
DIR
RA
4%
psi
MO
fisa
A
0m
CA
de
mo
car
fisa
gog
eda
a
eriz
eris
1. Limba si literatura româna 10 10 PSI
IGI
mo
fise
CT
83
hop
DE
eriz
de
%2
ode
RA
del
act
car
fisa
5%
car
ica
gog
car
unu
are
tici
exe
HO
NT
del
ERI
eda
L
are
CA
obs
l0D
CT
fisa
mo
eriz
act
MO
CO
de
pla
9F
car
act
ica
act
ipsi
a
2. Limba strãinã (1) 9 10 mpl
%E
EL
ZA
gog
exe
RA
obs
erv
MO
E
%2
ERI
de
eriz
del
mo
are
eris
DE
fisa
MP
car
n
ana
%C
act
eriz
a
eris
ele
fisa
ele
hop
RE
u
2%
UI
RE-
ice
mpl
ww
inv
FIS
ce
a
MO
fise
pla
rec
CT
erv
obs
atie
DE
%2
0de
ZA
car
are
fisa
del
psi
ticil
LU
Fis
OR
act
de
mo
liza
fi4%
eriz
are
3. Limba strãinã (2) 10 9 unu
tici
vde
vul
eda
80
unu
PSI
exe
u
Diri
w.
ata
A
ele
co
fiDE
n
om
ERI
atie
erv
FIS
si
0C
%2
RE
CA
cu
act
mo
de
hop
e
L
a
obs
TA
car
eriz
lecti
del
psi
83
%C
are
fisa
psi
icar
psi
ui
gog
cula
i%9
orie
niv
HO
hol
gen
ma
o
me
co
mpl
L
eris
%C
and
ZA
des
fise
A
DE
OP
AR
0fis
PSI
RA
m
eriz
ww
del
eda
TIP
erv
mo
exe
ME
act
are
e
hop
5%
fisa
car
psi
de
hop
4. Istorie 9 9 ele
hop
act
ice
FIS
m
%2
rec
3P
Car
ele
fihol
ntar
elul
PE
unu
cer
ogi
Fis
u
9Fi
tie
nt
CA
mp
nte
etar
tica
5%
ic
lecti
ari
RE
exe
pre
DE
o
situ
ER
AC
ica
a
HO
CT
ar
are
exa
w.c
cu
gog
hop
AL
atii
del
mpl
NT
eriz
psi
inv
diri
fise
port
eda
obs
9F
de
mo
fisa
act
ho-
car
eda
veriz
eda
5. Geografie 8 10 ale
A
se
0de
DA
om
ED
vunu
ogi
eris
iD2
ceva
ca
MA
spe
RA
orta
treb
etar
ea
MO
ate
9F
e
obs
PSI
mpl
cat
OB
rec
fise
a
ATI
TE
pen
%2
PE
ERI
arat
me
ara
m
co
exe
inv.
ho-
ica
eda
CA
la
u
UL
are
hop
ata
gen
de
retu
gog
erv
%C
cun
mo
fisa
del
car
psi
eriz
ped
act
gog
gog
are
spo
CA
faco
%2
fise
GO
and
iAG
lec
tica
5%
dez
041
ele
luar
11.
Fis
TE
cial
CT
me
uie
ea
fisei
fis
pen
ntia
port
atia
exe
ice
inv
disc
cart
erv
HO
u
mp
atie
SE
om
%C
DE
ILE
RIZ
tru
0ps
DA
ZA
n
cter
ica
cu
se
mpl
spe
EX
ped
gog
RA
mo
edu
psi
EL
e
car
eda
min
tie
Fi
hol
leris
ic
co
a
de
4%
oas
del
eva
obs
act
hop
are
ago
eriz
fisa
ica
ice
a
rtul
6. Psihologie 10 10 RA
0ca
GIC
pt
OG
cai
scol
LE
9Fe
volt
v521
atia
Fis
RIA
ERI
ntul
sa
atie
cu
fisei
din
tru
L
4%
rec
retu
%2
ele
pen
FIS
ata
iplin
orie
atii
LO
orta
RV
and
ho-
5%
OB
GA
AR
insc
iho
GO
bila
izar
eva
co
m
fise
fac
ica
etar
u
e
cial
obs
EM
car
ago
ice
CT
del
cati
RE
hop
EV
act
unu
tgog
prie
ogi
tica
%c
mpl
%C
eriz
mo
83
tere
luar
erv
a
exe
eris
eda
psi
gic
fisa
are
de o
ale
unu
ui
CT
ract
diri
un
IC
Car
tem
actr
etul
mp
ara
uta
184
din
scol
unu
ic
aR
exa
sun
LE
ZA
ele
tic
fie
ho
m
dez
pun
insc
DE
rec
cat
vul
83
lom
vC
Rec
tru
A
hol
ma
ntar
me
ice
AR
ater
cop
A3i
SE
NDI
defi
E
rier
GIC
eris
PSI
mo
nt
luar
se
une
erv
PL
act
ho-
gic
ERI
FIS
exe
mol
eda
UL
co
ieriz
ica
spe
ten
fise
ce
ped
atie
4%
etat
5%
are
del
e
cu
de
atii
car
mpl
fisa
tica
gog
hop
a
psi
obs oA
a
7. Matematica 10 10 bas
ibas
ERI
gen
sla
tem
per
orta
A3ii
INV
.ph
pun
ara
scol
%c
EL
Psi
cun
CA
Car
tme
ice
DE
RE
vul
%C
intr-
se
dez
volt
ct
rier
atii
ui
and
niv
exe
om
PSI
ogi
nt
teh
mp
ntul
ete
tica
E
izar
ilulu
RV
RII
sa
%2
ea
etar
ticil
HO
del
eriz
cop
etat
fac
ilucr
rec
atie
U
unu
eris
ped
ZA
diri
A
ho-
fizic
ma
u
gog
UI
mpl
are
ho
cial
ul
9Fa
pen
ago
a
83
A3i
co
fise
m
act
hol
e
eva
FIS
de
psi
obs
ica
eda
fisa
mo
ele
hop
erv
car aA
che
ele
che
ZA
tie
cter
EV
b
per
am
lucr
AT
diri
p
ct
ari
ara
cop
EVI
oas
ati
RA
me
exa
5%
n
soci
ca
ale
LU
pen
AL
4%
o
fac
volt
LO
el
cai
and
viI
HO
a-
spe
nic
scol
orta
TE
ui
aza
mo
ea
sa
timi
ect
%C
ATI
FIS
mp
ho-
0P
al
%2
arat
PE
iieris
fise
u
etat
om
pt.
DE
iinv
tica
ago
unu
vilo
RII
gint
PSI
nda
ica
IN
une
etar
rec
ped
atii
fisa
car
la
tru
gic
ele
e
mpl
psi
vhol
se
exe
ate
eriz
atie
ogi
luar
A
obs
hop
erv
a
gog
de
del
vul
eda
are
act cu
in
la
o
a si
tulu
vteriz in
RE
%2
izar
UL
timi
82
am
ent
situ
ntul
diri
AM
gint
ilcon
cat
vilo
tere
CT
dic
u
A3i
abil
cop
CR
tru
83
teni
exa
din
ved
aea
gru
insc
la
ari
GIC
perf
etul
CL
LO
cial
ara
me
MP
o
del
pen
prof
ica-
scri
tulb
dita
5%
E
A
orta
ped
eriy
SIH
FC
unu
DA
ce
tica
cls
mo
clas
and
CA
eris
ata
rgic
UN
HO
Mo
sco
ri
fisa
iAF
om
ago
pe
de
scol
act
nev
hol
un
a
vul
ic
co
etat
obs
hop
ogi
inv
fac
mpl
exe
ntia
atie
lucr
are
ca
fise
e
DE
erv
rec
eda
atii
ele
ica
car
ui
gog
psi cu
cu
la
o
aalo
iclas
EL
scol
0a
ea
lice
dita
sau
ent
gin
AN
soci
une
am
duit
ved
orie
ei
%C
tulb
acr
rR
cai
ERI
n
bila
%3
ilntul
sU
part
dez
ere
pul
rier
sco
pt
ccol
A
ic
orm
ice
AS
-GIC
cer
si
ntal
ER
al
vi
tru
esi
vii
o
urar
la
tea
9Fc
OB
me
ago
OP
atii
lecti
%2
iOM
GO
eris
hol
uta
2
mo
ho-
ari
RA
vtica
inte
UI
ma
PE
hop
del
ala
in
AR
clas
fise
and
catr
ui-
diri
gic
co
obs
ara
eriz
oie
ogi
atie
cop
pen
ele
ui
unu
vilo
mp
erv
eda
ca
ata
e
mle
car
fisa
u
CU
om
gog
psi
vul
a
act
de
ica
ho
are aoA
a
EV
ara
u
tea
EL
ul
din
apa
T
abil
am
ere
ntar
vilo
4%
UN
urar
IN
dint
etul
ce
ZA
bila
ale
CL
F
CU
n
hol
volt
eia
ea
ala
scol
eg
cite
CO
%C
ant
fise
atii
EI
A-
AM
al
prie
la
ona
leta
une
ului
vi
%2
cop
olar
NT
SE
ntul
gic
ED
voi
rec
0co
PL
ei
GIC
tica
ilulu
ogi
ice.i
del
5
atie
ari
CT
vnt
lect
ST
DA
gint
ie
eda
soci
prof
A
de
e
gen
mp
pt
ele
erv
se
ilcniv
tru
rivul
orta
fisa
uni
are
gog
pen
ma
car
act
NO
psi
and
ica
hop
ui
co
unu
eriz
clas
ped
a de
la1
la
pt
a
-ev
0el
EV
inv.
ara
gru
rta
5%
SP
ant
rem
83
UI
pt.g
intr
CL
r-o
vilo
RE
scol
hop
EL
DE
obi
unu
ogi
vi
afe
cop
cu
pt.
ari
ice
ste
exe
-PIL
4%
timi
elui
A
teni
prie
EN
ca-
ten
re
ei
dez
niv
0sc
ilobs
info
RU
RV
v-
cls.
MO
AG
nta
om
ho
soci
vol
ET
ca
nv.
co
la
stu
per
pt
ERI
spe
UD
si
GO
e
in
gog
olo
esi
col
SC
eva
%2
tie
orta
vclas
atii
cun
el
%C
ui
ped
din
me
diri
u
ica
tru
nt
act
eriz
AS
hol
eda
de
impl
are
a
ago
ele de4-
a ao
1
alu
-ele
vevu
soa
pul
A3i
ECI
6
mer
vei.
otio
timi
CO
lim
rad
ove
AS
IX-
rFcl.
eris
VIII
EI
arul
eda
EVI
voi
ect
ibila
ca
ctivi
ilulu
cer
cls.
ATI
psi
vi
gre
ei
UL
83
dita
IV
gan
fam
niv
teni
V-
TU
V
12
viat
volt
aIII-
elul
olar
erv
rma
EL
AR
DE
5-
OG
sla
and
olo
unt
AT
cls
200
%3
mpl
sco
den
son
col
ZA
cial
limit
EN
GIC
ma
spo
ica
ona
egu
OLI
luar
Bel
prie
me
a
gru
oas
4%
gen
vilo
ago
lecti
ntul
gint
mo
niv.
spe
eriz
are
IV-
cop
TE
ogi
clas
gog
lice
etat
ele
scol
VII-
gic
vul cla
de
I.-a1
III
I-
scls.I
nei
el
10
AL
.....
nal
zi
PIL
baj
ul
Va
rtit
i-a
cls
V-a
EV
-a
iisi
IV.
gog
nta
elef
cl
tatii
vei
curi
8-a
ho
tere
III
UI
atii
3
dire
III-a
ilie
gic
elII
lor
LUI
iVIII
ului
atie
tica
EVI
E
5
6
L
ani
ICA
ba
ari
gie
IV
82
2
9
F
etat
tiala
ale
ce
va
a3a
nt
eg
1
8
ll-a
5-a
T
A
ma
rt
I-IV
la
Ilui
ar
ev
e
ften
nte
4a
p
te
83
rtie
g
aI
0h
elui
del
II
cial
ilare
ica
RE
ca
vi
ei
ice
vu
ara
a
uih1I7
a
V
53ix
1 IIIaI
 8. Fizica 10 10

9. Chimie 10 10

10. Biologie 9 10

11. Dirigentie 10 10

12. Educatie fizica 10 10

13. Pregãtire optionalã: Cultura generalã 10 10

14. Instruire practicã 10 10

15. Purtare 10 10

B. Evidentierea cauzelor ce au fãcut ca elevul sã obtinã rezultate foarte bune la unele discipline si rezultate mai
slabe la alte discipline scolare.
Elevul a obtinut rezultate foarte bune la majoritatea disciplinelor scolare si acest fapt se datoreazã
constiinciozitãtii sale si dorintei de a cunoaste cât mai multe despre lume si viatã.
La unele discipline scolare a obtinut doar rezultate bune deoarece nu este suficient de interesat de acestea.
C. Dificultãti majore la învãtãtura.
Elevul nu întâmpinã dificultãti majore la nici o disciplinã scolarã.
D. Participarea elevului la cercuri stiintifice si tehnice.
Elevul este înscris încã din clasa a IX-a la cercul de informaticã al liceului.
E. Participarea elevului la olimpiade si cercuri scolare si rezultatele pe care le-a obtinut.
In clasa a IX-a D.A. a obtinut premiul al III-lea la olimpiada de matematicã - faza municipalã si o mentiune la
olimpiada de românã - faza de sector.
F. Participarea elevului la alte tipuri de activitãti
Face parte din echipa de baschet a scolii si este pasionat al tenisului de câmp. D.A. este însã mai putin activ
în în ceea ce priveste activitãtile artistice desfãsurate în cadrul scolar.
IV. DATE PSIHOLOGICE
A. Evidentierea principalelor aspecte referitoare la activitatea psihicã
1. Intelectul
a) Acuitatea senzorialã
Toate modalitãtile senzoriale ale elevului sunt normal dezvoltate. In plus, D.A. se descrie ca având o
sensibilitate olfactivã foarte dezvoltatã.
b) Spiritul de observatie
D.A. are un spirit de observatie foarte dezvoltat, el fiind capabil sã distingã cu usurintã, rapiditate si precizie
elementele slabe si ascunse, dar semnificative pentru fenomenul observat.
c) Nivelul de dezvoltare a imaginatiei
D.A. dispune de o bogatã imaginatie, uneori reveriile imaginative împiedicându-l sã se raporteze realist la
ceea ce se întâmplã în realitate.
d) Capacitatea de întelegere
Elevul întelege rapid materialul oral si scris, înregistrându-se totusi o preferintã pentru materialul scris si în
special pentru cel sub formã graficã.
e) Caracteristicile gândirii din punctul de vedere al capacitãtii operatorii
Toate operatiile gândirii (analizã, sintezã, generalizare, abstractizare, comparatie) sunt functionale la un nivel
superior atât în domeniul obiectelor si fenomenelor concrete cât si în sfera notiunilor si ideilor abstracte.
f) Nivelul de dezvoltare a memoriei
D.A. are nevoie de mai multe repetitii pentru a realiza o bunã întipãrire a informatiilor însã conservarea
informatiilor este fidelã si de lungã duratã. Elevul se defineste ca având o foarte bunã memorie afectivã.
Memoria mecanicã nu este însã foarte dezvoltatã, ea fiind însã suplinitã de o memorie logicã înalt functionalã.
g) Usurinta / dificultatea exprimãrii verbale; corectitudinea/ incorectitudinea exprimarii verbale.
 D.A. dispune de un vocabular bogat si are o mare usurintã în exprimarea verbalã, poate verbaliza cu usurintã
propriile idei si stãri afective. De asemenea, exprimarea sa oralã si scrisã se caracterizeazã prin corectitudine si
pertinentã.
h) Capacitatea de concentrare a atentiei, distributivitatea si mobilitatea atentiei
Capacitatea de concentrare a atentiei este foarte bunã, spre deosebire de atentia distributivã, care, desi
dezvoltatã, nu poate fi caracterizatã în aceiasi termeni. Din punct de vedere al mobilitãtii atentiei, D.A. se situeazã în
limite normale.
i) Stilul de învãtare al elevului
Elevul si-a constituit propriul stil de învãtare în functie de performantele pe care le-a obtinut de-a lungul anilor
în acest tip de activitate. El obisnuieste sã citeascã integral materialul de asimilat, sã extragã ideile esentiale ale textului
(idei formulate atât cu propriile cuvinte cât si cu expresiile din text) si sã le noteze pe caietul de notite. Apoi mai citeste
de câteva ori materialul integral ca, în decursul urmãtoarelor zile si sãptãmâni, sã-si fixeze un anumit numãr de repetitii
pentru ca materialul sã fie bine asimilat.
2. Afectivitatea
a) Intensitatea trãirilor afective
Este foarte greu sã apreciem intensitatea trãirilor afective atâta timp cât elevul este destul de închis în sine. El
este foarte putin deschis la dezvãluiri de aceastã naturã. Totusi, discutând cu cei care îl cunosc de mai multã vreme,
putem concluziona cã viata afectivã a lui D.A. este foarte bogatã, complexã si intensã. Pragul sãu emotional este foarte
scãzut, el reactinând destul de puternic la stimulii din jur. De asemenea, elevul poate dezvolta sentimente puternice
care, în plus, au si un grad de stabilitate ridicat.
b) Exteriorizarea/neexteriorizarea trãirilor afective
D.A. îsi exteriorizeazã foarte putin trãirile afective, deoarece îi este teamã cã, fãcând acest lucru, ceilalti i-ar
putea ghici vulnerabilitatea.
3. Vointa si motivatia
a) Perseverenta în urmãrirea scopurilor; rapiditatea de a lua decizii
Deciziile minore le ia relativ usor pe când cele semnificative pentru viata sa sunt luate dupã o atentã gândire a
situatiei si dupã ce, în prealabil, s-a sfãtuit cu pãrintii si cu cei câtiva prieteni pe care îi are. D.A. spune cã le cere sfatul
acestora pentru a avea mai multe perspective din care sã analizeze situatia.
Elevul este foarte perseverent în urmãrirea scopurilor, uneori el fiind chiar încãpãtânat (dupã propria descriere).
El considerã cã este astfel atunci când, desi ajunge la concluzia cã este nerealist sã mai urmãreascã îndeplinirea unui
scop, o face totusi în speranta cã “nimic nu este imposibil”.
b) Interesele elevului (generale, speciale).
Pe lânga pasiunea pentru informaticã, elevului îi place foarte mult sã citeascã. El preferã litereatura S.F., dar
si scriitorii clasici. Spune ca are o mare atractie pentru literatura românã. Ii place foarte mult sportul si, în special,
baschetul si tenisul . D.A. ascultã foarte multã muzicã, de toate genurile.
B. Evidentierea principalelor aspecte referitoare la însusirile de personalitate.
1. Temperamentul
D.A. are un temperament predominant flegmatic, dar si caracteristici specifice temperamentului melancolic.
2. Aptitudinile.
a) Nivelul de inteligentã al elevului.
Elevul are un coeficient de inteligenta superior.
b) Existenta unor aptitudini speciale.
D.A. are aptitudini superior dezvoltate pentru informatica, literaturã (elevul este colaboratorul unei reviste de
literaturã) si anumite ramuri ale sportului.
3. Caracterul
a) Trãsãturi de caracter derivate din orientarea persoanei.
D.A. nu este foarte sociabil deoarece este mai mult introvertit. Poate fi caracterizat ca un elev constiincios
care doreste chiar sã-si ajute colegii. Uneori nu stie însã cum sã le ofere ajutorul. Este modest si sincer. Sinceritatea lui
este acompaniatã si de mult tact, el spunând adevãrul într-o manierã care sã nu rãneascã interlocutorul.D.A. este
optimist si are încredere in fortele proprii.
b) Trãsãturi de caracter prin care se exprimã vointa.
D.A. este un elev care depune un efort intens pentru urmãrirea scopurilor si poate fi caracterizat ca fiind foarte
perseverent in realizarea efortului voluntar. Este hotãrât si stãpânit, dar nu atât de curajos pe cât ar vrea.
V. DATE REFERITOARE LA CONDUITA ELEVULUI

a) Conduita elevului la lectii.

 D.A. este atent la lectii si în plus foarte activ – pune intrebãri, cere explicatii suplimentare.
b) Conduita elevului în grupul scolar.
Are câtiva buni prieteni si cu acestia este dezinvolt, spontan, cu simtul umorului. In grupurile mai largi însã
este de obicei retinut si putin inhibat. Din aceastã cauzã multi îl privesc ca fiind arogant, nestiind cã retinerea lui vine
dintr-o imagine hiperbolizatã despre sine si dintr-o accentuatã timiditate. Iar timiditatea îsi are cauza în faptul cã nu se
percepe atât de atrãgãtor, ci mai mult neatrãgãtor.
c) Conduita elevului in afara scolii.
Pãrintii îl descriu ca fiind un tânãr matur, care are o conduitã adecvatã situatiilor. Comportamentul lui nu are
exuberantã, uneori exacerbatã, a celor de vârsta lui. Acest fapt se poate datora unui grad de maturitate pe care D.A. l-a
dobândit, în avans fatã de cei de vârsta lui.
VI. RECOMANDARI PSIHOPEDAGOGICE REFERITOARE LA ORIENTAREA SCOLARA SI PROFESIONALA
A ELEVULUI

A. Recomandarea dirigintelui.
Având în vedere pasiunea lui pentru informaticã, dirigintele îi sugereazã sã opteze pentru o facultate în acest
domeniu.
B. Recomandarea pshihologului scolar.
Psihologul scolar îi recomandã o facultate umanistã (litere, filosofie etc.), aceasta deoarece structura lui de
personalitate (este imaginativ, creativ, introvert, dornic de a se analiza si cunoaste) s-ar mula mai bine pe un astfel de
profil de pregãtire.
C. Optiunea personalã a tânãrului .
D.A. oscileazã ca optiune pentru învãtãmântul superior – între Facultatea de Automaticã si Calculatoare si
Facultatea de Litere. El mai spune cã mai are doar doi ani la dispozitie pentru a vedea care dintre acestea i se
potriveste mai bine.
CONCLUZIE
Dezvoltarea elevului in plan psihic si educational – nu numai cã se realizeazã în limitele specifice vârstei, dar
chiar are un anumit avans fatã de colegii sai. Inscrisã pe aceste coordonate si dacã nu vor interveni transformãri
traumatizante in viata sa, dezvoltarea psihicã si educationalã va continua armonios, conturând o personalitate maturã si
bine pregatitã în domeniul profesional.
Data: Autorul fisei: