cyanmagentayellowblack

Äâóÿçû÷íûé åæåìåñÿ÷íèê Îáùèíû Periodic bilingv lunar al Comunit@]ii Ru}ilor Lipoveni din
ðóññêèõ-ëèïîâàí Ðóìûíèè, Rom$nia. fondat ^n 1990.
îñíîâàííûé â 1990 ã. ¹ 12 (171)/2006 Nr. 12 (171)/2006. ISSN/1221-6550

Äîðîãèå-ñîîòå÷åñòâåííèêè! Äîðîãèå ÷èòàòåëè

ïóáëèêàöèè ÇÎÐÈ!
Ñ
åðäå÷íî ïîçäðàâëÿþ âàñ ñ íàñòóïàþùèì Íîâûì 2007 ãîäîì
è ñ ïðàçäíèêîì Ðîæäåñòâà Õðèñòîâà! Èñêðåííå æåëàþ âàì

Ñ
êðåïêîãî çäîðîâüÿ, ñåìåéíîãî áëàãîïîëó÷èÿ, áîëüøèõ
óñïåõîâ â òðóäå.
Ìû âûñîêî öåíèì ñëîæèâøèåñÿ ìåæäó Ïîñîëüñòâîì è
Îáùèíîé ðóññêèõ-ëèïîâàí äîáðûå îòíîøåíèÿ. Óáåæä¸í, ÷òî åñòü
âñ¸ íåîáõîäèìîå äëÿ èõ âîçìîæíîãî óãëóáëåíèÿ è ðàçâèòèÿ â
Íîâîì ãîäó.
Ñ÷àñòüÿ âàì è äóøåâíîãî òåïëà, äîðîãèå äðóçüÿ!
íàñòóïëåíèåì çèìíèõ ïðàçäíèêîâ, ñ Ðîæäåñòâîì Õðèñòîâûì è
Íîâûì 2007 ãîäîì, æåëàþ Âàì è Âàøèì ñåìüÿì ñ÷àñòüÿ,
ðàäîñòè, äóøåâíîãî ìèðà è ñåìåéíîãî ñïîêîéñòâèÿ!
Âñåãî Âàì íàèëó÷øåãî,óñïåõîâ, óäà÷ è ðàäîñòè!
Ñ Íîâûì Ãîäîì!

ÏÎÑÎË ÐÎÑÑÈÈ Â ÐÓÌÛÍÈÈ Ïðåäñåäàòåëü è äåïóòàò ÎÐËÐ,

Àëåêñàíäð Àíàòîëüåâè÷ ×ÓÐÈËÈÍ Ìèðîí Äàìüÿíîâè÷ ÈÃÍÀÒ

Äîðîãèå
ñîîòå÷åñòâåííèêè!
Îáùèíå ðóññêèõ-ëèïîâàí
Ðóìûíèè
ÏÆåëàåì
îçâîëüòå îò âñåé äóøè ïîçäðàâèòü Âàñ ñ Íîâîëåòèåì è ñâåòëûì
õðèñòèàíñêèì ïðàçäíèêîì Ðîæäåñòâà Ñîçäàòåëÿ.
Âàì âñåì çäîðîâüÿ, ñ÷àñòüÿ. Ïóñòü Íîâûé ãîä ïðèíåñ¸ò
Âàì ðàäîñòü è áëàãîïîëó÷èå.
Óâåðåíû, ÷òî ïëîäîòâîðíîå ñîòðóäíè÷åñòâî Îáùèíû ðóññêèõ-
ëèïîâàí è ñðåäíåé øêîëû ïðè Ïîñîëüñòâå ÐÔ â Ðóìûíèè â äåëå
ñîõðàíåíèÿ ðîäíîãî ÿçûêà è òðàäèöèé íàøèõ ïðåäêîâ áóäåò
ïðîäîëæåíî.

Ò.Â. Ãîðáà÷¸âà,
äèðåêòîð ñðåäíåé øêîëû
ïðè Ïîñîëüñòâå Ðîññèè â Ðóìûíèè

Äîðîãèå íàøè
÷èòàòåëè, íàøè äðóçüÿ!
Ï
ðèáëèæàåòñÿ ïðàçäíèê Ñâÿòîé - Ðîæäåñòâî Õðèñòîâî - è ìèã,
êîãäà âñå ìû ïðîùàåìñÿ ñ óõîäÿùèì â ïðîøëîå ãîäîì è ñ
íàäåæäîé âñòðå÷àåì íàñòóïëåíèå Íîâîãî ãîäà.
Ìû, êîëëåêòèâ, âûïóñêàþùèé ýòó ãàçåòó „Çîðè”, ãîðÿ÷î
ïîçäðàâëÿåì âàñ ñî Ñâÿòûì Ðîæäåñòâîì Õðèñòîâûì, à çàòåì è ñ
ïðèõîäîì Íîâîãî ãîäà. Ìû æåëàåì âàì âñÿ÷åñêèõ áëàã è çäîðîâüÿ,
èñïîëíåíèÿ äîáðûõ æåëàíèé è ïëàíîâ, ìèðà, ñîãëàñèÿ ñ áëèæíèìè
è ïðåâåëèêîé ëþáâè äðóã ê äðóãó, êàê çàâåùàíî íàì îò Áîãà.
Ïóñòü íà ïðàçäíèêàõ â êàæäîé ñåìüå âîöàðèòñÿ âåñåëüå! Ïóñòü
áîãàòûì è ùåäðûì áóäåò âàøå çàñòîëüå! Ïóñòü â êàæäîì äîìå
ëüþòñÿ çàäóøåâíûå ïåñíè, ïëåùåò ðàäîñòü è íà ëèöàõ ñèÿþò
óëûáêè!
Ïóñòü íîâûé – 2007 - ãîä ïðèíåñ¸ò âàì óäà÷è è ñ÷àñòüÿ, ïóñòü
âàøè äåòè ðàäóþò âàñ çäîðîâüåì, ðîñòîì, óñïåõàìè è êàê ìîæíî
ìåíüøå ïðèíîñÿò âàì îãîð÷åíèé.
Ïðàçäíèê Ñâÿòîé íàñòóïàåò! Ðàäóéòåñü, äîáðûå ëþäè! Áóäüòå
ñåìüåþ äðóæíîé, áóäüòå êàê áðàòüÿ è ñ¸ñòðû!
Ðåäàêöèÿ
 2 ¹ 12 (171)/2006

EUROVISION-JUNIOR-2006
La mul\i ani!
Tudor Arghezi, Eugen Barbu, Augustin
Buzura, Cezar Petrescu, Teodor Mazilu,
C â=tig[toarele din acest an ale concursului
interna\ional Eurovision Junior 2006, g[zduit de
Sala Polivalent[ din Bucure=ti pe 2 decembrie a.c., sunt Tatiana Voron\ova colaboreaz[ cu
Corneliu Leu, Lucia Demetrius, Mircea
Sântimbreanu,
Alexandru Mitru =.a.
Octav Pancu-Ia=i,

surorile gemene Nastea =i Ma=a Tolmaciovî de 9 ani din
Kursk (Rusia). Cu evolu\ia celor dou[ feti\e, care au
interpretat piesa „Vesennii jaz”, s-a încheiat concursul
pentru copii, Rusia devenind pentru prima oar[
câ=tig[toarea Eurovisionului Junior.
Cele 15 \[ri europene concurente au fost reprezentate
de copii cu vârste cuprinse între 8 =i 15 ani. Trupa
alc[tuit[ din 4 tineri cu vârste între 12 =i 14 ani din
România, New Star Music, s-a clasat pe locul VI cu
melodia „Povestea mea”, interpre\ii fiind costuma\i în
personaje de poveste: Omul P[ianjen, Peter Pan, Harry
redac\ia „Zorile” înc[ din anul 2002, când La acest impresionant palmares mai
a publicat articole pe diverse teme. Din trebuie ad[ugate =i traducerile a opt piese
2005 r[spunde de stilizarea =i corectarea de teatru =i zece albume de art[ apreciate
variantei în limba rus[ a „Zorilor”. elogios în cronicile de specialitate.
Membrii redac\iei îi ureaz[ s[n[tate la cei Din anul 1976 este membru al Uniunii
80 de ani, pe care îi va serba pe 19 Scriitorilor din România, Sec\ia
ianuarie, putere de munc[ =i solu\ionarea Traduceri.
grabnic[ a tuturor problemelor ivite la Un alt domeniu în care Tatiana
sfâr=itul anului scurs! Voron\ova s-a afirmat cu str[lucire este
c[s[torie cu colegul de facultate
Public[m mai jos biografia cel al lexicografiei bilingve =i al alc[tuirii
Gheorghe Bolocan, renumitul lingvist =i
colaboratorului nostru aniversar. de manuale pentru înv[\area limbii ruse,
profesor universitar de mai târziu, al[turi
fiind coautor al celor mai importante

Sub semnul
de care va tr[i =i va lucra pân[ în anul
Potter =i F[t Frumos. 2000. La început o g[sim la Redac\ia dic\ionare româno-ruse, ruso-române =i
frazeologice care s-au scris în România,
unei
La Eurovision Junior piesele muzicale trebuie s[ fie Publica\iilor pentru Str[in[tate, unde este
originale, textul =i muzica s[ fie la prim[ audi\ie =i în coordonate de profesorul Gheorghe
redactor =i stilizator la revista de

anivers[ri
limba na\ional[ a concuren\ilor (sau în limbile oficiale informa\ii Íàðîäíàÿ Ðóìûíèÿ, apoi Bolocan. Amintim doar pe cele mai
ale \[rilor gazde pentru concurs). traduc[tor. recente: Dic\ionarul român-rus (1980),
Dic\ionarul rus-român (1985), fiecare
Din anul 1961 devine redactor

P
e 19 ianuarie 2007, împline=te 80 de responsabil al Sec\iei de limba rus[ la însumând aprox. 60.000 de termeni, =i
ORA+E ÎNFR{|ITE ani Tatiana Voron\ova-Bolocan,
excelent filolog, traduc[tor =i
revista Literatura român[, unde a lucrat excelentul Dic\ionar frazeologic român-
rus (1999). Sunt lucr[ri apreciate =i

O ra=ele Sulina, jude\ul Tulcea, =i Gura Humorului,
jude\ul Suceava, au semnat la sfâr=itul lunii
noiembrie 2006 un protocol de înfr[\ire privind
colaborarea în domeniul turismului, în vederea l[rgirii
ofertei turistice a celor dou[ regiuni din \ar[ cu cel mai
mare poten\ial de dezvoltare turistic[. Se va urm[ri =i
realizarea de pachete turistice comune.
Un prilej bun =i pentru comunit[\ile ru=ilor lipoveni
din cele dou[ ora=e s[ se implice prin prim[riile lor în
proiecte în domeniul turismului.
CONFERIN|A TINERETULUI STAROVER
lexicograf, cunoscut[, din p[cate, mai
pu\in decât ar merita, socotind dup[
num[rul =i importan\a lucr[rilor pe care
le-a semnat singur[ sau în calitate de
colaborator. Folosim acest prilej pentru a
face cunoscute câteva dintre cele mai
importante momente din via\a =i
activitatea Domniei Sale.
Tatiana Voron\ova s-a n[scut în Rusia
într-o familie de muncitori cu mul\i copii,
într-un or[=el minier din Urali. Aici =i-a
f[cut =coala primar[ =i clasele gimnaziale.
A tr[it vremurile de n[past[ din Rusia
aproape 20 de ani. Concomitent traduce
din literatura român[ în limba rus[, fiind
preocupat[ în permanen\[ de a face
cunoscut[ aceast[ literatur[ publicului din
Rusia =i nu numai. Cu timpul, Tatiana
Voron\ova se dedic[ total traducerilor,
ajungând s[ fie unul dintre cei mai
autoriza\i traduc[tori de beletristic[
româneasc[ în limba rus[, colaborând
peste 35 de ani cu cele mai prestigioase
edituri din România =i publicând un
num[r impresionant de lucr[ri, pornind de
la culegerile de pove=ti =i povestiri,
inclusiv povestiri =tiin\ifico-fantastice,
folosite în egal[ m[sur[ de c[tre studen\i,
profesori, cercet[tori, traduc[tori din cele
mai diverse domenii, fapt care explic[ =i
interesul unor edituri din Republica
Moldova pentru reeditarea lor
(Dic\ionarul român-rus a ap[rut la
Chi=in[u în 2001, Dic\ionarul rus-român,
în 2002, iar Dic\ionarul frazeologic
român-rus se afl[ sub tipar tot la o editur[
din Chi=in[u).
Am avut privilegiul de a-mi petrece
ani buni din via\a profesional[ în preajma
Tatianei Voron\ova =i a lui Gheorghe

Î n Ia=i va avea loc între 16-17 decembrie 2006

Conferin\a tineretului starover cu participare
interna\ional[, ac\iune organizat[ de CRLR, CRLR-
Filiala Ia=i, Ministerul Culturii =i Cultelor =i Direc\ia
jude\ean[ pentru cultur[, culte =i patrimoniul cultural
na\ional Ia=i.
Ac\iunea va fi reflectat[ în num[rul viitor al
publica\iei noastre. Organizatorii inten\ioneaz[ s[ editeze
o bro=ur[ cu referatele ce vor fi prezentate la conferin\[.
RU+II STAROVERI DIN LETONIA
acelor ani – r[zboi, foamete organizat[,
deport[ri =i colectivizare for\at[, vremuri
pe care nu le-a uitat =i despre care
vorbe=te =i acum cu mult[ melancolie =i
cu un neasemuit har.
A urmat Facultatea de Filologie din
Ekaterinburg (Rusia). Dup[ terminarea
studiilor universitare a lucrat în pres[
tocmai în Extremul Orient, în ora=ul
Komsomolsk pe Amur. Revine în
Ekaterinburg ca redactor responsabil cu
continuând cu traduceri de poezie (peste
150 de poezii =i poeme). O mare parte din
Bolocan, m-am bucurat de prietenia =i de
generozitatea lor. Întreaga colaborare cu
ace=ti inegalabili cercet[tori a fost pentru
crea\ia liric[ a lui George Bacovia, Dan
Botta, +t. Aug. Doina=, Eugen Jebeleanu, mine cea mai folositoare =coal[ de ini\iere
în =tiin\[ =i în etica ei. Îi asigur =i pe
Al. Philippide, Adrian P[unescu, Anatol
aceast[ cale de întreaga mea pre\uire =i
Baconsky, Marin Sorescu, Mircea
respectuoase omagii, iar s[rb[toritei,
Dinescu, Ana Blandiana, Nina Cassian,
Tatiana Voron\ova-Bolocan, îi doresc
tradus[ în limba rus[, poart[ semn[tura
Tatianei Voron\ova. A tradus mult din mul\i ani înainte, buni =i rodnici, s[n[tate
=i lini=te!
crea\ia lui Mihai Eminescu, I.L.
Caragiale, Ioan Slavici, Mihail
Elena +ODOLESCU-SILVESTRU,

P
probleme legate de obiceiuri =i cultur[. Sadoveanu, Alexandru Odobescu, Barbu
otrivit site-ului www.Dnevnik.lv, la finele anului În anul 1954 vine în România, prin +tef[nescu-Delavrancea, Petre Ispirescu, Bucure=ti
2006, Comunitatea Staroverilor din Letonia =i
Comunitatea Staroverilor „Ivan Zavoloko”,
împreun[ cu alte trei organiza\ii, reprezint[ diaspora rus[
Situa\ia unit[\ilor =colare unde se studiaz[ limba rus[ matern[, ]ntocmit[ de Pa=a Policov
din aceast[ \ar[ baltic[, intrând în componen\a Nr. Cls. Cls. Cls. Cls. Cls. Cls. Cls. Cls. Cls. Cls. Cls. Total Nr. cadre Total
Unitatea de ]nv. Jud. Gr[d. Cls.I
Comitetului Consultativ al Minorit[\ilor Na\ionale, din crt. II III IV V VI VII VIII IX X XI XII elevi didactice jude\
care fac parte 20 de organiza\ii aprobate de Cabinetul 1 +c. Ghind[re=ti CT 32 23 23 36 35 29 30 22 0 0 - - 230 4
Mini=trilor din Letonia. +c. Nr. 12 246
2 CT 1 0 1 2 1 2 2 0 0 3 1 3 16 1
Constan\a
CONSILIUL-DIRECTOR-AL-CRLR 3 +c. Nr. 1 Tulcea TL 0 6 3 3 0 4 4 0 0 0 - - 20 1

P e 9 decembrie a.c., la Br[ila a avut loc =edin\a

Consilului Director al Comunit[\ii, în cadrul c[reia au
fost dezb[tute mai multe puncte: Anul 2007 - Anul limbii
4
5
+c. Nr. 14 Tulcea
Grupul +c. Tulcea
TL
TL
0
0
0
0
3
0
2
0
1
0
4
0
1
0
1
0
0
20
0
0
-
-
-
-
12
20
Lic. “Gr. Moisil”
ruse, Investi\ii – dot[ri pe 2007, reglementarea eviden\ei 6 TL 0 0 0 0 0 0 0 0 8 10 - - 18 1
TL
membrilor CRLR =i a cotiza\iilor încasate, editare de 7 Lic. Pedagogic TL TL 0 0 0 0 0 0 0 0 5 1 1 - 7 1
carte cu sprijinul financiar al CRLR, informarea 8 Lic. “J. Bart” Sulina TL 0 0 0 0 4 11 15 7 1 4 12 2 56 1
pre=edintelui Comunit[\ii privind Congresul mondial al Grupul +c. Babadag
9 TL 0 0 0 1 0 1 0 0 0 4 11 3 20 1
cona\ionalilor (desf[=urat la Sankt Petersburg în
10 +c. Carcaliu TL 9 11 13 14 8 13 11 11 0 - - - 90 2
octombrie a.c. – în urma c[ruia deputatul =i pre=edintele
CRLR Miron Ignat a fost ales în Biroul Mondial de 11 +c. Jurilovca TL 15 12 8 18 9 19 12 18 0 - - - 121 2
Coordonare a Diasporei Ruse), situa\ia sediilor 12 Gr[dini\a Jurilovca TL 28 0 0 0 0 0 0 0 0 0 - - - 28 1 868
comunit[\ilor locale ale CRLR =i achizi\ionarea unor 13 +c. Sarichioi TL 14 29 28 28 30 33 15 33 0 - - - 210 6
sedii noi pentru Slava Rus[, Carcaliu =i Constan\a s.a. 14 +c. Slava-Cerchez[ TL 0 14 11 11 10 10 16 11 0 - - - 83 1
La =edin\[ au participat 8 din cei 11 consilieri, trei Gr[d. Slava-
15 TL 24 0 0 0 0 0 0 0 0 0 - - - 24 1
absentând motivat. Cerchez[
16 +c. Slava Rus[ TL 11 6 10 13 6 7 9 12 0 - - - 74 1
FESTIVALUL DE FILM 17 +c. Mila 23 TL 0 0 0 0 3 6 6 6 0 - - - 21 1
DOCUMENTAR +I ANTROPOLOGIC 18 +c. C.A. Rosetti TL 0 0 0 0 3 6 3 5 0 - - - 17 1
}n perioada 9-10 decembrie 2006, Br[ila a g[zduit 19 +c. Periprava TL 3 2 2 3 0 0 0 0 0 - - - 10 1
Festivalul interetnic de film documentar =i antropologic. 20 Gr[d. Periprava TL 10 0 0 0 0 0 0 0 0 0 - - - 10
La sediul CRL au avut loc dezbateri cu privire la 21 Grupul +c. Mahmudia TL 6 1 2 0 1 4 2 6 2 3 - - 27 1
filmul documentar despre minorit[\ile etnice din +c. Nr. 21 Br[ila
Rom`nia, proiec\ii de filme de la mai multe etnii ]nscrise
22 BR 15 20 15 18 21 22 21 14 0 - - - 146 4 146
23 +c. “B. Vod[“ R[d[u\i SV 1 4 1 2 1 1 4 6 2 1 3 3 29 1
la festival, vernisat[ o expozi\ie fotografic[ pe probleme
etnice =i drepturi ale omului. 24 +c. Baine\-Mu=eni\a SV 0 3 1 1 6 2 1 5 0 - - - 19 1
Festivalul a cuprins dou[ sec\iuni: filme despre 25 +c. Clim[u\i-Mu=eni\a SV 5 5 2 2 0 0 0 0 0 - - - 14
minorit[\ile na\ionale din Rom`nia =i filme despre \[rile 26 +c. Manolea-For[=ti SV 7 8 5 9 6 8 8 17 0 - - - 68 2 214
de origine ale minorit[\ilor participante la festival. 27 Col. Teh. Suceava SV 0 1 3 1 1 0 0 3 0 - - - 9 1
Scopul ce =i l-a propus principalul organizator - 28 Gr. +c. F[lticeni SV 1 1 0 2 1 3 3 1 5 3 13 1 34 3
CRLR - este promovarea filmului de calitate ca mijloc de 29 +c. Mitocu-Dragomir SV 2 10 5 6 4 6 5 3 0 - - - 41 1
cunoa=tere cultural[ =i antropologic[ =i ca metod[ de 30 +c. Br[te=ti IS 15 17 20 17 8 13 14 14 0 - - - 118 1
cercetare. 31 +c. Focuri IS 8 10 11 9 7 7 8 6 0 - - - 66 1 195
Revenim cu am[nunte ]n num[rul viitor al „Zorilor”. 32 Sem. Teol. Ort. Ia=i IS 0 0 0 0 0 0 0 0 0 - - 11 11 1
Grup. +c. Const.
A consemnat 33 NT 0 0 2 0 2 1 4 2 3 0 2 2 20 1 20
Roman
Svetlana MOLDOVAN Total 62 145 183 169 198 168 212 204 203 46 31 43 25 1689 45
 Nr. 12 (171)/2006 3

Ïðåçåíòàöèÿ Lansare-de-carte
äèðåêòîð Èðèíà Ôðîë è ýêñïåðò Ìèíèñòåðñòâà
Îáðàçîâàíèÿ Ïàøà Ïîëèêîâ. Ñðåäè ïî÷¸òíûõ
ãîñòåé áûëè íà÷àëüíèê êîíñóëüñêîãî îòäåëà

êíèãè
Ïîñîëüñòâà Ðîññèè Àíàòîëèé Â. Ëåáåäåâ, ïîýò è
æóðíàëèñò (ïðåäñòàâèòåëü «Ìîñêîâñêèõ Íîâîñòåé»)

P
Âÿ÷åñëàâ Ñàìîøêèí è ñïåöèàëüíî ïðèåõàâøèå äëÿ
ïîçäðàâëåíèÿ ñâîåãî îäíîñåëü÷àíèíà, ïðîôåññîðà
Êèðèëý, ÷ëåíû àíñàìáëÿ «Âåðáà» èç Êàðêàëèó
(Êàìåíü), óåçäà Òóëü÷à.
e data de 8 decembrie a.c., la +coala Rus[ de pe
lâng[ Ambasada Federa\iei Ruse în România, a
avut loc lansarea c[r\ii “Cultura =i tradi\iile

Â
ñîòðóäíè÷åñòâå ñ ÎÐËÐ, ðóññêàÿ ñðåäíÿÿ
øêîëà ïðè ïîñîëüñòâå Ðîññèéñêîé Ôåäåðàöèè
â Ðóìûíèè îðãàíèçîâàëà 8-ãî äåêàáðÿ ñ.ã. ó
ñåáÿ ïðåçåíòàöèþ êíèãè Ñêàçàíèÿ î êóëüòóðå è
òðàäèöèÿõ ðóññêèõ-ëèïîâàí, ïðîôåññîðà Áóõàðåñò-
ñêîãî óíèâåðñèòåòà «Ñïèðó Õàðåò», Ôåîäîðà
Êèðèëý.
Íà ïðåçåíòàöèè ïðèñóòñòâîâàëè: ñî ñòîðîíû
ðóññêîé øêîëû äèðåêòîð Ò.Â. Ãîðáà÷¸âà, ó÷èòåëÿ
Ï.Ì. Ñèìèíîâñêèé, À.Ä. Ùåðáèíà è äðóãèå, à
òàêæå ó÷åíèêè ðàçíûõ óðîâíåé, à ñî ñòîðîíû ÎÐËÐ
ïðåäñåäàòåëü Îáùèíû Ì.Ä. Èãíàò, èñïîëíèòåëüíûé
Àòìîñôåðà çàëà áûëà îñîáåííîé, ñëîâíî ñîøëà
ñî ñòðàíèö êíèãè Ôåîäîðà Èâàíîâè÷à. Òóò áûëè
ýêñïîíèðîâàíû î÷åíü ñòàðûå êàìåíüñêèå âåùè,
öåðêîâíûå êíèãè, íàïå÷àòàííûå îêîëî 350 ëåò
íàçàä, öåðêîâíàÿ îäåæäà, áûòîâûå ïðåäìåòû. Âñ¸
ñîçäàâàëî êàê áû îðèãèíàëüíûé ýòíîãðàôè÷åñêèé
ìóçåé ðóññêèõ-ëèïîâàí. À â êîíöå âûñòóïèë íà
ñöåíå àíñàìáëü «Âåðáà», â ñâîèõ ñïåöèôè÷íûõ,
ðàçíîöâåòíûõ êîñòþìàõ. Îí ñóìåë ñîãðåòü äóøè
ó÷àñòíèêîâ, âûçâàòü ò¸ïëûå óëûáêè è áóðíûå
àïëîäèñìåíòû.  ðåïåðòóàðå, âêëþ÷àþùåì
ñòàðèííûå ïåñíè, ðå÷ü øëà î ïîâåäåíèè â îáùåñòâå,
î äåâèøíèêàõ è ñâàäüáàõ, à òàêæå î ïå÷àëüíûõ
âðåìåíàõ âîéí. Îãðîìíóþ ðîëü â ïðåäñòàâëåíèè
ôîëüêëîðà ðóññêèõ-ëèïîâàí ñûãðàëà Èðèíà Ôðîë.
Îíà òîëêîâàëà ñîäåðæàíèå êàæäîé ïåñíè, â òîì
÷èñëå, ïîëüçóÿñü âûñòàâëåííûìè ñòàðèííûìè
ïðåäìåòàìè.
Êíèãó ïðîôåññîðà Êèðèëý î÷åíü õîðîøî
îöåíèëè. Áûëî âûñêàçàíî ìíîãî ïîçäðàâëåíèé â
àäðåñ ïðîôåññîðà ó÷èòåëåì Ï. Ñèìèíîâñêèì,
æóðíàëèñòîì Â. Ñàìîøêèíûì, ìýðîì Êàìíÿ
Ïàíàèòîì Ìèõàé, Ïàøåé Ïîëèêîâîé, Ò.
Ãîðáà÷¸âîé, à òàêæå è ó÷åíèêàìè ðóññêîé øêîëû.
Äàëüøå Ôåîäîð Êèðèëý ñ ãîðäîñòüþ ïðîäîëæàë
îïèñàíèå ðîäíîãî ñåëà è çàíÿòèÿ æèòåëåé, ñ
óäîâîëüñòâèåì âñïîìèíàÿ î ïðåêðàñíûõ ìåñòàõ,
îêðóæàþùèõ ñåëî, îá óìåíèè êàìåíüöåâ õðàíèòü
ñâîè îáû÷àè í òðàäèöèè è íàïîìíèë î íàñòîÿùåì
âðåìåíè, êîãäà ïðîäîëæåíèå ýòèõ òðàäèöèé
íàõîäèòñÿ ïîä óãðîçîé.
ru=ilor lipoveni. Evoc[ri”, scris[ de Feodor Chiril[,
profesor la Universitatea “Spiru Haret” din Bucure=ti.
La eveniment a participat =i ansamblul folcloric
“Verba” din Carcaliu, jude\ul Tulcea, localitatea
natal[ a autorului.
Citi\i am[nunte despre eveniment, în limba rus[,
pe aceast[ pagin[ de ziar.
Ó÷åíèêè ðóññêîé øêîëû òàêæå ãîâîðèëè î êíèãå.
Ïî èõ ñëîâàì, èì îñîáåííî ïîíðàâèëñÿ ðàçäåë,
ïîñâÿù¸ííûé äåòñêèì èãðàì, à òàêæå îíè áûëè
ïîðàæåíû, êàê ìíîãî èíòåðåñíîãî ìîãëè óçíàòü,
ïðî÷èòàâ êíèãó.
Ïîýò è æóðíàëèñò Â. Ñàìîøêèí îòìåòèë ò¸ïëóþ
ôîðìó êíèãè è ïåäàãîãè÷åñêèå äîñòîèíñòâà Ôåîäîðà
Èâàíîâè÷à. Ïî åãî ìíåíèþ, êíèãà ìîæåò ñòàòü
ïîëåçíîé è èíòåðåñíîé íå òîëüêî â Ðóìûíèè, à
òàêæå è â Ðîññèè.
Çàòåì ïðàçäíèê ïðîäîëæàëñÿ â ñòîëîâîé, â òîé
æå àòìîñôåðå. Ó÷àñòíèêîâ ìåðîïðèÿòèÿ îæèäàë
áîãàòûé ñòîë, ñ ðàçíûìè áëþäàìè, õàðàêòåðíûìè
äëÿ êóõíè ðóññêèõ-ëèïîâàí. Ýòî áûëè
ïðèãîòîâëåííûå êàìåíüöàìè áëèíû ñ ñûðîì,
âàðåíèêè, ïèðîãè ñ ñûðîì è ñ òûêâîé.
Ïîïóòíî áûëî îòìå÷åíî åù¸ îäíî ñîáûòèå.
Äåïóòàò ïàðëàìåíòà Ì. Èãíàò è äèðåêòîð ðóññêîé
øêîëû Ò. Ãîðáà÷¸âà ïîäïèñàëè ïëàí ñîòðóäíè÷åñòâà
íà ñëåäóþùèé ãîä.
Êëàóäèÿ ÀÌÅËÈÀÍ

ÂÑÒÐÅ×À-Ñ-ÑÎÎÒÅ×ÅÑÒÂÅÍÍÈÊÀÌÈ
Â
Ãåíåðàëüíîì êîíñóëüñòâå
Ðîññèéñêîé Ôåäåðàöèè â è äåòñòâà.
Êîíñòàíöå ñîñòîÿëàñü 30 íîÿáðÿ
ñ.ã. âñòðå÷à Ãåíåðàëüíîãî êîíñóëà
Ðîññèè Â.Í. ĸìèíà ñ ðîññèéñêèìè
ñîîòå÷åñòâåííèêàìè. Íà âñòðå÷å
ïðèñóòñòâîâàëè àêòèâèñòû ìåñòíîé
îðãàíèçàöèè ÎÐËÐ, ïðåäñòàâèòåëè
ìîëîä¸æè è âåòåðàíîâ, ñîòðóäíèêè
Ãåíåðàëüíîãî êîíñóëüñòâà.
Â.Í. ĸìèí ðàññêàçàë
ñîáðàâøèìñÿ î íàèáîëåå àêòóàëüíûõ
ìîìåíòàõ æèçíè ñîâðåìåííîé Ðîññèè,
å¸ äîñòèæåíèÿõ è ïðîáëåìàõ, îáðàòèë
âíèìàíèå íà ìåðû, ïðåäïðèíèìàåìûå
ðîññèéñêèì ðóêîâîäñòâîì ïî îêàçàíèþ
ñîäåéñòâèÿ ñîîòå÷åñòâåííèêàì, ïðîæè-
âàþùèì çà ðóáåæîì, â ñîõðàíåíèè
íàöèîíàëüíîé èäåíòè÷íîñòè, êóëüòóð-
íûõ òðàäèöèé, ñàìîáûòíîñòè, ðàçâè-
òèè ðóññêîãî ÿçûêà.  ÷àñòíîñòè, áûëî
îáðàùåíî âíèìàíèå íà ñëåäóþùåå.
Çà ïîñëåäíèå ãîäû Ðîññèÿ ðàäè-
êàëüíî èçìåíèëàñü. Íûíå îíà
ðàçâèâàåòñÿ êàê ïîèñòèíå ñóâåðåííîå
ãîñóäàðñòâî íà áàçå äîáðîâîëüíî
èçáðàííûõ åþ ñàìîé äåìîêðàòè÷åñêèõ
öåííîñòåé è ñâîáîä, ïî ïóòè
óêðåïëåíèÿ ãðàæäàíñêèõ èíñòèòóòîâ
îáùåñòâà, ðàçâèòèÿ îðãàíîâ ñàìîóïðà-
âëåíèÿ.
Äèíàìè÷íî ðàñò¸ò ýêîíîìèêà.
Ïîâûøàåòñÿ ýôôåêòèâíîñòü ðûíî÷íûõ
îòíîøåíèé, îíè ïðèîáðåòàþò âñ¸
áîëåå ñîâðåìåííûå, öèâèëèçîâàííûå
ôîðìû. Ðàñøèðÿþòñÿ èíâåñòèöèè â
ïðîèçâîäñòâåííóþ ñôåðó.
Ñðåäíåãîäîâîé òåìï ðîñòà âàëîâîãî
âíóòðåííåãî ïðîäóêòà (ÂÂÏ) â ýòîì
ãîäó îæèäàåòñÿ íå íèæå 6,8-6,9%.
Óäàëîñü çíà÷èòåëüíî ñíèçèòü èíôëÿ-
öèþ. Ðîñò ðåàëüíûõ äîõîäîâ
íàñåëåíèÿ ñîñòàâèò íå ìåíåå 11%.
Óêðåïëÿþòñÿ ñîöèàëüíûå ãàðàíòèè
ïðèìåíèòåëüíî ê ðàçëè÷íûì ñëîÿì
íàñåëåíèÿ. Ðåàëèçóþòñÿ êðóïíûå
íàöèîíàëüíûå ïðîåêòû, ïðèçâàííûå
ðàäèêàëüíûì îáðàçîì óëó÷øèòü
ñèòóàöèþ â ñôåðàõ îáðàçîâàíèÿ,
çäðàâîîõðàíåíèÿ, æèëèùíîãî ñòðîè-
òåëüñòâà, ïðåîáðàçîâàíèè ñåëà, óêðå-
ïëåíèè ñåìüè, ïîääåðæêå ìàòåðèíñòâà
Îòìå÷àëîñü, ÷òî â óñëîâèÿõ ýêî-
íîìè÷åñêîãî ïîäú¸ìà â Ðîññèè çàìåòíî
îùóùàåòñÿ íåõâàòêà òðóäîâûõ ðåñóð-
ñîâ. Íóæíû ðàáî÷èå ðóêè äëÿ
ðàçâèòèÿ ìíîãèõ ïåðñïåêòèâíûõ
òåððèòîðèé. Â ýòèõ öåëÿõ ðîññèéñêèì
ðóêîâîäñòâîì ïðèíèìàþòñÿ ìåðû ïî
óïîðÿäî÷åíèþ ìèãðàöèîííûõ ïðîöåñ-
ñîâ, ñòèìóëèðîâàíèþ äîáðîâîëüíîãî
ïåðåñåëåíèÿ â Ðîññèþ ñîîòå÷åñòâåí-
íèêîâ, îêàçàâøèõ â ðàçëè÷íûå
èñòîðè÷åñêèå ïåðèîäû âîëåþ ñóäåá çà
å¸ ïðåäåëàìè.
Êàñàÿñü âíåøíåé ïîëèòèêè Ðîñ-
ñèéñêîé Ôåäåðàöèè, Â.Í. ĸìèí
ïîä÷åðêíóë, ÷òî íûíå Ðîññèÿ èãðàåò
âñ¸ áîëåå çàìåòíóþ ðîëü â ìåæäó-
íàðîäíûõ äåëàõ. Ÿ âíåøíÿÿ ïîëèòè-
êà èñõîäèò èç ðåàëüíûõ öåëåé, îñíî-
âûâàåòñÿ íà ïðàãìàòèçìå è èíòåðåñàõ
ðîññèéñêèõ ãðàæäàí. Ãëàâíàÿ öåëü
ýòîé ïîëèòèêè – îáåñïå÷åíèå áëàãî-
ïðèÿòíûõ âíåøíèõ óñëîâèé äëÿ ðàçâè-
òèÿ ñòðàíû, ðîñòà áëàãîñîñòîÿíèÿ
íàðîäà, åãî áåçîïàñíîñòè.
 ÷èñëå îñíîâíûõ ïðèîðèòåòîâ
ðîññèéñêîé âíåøíåé ïîëèòèêè – ñî-
òðóäíè÷åñòâî ñ Åâðîïåéñêèì ñîþçîì.
Ðóìûíèÿ ÿâëÿåòñÿ äàâíèì ïàðòíåðîì
Ðîññèè â òîðãîâî-ýêîíîìè÷åñêèõ äå-
ëàõ, è å¸ ïðåäñòîÿùåå âñòóïëåíèå â
ÅÑ, êàê îæèäàåòñÿ, ñîçäàñò äîïîëíè-
òåëüíûå ïðåäïîñûëêè äëÿ óñèëåíèÿ
òàêîãî âçàèìîäåéñòâèÿ.
Çíà÷èòåëüíîå ìåñòî â âûñòóïëåíèè
Â.Í. ĸìèíà áûëî óäåëåíî òåìå âçà-
èìîîòíîøåíèé Ðîññèè ñ å¸ ñîîòå-
÷åñòâåííèêàìè. Îí ïîä÷åðêíóë, ÷òî â
ñèñòåìå öåííîñòåé Ðîññèè ýòîìó
íàïðàâëåíèþ íûíå îòâîäèòñÿ âàæíàÿ
ðîëü. Â îêòÿáðå ñ.ã. ïðèíÿòà Ïðà-
âèòåëüñòâåííàÿ ïðîãðàììà ïî ðàáîòå
ñ ñîîòå÷åñòâåííèêàìè çà ðóáåæîì,
ðàññ÷èòàííàÿ íà 3 ãîäà. Â å¸ îñíîâå –
þðèäè÷åñêàÿ çàùèòà ïðàâ ñî-
îòå÷åñòâåííèêîâ, îðãàíèçàöèÿ îòäûõà
äåòåé, ëå÷åíèå âåòåðàíîâ, ïîñòàâêà
ó÷åáíîé è ìåòîäè÷åñêîé ëèòåðàòóðû â
ó÷åáíûå çàâåäåíèÿ, ïåðåïîäãîòîâêà
ïåäàãîãîâ è äð.
 äàííîì êîíòåêñòå áîëüøîå ìåñòî
áûëî óäåëåíî âîïðîñàì ðåàëèçàöèè
Ïðîãðàììû ïî äîáðîâîëüíîìó ïåðå-
ñåëåíèþ ñîîòå÷åñòâåííèêîâ â Ðîññèþ,
óòâåðæä¸ííîé Ïðåçèäåíòîì Â.Â.
Ïóòèíûì â èþíå 2006 ãîäà. Êàê
ñîîáùàëîñü, äëÿ ýòèõ öåëåé
îïðåäåëåíû 12 êðóïíûõ ðåãèîíîâ
(Êðàñíîÿðñêèé, Ïðèìîðñêèé, Õàáà-
ðîâñêèé êðàÿ, Àìóðñêàÿ, Èðêóòñêàÿ,
Êàëèíèíãðàäñêàÿ, Êàëóæñêàÿ, Ëèïåö-
êàÿ, Íîâîñèáèðñêàÿ, Òàìáîâñêàÿ,
Òâåðñêàÿ è Òþìåíñêàÿ îáëàñòè). Èç
ôåäåðàëüíîãî è ðåãèîíàëüíûõ áþäæå-
òîâ âûäåëåíû êðóïíûå ôèíàíñîâûå
ñðåäñòâà íà ïîêðûòèå ðàñõîäîâ,
ñâÿçàííûõ ñ îñóùåñòâëåíèåì ýòèõ ìåð.
Îñîáî áûëî îòìå÷åíî, ÷òî ðå÷ü â
äàííîì ñëó÷àå íå èä¸ò î êàêîé-òî
êðàòêîâðåìåííîé êàìïàíèè ïî ìàñ-
ñîâîìó ïåðåñåëåíèþ. Âàæíî ïðåäî-
ñòàâèòü ñîîòå÷åñòâåííèêàì ïðàâî
âûáîðà è âîçìîæíîñòü âåðíóòüñÿ íà
ïîñòîÿííîå æèòåëüñòâî â Ðîññèþ.
Ïîìî÷ü òåì, êòî õîòåë áû ýòî ñäåëàòü.
Ñîçäàòü èì íåîáõîäèìûå óñëîâèÿ äëÿ
êîìôîðòíîé æèçíè, ïðîôåññèîíàëüíîé
è ñîöèàëüíîé àäàïòàöèè.
Äðóãîé âåñüìà çíà÷èìîé òåìîé
âñòðå÷è áûëî óêðåïëåíèå ïîçèöèé
ðóññêîãî ÿçûêà. Â Ðîññèè ïðèíÿòà
ñïåöèàëüíàÿ ôåäåðàëüíàÿ ïðîãðàììà
ïî ýòîìó âîïðîñó, êîòîðàÿ ïðåäóñìà-
òðèâàåò óâåëè÷åíèå ãîñóäàðñòâåííûõ
êâîò è ñòèïåíäèé äëÿ îáó÷åíèÿ
èíîñòðàííûõ ñòóäåíòîâ â ðîññèéñêèõ
âóçàõ, ìåðû ïî ïîääåðæêå çàðóáåæíûõ
ó÷åáíûõ çàâåäåíèé, îáåñïå÷åíèå øêîë
ó÷åáíîé è ìåòîäè÷åñêîé ëèòåðàòóðîé è
äðóãîå.
Êðîìå òîãî èìååòñÿ â âèäó ñîçäàíèå
ñïåöèàëüíîãî ïå÷àòíîãî îðãàíà äëÿ
ñîîòå÷åñòâåííèêîâ è ñîîòâåòñòâóþùåãî
Èíòåðíåò-ïîðòàëà. Ïëàíèðóþòñÿ
òàêæå ìåðû ïî ïîääåðæêå ðàçëè÷íûõ
ãàçåò è æóðíàëîâ, ðàñøèðåíèþ ïåðå-
äà÷ ðîññèéñêîãî òåëåâèäåíèÿ â ýòèõ
öåëÿõ.
 âûñêàçûâàíèÿõ ïðåäñåäàòåëÿ
Êîíñòàíöñêîãî îòäåëåíèÿ Îáùèíû
ðóññêèõ-ëèïîâàí Ðóìûíèè Í.À.
Âîðîáü¸âà, äðóãèõ ó÷àñòíèêîâ âñòðå÷è
óêàçûâàëîñü íà âàæíîñòü ðåãóëÿðíîãî
îñóùåñòâëåíèÿ òàêèõ êîíòàêòîâ Ãåíå-
ðàëüíîãî êîíñóëüñòâà ñ ñîîòå÷åñòâåí-
íèêàìè. Ïðèçíàâàëàñü ïîëåçíîñòü
ñâîåâðåìåííîãî èíôîðìèðîâàíèÿ èõ
îá àêòóàëüíûõ âîïðîñàõ æèçíè
Ðîññèè, å¸ âíåøíåïîëèòè÷åñêèõ øà-
ãàõ, ðàçâèòèè ðîññèéñêî-ðóìûíñêîãî
ñîòðóäíè÷åñòâà. Ñî ñâîåé ñòîðîíû
âûñòóïàâøèå âûðàçèëè ãîòîâíîñòü ê
àêòèâíîìó âçàèìîäåéñòâèþ ñ Ãåíå-
ðàëüíûì êîíñóëüñòâîì â ðàáîòå ïî
óêðåïëåíèþ ñâÿçåé ðóññêèõ ëþäåé,
ïðîæèâàþùèõ â Ðóìûíèè, ñ èõ èñòî-
ðè÷åñêîé ðîäèíîé, ðàñïðîñòðàíåíèþ
ñðåäè ñîîòå÷åñòâåííèêîâ ïðàâäèâîé
èíôîðìàöèè î Ðîññèè.
Êîíñóëüñòâî Ð.Ô.
â Êîíñòàíöå
 4 ¹ 12 (171)/2006

„Ceremonialul de nunt[ la
ru=ii lipoveni din România”
P
e 25 noiembrie 2006, la
Universitatea de Vest din
Timi=oara s-a desf[=urat
sus\inerea public[ a tezei de doctorat
ce poart[ titlul acestui articol, în
prezen\a unei prestigioase comisii,
format[ din prof. dr. Ivan Evseev –
conduc[torul =tiin\ific al acestei teze,
prof. dr. Marin Buc[, prof. dr.
Feodor Chiril[ =i acad. prof. dr. doc.
Victor Vascenco. Ultimul, din cauza
unor probleme de s[n[tate survenite
subit, nu a putut fi de fa\[ la aceast[
manifestare, exprimându-=i regretul
profund pentru absen\a sa =i delegând-
o pe doamna prof. univ. dr. Maria
|enchea, în calitatea dumneaei de
decan =i totodat[ de pre=edinte al
comisiei, s[ dea citire referatului
domniei sale =i s[ îi exercite dreptul
de vot.
Autoarea tezei, Magdalena
Nazarov (Mo\), este absolvent[ a
sec\iei rus[-român[ din cadrul
Facult[\ii de Litere, Istorie =i Teologie
a Universit[\ii de Vest din Timi=oara,
promo\ia 1996. Înscris[ la doctorat în
decembrie 1997, ea a promovat cu
succes cele trei examene =i a sus\inut
cele trei referate, prev[zute în planul
individual de preg[tire la doctorat.
Dup[ o prelungire legal[ a termenului
de sus\inere a tezei, survenit[ din
cauze obiective (concediu de
maternitate =i un masterat la
Universitatea McGill din Canada),
doctoranda =i-a prezentat teza
Ceremonialul de nunt[ la ru=ii
lipoveni din România, redactat[ în
limba rus[, însumând un num[r de
243 de pagini. Teza a fost discutat[ în
=edin\a de catedr[ din 27 octombrie
2006, în prezen\a autoarei, =i a fost
admis[ spre sus\inerea public[ prin
votul unanim al membrilor catedrei.
Distinc\ia ob\inut[ la sus\inere a fost
Magna Cum Laude.
Teza este, de fapt, prima încercare
monografic[ de descriere, =i mai ales
de analiz[ a nun\ii tradi\ionale la ru=ii
lipoveni. Pentru a avea o viziune cât
mai complet[ =i concret[ asupra
obiceiurilor de nunt[ ale acestei etnii,
în timpul cercet[rilor sale, doctoranda
a efectuat numeroase anchete de teren,
adunând un bogat material folcloric =i
etnografic în satele cu popula\ie
lipoveneasc[ din Bucovina, Moldova
=i Dobrogea. Pe lâng[ aceasta,
Magdalena Nazarov a avut =i un
stagiu de preg[tire doctoral[ de 6 luni
la Moscova, unde a avut posibilitatea
s[ studieze bogata bibliografie a
acestui rit de trecere la poporul rus =i
la alte etnii =i culturi din sud-estul
Europei. Numeroasele compara\ii ale
obiceiurilor nup\iale la diferite
popoare, con\inute în textul tezei, ca =i
bogata bibliografie citat[ de autoare,
v[desc o serioas[ documentare
=tiin\ific[. Consider[m c[ latura
deosebit de valoroas[ a prezentei teze
este analiza de tip hermeneutic a
sensurilor simbolice pe care le con\ine
fiecare element textual, actan\ial sau
obiectual, implicat în scenariul nun\ii
tradi\ionale. Importante =i
fundamentate din punct de vedere
=tiin\ific sunt =i considera\iile autoarei
reprezentan\ii corpului
privitoare la rolul elementului religios
în via\a spiritual[ a ru=ilor lipoveni,
precum =i observa\iile despre
specificul nun\ii tradi\ionale a ru=ilor
lipoveni din Bucovina în compara\ie
cu obiceiurile de nunt[ din unele sate
dobrogene, unde se remarc[ o
prezen\[ mai pregnant[ a elementului
c[z[cesc de tip dionisiac.
Dup[ cum remarc[ acad. prof. dr.
doc. Victor Vascenco, lucrarea “este
important[ nu numai prin prezentarea
detaliat[ a ceremonialului de nunt[ în
diferitele sale faze =i ipostaze, ci =i
printr-un aspect adiacent: în textura
lucr[rii au fost introduse numeroase
cântece de nunt[, cu valoare de
material auxiliar, care m[re=te
autenticitatea faptelor citate. Ele
reflect[ varianta vorbit[ a limbii =i se
preteaz[ la un studiu aparte cu
caracter lingvistic, care s[ pun[ în
eviden\[ aspectele lexicale, fonetice,
morfologice =i sintactice ale graiurilor
sud-velicoruse ale lipovenilor”.
Studiind toate aspectele
ceremonialului de nunt[, autoarea
remarc[, ca =i al\i cercet[tori,
conservatismul tradi\iei, explicabil
prin dorin\a de a p[stra spiritualitatea
str[mo=ilor. Profesorul dr. Marin
Buc[ consider[ aceast[ tez[ de
doctorat “nu numai o monografie
=tiin\ific[, elaborat[ dintr-o
perspectiv[ teoretic[ modern[, ci =i
un act de cultur[, care ne permite s[
p[trundem în tainele sufletului slav =i
s[ în\elegem mai bine locul slavilor în
cultura =i civiliza\ia universal[,
contribu\ia lor la cunoa=terea lumii =i
la g[sirea drumului spre Dumnezeu.
Teza de doctorat a doamnei
Magdalena Nazarov (Mo\) ne
convinge c[ to\i pa=ii omului în via\[
sunt c[l[uzi\i de Divinitate, c[ lumea
p[mânteasc[ =i lumea cereasc[
formeaz[ un întreg”.
Profesorul univ. dr. Feodor
Chiril[, remarcând con\inutul de cert[
valoare =tiin\ific[ =i faptul c[ lucrarea
se distinge prin stilul sobru, elevat,
expunerea logic[, coerent[ a
problemelor abordate, structurarea
judicioas[, precum =i valoarea
inestimabil[ a ilustra\iilor =i a
materialului folcloric adunat, a f[cut
câteva observa\ii interesante legate de
istoricul etniei ru=ilor lipoveni =i de
conservatismul pe care aceast[ etnie îl
demonstreaz[.
În calitatea mea de conduc[tor
=tiin\ific, consider c[ textul în limba
rus[ a acestei teze de tip monografic,
înso\it, eventual, =i de o versiune în
limba român[, în urma public[rii
lucr[rii, poate chiar cu sprijinul
CRLR, vor constitui un factor
important în men\inerea frumoaselor
obiceiuri =i datini ale acestei
minorit[\i na\ionale din România,
despre care Magdalena Nazarov
(Mo\) a scris, cu mare dragoste =i cu o
deosebit[ aplecare, multe pagini
inspirate =i docte.
Prof. dr. Ivan EVSEEV,
Universitatea de Vest din Timi=oara

Întâlnire
diplomatic acredita\i la

„Ñâàäåáíûé-îáðÿä ó
Constan\a. În cuvântul
s[u, consulul general a
expus celor prezen\i

ðóññêèõ-ëèïîâàí-Ðóìûíèè”
programul federal
pentru cei ce doresc s[
emigreze în Federa\ia
Rus[. Totodat[, domnia
sa a adresat mul\umiri

ru=ilor lipoveni din
România pentru c[ =i-
au p[strat sufletele
slave =i pentru c[, prin
modul lor de via\[,
promoveaz[ tradi\iile =i
Â
ñóááîòó 25 íîÿáðÿ 2006 ãîäà, â Çàïàäíîì
òèìèøîàðñêîì óíèâåðñèòåòå, ñîñòîÿëàñü îòêðûòàÿ
çàùèòà êàíäèäàòñêîé ðàáîòû ñ âûøåóêàçàííûì
íàçâàíèåì, â ïðèñóòñòâèè âïå÷àòëÿþùåé êîìèññèè.  å¸
ñîñòàâà áûëè ïðîô. äð. Èâàí Åâñååâ – íàó÷íûé
ðóêîâîäèòåëü, ïðîô. äð. Ìàðèí Áóêý, ïðîô. äð. Ôåîäîð

J
oi, 30 noiembrie 2006, la sediul
Consulatului General al
Federa\iei Ruse la Constan\a, la
invita\ia consulului general Victor
Deomin, a avut loc o întâlnire între
ru=ii lipoveni din Constan\a =i
cultura rus[. Êèðèëý, àêàäåìèê Âèêòîð Âàñ÷åíêî è ïðîô. äð. Ìàðèÿ
Public[m pe pagina 3 textul în
Öåíêÿ. Ïðèñóòñòâóþùèå õîðîøî îöåíèëè äèññåðòàöèþ,
limba rus[ despre întâlnirea amintit[.
çàùèòà îêàçàëàñü óñïåøíîé è Ìàãäàëåíå Íàçàðîâîé (Ìîö)
Dana LEBED, ïðèñâîèëè çâàíèå äîêòîðà ôèëîëîãè÷åñêèõ íàóê ñ íàãðàäîé
Constan\a Magna Cum Laude.
 Nr. 12 (171)/2006 5
Âûïóñê-4
„CULTURA RU+ILOR LIPOVENI
ÎN CONTEXT NA|IONAL +I
INTERNA|IONAL”
Alexandr VARONA
 ûøåë â ñâåò ÷åòâ¸ðòûé âûïóñê ñáîðíèêà „Êóëüòóðà ðóññêèõ-ëèïîâàí â
íàöèîíàëüíîì è ìåæäóíàðîäíîì êîíòåêñòå” (Èçäàòåëüñòâî „CRLR”,

Î
n sfâr=it, a ap[rut =i mult-a=teptatul volum 4 cu Áóõàðåñò, 2006). Èçäàíèå îñóùåñòâëåíî ïðè ôèíàíñîâîé ïîääåðæêå Îáùèíû
lucr[rile deja tradi\ionalului simpozion ðóññêèõ-ëèïîâàí Ðóìûíèè è íåôòÿíîé êîìïàíèè Ëóêîéë-Ðóìûíèÿ.
interna\ional al CRLR ce se desf[=oar[ sub Ñáîðíèê ñîäåðæèò 42 äîêëàäà è ñîîáùåíèé, ïðåäñòàâëåííûõ íà IV-îì
acest titlu, începând din 1993, =i ajuns, iat[, la a IV- ìåæäóíàðîäíîì íàó÷íîì ñèìïîçèóìå ÎÐËÐ (ñîñòîÿâøåìñÿ â ìàðòå 2005 ã. â
a edi\ie. Volumul despre care vorbim, editat de Áðýèëå), à òàêæå ðàáîòû òåõ, êòî íå ñìîã â í¸ì ó÷àñòâîâàòü ëè÷íî, çàòî ïðèñëàë
CRLR prin editura proprie, se distinge prin \inuta íàì ìàòåðèàëû î ðóññêèõ ñòàðîîáðÿäöàõ ìèðà. Áëàãîäàðèì åù¸ ðàç âñåõ àâòîðîâ
grafic[, elegan\a prezent[rii =i aspectul çà èõ ñîòðóäíè÷åñòâî.
impresionant, toate acestea datorate eforturilor Æåëàþùèå ïðèîáðåñòè ñáîðíèê äîëæíû îáðàòèòüñÿ â ñåêðåòàðèàò ÎÐËÐ ïî
colegiului redac\ional =i al echipei de òåëåôîíó 021-3120994.
tehnoredactori (Ivan Evseev, Svetlana Ê ñîæàëåíèþ, íà ñòð. 224 íà ïðåäïîñëåäíåé ñòðî÷êå ïîÿâèëàñü îøèáêà, è ìû
Moldovan, Tatiana Voron\ova =i George Frol ïðîñèì ÷èòàòåëåé èñïðàâèòü å¸. Âìåñòî „Ôåîäîðîì Êèðèëý” ñëåäóåò ÷èòàòü
dar =i prin calitatea deosebit[ a temelor abordate de „Ôåîäîðîì Ïåòóõîâûì”. Áëàãîäàðèì.
speciali=tii care au participat la simpozionul din Ïðèÿòíîãî âàì è ïîëåçíîãî ÷òåíèÿ!
Br[ila din 2005. Ñâåòëàíà ÌÎËÄÎÂÀÍ
Este foarte dificil de scos în eviden\[ o anume

comunicare intrat[ în volum, dat[ fiind sfera larg[
a domeniilor de cercetare ce-i preocup[ pe oamenii
de =tiin\[ interesa\i de cultura ru=ilor lipoveni:
istorie, religie, literatur[, muzic[, folclor,
lingvistic[, etnografie, teologie, sociologie,
psihologie, filosofie =.a. De aceea, m[ voi limita la
câteva comunic[ri care mi-au atras aten\ia, atât
prin noutatea informa\iilor, cât =i prin logica
expunerii =i, mai ales, prin rigurozitatea
metodologic[ =i prin claritatea limbajului folosit de
autorii acestora. Asta nu diminueaz[ cu nimic
Centenar
între cântul religios lipovenesc =i cel din Pomorie.
Remarcabil[ în ceea ce prive=te tradi\iile spirituale
ale staroverilor este comunicarea prezentat[ de
Axinia Crasovschi =i Pavel Siminovski – Modul
de via\[ =i s[rb[torile religioase ale staroverilor în
povestirea lui I.S. =meliov “Anul Domnului” =i
tradi\iile staroverilor lipoveni.
Un loc aparte în volum îl ocup[ lucr[rile
literare”, Casa Pogor, redeschis[
publicului larg dup[ 16 ani de
restaurare, pentru a onora cu lucr[rile
lor Simpozionul „O sut[ de ani de
slavistic[”. Tematica acestuia =i-a
propus s[ acopere o arie cât mai larg[
de preocup[ri, de la strategiile de
Leonte IVANOV lectur[ a textului, la semiotica poetic[,
de la pozi\ionarea Rusiei între Orient

valoarea celorlalte comunic[ri =i meritele
cercet[torilor care le-au prezentat.
Astfel, am apreciat ca fiind extrem de
importante concluziile comunic[rii lui Alexandr
Prigarin, intitulat[ Lipovenii din Dobrogea =i din
Basarabia o mo=tenire istorico-cultural[, având în
vedere faptul c[ grupul etnoconfesional al ru=ilor
lipoveni nu se limiteaz[ doar la staroverii din
România de ast[zi, =tiut fiind c[ migra\ia acestora
spre regiunile din sudul Imperiului Rus =i în \[rile
limitrofe a condus la constituirea comunit[\ilor
numite ulterior lipovene=ti. Pentru mai buna
în\elegere a comunic[rii lui Prigarin este necesar a
fi citit[ =i studiat[, dup[ p[rerea mea, =i
comunicarea lui Serghei Tarane\ - Staroverii de
pe teritoriul Ucrainei, un sudiu ce întrege=te
tabloul migra\iei staroverilor înspre regiunile
sudice ale Rusiei europene.
Excelenta comunicare a profesorului
Sevastian Fenoghen, intitulat[ Aspecte
controversate ale etapei dobrogene a istoriei
cazacilor nekrasovi\i, propune o regândire =i o
reevaluare a trecutului staroverilor din Dobrogea,
\inând cont de bogata informa\ie cuprins[ în
documentele de arhiv[ descoperite recent de A.
Prigarin la Odesa =i Izmail cu privire la cazacii
nekrasovi\i din sudul Basarabiei =i din Dobrogea.
+i dac[ tot am pomenit de Dobrogea, merit[
amintit[ aici =i comunicarea semnat[ de Andrei
Echim, Dobrogea dup[ r[zboiul ruso-turc din
1877-1878, care ofer[ o serie de informa\ii =i
aprecieri mai pu\in cunoscute publicului larg cu
privire la acest \inut.
Tot din domeniul istoriei staroverilor sunt =i
comunic[rile lui Iurii Volo=in, Staroverii de pe
Dun[re, Paul Tudose, Publicistica staroverilor în
a doua jum[tate a secolului al XVII-lea, Gheorghe
Barb[, Din rezisten\a armat[ a staroverilor în a
doua jum[tate a secolului al XVII-lea sau Leonte
Ivanov, N.I. Subbotin - c[l[tor în Moldova?,
Alexandr Varona - despre coresponden\a
diplomatic[ a filosofului rus Konstantin Leontiev
cu privire la lipovenii dobrogeni, din perioada când
acesta a ocupat postul de viceconsul al Imperiului
Rus la Tulcea, adic[ între 1867-1868.
O men\iune aparte merit[ lucrarea profesorului
Victor Vascenco, Despre patria ru=ilor lipoveni,
în care acesta propune o solu\ie foarte interesant[
=i bine argumentat[ cu ajutorul datelor istorice,
lingvistice =i ale folclorului lipovenesc la
întrebarea clasic[ De unde venim noi, lipovenii?
Comunic[rile din domeniul etnografiei permit
o incursiune fascinant[ în lumea folclorului =i a
tradi\iilor populare ale ru=ilor lipoveni =i ale
staroverilor în general: Tatiana Agafonova –
Portul tradi\ional al ru=ilor lipoveni din partea de
sud a Dun[rii ca element al p[str[rii identit[\ii,
Agripina Anfimov -Folclorul ru=ilor lipoveni la
orele de limb[ matern[, Ani=oara Denis Condrat
- Tradi\ii =i obiceiuri de familie sau Irina
Savelieva - Stilistica muzical[ a cântecelor
specifice ritualului de nunt[ la ru=ii lipoveni,
Feodor Chiril[, Cântecele istorice c[z[ce=ti în
repertoriul ru=ilor lipoveni, Magdalena Nazarov-
Mo\ – Despre specificul poetic al folclorului
prenup\ial lipovenesc, Naidan Cimbeev –
Costumul staroverilor din Zabaikalie în colec\ia
Muzeului etnografic al popoarelor din regiunea
Zabaikalie Melitina Makarovskaia - Leg[tura
privind cultura tradi\ional[ a staroverilor =i am în
vedere în special pe cele referitoare la cultura
c[r\ii, domeniu cu totul necunoscut la noi. La acest
capitol se remarc[ lucr[rile Irinei Pozdeeva -
Unitatea spiritual[ =i material[ în cultura
tradi\ional[ a ru=ilor staroveri, Svetlanei
Buraeva – Manuscrisele =i hectografele din
biblioteca episcopului starover Afanasi de Irkutsk
=i Amur sau a Olg[i Savostianova - Miniaturile
manuscrisului A-505 starover din colec\ia
muzeului din Kolomenskoe.
Se cuvin subliniate dou[ lucr[ri prezente în
volum care omagiaz[ memoria a doi speciali=ti de
marc[ =i oameni de mare caracter, care s-au dedicat
cercet[rii culturii ru=ilor lipoveni de la noi, =i care
ast[zi nu mai sunt printre noi: e vorba de Mihail
Marinescu =i de Andrei Ivanov. Comunic[rile
prezentate de Dumitru Balan - Mihail Marinescu,
omul, rusistul =i lipovenistul =i Svetlana
Moldovan - Andrei Ivanov, ini\iatorul
simpozionului =tiin\ific interna\ional al CRLR vin
s[ întregeasc[ imaginea pozitiv[ pe care o avem
noi cei care i-am cunoscut, mai mult sau mai pu\in.
|in s[ eviden\iez, de asemenea, lucr[rile
=tiin\ifice =i speciali=tii care s-au preocupat de
situa\ia actual[ a ru=ilor lipoveni, un domeniu
foarte dificil de abordat, dar pe care Filip Ipatiov
în lucrarea Tendin\ele evolu\iei geodemografice a
popula\iei ruse =i lipovene=ti prin prisma
rezultatelor ultimelor recens[minte, Ekaterina
Anastasova în Staroverii din România =i Bulgaria
în perioada de tranzi\ie, Lidia Vasile sau Vitalie
Teodoru =i Ana Teodoru în lucr[rile lor despre
poten\ialul agroturistic al localit[\ilor lipovene=ti,
au dovedit c[ îl pot cerceta cu profesionalism =i cu
pasiune.
Multe din comunic[rile cuprinse în volum sunt
pluridisciplinare, utilizeaz[ date =i informa\ii din
mai multe ramuri ale =tiin\elor umane. Este cazul
lucr[rilor prezentate de Procop Chirilov, Ilie
Danilov, Nistor Mihai =i Ivan Ivlampie sau
Galina Cernicova, extrem de interesante =i
captivante, împletind considera\iile filosofice cu
datele altor =tiin\e umane, lucru care ne face s[
sper[m c[ reflec\ia asupra condi\iei umane în
mediul starover înc[ nu s-a stins.
Am l[sat în mod inten\ionat la sfâr=it
comunic[rile profesorului univ. dr. Ivan Evseev -
Imaginea Rusiei - stereotipuri =i înnoiri =i a
profesorului dr. Palaghia Radion - Pozi\ia
interna\ional[ a Rusiei la sfâr=itul secolului al
XVIII-lea =i începutul secolului al XIX-lea. Sunt
dou[ lucr[ri care, în aparen\[ nu au nici o leg[tur[
cu lipovenii sau cu staroverii. Totu=i, trecând peste
aparen\e, se poate observa destul de limpede c[
temele abordate ne ajut[ s[ integr[m problematica
starover[ în istoria poporului rus =i chiar în istoria
rela\iilor interna\ionale.
Nu am reu=it s[ prezint chiar toate lucr[rile
cuprinse în volum, motiv pentru care îi invit pe
cititorii Zorilor s[ =i-l procure cât mai repede (de la
secretariatul CRLR - 021.312.0994), pentru c[
merit[, vorba unei reclame omniprezente pe micile
ecrane. Volumul este extrem de util =i de instructiv
pentru to\i cei care vor s[ p[trund[ în universul
culturii ru=ilor lipoveni =i s[ în\eleag[ resorturile
fundamentale care au f[cut ca aceast[ minoritate
etnoconfesional[ s[ reziste atât de mult în istorie,
în ciuda vicisitudinilor.
P
roblema înfiin\[rii unei catedre
de „slavon[ veche” pe teren
românesc a fost pus[ tran=ant de
Iacob Negruzzi, într-o interven\ie din
sala de =edin\e a Adun[rii deputa\ilor.
Era 21 martie 1887, iar junimistul î=i
argumenta propunerea, prin faptul c[,
de=i majoritatea documentelor ce
intereseaz[ istoria noastr[ sunt scrise
în slavon[, în întreaga \ar[ nu se
g[sesc decât dou[ persoane care s[ se
descurce în aceast[ limb[, Al.
Papadopol-Calimah =i B.P. Hasdeu.
Chiar dac[ expunerea lui Negruzzi a
fost în asentimentul multora din cei
prezen\i la dezbateri, cuvântul
hot[râtor l-a avut în cele din urm[
comisia bugetar[, care a respins din
ra\iuni financiare propunerea
deputatului ie=ean (dovad[ c[
zgârcenia de acum în ceea ce prive=te
înv[\[mântul are o lung[ tradi\ie),
orientând-o c[tre ministrul de atunci
al instruc\iunii publice. Dorin\a lui
Negruzzi se va concretiza optsprezece
ani mai târziu, prin înfiin\area, în
cadrul Facult[\ii de Litere a
Universit[\ii din Ia=i, a unei Catedre
de Slavistic[, la conducerea c[reia va
fi numit Ilie B[rbulescu, doctor al
Universit[\ii din Zagreb.
A trecut de atunci un secol, iar
manifest[rile care au avut loc între 23
=i 29 octombrie 2006 în urbea de pe
malul Bahluiului au fost menite s[
comemoreze începuturile acestei
discipline pe p[mânt moldav.
S[pt[mâna aniversar[ a început prin
organizarea, cu concursul Casei de
Cultur[ „Mihai Ursachi” a marginea inventarului de cuvinte
Municipiului Ia=i, a unor „Seri ale
filmului rus =i polonez”, cu titluri de
referin\[ din cinematografia celor
dou[ \[ri, unele în premier[ na\ional[
(pelicule semnate de Tarkovski,
Sakurov, Polanski, Mihalkov, Kira
Muratova, +henghelia =i Wajda). În
paralel, eleganta sal[ „Pod Pogor-
fiul” a Muzeului Literaturii a g[zduit
o expozi\ie „Emil Iordache”, cu
fotografii =i volume ale autorului,
icoan[ a vie\ii zbuciumate, intense,
p[trunse de har a marelui disp[rut.
Pe 27 =i 28 octombrie a.c., slavi=ti
din principalele centre universitare ale
\[rii =i-au dat întâlnire la fostul sediu
al Junimei =i al „Convorbirilor
=i Occident, la situarea limbilor slave
în mediul academic românesc sau la
universaliile traducerii. În plus, s-a
dorit s[ se eviden\ieze alte dou[
comemor[ri: o sut[ de ani de la
na=terea academicianului Dmitri
Lihaciov, respectiv, un deceniu de la
stingerea ultimului laureat rus al
Premiului Nobel pentru literatur[,
poetul Iosif Brodski. Comunic[rile
=tiin\ifice au alternat cu programe
artistice: o sear[ a cântecului rusesc
=i un spectacol de teatru, pe seama
coresponden\ei dintre Eminescu =i
Veronica Micle, în interpretarea unui
grup de actori de la Teatrul
„Luceaf[rul”.
Marina Vraciu a vorbit despre
Toposul Petersburgului în poezia lui
Brodski, Antonio Patra= a extras o
carte de pe Raftul lui Emil: Andrei
Platonov, Moscova cea fericit[, în
vreme ce I.H. Ciubotaru a comunicat
despre destinul nefast al bibliotecilor,
adunate cu grij[ =i cu sacrificii
considerabile de Petru Caraman =i Ilie
B[rbulescu. O bun[ parte din lucr[ri
au vizat crea\ia celor doi autori
comemora\i: Livia Cotorcea a
urm[rit rela\ia dintre Poet =i Timp în
dramaturgia lui Brodski, Axinia
Crasovschi a c[utat interferen\e între
dou[ voci poetice distincte, cea a
Marinei |vetaeva, respectiv a
autorului Elegiilor romane, iar Albert
Kovacs s-a referit la Întâlnirile sale
cu D.S. Lihaciov. N-au lipsit nici
expunerile din sfera lingvisticii
(Sanda Misirian\u, Observa\ii pe
ruse=ti ce au în componen\[ elementul
ìàëî, Beata Markiewicz-Saab, O
privire critic[ asupra unui manual de
polon[), a imagologiei (Honorata
Oldakowska, Imaginea neam\ului în
limba polon[), mitologiei (Ilie
Danilov, Zoomorfismul în mitologia
slavilor) sau comparatisticii (Drago=
Cojocaru, T[lm[cire =i r[st[lm[cire.
Consecin\e metamorfotice dante=ti, de
la Co=buc la Mandel=tam).
În eventualitatea în care vreuna din
lucr[rile de mai sus v-a trezit
interesul, men\ion[m c[ ele vor face
obiectul unui num[r special al
Studiilor de Slavistic[, preconizat s[
apar[ în decursul anului 2007.
 6 ¹ 12 (171)/2006

ÎÒÊÐÛÒÎÅ
Äóíàÿ, òî áîëüøèíñòâî íàøåé
èíòåëëèãåíöèè ïðåäïî÷èòàåò
ìîë÷àòü è æäàòü. Çà èñêëþ÷åíèåì
íåñêîëüêèõ (Åâñååâ È., Èâàíîâ Ë.,
ñàìèõ ðóññêèõ âåíöåíîñöåâ- äâèæåíèåì ñòàðîîáðÿä÷åñòâà. À êàê
èìïåðàòîðîâ. Êîïèè òàêèõ òîëüêî êòî-ëèáî ïîñòàâèò âîïðîñ î
èñòî÷íèêîâ ïðåäëîæèë íàì èñòîðèê íà÷àëüíîé ñòàäèè ôîðìèðîâàíèÿ è î
îäåññèò À.À. Ïðèãàðèí óæå å¸ êîíêðåòíîì ìåñòå, âñå ìû

ÏÈÑÜÌÎ
Èïàò¸â Ô., Âàðîíà Àë.), âñå íåñêîëüêî ëåò òîìó íàçàä, íî ìû, íà÷èíàåì, êàê ãîâîðÿò, íàâîäèòü
òåíü íà ÿñíûé äåíü, õîòÿ è â ñòðîãî
íàó÷íûõ âûðàæåíèÿõ. À âåäü íàøè
àâòîðèòåòû â îáëàñòè ëèíãâèñòèêè
êàòåãîðè÷åñêè óòâåðæäàþò, ÷òî
ÿçûêîâûå íþàíñû ëèïîâàíñêîãî
Äîðîãàÿ ðåäàêöèÿ, ãîâîðà ñîîòâåòñòâóþò þãó Ðîññèè,
òî åñòü ðåãèîíàì Äîíà è Êóáàíè.

Í
àäåþñü, ÷òî Âû íå îáèäèòåñü Ëþáîé ýòíîãðàô, ïîñåòèâ íàøè
íà ìåíÿ çà òî, ÷òî ÿ ñåëåíèÿ è ëþáóÿñü æåíñêèì
ïðåäïî÷èòàþ îáðàùàòüñÿ ê íàöèîíàëüíûì êîñòþìîì, ÷¸òêî
âàì ñ ýòîé òåìîé: Êòî ìû òàêèå, îïðåäåëèò ýòíîãðàôè÷åñêèé àðåàë
ëèïîâàíå?. Ïðîñòî ÿ óâåðåí, ÷òî íå Äîíà è Êóáàíè.
òîëüêî íàñ âîëíóþò âîïðîñû, Ôîëüêëîðíûé àíàëèç,
ñâÿçàííûå ñ îáùèíîé è å¸ òðàäèöèîííàÿ ëèïîâàíñêàÿ õàòà òàê
ïðîøëûì, íî è ìíîãèõ äðóãèõ æå óêàçûâàþò íà ìåñòî íàøåãî
íàøèõ ñîîòå÷åñòâåííèêîâ, õîòÿ îíè ïðîèñõîæäåíèÿ – Äîí è Êóáàíü.
è íå çàÿâëÿþò îá ýòîì. Ýòíî- Íàïîìíèì óâàæàåìîìó ÷èòàòåëþ,
ñîöèàëüíàÿ ãðóïïà ðóññêèõ-ëèïîâàí Íåêðàñîâñêîå ìàéíîññêîå çíàìÿ â ÷òî â XVII âåêå íà Äîíó è íà
ïîÿâèëàñü íà ñâåò â îïðåäåë¸ííûõ ñòàðî÷åðêàññêîì èñòîðè÷åñêîì ìóçåå Êóáàíè, êðîìå âîèíñòâåííûõ
èñòîðè÷åñêèõ è ïîëèòè÷åñêèõ (Ôîòî: À. Ôåíîãåí) êî÷åâíèêîâ ðàçëè÷íûõ ïëåì¸í è
óñëîâèÿõ è ðàçâèâàåòñÿ ïî «ðûöàðåé Äèêîé ñòåïè» - êàçàêîâ,

íàïðàâëåíèþ, êîòîðîå íå òàê óæ
ñëîæíî îïðåäåëèòü â ýïîõó
«ãëîáàëèçàöèè».
Âðÿä ëè ñðåäè ñîöèîëîãîâ
íàéä¸òñÿ ÷åëîâåê, êîòîðûé ðèñêí¸ò
çàÿâèòü î ìíîãîâåêîâîì (õîòÿ áû
åù¸ òð¸õâåêîâîì) áóäóùåì íàøåãî
ýòíîñà. Çàòî ìíîãîâåêîâîå ïðîøëîå
ëèïîâàí íèêòî îòðèöàòü íå ìîæåò,
íåñìîòðÿ íà òî, ÷òî íàõîäÿòñÿ
îõîòíèêè ïðåäñòàâèòü ýòî ïðîøëîå
â èíîì ñâåòå.
Íàâåðíÿêà, ÷èòàÿ ýòè ñòðî÷êè,
âû óëûáí¸òåñü è ïðîâîð÷èòå: «...Íó
è íó, Ñåâàñòüÿí Ôåíîãåí ñíîâà
íà÷èíàåò ðàçâèâàòü òåîðèþ î ðîëè
êàçàêîâ-íåêðàñîâöåâ â ëèïîâàíñêîé
èñòîðèè?!». Ýòî äåéñòâèòåëüíî òàê!
Ïîä âëèÿíèåì ïðîôåññèè ó÷èòåëÿ
èñòîðèè, ÿ ïðîñòî «çàáîëåë»
ïðîøëûì íàøåãî ýòíîñà è äðóãîé
òåìû äëÿ áåñåäû ñ êåì-ëèáî ó ìåíÿ
ïðîñòî íå ñóùåñòâóåò. Ðàçóìååòñÿ,
ìîæíî ïîä÷åðêíóòü, ÷òî íèêòî ìíå
íå ìåøàåò çàíèìàòüñÿ
èññëåäîâàíèåì ðàçëè÷íûõ
èñòî÷íèêîâ î íàøèõ ïðåäêàõ è
îáíàðîäîâàíèåì èõ ñîäåðæàíèÿ, íî
îäíîâðåìåííî íóæíî ïðèçíàòü òàêîå
ïðàâî äëÿ âñåõ ëþáèòåëåé ñòàðèíû.
Îäíàêî, áîãèíÿ Êëèî,
ïîêðîâèòåëüíèöà ïîêëîííèêîâ
ïðîøëîãî, óñòàíîâèëà äîâîëüíî
ñòðîãèå ïðàâèëà äëÿ òåõ, êòî
îñìåëèâàåòñÿ «îáíàðîäîâàòü»
èñòîðè÷åñêóþ èíôîðìàöèþ. Ñðåäè
ýòèõ ïðàâèë – îáÿçàííîñòü äëÿ
èñòîðèêà èñïîëüçîâàòü òîëüêî òî,
÷òî ìîæíî äîêàçàòü íå îäíèì, à
íåñêîëüêèìè èñòî÷íèêàìè
(àðõèâíûìè äîêóìåíòàìè,
àðõåîëîãè÷åñêèìè íàõîäêàìè,
ôîëüêëîðíûìè, ÿçûêîâûìè,
ýòíîãðàôè÷åñêèìè è ò.ä.
ôàêòîðàìè). Èíôîðìàöèÿ èç îäíîãî
èñòî÷íèêà äîëæíà áûòü ïðîâåðåíà è
äîêàçàíà äðóãèì äîêóìåíòîì, à
òàêæå ïîäâåðãíóòà ïóáëè÷íîìó
îáñóæäåíèþ ñïåöèàëèñòîâ. Èç-çà
íåáîëüøîãî ÷èñëà èñòîðèêîâ,
çàñåêðå÷åííûõ äî íåäàâíåãî
âðåìåíè àðõèâíûõ ôîíäîâ,
íåäîáðîãî îòíîøåíèÿ âëàñòåé è
îôèöèàëüíîé èñòîðèîãðàôèè ê
íàøåìó ïðîøëîìó, îáñóæäåíèå
èñòîðè÷åñêîé èíôîðìàöèè â ñðåäå
íàøåé èíòåëëèãåíöèè òîëüêî-òîëüêî
íà÷èíàåòñÿ. Äîñàäíî, ÷òî ó÷àñòíèêè
íàó÷íûõ ñèìïîçèóìîâ ïî÷åìó-òî
ïðåäïî÷èòàþò ïðåäñòàâëÿòü ñâîè
íàó÷íûå äîêëàäû, à íå âñòóïàòü â
äèñïóòû èëè â ïðîñòîé îáìåí
ìíåíèÿìè ïî ïîâîäó çàòðîíóòûõ
âîïðîñîâ.
×òî êàñàåòñÿ êàçàöêîãî
ïðîèñõîæäåíèÿ ðóññêèõ-ëèïîâàí
Ñåâåðíîé Äîáðóäæè è Äåëüòû
Êòî-ìû-òàêèå,-ËÈÏÎÂÀÍÅ?!
îñòàëüíûå ìîë÷àò è æäóò, êîãäà âñå
íàøè ëèïîâàíå (à íå òîëüêî 2/3)
îòêàæóòñÿ îò ñâîåãî ïðîøëîãî.
Ìîæíî, êîíå÷íî, âîçðàçèòü, ÷òî
ìíîãèå èç íèõ âñ¸ æå ñòàðàþòñÿ
îáíàðîäîâàòü è õîòÿ áû
«çàìîðîçèòü» íàøè òðàäèöèè.
Äîñòàòî÷íî ïðèâåñòè îäèí ëèøü
ïðèìåð - ïðåêðàñíóþ êíèãó
ïðîôåññîðà Ô. Êèðèëû, î íàøåé
èñòîðèè è òðàäèöèÿõ,
îïóáëèêîâàííóþ â ýòîì ãîäó
(Ñêàçàíèÿ î êóëüòóðå è
òðàäèöèÿõ ðóññêèõ-ëèïîâàí,
Èçä-âî „CRLR”, Áóõàðåñò, 2006).
Âíóøèòåëüíàÿ áèáëèîãðàôèÿ è
ëè÷íûå èññëåäîâàíèÿ èìåíèòîãî
ôèëîëîãà, ëåæàùèå â îñíîâå êíèãè,
óæå ïðèâëåêëè âíèìàíèå ÷èòàòåëåé,
íî, ê ñîæàëåíèþ, àâòîð ïðîäîëæàåò
òðàäèöèîííîå èãíîðèðîâàíèå êàê
àðõèâíûõ èñòî÷íèêîâ î
íåêðàñîâöàõ, òàê è èñòîðè÷åñêóþ
ëèòåðàòóðó î òåõ æå êàçàêàõ.
Áîþñü, ÷òî ññûëàòüñÿ íà îòñóòñòâèå
äîêóìåíòîâ î «ìèðíûõ ëèïîâàíàõ»
óæå íå èìååò ñìûñëà. Âñå ìû
õîðîøî çíàåì, ÷òî òàêèõ
äîêóìåíòîâ â ãîñóäàðñòâåííûõ
àðõèâàõ Åâðîïû î÷åíü ìàëî
(âîçìîæíî, â ëè÷íûõ èëè
ìîíàñòûðñêèõ áèáëèîòåêàõ èõ áóäåò
áîëüøå), è ýòî ïîäòâåðäèëè äàæå
òóðåöêèå èñòîðèêè â îòâåò íà
ïðîñüáó íàøåãî äåïóòàòà. Ìåæäó
ïðî÷èì, èíòåðåñíî ïðåäïîëîæèòü,
÷òî îòâåòèëè áû òå æå èñòîðèêè,
åñëè ïðîñüáà áûëà áû íå î ïðîøëîì
ëèïîâàí, à î èãíàò (èíàò) - êàçàêàõ,
èëè î äîáðóäæñêèõ êàçàê-ê¸ÿõ, î
êîòîðûõ â òóëü÷èíñêîì ìóçåå
ìîæíî íàéòè äåñÿòêè äîêóìåíòîâ íà
òóðêî-îñìàíñêîì ÿçûêå. Ïðàâäà,
õðàíèòåëè ýòèõ öåííûõ äëÿ íàøåé
èñòîðèè áóìàã «ïîçàáîòèëèñü» î
òîì, ÷òîáû èñïîëüçîâàòü ýòè
äîêóìåíòû â íàó÷íûõ ðàáîòàõ áûëî
ïî÷òè íåâîçìîæíî.
Íó, äà Áîã ñ íèìè, ñ ýòèìè
òóðåöêèìè ôèðìàíàìè è
âèçèðñêèìè «áóþðóëòó», íåèçáåæíî
êîãäà-òî ïðèä¸ò è èõ âðåìÿ. À ïîêà
ìàòóøêà Ðîññèÿ ïîðàäåëà î òîì,
÷òîáû â àðõèâàõ áûâøåé èìïåðèè
ñîõðàíèëèñü ñîòíè è ñîòíè
äîêóìåíòîâ î áóíòàðÿõ Èãíàòà
Íåêðàñû è î èõ ïîòîìêàõ
íåêðàñîâöàõ-ëèïîâàíàõ, îñåâøèõ â
íèçîâüÿõ Äóíàÿ. Íà ýòèõ àðõèâíûõ
èñòî÷íèêàõ ìîæíî íàéòè ïîäïèñè
ðóññêèõ ïîëêîâîäöåâ Ñóâîðîâà è
Êóòóçîâà è äåñÿòêîâ äðóãèõ
ðóññêèõ ãåíåðàëîâ, íå ãîâîðÿ óæå î
«ëèïîâàíå», íå îáðàòèëè âíèìàíèÿ
íè íà èñòîðèêà, íè íà åãî
äîêóìåíòû!
Ïî÷òè äâà ãîäà íàçàä ÿ
ïðåäëîæèë êîïèè ýòèõ äîêóìåíòîâ
âñåì çàèíòåðåñîâàííûì ëèöàì, à
îäèí (èç îñîáåííî èíòåðåñíûõ),
ñîñòàâëåííûé ïðîôåññèîíàëüíûìè
ðóññêèìè ðàçâåä÷èêàìè, ïîñëàë è
Èâàíó Îñèïîâè÷ó Åâñååâó.
Äîêóìåíò, ñîñòàâëåííûé â 1826 ãîäó
è ïðåäíàçíà÷åííûé Ãåíåðàëüíîìó
øòàáó ðóññêîé àðìèè, îòíîñèòñÿ ê
Äåëüòå Äóíàÿ è ê Ñåâåðíîé
Äîáðóäæå. ß íàäåÿëñÿ, ÷òî òàêîé
äîêóìåíò, ñðåäè ìàññû äðóãèõ,
óáåäèò êàê ìîëîäûõ èñòîðèêîâ, òàê
è íàøèõ ÷èòàòåëåé, â
íåîáõîäèìîñòè ïåðåîöåíêè íàøåãî
ïðîøëîãî, èëè âåðíåå, â åãî
ïðèçíàíèè. Ïîêà ýòîãî íå
ñëó÷èëîñü.  ïðåäèñëîâèè êíèãè
Äíåâíèê ïàëîìíèêà Àëåêñàíäðû
Ôåíîãåí Èâàí Åâñååâ ïî÷òè
ïðèçíà¸ò «... ÷òî êàçà÷åñòâî
ÿâèëîñü ÷àñòüþ íàøåãî ýòíîñà, â
êîòîðîì îíî ðàñòâîðèëîñü»... ß
ãîâîðþ ïî÷òè ïðèçíà¸ò, ïîñêîëüêó
ïåðåä âûøåöèòèðîâàííûìè
ñëîâàìè, Èâàí Åâñååâ ñòàâèò ñâî¸
ïðèçíàíèå ïîä ñîìíåíèå: ... «Äàæå
åñëè ïðèçíàòü»... (Äíåâíèê
ïàëîìíèêà,ñ. 18).
Çíà÷èò, íå ñóìåë ÿ óáåäèòü, ÷òî
íåêðàñîâñêèå êàçàêè ÿâëÿþòñÿ
îñíîâîé ëèïîâàíñêîãî ýòíîñà!
...Äàæå åñëè ïðèçíàòü!!!
Ãîñïîäè, äà ÷òî æå åù¸ íóæíî äëÿ
òàêîãî ïðèçíàíèÿ?!
...×åñòíî ãîâîðÿ, ÿ è ñàì
ïîáàèâàëñÿ, ÷òî èñòîðè÷åñêàÿ
èñòèíà î ôîðìèðîâàíèè íàøåãî
ýòíîñà áóäåò ìíîãèì íå ïî âêóñó, äà
è ñàìè ëèïîâàíå å¸ íå ïðèçíàþò, òî
ëè ïî ïðîñòîé èíåðöèè, à òî èç-çà
íåäîáðîé ñëàâû î ðóññêèõ êàçàêàõ.
Ýòî ÷óâñòâî êàêîãî-òî îïàñåíèÿ
ìîæíî âñòðåòèòü ó ìíîãèõ, íî
íåóæåëè, ïðàâäû ðàäè, äàæå òå
íåìíîãèå (1/3), êîòîðûå ïîêà íå
îòêàçàëèñü îò ñâîåãî ðóññêîãî
ïðîèñõîæäåíèÿ, íå ìîãóò ïðèçíàòü
èñòèíó î ñâîèõ ïðåäêàõ? Íàäåþñü,
÷òî ðå÷ü èä¸ò î íåäîñòàòî÷íîé
èíôîðìèðîâàííîñòè íàøèõ ëèïîâàí
è î ñòðàííîé ïîçèöèè, çàíÿòîé
íàøåé èíòåëëèãåíöèåé ïî äàííîìó
âîïðîñó. Âî âñåõ íàó÷íûõ ðàáîòàõ,
èìåþùèõ îòíîøåíèå ê ëèïîâàíàì,
óâàæàåìûå àâòîðû, áóäü îíè
ôèëîëîãè èëè èñòîðèêè, ïîâòîðÿþò
îáùåïðèçíàííóþ ñâÿçü íàøåãî
ýòíîñà ñ ñîöèî-ðåëèãèîçíûì
ìèðíûõ òðóæåíèêîâ âñòðåòèòü áûëî
íåâîçìîæíî. Èõ òàì ïðîñòî íå
áûëî!
Ïðè âñåì ýòîì îáèëèè
ëîãè÷åñêèõ è âåùåñòâåííûõ
äîêàçàòåëüñòâ î êàçàöêîì
ïðîèñõîæäåíèè íàøèõ ïðåäêîâ, ìû
ïðîäîëæàåì áåñöåðåìîííî
âûäâèãàòü ôàëüøèâóþ ñòîðîíó
ïðîøëîãî, êîòîðàÿ èñïîëüçîâàëàñü
êàê ïðèêðûòèå æèòåëÿìè ðóññêèõ
ñåëåíèé Äîáðóäæè â êîíöå ÕIÕ
âåêà è ÿâëÿåòñÿ âñåãî ëèøü
ïîëóïðàâäîé íàøåé èñòîðèè.
Êî âñåìó âûøåñêàçàííîìó ÿ
âûíóæäåí äîáàâèòü åù¸ îäíó
èíôîðìàöèþ î íàøèõ ïðåäêàõ. Ýòà
èíôîðìàöèÿ ïîÿâèëàñü â èþëüñêîì
íîìåðå æóðíàëà „Magazin istoric”
(¹ 7/472 çà 2006 ãîä), â ñòàòüå
ïðîôåññîðà James Christian Brown, The
illustrated London News despre români,
1853-1854.
Áðèòàíñêèé æóðíàë âðåì¸í
Êðûìñêîé âîéíû (1853-1855)
ïðåäñòàâëÿë àíãëèéñêèì ÷èòàòåëÿì
õîä âîåííûõ ñîáûòèé â íèçîâüÿõ
Äóíàÿ, è ðàçóìååòñÿ, â Äîáðóäæå.
Ïðè ýòîì, âîò ÷òî ïèøåòñÿ â ñòàòüå
íåèçâåñòíîãî àâòîðà,
îïóáëèêîâàííîé 6 ìàÿ 1854 ã.: „Â
íà÷àëå àïðåëÿ 1854 ãîäà íà÷àëàñü
îñàäà êðåïîñòè Ñèëèñòðà è
ïðèáûòèå áåæåíöåâ èç Äîáðóäæè,
çàíÿòîé ðóññêèìè âîéñêàìè. Â ýòî
æå âðåìÿ ñîçäà¸òñÿ ïåðâîå âîèíñêîå
ñîåäèíåíèå õðèñòèÿí â îñìàíñêîé
àðìèè, ñîñòîÿùåå èç äîáðóäæàíñêèõ
êàçàêîâ, ó êîòîðûõ áûë êðàñíûé
ôëàã ñ ñåðåáðèñòûì êðåñòîì íà
îäíîé ñòîðîíå è ñ ïîëóìåñÿöåì íà
äðóãîé!». Òàê çíà÷èò, «ìèðíûå
ëèïîâàíå» Äîáðóäæè èìåëè ñâîé
ôëàã â 1854 ãîäó, çíà÷èòåëüíî
îòëè÷àþùèéñÿ îò íåêðàñîâñêîãî
ôëàãà ìàéíîñöåâ!
Íóæíî ïîáëàãîäàðèòü
àíãëèéñêîãî ïðîôåññîðà çà
èíòåðåñíóþ èíôîðìàöèþ, òåì
áîëåå, ÷òî ðàáîòàåò îí â
Áóõàðåñòñêîì óíèâåðñèòåòå, íà
ôàêóëüòåòå èíîñòðàííûõ ÿçûêîâ.
 çàêëþ÷åíèå ìîåãî, âîçìîæíî,
íå ñîâñåì îáû÷íîãî ïèñüìà,
íåîáõîäèìî ïîä÷åðêíóòü åãî öåëü.
ß îáðàùàþñü ê èñòîðèêàì ñ
ïðîñüáîé âûñêàçàòü ñâî¸ ìíåíèå ïî
ýòîìó âîïðîñó. Ýòî ìîæåò îêàçàòü
çíà÷èòåëüíîå âëèÿíèå íà
èññëåäîâàíèÿ ìîëîäûõ èñòîðèêîâ è
ÿâèòñÿ íåêîòîðûì «óòåøåíèåì» äëÿ
ìåíÿ ëè÷íî.
Âñåãî Âàì äîáðîãî!
Ñ ãëóáîêèì óâàæåíèåì,
Ñåâàñòüÿí ÔÅÍÎÃÅÍ,
Ñàðèê¸é
 Nr. 12 (171)/2006
Stimat[ redac\ie,
D
up[ o perioad[ de relativ[ izolare
=i t[cere, încerc s[ reînnod
leg[turile cu redac\ia, chiar dac[
pe o cale mai pu\in „ortodox[”. Sper s[
nu-mi lua\i în nume de r[u acest mod,
poate pu\in ciudat, de comunicare. Socot
îns[ c[ problema trecutului lipovenilor
este una de interes public =i cona\ionalii
no=tri merit[ s[ fie informa\i despre
stadiul în care se afl[ cercetarea
trecutului lor, ignorat pân[ acum. Am
decis s[ v[ scriu în ambele limbi
utilizate de lipoveni (cele dou[ materiale
nu sunt ]ns[ identice, nu o simpl[
traducere), pentru a evita repro=urile din
partea prietenilor mei nedeprin=i cu
lectura în limba rus[, de=i ne declar[m
cu fermitate pentru p[strarea identit[\ii
noastre etnice (deci =i lingvistice). Sunt
convins c[ b[nui\i =i tema pe care o voi
aborda, întrucât m[ cuno=te\i mult mai
bine decât al\ii. Este vorba despre rolul
=i ponderea elementului c[z[cesc în
procesul de formare a grupului nostru
etnic, grup ap[rut la sfâr=itul secolului
al XVII-lea în anumite împrejur[ri
istorice =i care în epoca globaliz[rii
evolueaz[ într-o direc\ie destul de u=or
de stabilit. Pentru etnia lipovenilor nu se
prea întrez[re=te un viitor îndelungat =i
„luminos”, atât în viziunea sociologilor,
cât =i a celor care nu au nicio tangen\[
cu =tiin\a structurii =i a fiziologiei
societ[\ii. În asemenea împrejur[ri
sumbre pentru existen\a mozaicului
etnic dobrogean, oare ce valori ale
etnosului nostru ar merita conservate
pentru posteritate =i pentru acei urma=i
care se vor înc[p[\âna s[-=i asume
identitatea? +i.., s[-mi fie iertat[ o
asemenea întrebare poate nelalocul ei,
oare =tim noi cu exactitate ce anume ne
define=te =i ne individualizeaz[ ca grup
social printre atâtea alte grupuri având
Cine-suntem-noi,
LIPOVENII?
aceea=i origine? A= îndr[zni s[ afirm c[
ne define=te exact ceea ce a fost ignorat
atât de noi, cât =i de str[bunii no=tri, =i
anume trecutul! Limba, credin\a,
folclorul sunt valori comune cu poporul
rus, în schimb istoria este numai =i
numai a noastr[, a grupului nostru etnic.
Pân[ acum ignorat sau t[inuit, acest
trecut, neînsemnat pentru unii sau
deranjant pentru al\ii, este fantastic
pentru noi, lipovenii, =i singurul care ne
face s[ fim deosebi\i =i poate ...
interesan\i.
Starea s[n[t[\ii îmi creeaz[ destule
dificult[\i în redactarea unui text
coerent, totu=i încerc s[-l conturez,
impulsionat de mai multe articole
ap[rute în publica\ia noastr[ „Zorile“ =i
în revista „Magazin istoric“. Unul dintre
ele este: Dun[rea - patria primitiv[ a
slavilor, semnat de profesorul
universitar doctor Ivan Evseev, =i care
demonstreaz[ (dac[ mai era necesar) c[
este nu numai un filolog recunoscut, ci
=i un istoric veritabil.
În num[rul 7 al Magazinului istoric
din acest an (2006), un alt filolog,
profesorul James Christian Brown,
prezint[ câteva reportaje ap[rute în
publica\ia britanic[ ”The Illustrated
London News“ în luna mai a anului
1854. Scurta informa\ie, care sunt
convins c[ va stârni interesul
admiratorilor muzei Clio, se refer[ la
începutul R[zboiului Crimeii (1853-
1856), la asediul cet[\ii Silistra de c[tre
SCRISOARE DESCHIS{
Steagul cazacilor nekrasov\î din Mainos,
expus în muzeul de istorie din Starocerkassk
(FOTO: Alexandra FENOGHEN)
corpul expedi\ionar anglo-francez, =i
la... „alc[tuirea primei unit[\i cre=tine
din armata otoman[, format[ din cazaci
dobrogeni, al c[ror steag ro=u avea o
cruce argintie pe o parte =i semiluna pe
cealalt[ parte...”. Reportajul din
publica\ia britanic[ este foarte
interesant, dar tot atât de interesant[ este
=i remarca profesorului Brown, c[ =tirea
apari\iei unit[\ii cre=tine în armata
otoman[ a fost primit[ cu mult[
satisfac\ie de autorit[\ile =i mai ales de
c[tre diploma\ia britanic[. Motivul
satisfac\iei era cât se poate de simplu.
Autorit[\ile, atât cele engleze, cât =i cele
franceze se aflau în dificultate, neputând
g[si o justificare pentru participarea
Angliei =i a Fran\ei în r[zboi de partea
semilunei =i împotriva crucii.
Ne putem închipui =i cu ce
sentimente citeau respectivele reportaje
diploma\ii ru=i, \inând cont de faptul c[
Rusia =i-a motivat toate r[zboaiele cu
Imperiul Otoman prin ap[rarea
cre=tin[t[\ii de pericolul musulman. +i
iat[ c[ în oastea profetului apare steagul
ro=u cu crucea cre=tin[ =i cu semiluna
pe el!
P[cat c[ reporterii anonimi de pe
frontul dobrogean nu au fost curio=i s[
afle cine erau refugia\ii din Dobrogea =i
ce motive aveau s[ fug[ din fa\a armatei
ruse. Având în vedere mozaicul etnic din
regiune, am putea încerca s[ ghicim
cine erau refugia\ii cazaci dobrogeni...
Un al treilea articol, pe care a= dori
s[-l amintesc, a ap[rut în num[rul din
august 2006 al revistei „Kitej-grad“, sub
semn[tura Annei Arkadievna
Plotnikova, reprezentant al Academiei
Ruse de +tiin\[. În vara anului 2006
doamna Plotnikova a efectuat o serie de
cercet[ri etnologice în rândul popula\iei
ruse din Dobrogea. Pl[cut surprins[ de
ceea ce s-a p[strat din filonul mitologic
slav în cultura popular[ a lipovenilor,
cercet[toarea rus[ î=i încheie articolul
amintind c[ locuitorii chestiona\i î=i
afirm[ originea lipoveneasc[, cu
excep\ia celor din Sarichioi, care î=i
declar[ originea c[z[ceasc[. Diferen\a
de opinie semnalat[ nu se explic[ decât
prin pozi\ia diferit[ fa\[ de trecut a
intelectualit[\ii noastre locale sau doar
originare din „\inutul cazacilor
nekrasov\î“! Cu excep\ia intelectualilor
din Sarichioi, cei din alte sate fie au
t[cut, fie s-au pronun\at ferm pentru
vechea teorie, conform c[reia str[mo=ii
no=tri sunt \[rani prigoni\i în Rusia
pentru credin\a de rit vechi =i nevoi\i s[
fug[ peste hotare individual sau în
grupuri mici. Se afirm[ c[ fenomenul ar
fi avut loc în secolele XVIII-XIX =i nu a
fost reflectat în documentele vremii. Din
acest motiv g[sim pu\ine informa\ii
despre fugari în literatura din acea
perioad[.
Sun[ acceptabil (de=i incomplet =i
inexact) pentru cei care vor s-o cread[
sau sunt indiferen\i fa\[ de trecutul
nostru, îns[ contravine regulilor impuse
în istoriografie, =i anume necesit[\ii de a
utiliza izvoare istorice diverse =i
verificabile. Este foarte adev[rat c[
avem o mul\ime de scuze pentru a
justifica înc[lcarea acestor cerin\e. Cele
mai des utilizate sunt lipsa speciali=tilor,
dificult[\ile lingvistice întâmpinate în
studiul documentelor =i, bineîn\eles,
lipsa „acut[” a unor asemenea
documente. Adev[rul este îns[ pu\in
diferit: utilizarea izvoarelor istorice
presupune un efort însemnat =i necesit[
timp, pe când consemnarea unei
m[rturii (a bunicu\ei Pistimia în vârst[
de 90 de ani), sau utilizarea literaturii
istorice este cu mult mai facil[ =i mai
pl[cut[.
În ultimii 2-3 ani intelectualii no=tri
PROMISIUNI
POETICE
l Drag[ Matrona Ermolai din
Slava Cerchez[, jud. Tulcea, am primit
la redac\ie selec\ia poeziilor =i poemelor
dumneavoastr[. V[ cerem umile scuze
pentru întârzierea r[spunsului nostru,
datorat, în bun[ parte, absen\ei mai
îndelungate a unuia din redactorii no=tri
care are în grij[ încurajarea noilor
talente poetice. Am în\eles c[
împrejur[rile vie\ii v-au îndep[rtat
geografic de satul tinere\ii. Nostalgia
meleagurilor natale îns[ se face
resim\it[ în rândurile a=ternute pe hârtie
=i durerea celui care încearc[ s[-=i fac[
un rost într-o \ar[ str[in[:
„De-ar =ti vântul s[ vorbeasc[, / L-a=
ruga un pic s[ stea / Doar atât: s[-mi
povesteasc[ / Ce mai e în \ara mea”.
7
au încetat s[ se mai plâng[ în public de
lipsa de documente, dup[ ce s-a permis
accesul în arhive =i dup[ ce istoricul
A.A. Prigarin de la Universitatea din
Odesa (Ucraina) a oferit sute de copii
ale documentelor din arhivele Moldovei,
Ucrainei =i Rusiei. Trebuie subliniat
faptul c[ toate documentele amintite se
refer[ la trecutul nostru =i indic[ în mod
clar c[ la baza form[rii grupului nostru
etnic st[ elementul paramilitar c[z[cesc.
Tot din documentele domnului Prigarin
reiese =i faptul c[ întreaga existen\[
dobrogean[ a grupului nostru a fost
deosebit de complex[ din cauza jocului
geo-politic al marilor puteri.
Având acum la îndemân[
documentele de arhiv[, cercet[ri
lingvistice aprofundate (gra\ie
profesorilor universitari din diferite
centre), un început de studii folclorice =i
etnografice, la care s-ar putea ad[uga
f[r[ probleme posibile cercet[ri
arheologice în zonele fortifica\iilor din
jurul satelor, am putea îndr[zni s[
tragem concluziile corecte despre
str[mo=ii lipovenilor de ast[zi. S-ar
cuveni ca în acest domeniu sensibil s[
se desf[=oare o munc[ sistematic[ de
c[tre o echip[ bine conceput[ =i riguros
organizat[. Cercet[rile l[udabile, îns[
bazate doar pe entuziasmul tinerilor
istorici în frunte cu Alexandr Varona,
cu greu vor putea fi finalizate în lucr[ri
apropiate de adev[rul istoric. Îns[
înainte de ini\ierea unor cercet[ri
sistematice a trecutului lipovenilor, ar
trebui s[ accept[m informa\ia ce a ajuns
la noi pân[ acum din negura vremurilor
=i anume rolul esen\ial al cazacilor
nekrasov\î în via\a localit[\ilor din Delta
Dun[rii =i din Dobrogea. Coeziunea
comunit[\ilor =i tendin\a de a=a-zis[
izolare s-au datorat nu numai credin\ei
de rit vechi, ci =i modului de organizare
=i de via\[ în regim paramilitar. Avem
destule exemple de localit[\i din
Moldova, unde lipsa factorului c[z[cesc
a gr[bit „integrarea“ =i pierderea
valorilor folclorice, de=i locuitorii lor
încearc[ stânjeni\i s[ mascheze cu
stâng[cie acest lucru împrumutând din
folclorul urban, cel sovietic sau din cel
al localit[\ilor dobrogene. Dac[ nu ne
asum[m un trecut t[inuit pân[ acum,
probabil c[ va mai curge ceva ap[ pe
Äóíàé pân[ când tinerii istorici vor
îndr[zni s[ contrazic[ teoria „pa=nicilor
lipoveni“ primi\i cu bra\ele deschise în
pustiul dobrogean nu se =tie când =i nu
se =tie de c[tre cine!
Sevastian FENOGHEN,
Sarichioi
l Domnule Chiriac Gheorghe din
Carcaliu, jud. Tulcea, versurile
dumneavoastr[ denot[ un sincer
sentiment de singur[tate a omului
cople=it de povara anilor tr[i\i =i de
suferin\ele pierderii celor pe care le-a\i
iubit. Aceste remarc[ri ale clipelor
fericirii din tinere\e sunt sincere =i v[
lumineaz[ camera în care p[trunde cu
greu o raz[ vesel[ de soare sau lumina
vis[toare a lunii:
„+i-acolo, am privit cum cad
meteorii,
Cum ardeau în v[zduh =i c[deau
peste glie,
Poate atunci am sim\it c-am s[ mor,
Dar cu tine-mpreun[, draga mea
M[rie”.
Nu v[ gândi\i la rime, virgule =i alte
dexterit[\i tehnice, scrie\i, dar pornind
de la ce v[ bucur[ sau v[ doare.
Sinceritatea e secretul marei poezii.
Ivan EVSEEV,
Timi=oara
 8 ¹ 12 (171)/2006
Asocia\ia Centrul-European
pentru-Diversitate-Tulcea
U
n grup de tineri din Tulcea,
fiecare tân[r specializat în
domenii complet diferite unul
de cel[lalt, au gândit la începutul
anului 2006 c[ diversitatea lor poate fi
un model de via\[ pentru al\ii =i au
înfiin\at, la Tulcea, Asociatia Centrul
European pentru Diversitate
(ACED). Ceea ce a fost gândit s-a pus
repede în mi=care =i, în primele
s[pt[mâni de existen\[, fiecare mem-
bru fondator =i-a canalizat toat[ energia
în scrierea de proiecte pentru asigura-
rea unui an rodnic asocia\iei nou
constituite. Fiecare cu norocul lui =i
împreun[ împ[rt[=ind experien\a
acumulat[ în institu\iile în care ace=tia
muncesc, au realizat cu pa=i m[run\i
cursuri de management de proiecte în
rândul tulcenilor, au prezentat în =coli
diverse campanii ce promovau infor-
ma\ia european[, au ini\iat parteneriate
=i le-au dus la cap[t cu succes, dar au =i
aplicat pentru propriile proiecte, care în
final s-au dovedit de succes.
Ambi\ia „Centrului European
pentru Diversitate” a fost =i este în
continuare de a deveni un partener
activ în dezvoltarea ora=ului, în promo-
varea specificului zonei, atât din punct
de vedere cultural, dar =i natural,
declarându-se astfel al[turi atât de
organiza\iile non guvernamentale deja
existente, cât =i de institu\iile publice
din ora=ul Tulcea. +i pentru aceasta,
ACED a elaborat în anul 2006 dou[
proiecte pentru cet[\enii municipiului
Tulcea, îns[ la care au participat =i
oaspe\i din alte zone geografice.
Bucuria împ[rt[=irii diversit[\ii etnice
a municipiului Tulcea, cât =i a diversi-
t[\ii naturale a zonei a fost imens[,
c[ci, potrivit celor dou[ proiecte, tot
ceea ce ne-am propus s-a putut realiza,
iar ast[zi, la sfâr=it de an, ne conside-
r[m noroco=i c[ am avut curajul =i
ambi\ia de a pune bazele propriului
nostru centru de elaborare de proiecte.
Primul proiect al Centrului Euro-
pean pentru Diversitate a fost
„S[pt[mâna Filmului Interetnic’’ =i
s-a desf[=urat în perioada 28 august–4
septembrie 2006, în Pia\a Civic[ a
municipiului Tulcea, cu sprijin
financiar din partea Departamentului
pentru Rela\ii Interetnice din cadrul
Guvernului României (despre acest
proiect a\i citit în Zorile, nr. 9-
10/2006).
Cel de-al doilea proiect al Centrului
European pentru Diversitate a avut loc
în perioada 28-29 octombrie a.c., în
municipiul Tulcea =i s-a intitulat
Dileme identitare în spa\iul nord
dobrogean. Al[turi de sprijinul finan-
ciar din partea Departamentului pentru
Rela\ii Interetnice din cadrul Guvernu-
lui României, ACED a avut drept
parteneri, al[turi de comunit[\ile etnice
din ora= =i Consiliul Jude\ean Tulcea,
cât =i Prim[ria Municipiului Tulcea.
Proiectul a reunit tineri apar\inând
minorit[\ilor na\ionale din România,
speciali=ti în rela\ii interetnice, repre-
zentan\i ai administra\iei publice
locale, dar =i publicul larg interesat în
a-=i exprima punctul de vedere. Partea
central[ a proiectului a reprezentat-o
seminarul „Dileme identitare în spa\iul
nord dobrogean”, ce s-a desf[=urat în
Sala Mihail Kogalniceanu a Consiliului
Jude\ean Tulcea =i a reunit la masa
rotund[ tineri entuzia=ti, deschi=i la
dialog, speciali=ti precum Istvan
Haller, Biroul pentru Drepturile
Omului (Director program), prof. univ.
dr. Feodor Chiril[ din Bucure=ti, cât =i
reprezentan\i ai autorit[\ilor locale =i
jude\ene. Fiecare din cei invita\i la
dialog a profitat de =ansa dat[ =i astfel
au creat discu\ii interesante, toate fiind
accesibile =i celor ce n-au avut posibili-
tatea de a ni se al[tura prin intermediul
bro=urii editate cu ocazia acestui
eveniment. Bro=ura se numeste „EU
divers’’ =i se distribuie gratuit celor
interesa\i. Mândria noastr[ în cazul
acestui proiect este valoarea tinerilor ce
„Periferie-al-Centro”
P
roiectul „Periferie al Centro”
reune=te 3 organiza\ii non guver-
namentale din \[ri precum Italia,
Letonia =i România. În 2006, Cantiere
Giovani din Frattamaggiore, Napoli
(Italia), a ini\iat, la nivel european, un
proiect finan\at de Comisia European[,
având drept obiectiv principal sus\inerea
particip[rii active a tinerilor ce locuiesc în
zonele periferice urbane în construirea unei
Europe solide. În atingerea obiectivului
propus, ini\iatorii proiectului au solicitat
sprijinul unor organiza\ii de acela=i fel din
cadrul Uniunii Europene cât =i pe cale de a
deveni organiza\ii cu drep deplin european,
respectiv organiza\ii non guvernamentale
din Letonia =i România. Astfel, echipa
implement[rii proiectului, ini\iatori =i
parteneri, a c[p[tat urm[toarea structur[:
Cantiere Giovani (Frattamaggiore, Italia),
Minorit[\i ale Europei – Sucursala pentru
State Baltice =i Scandinave, Letonia =i
Comunitatea Ru=ilor Lipoveni din
România.
Proiectul „Periferie al Centro” se
adreseaz[ tinerilor cu vârsta cuprins[ între
14 =i 25 de ani, din Frattamagiore (Napoli,
s-au implicat în activitatea noastr[, cât
=i încrederea pe care speciali=tii în
rela\ii interetnice ne-au acordat-o în
implementarea ideii ACED.
Asocia\ia Centrul European pentru
Diversitate =i-a creat în acest an =i o
pagin[ web (www.eudivers.ro), usnde
ve\i g[si o parte din personalitatea
fiec[rui membru fondator: un pic de
culoare, muzic[, fotografii, proiecte,
idei - într-un cuvânt: diversitate.
De asemenea, eudivers.ro este locul
unde Alexandru Luchici v[ a=teapt[
s[-i scrie\i =i s[-i fi\i al[turi. Pagina
Italia), Riga (Letonia) =i Bucure=ti
(România) =i se desf[=oar[ în 3 faze
(2006/2007): faza 1 - debutul proiectului
(promovare =i sensibilizare), faza a 2-a -
realizarea activit[\ilor propuse =i faza a 3-a
- multiplicarea informa\iilor. Toate aceste
faze vor fi realizate pentru atingerea unor
obiective specifice precum: cre=terea
percep\iei juvenile asupra valorilor
europene, cre=terea sim\ului civic la tinerii
cet[\eni, reducerea riscurilor marginaliz[-
rii, cre=terea posibilit[\ilor de interac\iune
între tinerii ce locuiesc în zonele periferice
urbane =i reprezentan\ii institu\iilor
publice, cât =i sensibilizarea reprezentan\i-
lor institu\iilor publice =i a cet[\enilor în
ceea ce prive=te importan\a particip[rii
active a tinerilor în procesul integr[rii
europene.
România este reprezentat[ în cadrul
proiectului de c[tre Comunitatea Ru=ilor
Lipoveni, partener ce, potrivit responsa-
bilit[\ilor sale din proiect, se va implica în
promovarea proiectului în România, va
realiza un studiu audio-vizual despre
condi\ia tinerilor ce locuiesc la periferia
Bucure=tiului =i va organiza un workshop
dedicat[ fratelui lui, Alex, este dispo-
nibil[ în limbile: englez[, german[,
maghiar[, rus[, italian[ =i turc[ =i v[
invit[ într-un univers cum rar a\i
întâlnit. Mul\umim tuturor prietenilor
care ne-au oferit spijinul lor moral =i
financiar, mul\umim oamenilor c[rora
nu le =tim numele, dar Dumnezeu îi va
raspl[ti mai mult decât ne e nou[
omene=te cu putin\[, mul\umim celor
care atunci când s-au rugat pentru
s[n[tatea lor i-au dorit =i lui Alex
acela=i lucru. +i tu-l po\i ajuta pe Alex!
(atelier de lucru) de desen, având drept
tem[ de lucru „Violen\a în societatea
româneasc[”. Rezultatele acestor activit[\i
vor fi promovate mai apoi la nivel
european prin intermediul unui CD-ROM,
ca =i rezultat final al proiectului „Periferie
al Centro”. De asemenea, în fiecare \ar[
implicat[ în proiect vor fi organizate
expozi\ii în care vor fi expuse publicului
larg lucr[rile finale ale atelierelor de desen.
Europa =i participarea activ[ în zonele
periferiei urbane: doar o utopie? va fi
tema principal[ a întâlnirii finale a
partenerilor din cadrul proiectului, întâlnire
la care vor fi astepta\i s[ participe cet[\eni
din zone de periferie urban[, reprezentan\i
ai partidelor politice, ai institu\iilor
publice, responsabili ai serviciilor de
implementare a politicilor comunitare,
reprezentan\i ai organiza\iilor non guver-
namentale etc.
Pân[ în momentul de fa\[, proiectul
„Periferie al Centro” a trecut de prima faz[
de implementare a proiectului, respectiv
atelierele de lucru cu partenerii implica\i în
proiect. Atât atelierul dedicat audio-
vizualului, cât =i cel de desen (benzi
desenate), s-au desf[=urat în
Frattamaggiore, Napoli (Italia), la loca\ia
ini\iatorului proiectului, Il Cantiere -
Centro Giovani di Frattamaggiore, în
perioada 16–20 octombrie 2006. Pân[ la
urm[toarea întâlnire a coordonatorilor
echipelor reprezentative pentru organiza-
\iile implicate în proiect, acestea se vor
ocupa de realizarea de materiale audio-
video în zonele periferice ale ora=elor
Napoli, Riga, respectiv Bucure=ti, cât =i de
realizarea de benzi desenate pe tema
violen\ei existente în societate, toate cu
participarea tinerilor din aceste zone.
Fazele 2 si 3 ale proiectului vor debuta în
lunile februarie, aprilie ale anului viitor,
potrivit programului specificat în proiect
de c[tre partenerul italian.
Din partea partenerului român, Comu-
nitatea Ru=ilor Lipoveni din România,
echipa de implementare a activit[\ilor
proiectului este format[ din: Cristina
D[nil[ =i George Frol din Bucure=ti =i
Veronica Petrichei din Tulcea.
Pagin[ realizat[ de
Veronica PETRICHEI,
Tulcea
 Nr. 12 (171)/2006
Proiecte
realiz[ri =i perspective
«SAPARD este un program
opera\ional din anul 2000. Are drept
scop sprijinirea agriculturii =i
dezvoltarea rural[ în \[rile candidate
din Europa Central[ =i de Est. În
perioada 2000-2006, România
urmeaz[ s[ primeasc[ 150 milioane
euro/an, fiind cel de-al doilea mare
beneficiar dup[ Polonia. În plus,
guvernul României va contribui cu
suma de 50 milioane de euro.
SAPARD finan\eaz[ proiecte majore
din domeniul agricol =i al dezvolt[rii
rurale. România a identificat o serie
de m[suri prioritare care urmeaz[ s[
fie finan\ate în cadrul acestui
program: îmbun[t[\irea prelucr[rii =i
marketingului produselor agricole =i
piscicole, dezvoltarea =i îmbun[t[\irea
infrastructurii rurale, investi\ii în
exploata\ii agricole, dezvoltarea
activit[\ilor economice care s[
genereze activit[\i multiple =i venituri
alternative. Agen\ia SAPARD mai are
de oferit peste 1,6 miliarde de euro
pân[ în anul 2008 pentru finan\[ri
nerambursabile».
Î
n ultimii ani, numeroase localit[\i
din \ar[ au utilizat aceste fonduri.
Ar fi interesant s[ cunoa=tem cum
au beneficiat de facilit[\ile programului
SAPARD sau ale altor surse de
finan\are avantajoase satele de pe raza
jude\ului Suceava locuite =i de etnici
ru=i.
Vom începe cu satul Lipoveni, am-
plasat la cca 4 km de re=edin\a jude\u-
lui, învecinat cu vestita M[n[stire
Dragomirna (1602) =i rezerva\ia de fag
Fagetum Dragomirna (1870). În
perimetrul s[u este lacul de baraj
destinat aliment[rii unei p[r\i a
municipiului, loc de agrement apreciat
de pescari. Zona este pitoreasc[ =i ar
putea deveni reziden\ial[...
Ne propunem s[ lu[m leg[tura cu
consiliul local care administreaz[ acea-
st[ localitate =i anume cu primarul
comunei, pentru a ob\ine câteva
informa\ii referitoare la realiz[ri =i
perspective.
Dl Viorel Reziuc a urcat treptele
Consiliului local din Mitocu Dragomir-
nei încet, dar sigur. Începând din 1991
a fost consilier comunal, în 2001
devine viceprimar, iar în anul 2004 este
ales primar. De atunci, administreaz[
cele patru sate care alc[tuiesc comuna:
Mitoc, Mitoca=, Lipoveni =i Drago-
mirna.
Comuna se întinde pe o suprafa\[ de
5500 de ha, din care 3700 de hectare
p[dure =i 1800 de ha de teren arabil.
Popula\ia este de 4250 de locuitori.
Cele patru =coli comunale sunt frec-
ventate de 570 de elevi, iar num[rul
copiilor pre=colari care trec pragul
celor cinci gr[dini\e este de 195. Satul
Mitoc - re=edin\a comunei - este a=ezat
la „=osea asfaltat[”, fiind traversat de
drumul jude\ean 208-208U I\cani-
Dragomirna =i 208D Mitoc – Adâncata.
De când „este la putere”, primarul a
asfaltat centrul comunei - 1,2 km în
2005 =i aproximativ 0,5 km în 2006.
Tot aici, în doi ani a construit un nou
sediu pentru prim[rie =i a finalizat
c[minul cultural, iar =coala general[ cu
clasele I-VIII a fost renovat[ =i
modernizat[. Toate aceste obiective au
fost finan\ate din bugetul local =i
dovedesc calit[\i de bun gospodar.
Suprafa\a satului Lipoveni este de
790 de ha, iar popula\ia este de 690 de
persoane, care locuiesc în cele 200 case
existente. Recent, aici au fost execu-
tate, „în regie proprie”, lucr[ri de
drenare a apelor pluviale. Dl Viorel
Reziuc are meritul de a fi g[sit o firm[
Î
n satul Lipoveni (Socolin\i), jud.
Suceava, st[ în[l\at[ o cruce de
lemn în opt col\uri. Pentru a afla
despre istoria acestei cruci, m-am
adresat unui s[tean în vârst[ de 85 de
ani pe nume Anton Condorovici,
veteran de r[zboi.
Iat[ ce mi-a povestit: „La început,
pe acest loc era instalat[ o mic[
cruce de metal, în fa\a unei fântâni. În
timpul celui de-al Doilea R[zboi
Mondial, ea a fost înlocuit[ cu o
cruce româneasc[. Se zice c[ cealalt[
cruce, în opt col\uri, a fost luat[ de
c[tre un lipovean originar din satul
Br[te=ti, pe nume Vanea. El lucra ca
muncitor la o biseric[ româneasc[
din cartierul I\cani de lâng[
municipiul Suceava.
Ca un bun credincios, a instalat
acea cruce în curtea bisericii. +i
ast[zi se poate vedea crucea
staroverilor în curtea unei biserici
române=ti.
Imediat dup[ r[zboi, în anul 1945,
printre cei întor=i de pe front au fost
Dumitrov Pricop =i Condorovici
Mihai. }mpreun[ cu tâmplarul Bolan
Leonte, ace=tia au hot[rât s[ înal\e o
troi\[. Locul a fost ales în mijlocul
satului, la o r[scruce, acolo unde a
fost prima cruce lipoveneasc[.
Astfel, crucea româneasc[ a fost
luat[, iar în locul ei, veteranii întor=i
de pe front au în[l\at din lemn un
adev[rat monument ]n cinstea eroilor
c[zu\i ]n r[zboi”.
particular[ care asigur[ zilnic transpor-
tul s[tenilor c[tre municipiul Suceava,
parcurgând drumul neasfaltat I\cani-
Lipoveni.
- Dle primar, comuna a beneficiat
de fonduri SAPARD?
- Da, avem câteva obiective realiza-
te din fonduri externe =i anume:
construc\ia =colii din satul Mitoca= în
2003 =i reabilitarea drumului comunal
I\cani-Lipoveni în 2005.
- Exist[ ini\iative de dezvoltare a
economiei rurale în cadrul comunei?
- Deocamdat[, întreprinz[torii nu au
Un-monument-ce
trebuie-protejat!
Ast[zi aceast[ troi\[ de lemn este
legat[ cu sârm[. Consider[m c[ atât
Biserica, oamenii din sat, autorit[\ile
locale, comunitatea local[, cât =i cea
central[ trebuie s[ se implice în
între\inerea troi\ei. Acesta este un
adev[rat monument închinat celor
care au luptat în cel de-al Doilea
9
ob\inut fonduri de investi\ii pentru
înfiin\area de unit[\i cu profil agricol.
Chiar eu am încercat s[ ob\in aprobarea
unui proiect de creditare nerambursa-
bil[, pentru o ferm[ zootehnic[, dar
f[r[ succes.
- Ce proiecte se vor derula în
cadrul comunei în urm[torii ani?
- Anul viitor, vom pune în practic[
proiectul de reabilitare a unui segment
de drum situat în re=edin\a comunei, cu
fonduri externe atrase de Consiliul
Jude\ean.
- Asfaltarea drumului comunal
c[tre =i în satul Lipoveni ar putea fi
obiectivul unui proiect pentru anul
2007?
- Priorit[\ile se stabilesc pe plan
local, dar Consiliul Jude\ean emite
hot[rârea de întocmire a proiectului.
Asfaltarea pentru Lipoveni va fi în
aten\ia noastr[ =i v[ asigur[m c[ nu
facem discrimin[ri etnice!
- Locuitorii afirm[ c[ nu s-au
f[cut prea multe pentru acest sat. În
cadrul consiliului local, exist[
reprezentan\i ai satului Lipoveni?
- Au fost doi consilieri. Unul a fost
înlocuit, fiind plecat la munc[ în
str[in[tate, persoana care a r[mas nu
este de etnie rus[, doar locuie=te în
Lipoveni.
- România va beneficia în continu-
are de fonduri europene importante,
care sunt alocate numai pe baz[ de
proiecte. A=a cum cunoa=te\i, a=ez[-
rile etnice minoritare au prioritate.
Nu rata\i o asemenea =ans[, dle
primar! V[ dorim succes!
A consemnat Tatiana TIMOFEIOV,
Suceava
R[zboi Mondial.
S[ cinstim eroii no=tri a=a cum se
cuvine! Când trecem pe lâng[ cruce =i
ne închin[m, s[ ne aducem aminte de
cei din neamul nostru care au luptat,
jertfindu-=i via\a.
Vasile CIUBATURA,
Lipoveni
 10
ÏÐÎÔÈËÈ
Ò¸òêà Àðþøà
Ñ
êîëüêî ðàç âúåçæàëà â ñåëî
Ñîêîëèíöû, óåçäà Ñó÷àâà, ÿ
âèäåëà å¸ èçäàëè - íà ëàâî÷êå
ïåðåä ñâîèì äîìîì. Îáëà÷¸ííàÿ
÷¸ðíûì, ñèäåëà ïðÿìàÿ, ñ âàæíûì
âèäîì, ñ ðóêàìè íà ïîëàõ,
ðàçãîâàðèâàëà ñ ñîñåäÿìè, äëÿ
êàæäîãî ó íå¸ áûë âîïðîñ, ñîâåò èëè
óêîð. Íî ñ íåêîòîðûõ ïîð ò¸òêà
Àðþøà íå ñèäèò íà ëàâî÷êå.
Bîøëà ÿ íà ýòîò ðàç â å¸ äîì è
ïîìîëèëàñü ïî ñòàðèííîìó îáû÷àþ.
Ñèäÿ íà êðàþ êðîâàòè ñ ëåñòîâêîé â
ðóêàõ, ò¸òêà Àðþøà ÷èòàåò
öåðêîâíóþ êíèãó, íàõîäèâøóþñÿ íà
ñòîëå ïåðåä íåé. ß òåðïåëèâî
ïîäîæäàëà, ïîêà îíà îêîí÷èëà
ìîëèòâó. Ïîâåðíóëàñü, ðàçãëÿäûâàÿ
ìåíÿ âíèìàòåëüíî ñèíèìè ãëàçàìè.
- Çäðàâñòâóéòå, ò¸òêà
Àðþøà! Äàâíî íå âèäåëa âàñ.
- Ýòî òû, Òàíÿ? Ó ìåíÿ áûë
èíñóëüò è èíîãäà ÿ íå óçíàþ
ëþäåé. Ãîñïîäü ìåíÿ íå áåð¸ò!
Ñâÿùåííèê Ãðèãîðèé ãîâîðèò, ÷òî
åù¸ íå ïîðà, íå ïðèø¸ë ìîé ÷åð¸ä.
- Ñâÿùåííèê Ãðèãîðèé ïðàâ,
áóäåòå æèòü åù¸ ìíîãî ëåò.
Âîò ÿ õî÷ó íàïèñàòü ñòàòüþ
äëÿ ðóññêîé ãàçåòû ÇÎÐÈ î
Õðàì-Ñâ.-Èîàííà-Çëàòîóñòà
â-ñåëå-23-Ìèëÿ
Â
âîñêðåñåíüå 26 íîÿáðÿ â ñåëå 23
Ìèëÿ, óåçä Òóëü÷à, ñîñòîÿëñÿ
ïîñëåäíèé ïðåäðîæäåñòâåíñêèé
õðàì ïðàâîñëàâíûõ õðèñòèàí. Íà
ïðàçäíèê ïðèáûëà äåëåãàöèÿ
ñâÿùåííîñëóæèòåëåé, âî ãëàâå ñ
íîâîïîñòàâëåííûì Áðýèëî-
Òóëü÷èíñêèì Âëàäûêîé –
ÏÀÈÑÈÅÌ. Âìåñòå ñ íèì ñëóæáó
âåëè îòåö Èëüÿ èç Òóëü÷è, îòåö –
äüÿêîí Ïàâåë èç Ñàðèê¸ÿ, îòåö Èîàí
èç 23 Ìèëè, ÷òåö Ãðèãîðèé èç ãîðîäà
Áðýèëà. Ñëóæáà ïðîøëà íà âûñîêîì
ñòàðîîáðÿä÷åñêîì óðîâíå. Ãîñòè è
ìåñòíûå æèòåëè ñ áîëüøèì èíòåðåñîì
ñëóøàëè ïåñíîïåíèÿ, ïðîñëàâëÿâøèå
Câ. Èîàííà Çëàòîóñòà.
 êîíöå ñëóæáû Âëàäûêà Ïàèñèé
âêðàòöå ðàññêàçàë áèîãðàôèþ Ñâ.
Èîàííà Çëàòîóñòà, àðõèåïèñêîïà
Öàðüãðàäà Ïîñëå ñëóæáû ñîñòîÿëñÿ
îáåä – ïðÿìî â Öåðêâè, òàê êàê íà
äâîðå áûëà íåíàñòíàÿ ïîãîäà. Ïîñëå
îáåäà íà÷àëàñü ïðåäâå÷åðíÿÿ ñëóæáà.
Òàê çàâåðøèëàñü ïåðâàÿ ÷àñòü
ïðàçäíèêà öåðêîâíî-
ñòàðîîáðÿä÷åñêîãî óêëàäà.
 19 ÷àñîâ, â Äîìå êóëüòóðû
íà÷àëàñü âòîðàÿ ÷àñòü ïðàçäíèêà –
óæå ñâåòñêîãî ïîðÿäêà. Ïåðåä
ãîñòÿìè è ìåñòíûìè æèòåëÿìè áûë
äàí ïðåêðàñíûé êîíöåðò. Âûñòóïàëè
äâà àíñàìáëÿ: àíñàìáëü „Ëîäêà” èç
Òóëü÷è è ìåñòíûé àíñàìëü
„Ñèíè÷êà”. Îáà áûëè âñòðå÷åíû ñ
îâàöèÿìè. Çâó÷àëè ñòàðèííûå è
âàñ, î âàøåé æèçíè, åñëè âû
ñîãëàñèòåñü.
- Î ìîåé æèçíè ìîæíî íàïèñàòü
ðîìàí! Áóäåòå ïèñàòü ïî-ðóññêè?
È ò¸òêà Àðþøà íà÷àëà
ðàññêàçûâàòü...
-  íà÷àëå 1900 ã., æèë â ñåëå
ëàâî÷íèê Ãàâðèëà Ïëîòíèê ñî ñâîåé
ñóïðóãîé Äîìíèêîé - î÷åíü âåðóþùàÿ
áûëà æåíùèíà. Äåâêè ëàâî÷íèêà,
Äîìíèêà, Óñòèíüÿ è Âàññà,
ïîëüçîâàëèñü ïî÷¸òîì â ñåëå. Îäíó èç
íèõ, Óñòèíüþ, âûáðàë â æ¸íû áîãàòåé
Ô¸äîð Ðîìàí. Ïåðâîå äèòÿ, Àðþøà,
ðîäèëàñü â 1920 ã. Êîãäà äåâî÷êå
èñïîëíèëñÿ ãîäèê, îñòàëàñü áåç îòöà
è å¸ âûðàñòèëè îòöîâñêèå ðîäèòåëè.
Ïî ñòàðèííîìó îáû÷àþ, ïîâåçëè å¸ â
Áåëîêðèíèöêèé ìîíàñòûðü íà
öåðêîâíîå îáó÷åíèå.
ß âñïîìèíàþ, êàê ìû åõàëè
«âîçîì», è êîãäà âúåõàëè â
ìîíàñòûðñêèé äâîð, íà êîáûëå áûëà
áåëàÿ ïåíà. Ñêîëüêî ëåò ìíå áûëî?
Òî÷íî íå çíàþ, áûëà ìàëþòêà,
áàáóøêà ìåíÿ íîñèëà íà ðóêàõ. Òàì ÿ
áûëà ïîä çàáîòîé ìàòóøêè Ïåðñèäû
è, äóìàþ, ÷òî ïðîæèëà â ìîíàñòûðå
ïî÷òè ãîäà äâà. Õîäèëà ñ ìàòóøêîé â
ñåëî ê å¸ áðàòó, ó êîòîðîãî áûëè
äåòè. Ñ äåâî÷êàìè ÿ äðóæèëà, íî
ìàëü÷èê áûë äóðíîé. Ýòîò ìàòóøêèí
ïëåìÿííèê è êðåñòíèê ïî èìåíè
ñîâðåìåííûå íàðîäíûå ïåñíè.
Çðèòåëè ñ áîëüøèì èíòåðåñîì
óâèäåëè íà ñöåíå íàðîäíûå îáðÿäû è
îáû÷àè. Ñîâðåìåííîé ìîëîä¸æè áûëî
÷åìó íàó÷èòüñÿ, óâèäåâ, êàê èõ äåäû
è ïðàäåäû ïðîâîäèëè ñâîáîäíîå âðåìÿ
íà ïîñèäåëêàõ èëè êàê ñîâåðøàëèñü
Áðàêè ïîíåâîëå”.  çàêëþ÷åíèå
ñïåêòàêëÿ âñå ñîîáùà ïåëè ñàìóþ
ïîïóëÿðíóþ íàðîäíóþ ïåñíþ
„Êàòþøà”. Ïîñëå ýòîãî ïðîçâó÷àëî
ïðàçäíè÷íîå ïîçäðàâëåíèå „Ìíîãèÿ
ëåòà” íà ðóññêîì è íà ðóìûíñêîì
ÿçûêàõ.
Ïðàçäíèê ïðîø¸ë â ò¸ïëîé,
ñåðäå÷íîé îáñòàíîâêå. Ìîëîä¸æü
òàíöåâàëà äî 12 ÷àñîâ íî÷è. Ñëåäóåò
îòìåòèòü, ÷òî îãðîìíóþ ðîëü â
ìàòåðèàëüíîì, äóõîâíîì è
àäìèíèñòðàòèâíî-îðãàíèçàöèîííîì
ïëàíå ïðàçäíèêà ñûãðàë èíæåíåð
Âîëîäÿ Ñóõîâ, à ÷ëåíàì ìåñòíîãî
àíñàìáëÿ „Ñèíè÷êà” ïðèøëîñü áûòü
è ñòðÿïóõàìè-ïîâàðèõàìè, è
âñòðå÷àòü ãîñòåé, è ïëÿñàòü, è
òàíöåâàòü íà ñöåíå.
Æàëü, ÷òî íà òàêèõ êóëüòóðíûõ
ìåðîïðèÿòèÿõ íèêòî èç óåçäà Òóëü÷è
íå çàïèñûâàåò íà ïë¸íêó ñïåêòàêëè,
÷òîáû ïîêàçàòü èõ ïî ìåñòíîìó èëè
öåíòðàëüíîìó òåëåâèäåíèþ. Òàêîãî
ðîäà âèäåîçàïèñè íàäî õðàíèòü â
àðõèâàõ. Ýòè àðõèâû äàëì áû
ñîâðåìåííîé ìîëîä¸æè íîâûé
èìïóëüñ ïðîäîëæàòü íà÷àòîå íàìè.
ϸòð ÌÎÈÑÅÅÂ,
23-ÿ Ìèëÿ
Íèêèòà, ìåíÿ îáèæàë: çèìîé òÿíóë
ìåíÿ â ïðîðóáü íà ìîíàñòûðñêîì
îçåðå èëè òîëêàë ê ãóñàêó.
Ïðîøëî âðåìÿ, èñïîëíèëîñü ìíå
12 ëåò, è ÿ îñòàëàñü áåç äåäóøêè è
áàáóøêè. Çà ìíîé ðàíî óõàæèâàë
âëàäåëåö õîðîøåãî íàñëåäñòâåííîãî
èìóùåñòâà. Ïîëþáèëà ÿ Äèìèòðèÿ, è
ìîëîäûå ïîæåíèëèñü ñóäåáíûì
ïîñòàíîâëåíèåì. Îá ýòîé íåîáû÷íîé
ëþáâè ìîëîäîé äåâóøêè, ïèñàëè è
ãàçåòû òîãî âðåìåíè. Ðîäèëà ïåðâîãî
ðåá¸íêà äî 14 ëåò, à äî âîéíû åù¸
ïÿòåðûõ äåòåé.
Äèìèòðèé óåõàë íà ðóññêèé
ôðîíò. Â ýòî âðåìÿ, âìåñòå ñ
ñâåêîðîì è ñâåêðîâüþ, ÿ ñòàðàëàñü
óïðàâëÿòñÿ c øåñò¸ðêîé äåòåé: ýòî
áûëè Êóëèíà, Àíäðåé, Óñòèíüÿ,
Êàòÿ, Ìèëèòåé è Ëîãèí. Çåìëè áûëî
ìíîãî, íî êîìó äàòü îáðàáàòûâàòü?!
 1940 ã., êîãäà ðóññêèå
îêêóïèðîâàëè Áåëóþ Êðèíèöó, ìíîãî
æèòåëåé áåæàëî â Ðóìûíèþ, ÷òîáû
èçáåæàòü âûñûëêè â Ñèáèðü.
Oäíàæäû îñòàíàâëèâàåòñÿ ó ìîèõ
âîðîò ìîëîäîé ìóæ÷èíà. «Óçíà¸øü
ìåíÿ? ß - Íèêèòà, êðåñòíèê ìàòóøêè
Ïåðñèäû, óåõàë èç Áåëîé Êðèíèöû.
Ìîæíî îñòàòüñÿ ó âàñ?». Âñïîìíèëà
ÿ î äóðíîì ìàëü÷èêå è âçÿëà åãî ê
ñåáå...
- Ñêîëüêî âàì ëåò áûëî
òîãäà?
- Ìíå áûëî âñåãî 26 ëåò... Ñêîëüêî
âðåìåíè ïðîæèâàë ó ìåíÿ, î÷åíü ìíå
ïîìîãàë íà ïîëåâûõ ðàáîòàõ, â
õîçÿéñòâå, ïîòîì óåõàë íà ðàáîòó â
Áàíàò. Ó íàñ áûë ãîëîä, îí ïîñëàë
íàì îòòóäà 500 êèëîãðàììîâ
ïøåíèöû, ìåøîê ðèñó, ïîëìåøêà
ñóø¸íîé ðûáû è ñïðîñèë, ïðèìó ëè ÿ
åãî çèìîâàòü çà åù¸ 500 êèëîãðàììîâ
ïøåíèöû. Ñâ¸êðû íå îòêàçàëè åìó,
ñîãëàñèëàñü è ÿ. Êîãäà ïðèåõàë,
ïðèâ¸ç äåòÿì îäåæäû, ñâ¸êðó ñàïîãè,
ìíå øóáó. Âîò òàê çàø¸ë Íèêèòà â
ìîé äîì è â ìîþ äóøó...
- A Äèìèòðèé? Î í¸ì íè÷åãî
íå ñëûõàëè?
- Bîéíà êîí÷èëàñü, óñëûõàëà ÿ,
÷òî Äèìèòðèé ïëåííûé â Áåññàðàáèè.
«Õî÷åøü ïîåõàòü ê íåìó?» - ñïðîñèë
Íèêèòà. «Õî÷ó, íî ñ ÷åì...?». Äàë
ìíå äåíåã, è ÿ ïîåõàëà â Áýëöû. Òàì,
êîãäà çàãîâîðèëà ïî-ðóññêè, îòâîðèëè
ìíå âñå âîðîòà. Äîøëà äî êîìåíäàíòà
ëàãåðÿ è ïîïðîñèëà îñâîáîäèòü ìóæà.
Äèìèòðèé ñèëüíî èçìåíèëñÿ, ñ
áîðîäîé, îáíÿë ìåíÿ... Cêàçàëà ÿ
åìó, ÷òî â íàøåì äîìå ìóæ÷èíà. «À
äðóãèå íîâîñòè ?» - ñïðîñèë îí ìåíÿ.
«Íåò äðóãèõ, òîëüêî âñå øåñòåðî
äåòåé, êîòîðûõ òû íàäåëàë. Êàê
õî÷åøü, ÷òîáû îí îñòàëñÿ èëè ÷òîáû
óø¸ë?».
- Îí ñîãëàñèëñÿ, ÷òîáû
Íèêèòà îñòàëñÿ...
- Íèêèòà æäàë íàñ íà âîêçàëå ñ
«âîçîì». Çèìîâàë ó íàñ, à âåñíîé
ïîåõàë âìåñòå ñ Äèìèòðèåì è ñâ¸êðîì
íà ðàáîòó. Ëåòîì – èä¸ò Íèêèòà!...
Íåñ¸ò ìíå íåìíîãî äåíåã îò Äèìèòðèÿ
ñ óêàçàíèåì íàêðûòü ãîíòîì äîì.
Ìíå ãîíò íå íðàâèëñÿ, ïîåõàëè â
Ñó÷àâó ñ Íèêèòîé è òàì îí êóïèë çà
ñâîè äåíüãè êðîâåëüíîå æåëåçî. ×åðåç
äâå íåäåëè äîì áûë ïîêðûò, à ïîòîì
îí óåõàë.
- Íàñòàëà îñåíü...
- Îñåíüþ âåðíóëèñü îíè äîìîé, íî
êîãäà íàñòóïèë ïîñò, Íèêèòà
îòïðàâèëñÿ â ãîðû. Ïðèåçæàë
íåñêîëüêî ðàç, ïðåäëàãàë ìíå óåõàòü
ñ íèì... «Õî÷åøü óéòè ñ íèì, èäè!» -
ñêàçàë ìíå Äèìèòðèé. «Äàé ìíå ìîè
âåùè...». Óøëà ÿ ïîñëå ñâàäüáû ìîåé
ñòàðøåé äî÷åðè Êóëèíû.
Åäèíñòâåííûå âåùè, êîòîðûå ÿ âçÿëà,
áûëè ýòà êíèãà è èêîíà Áîãîðîäèöû.
Íà âîêçàëå îæèäàë Íèêèòà. «×òî ó
òåáÿ?»- ñïðàøèâàåò. «Íè÷åãî ó ìåíÿ
íåò!» -îòâåòèëà ÿ. «È íå íàäî
íè÷åãî!» -ñêàçàë.
- Òàê âû íà÷àëè íîâóþ æèçíü
â 32 ãîäà!
- Âåðíóëàñü â ñåëî ÷åðåç ÷åòûðå
¹ 12 (171)/2006
ãîäà â ýòîò äîì, êîòîðûé ïîñòðîèë
Íèêèòà â ìî¸ì ñàäó. Cþäà ÿ ïðèâåëà
ñâîèõ äåòåé, îí èì ïîìîãàë, çäåñü ÿ
ïðîæèëà ñ÷àñòëèâàÿ ñ íèì.
- Âû îñòàëèñü âäîâîé â
âîçðàñòå 55 ëåò...
- Îäíàæäû âå÷åðîì îí
ïî÷óâñòâîâàë ñåáÿ ïëîõî. Ïðèë¸ã,
îáåðíóëñÿ êî ìíå è ïîöåëîâàë â
ïîñëåäíèé ðàç... Åñòü æ¸íû, ÷òî
ïðîêëèíàþò ñâîè äíè, à ÿ æàëåþ
Íèêèòó.
- Åù¸ ïðè Íèêèòå, âû ñòàëè
êðåïêîé ñòàðîâåðêîé.
Ïîñòîÿííî ïðèñóòñòâîâàëè íà
ñëóæáå â öåðêâè, ñîáëþäàëè âñå
ïîñòû, ñëûøíî, ÷òî íà Íåäåëå
Ñòðàñòíîé óæèíàåòå â ÷åòâåðã
è «ðàçãîâëÿåòåñü» íà Ïàñõó. Íå
áûëî âàì òÿæåëî?
- Îí ìåíÿ áåð¸ã è æàëåë, ñàì
õîçÿéñòâîâàë â äîìå. Áûë î÷åíü
çàáîòëèâ. Îäíàæäû ïðèí¸ñ èç ãîðîäà
òðè ïëèòêè øîêîëàäà, äàë ìíå
ïîïðîáîâàòü, ÷òîáû, ñêàçàëà, êîòîðóþ
êóïèòü... Ãîñïîäó Áîãó ìîæíî
ìîëèòüñÿ, åñëè Íèêèòà ñîçäàë ìíå âñå
óñëîâèÿ, ÷òîáû ìíå áûëî ñïîêîéíî è
õîðîøî.
- Ïîñëå åãî ñìåðòè, âû
ïîìðà÷íåëè è ïå÷àëü íå
îñòàâëÿåò âàñ äî ñèõ ïîð.
- Îäíàæäû ïîñîâåòîâàëàñü ÿ ñî
ñâîåé ìàòåðüþ, ñêàçàëà, ÷òî õî÷ó
ïîñòèòüñÿ äî êîíöà ñâîåé æèçíè,
ñîâñåì íå åñòü ìÿñà. «Ýòî òÿæåëî,
êàê òû ñìîæåøü?»- ñêàçàëà ìàìà. «À
áåç Íèêèòû êàê áóäó æèòü?»- îòâåòèëà
ÿ, è âîò óæå 32 ãîäà íå âêóøàþ ìÿñà.
Ïîñò âìåñòå ñ ìîëèòâîé è ïîäàÿíèåì
ïðèíîñèò áëàãî.
- Âàøè äåòè «ãðàìîòíûå»,
çíàþò öåðêîâíûå êíèãè, è
íåêîòîðûå âíóêè òîæå. Âû
îáó÷àëè è ñåëüñêèõ äåòåé...
- Ìîãó ñêàçàòü, ÷òî âûó÷èëà 24
«àçáó÷êè». Ôåäÿ, êîòîðûé ó÷èòñÿ â
äóõîâíîé ñåìèíàðèè â ãîðîäå ßññû,
áûë ìîèì ó÷åíèêîì.
- Ôåäÿ Àôàíàñîâ íàì çíàêîì,
îí õîðîøèé ïàðåíü...
- Êîãäà ïðèåçæàåò äîìîé, ïðèíîñèò
ìíå ïðîñâèðêó, à íç Èòàëèè ïðèâ¸ç
ïèðîæíîå. «Íå íàäî, Ôåäÿ, ñáåðåãàé
äåíüãè...» - ãîâîðþ ÿ åìó.
* *
*
Ïîëüçóÿñü çàáîòîé ñâîèõ äåòåé,
îíà ðóêîâîäèò ñåìü¸é, êàê â
ìîëîäîñòè. Ñûí æàëóåòñÿ: «Íå õî÷åò,
÷òîáû òåëåâèçîð åé ïðèâåçëè!». Ó íå¸
áûëà ìîíàñòûðñêàÿ æèçíü, åñëè áóäåò
çäîðîâüå, ñíîâà ñòàíåò ñèäåòü íà
ëàâî÷êå è ñìîòðåòü åæåäíåâíûé
ñåëüñêèé ñïåêòàêëü. Ïðè ðàññòàâàíèè,
îíà ïðîñèò ïðîùåíèÿ ïî ñòàðèííîìó
îáû÷àþ: Ïðîñòè ìåíÿ, åñëè ÿ ïåðåä
òîáîé ñîãðåøèëà...
- Áîã ïðîñòèò, ò¸òêà Àðþøà!
Óõîäÿ îò íå¸, ÿ ïîäóìàëà: «Ñåëî
áåç òåáÿ îáåäíååò...».
Çàïèñàëà
Tàòüÿíà ÒÈÌÎÔÅÅÂÀ,
Ñó÷àâà
 Nr. 12 (171)/2006
Ëþáèøü êàòàòüñÿ, ëþáè è
ñàíî÷êè âîçèòü!
Á
åæèò âðåìÿ, è âñ¸ âíèìàòåëü-
íåå ïîãëÿäûâàåì ìû íà êàëåí-
äàðü: ñêîðî êîíåö ãîäà, èä¸ò
ìåñÿö äåêàáðü, êîòîðûé «ãîä
êîí÷àåò, çèìó íà÷èíàåò». Íåäàðîì
â ñòàðèííûõ ñâÿòöàõ (êàëåíäàðÿõ)
åãî íàçûâàëè ñòóäåíü, ÷òî îçíà÷àåò
«õîëîäíûé». Ñîâðåìåííûå íàçâàíèÿ
ìåñÿöåâ ïðèøëè ê íàì èç ëàòûíè,
÷åðåç Âèçàíòèþ. Íåêîòîðûå ìåñÿöû
íàçâàíû â ÷åñòü äðåâíåðèìñêèõ
áîãîâ: ÿíâàðü - â ÷åñòü äâóëèêîãî
áîãà ßíóñà, ìàðò - â ÷åñòü
âîèíñòâåííîãî Ìàðñà, èþíü - â ÷åñòü
Þíîíû. Èþëü è àâãóñò íàçâàíû â
÷åñòü ðèìñêèõ èìïåðàòîðîâ, à
ñåíòÿáðü, îêòÿáðü, íîÿáðü, äåêàáðü -
ýòî ïðîñòî ïîðÿäêîâûå íîìåðà
ìåñÿöåâ - ñåäüìîé, âîñüìîé, äåâÿòûé,
äåñÿòûé. Èòàê, ñëîâî äåêàáðü
ïðîèçîøëî îò ëàòèíñêîãî December -
«äåñÿòûé». Ïî÷åìó æå äåñÿòûé
íîìåð îêàçàëñÿ ó íûíåøíåãî
äâåíàäöàòîãî ìåñÿöà - äåêàáðÿ? Òóò
íå òðóäíî ðàçãàäàòü: êàê è ó ìíîãèõ
äðóãèõ äðåâíèõ íàðîäîâ, ãîä ó
ðèìëÿí íà÷èíàëñÿ âåñíîé, è ïåðâûì
ìåñÿöåì áûë íå ÿíâàðü, à ìàðò. È
íàøè ïðåäêè - äðåâíèå ñëàâÿíå -
íà÷àëîì ãîäà ñ÷èòàëè òàêæå ìåñÿö
ìàðò - âðåìÿ ïðîáóæäåíèÿ çåìëè îò
çèìíåãî ñíà. Äðåâíèå ñëàâÿíå è
ìåñÿöû íàçûâàëè ïî-äðóãîìó.
Êîíêðåòíûì ïîäòâåðæäåíèåì ÿâëÿ-
þòñÿ ñòàðèííûå ñâÿòöû (êàëåíäàðè),
ðóññêèå ëåòîïèñè, ðóññêèé ôîëü-
êëîð, ãäå âñòðå÷àþòñÿ êîðåííûå
ñëàâÿíñêèå íàçâàíèÿ ìåñÿöåâ: ìåñÿö
ñóõûé (èëè ñóõèé) - ïåðâûé ìåñÿö â
ãîäó (òåïåðü ýòî ìàðò).Ñ ìàðòà
ìåñÿöà íà÷èíàëîñü ðóññêîå ïðîëå-
òèå; ìåñÿö áåðåçîçîëü - ýòî êîãäà
çåëåíååò áåð¸çà (òåïåðü ýòî àïðåëü);
ìåñÿö òðàâåíü - ýòî êîãäà çåìëÿ
ïîêðûâàåòñÿ çåë¸íîé òðàâîé - (òåïåðü
ýòî ìàé). Ïî÷òè íèêòî òåïåðü íå
ïîìíèò, ÷òî èçîê, â ÷åñòü êîòîðîãî
áûë íàçâàí ïåðâûé ëåòíèé ìåñÿö
(òåïåðü - èþíü) - ýòî êóçíå÷èê, òàê
÷àñòî âñòðå÷àþùèéñÿ íà èþíüñêîì
ëóãó. Ëèïåíü - ìåñÿö, êîãäà ãóäÿò
ï÷¸ëû íàä öâåòóùèìè ëèïàìè -
(òåïåðü ýòî èþëü). Ìåñÿö ñåðïåíü
èëè çàðåâ - ýòî ìåñÿö æàòâû (â
ñòàðîé ðóññêîé æèçíè æàëè ñåðïîì),
à òàêæå íà÷àëî ð¸âà çâåðåé â ïóñòåþ-
ùèõ ëåñàõ (òåïåðü ýòî àâãóñò).
Çàáûëîñü óæå, ÷òî ñëîâî ðþåíü-
íàçâàíèå ïåðâîãî îñåííåãî ìåñÿöà
(òåïåðü ýòî - ñåíòÿáðü) îáðàçîâàíî
îò ãëàãîëà ðþèòü, ÷òî çíà÷èò
«ðåâåòü», âåäü ñåíòÿáðü – âðåìÿ
ð¸âà çâåðåé â ïóñòåþùèõ ëåñàõ, ð¸âà
âåòðà â êðîíàõ. Ìåñÿö ëèñòîïàä -
êîãäà ïàäàåò ïîæåëòåâøèé ëèñò íà
çåìëþ - (òåïåðü ýòî îêòÿáðü). Â
ñòàðèííûõ ñâÿòöàõ, â ëåòîïèñÿõ, êàê
è â ðóññêîì ôîëüêëîðå âñòðå÷àþòñÿ
òàêæå íàçâàíèÿ è äðóãèõ ìåñÿöåâ:
ñå÷åíü, èëè áîêîãðåé, íàçûâàëñÿ
òåïåðåøíèé ôåâðàëü íà òîì îñíîâà-
íèè, ÷òî ñêîòèíà âûõîäèò â ôåâðàëå
èç õëåâîâ îáîãðåâàòü áîêà. ðóññêèõ
ëåòîïèñÿõ ôåâðàëü íàçûâàþò åù¸
ñâàäåáíûì, îò çèìíèõ ñâàäåá,
ñîâåðøàåìûõ îò äíÿ Áîãîÿâëåíèÿ
(Êðåùåíèÿ) äî Ìàñëåíû. Ìåñÿö
ãðýäåíü - ýòî êîãäà ïî äîðîãàì
ïîÿâëÿåòñÿ ãðýäà, ò.å. ìåðçëîòà
(òåïåðü ýòî íîÿáðü).
Ëàòèíñêèå íàçâàíèÿ ìåñÿöåâ
ïðèøëè íà Ðóñü âìåñòå ñ êíèæíîé
ïðåìóäðîñòüþ áîëåå òûñÿ÷è ëåò òîìó
íàçàä, è çíàêîìû îíè áûëè ñíà÷àëà
òîëüêî êíèæíèêàì-ëåòîïèñöàì. Íî-
âûå, ëàòèíñêèå, íàçâàíèÿ ìåñÿöåâ
óñïåëè ïîñòåïåííî âûòåñíèòü äðåâ-
íèå, ñëàâÿíñêèå. È òàê ñòàëè ïîñòå-
ïåííî çàáûâàòüñÿ òå ðóññêèå ñëîâà,
Ó×ÅÁÍÛÉ-ÐÀÇÄÅË
êîòîðûå âîøëè â îñíîâó íàçâàíèé
ìåñÿöåâ. Òåïåðü ýòè íîâûå íàçâàíèÿ
ìåñÿöåâ ñòàëè ïðèâû÷íåå äëÿ
ðóññêîãî óõà.
Îäíî èç ëþáèìûõ çèìíèõ ðàçâëå-
÷åíèé äåêàáðüñêîé ïîðû - ýòî
êàòàíèå íà ñàíÿõ.
ß âûðîñ â äîáðóäæñêîì ñåëåíèè
Êàìåíü (Êàðêàëèó). Ïîìíþ, êàê â
äåòñòâå ìû, äåòâîðà, ñ íåòåðïåíèåì
æäàëè äåêàáðüñêîé çèìû ñ ãëóáîêè-
ìè ñíåãàìè è ñ âûñîêèìè ñóãðîáàìè,
÷òîáû ñ ãîðêè íà ñàíêàõ ïîêàòàòüñÿ.
Íî êîãäà æå âïåðâûå ïîÿâèëèñü
ñàíè è êòî èõ ïðèäóìàë, òî÷íî íèêòî
íå ìîæåò ñêàçàòü, íî èçâåñòíî, ÷òî
ñàíè ïî âîçðàñòó ãîðàçäî äðåâíåå
òåëåãè íà êîë¸ñàõ.  Äðåâíåì
Åãèïòå, íàïðèìåð, ñòðîèòåëè ïèðà-
ìèä íà ñàíÿõ ñ ïîëîçüÿìè ïåðåâî-
çèëè îãðîìíûå êàìåííûå ñòàòóè. Íà
Ðóñè, âïëîòü äî 17-ãî âåêà, öàðè è
ïàòðèàðõè åçäèëè íà ñàíÿõ.
Ñàíè - ýòî çèìíÿÿ ïîâîçêà íà
ïîëîçüÿõ. Ñëîâî ñàíè - èñêîííî-
ñëàâÿíñêîãî ïðîèñõîæäåíèÿ; îíî íå
èìååò òî÷íûõ ñîîòâåòñòâèé â äðóãèõ
èíäîåâðîïåéñêèõ ÿçûêàõ. Ïåðâî-
íà÷àëüíî èõ íàçûâàëè íà Ðóñè
ïîëîçüÿ èëè çìåè. Ñîâðåìåííîå
ñëîâî ñàíè - ýòî ôîðìà ìíîæåñòâåí-
íîãî ÷èñëà îò äðåâíåðóññêîãî ñàíü-
ñóùåñòâèòåëüíîãî æåíñêîãî ðîäà,
åäèíñòâåííîãî ÷èñëà. Ñëîâî ñàíü
îçíà÷àåò áóêâàëüíî «çìåÿ».
Óñòðîåíû ñàíè î÷åíü ïðîñòî:
ïîëîçüÿ è æ¸ñòêî ïðèêðåïë¸ííîå ê
íèì ñèäåíüå. Ñàíè áûâàþò ðàçíûå:
äðîâíè (êðåñòüÿíñêèå ñàíè), ñàíè
îòêðûòûå, ñàíè ñ âåðõîì (êèáèò-
êà), ñàíè äîðîæíûå, ñàíè îäèíî÷íûå
èëè ïàðíûå, ðó÷íûå ñàíêè èëè
ñàëàçêè (äëÿ êàòàíèÿ ñ ãîð), îëåíüè
è ñîáà÷üè ñàíè. Êàæåòñÿ, ÷òî åù¸
ìîæíî ïðèäóìàòü? ...Íî ëþäè
îêàçàëèñü î÷åíü èçîáðåòàòåëüíû!
 18-îì âåêå ïîÿâèëèñü ñàíè ñ
ïàðóñîì, íà íèõ êàòàëèñü ïî ëåäÿ-
íûì ðåêàì è îç¸ðàì.  1908 ãîäó
ðóññêèé èíæåíåð À.Ñ. Êóçèí ïðèäó-
ìàë ñàíè ñ ìåõàíè÷åñêèì äâèãàòå-
ëåì. Åãî ìîäåëü ìîãëà ì÷àòüñÿ ñî
ñêîðîñòüþ 70 êì â ÷àñ. Òàê ðîäèëèñü
àýðîñàíè, êîòîðûå â òóíäðå, íà
Êðàéíåì Ñåâåðå, â Ñèáèðè ñåé÷àñ
ïðîñòî íåçàìåíèìû. Çíàìåíèòûé
ðóññêèé àâèàêîíñòðóêòîð À. Í.
Òóïîëåâ ïîñòðîèë ñàíè-àìôèáèþ,
êîòîðûå ëåãêî ïðîõîäÿò è ïî áîëîòó,
è ïî òîíêîìó ëüäó. À åñëè ë¸ä
ïðîëîìèòñÿ, ñàíè-àìôèáèÿ, êàê
11
÷òîáû âû, ðåáÿòà, ñàìè îáúÿñíèëè èõ
çíà÷åíèå è óêàçàëè, â êàêèõ
ñèòóàöèÿõ ìîæíî óïîòðåáèòü èõ â
ðå÷è:
Ëþáèøü êàòàòüñÿ, ëþáè è
ñàíî÷êè âîçèòü.
Êàêîâû ñàíè, òàêîâû è ñàìè.
ëîäêà, áóäóò ïëàâàòü. Â Ãåðìàíèè
Ãîòîâü ëåòîì ñàíè, à çèìîé
äëÿ ñàìûõ ìàëåíüêèõ ïðèäóìàëè
ïîâîçêó.
ñàíêè «þìáî» â âèäå íàäóâíîé
Íå â ñâîè ñàíè íå ñàäèñü.
ïîäóøêè èç ïðî÷íîãî, î÷åíü ë¸ãêîãî
Ìåñÿö äåêàáðü çíàìåíèò åù¸
ñèíòåòè÷åñêîãî ìàòåðèàëà. Òàêèå
òåì, ÷òî â ïîñëåäíèå åãî äíè
íà÷èíàþòñÿ Ñâÿòêè - äíè ïðàçäíå-
ñòâà, äíè âåñåëüÿ è äíè ñâÿùåííîãî
òîðæåñòâà Ðîæäåñòâà Õðèñòîâà.
Íà÷èíàþòñÿ îíè 25 äåêàáðÿ (7
ÿíâàðÿ - ïî íîâîìó ñòèëþ) è
îêàí÷èâàþòñÿ 6 ÿíâàðÿ (19 ÿíâàðÿ -
ïî íîâîìó ñòèëþ).
Íà÷èíàÿ ñ 4-ãî âåêà Ðîæäåñòâî
Õðèñòîâî ïî÷òè îäíîâðåìåííî ñòàëè
ïðàçäíîâàòü è â Çàïàäíîé, è â
Âîñòî÷íîé Öåðêâè. Äåíü ðîæäåíèÿ
Èñóñà Õðèñòà ñîâïàë ñ ÿçû÷åñêèì
ïðàçäíèêîì Ñîëíöà. Êàê ãëàñÿò
äðåâíèå ïîâåðüÿ, Ñâåòèëî (Ñîëíöå),
ïîäîáíî Èñóñó, áûëî ðîæäåíî îò
Äåâû. Ýòîìó ïðàçäíèêó âîçâðàùå-
íèÿ â ìèð ñâåòà, îòìå÷àâøåìóñÿ 25
äåêàáðÿ (7 ÿíâàðÿ - ïî íîâîìó
ñòèëþ), õðèñòèàíå ïðèäàëè íîâûé
ñìûñë - îí ñòàë ñèìâîëîì ïðèõîäà
Ñâåòà Èñòèííîãî. Ñîãëàñíî äðåâíå-
ìó õðèñòèàíñêîìó ïðåäàíèþ, Èñóñ
ðîäèëñÿ â ïîëíî÷ü. Ïîýòîìó-òî
èìåííî â ýòî âðåìÿ íà÷èíàåòñÿ òîð-
æåñòâåííîå ðîæäåñòâåíñêîå áîãîñëó-
ñàíêè î÷åíü óñòîé÷èâû è áûñòðî
æåíèå.
ñêîëüçÿò ïî ëþáîìó ñíåãó. Îíè
Ðîæäåñòâî ÿâëÿåòñÿ ñàìûì ÿðêèì
ïðåäîõðàíÿþò ìàëåíüêèõ åçäîêîâ îò
èç ñåìåéíûõ ïðàçäíèêîâ ðóññêèõ-
ðåçêèõ óäàðîâ è ñòîëêíîâåíèé ñ
ëèïîâàí. Îíî ñîïðîâîæäàåòñÿ áîãàò-
êàêèìè-ëèáî ïðåäìåòàìè. Ýòè ñàíêè
ñòâîì âûáîðîì îáû÷àåâ, îáðÿäîâ,
ëåãêî òàêæå çàòàñêèâàòü îáðàòíî â
ïðèìåò, ãàäàíèé è ò.ä. Â ýòîì
ãîðêó.
ïðàçäíèêå ïåðåïëåëèñü òðàäèöèè
Åçäó íà ñàíÿõ òàê ëþáÿò âî âñ¸ì
ÿçû÷åñêèõ îáðÿäîâ äðåâíèõ ñëàâÿí è
ìèðå, ÷òî âêëþ÷èëè å¸ â ïðîãðàììó
õðèñòèàíñêèå êàíîíû. Ê ÿçû÷åñêèì
çèìíèõ Îëèìïèéñêèõ èãð. Áîëüøàÿ
îáðÿäàì îòíîñÿòñÿ ãàäàíèå, èãðû è
ñêîðîñòü, êîòîðóþ ðàçâèâàþò ãîíî÷-
ñëàâëåíèÿ (êîëÿäà). Íà çàðå çàðîæ-
íûå ñàíè ñêåëåòîí (îäèíî÷íûå ñàíè)
äåíèÿ õðèñòèàíñòâà îáû÷àè è
è ìíîãîìåñòíûå ñàíè (áîáñëåé),
îáðÿäû ÿçû÷åñòâà îðãàíè÷íî âîøëè â
òðåáóåò îò ñïîðòñìåíîâ âûñîêîãî
ýòè òîðæåñòâåííûå äíè, ÿâèâ åäèíîå
ìàñòåðñòâà, à òàêæå ìóæåñòâà,
öåëîå, íàçûâàþùååñÿ Ñâÿòêàìè.
ñìåëîñòè è íàõîä÷èâîñòè.
Ðîæäåñòâåíñêèå ïðàçäíèêè, íå-
 ñâî¸ì ñòèõîòâîðåíèè «Äåòñòâî»
ñìîòðÿ íà õîëîäíîå çèìíåå âðåìÿ
èçâåñòíûé ðóññêèé ïîýò 19-ãî âåêà
ãîäà, äûøàò âåñåëüåì.
Èâàí Çàõàðîâè÷ Ñóðèêîâ ïðåêðàñíî
Íî âîò ïåðåâîðà÷èâàåòñÿ ëèñòîê
óëîâèë è ïåðåäàë êàòàíèå äåòâîðû íà
êàëåíäàðÿ, è ïðèõîäèò ïðüñèíåö -
ñàíêàõ ñ ãîðû:
òàê íàçûâàëè åãî íàøè ïðåäêè -
äðåâíèå ñëàâÿíå (òåïåðü ýòî ÿí-
Âîò ìîÿ äåðåâíÿ;
âàðü). Ïðüñèíåö - êàê áóäòî âèäèøü
Âîò ìîé äîì ðîäíîé;
ñèíåâó ÿñíîãî ìîðîçíîãî íåáà íàä
Âîò êà÷óñü ÿ â ñàíêàõ.
ðîçîâîé ïîëîñêîé çàðè!
Ïî ãîðå êðóòîé
Ñïëîøíûõ óäà÷ íå îáåùàÿ,
Âîò ñâåðíóëèñü ñàíêè,
Íàäåþñü, ÷òî Õðèñòîâî
È ÿ íà áîê - õëîï!
Ðîæäåñòâî
Êóáàð¸ì êà÷óñÿ
Âàñ âñåõ èçáàâèò îò ïå÷àëè,
Ïîä ãîðó, â ñóãðîá.
Ïîäàðèò ðàäîñòü è òåïëî.
È äðóçüÿ-ìàëü÷èøêè,
Ñòîÿ íàäî ìíîé,
Ñ ïðàçäíèêîì Ðîæäåñòâà Õðè-
Âåñåëî õîõî÷óò
ñòîâà âàñ, ðåáÿòà!
Íàä ìîåé áåäîé.
Âñ¸ ëèöî è ðóêè
Ïîÿñíåíèå ñëîâ è âûðàæåíèé:
Çàëåïèë ìíå ñíåã...
- ëàòûíü = ëàòèíñêèé ÿçûê;
Ìíå â ñóãðîáå ãîðå,
- êðîíû = âñÿ ðàçâåòâë¸ííàÿ
À ðåáÿòàì ñìåõ!
÷àñòü äåðåâà ñ åãî ëèñòâîé;
(Èâàí Ñóðèêîâ)
- ïðîëåòèå =ïåðâîëåòèå, âåñíà;
- ãðóäåíü = îò ñëîâà ãðýäà -
Âîò ïðîøëî óæå áîëåå ñòà ëåò ñ
«ì¸ðçëàÿ ãðÿçü»;
òåõ ïîð, êàê ýòè ñòèõè ïîñâÿòèë è
- ìåðçëîòà = áîëîòî, ïåðåìåøàí-
äåòÿì, è âçðîñëûì ðóññêèé ïîýò, íî
íîå ñ ëüäîì;
è ñåé÷àñ, â íîâîì òûñÿ÷åëåòèè,
- äåòâîðà = ìàëåíüêèå äåòè;
ðåáÿòèøêè òàê æå ëþáÿò êàòàòüñÿ íà
- èíäîåâðîïåéñêèå ÿçûêè = ñåìüÿ
ñàíÿõ, êàê èõ ïðàïðàäåäóøêè è
ÿçûêîâ, îáùàÿ äëÿ ìíîãèõ íàðîäîâ
ïðàïðàáàáóøêè.
Åâðîïû, Çàïàäíîé Àçèè è
Ñ äàâíèõ ïîð ñàíè çíà÷èëè î÷åíü
Èíäîñòàíà.;
ìíîãîå â æèçíè ðóññêîãî íàðîäà.
- ïîëîçüÿ = îò ñëîâà ïüëîç -
Ïîýòîìó, íàâåðíîå, è òåïåðü æèâû â
«ãëàäêàÿ, ñêîëüçÿùàÿ, çàãíóòàÿ
ðå÷è ðóññêèõ-ëèïîâàí ìíîãî÷èñëåí-
ñïåðåäè ïëàíêà èëè áðóñ: ïîëîçüÿ
íûå ñëîâåñíûå âûðàæåíèÿ, ïîñëîâè-
ñàíåé.
öû è ïîãîâîðêè, â ñîñòàâå êîòîðûõ
ñëîâî ñàíè ÿâëÿåòñÿ äîìèíàíòîé. Ê
Äëÿ âàñ ïîäãîòîâèë
ïðèìåðó, ïðèâîæó ñëåäóþùèå
Ôåîäîð ÊÈÐÈËÝ
ïîñëîâèöû è ïîãîâîðêè, ñ ïðîñüáîé,
 12
Å
ù¸ ñ íà÷àëà ïîñåëåíèÿ ñòàðî-
îáðÿäöåâ íà áåðåãó îçåðà
Ðàçèì èõ îñíîâíûì çàíÿòèåì
ÿâëÿëîñü ðûáàëüñòâî. Ñî âðåìåíåì
ìíîãîå èçìåíèëîñü, è æèòåëè ñ¸ë
Æóðèëîâêà è Ñàðèê¸é, óåçäà
Òóëü÷à, ñòàëè çàíèìàòüñÿ è äðóãèìè
îòðàñëÿìè ýêîíîìèêè, èìåÿ â âèäó
ñåëüñêîå õîçÿéñòâî è â ïîñëåäíåå
âðåìÿ ñòðîèòåëüñòâî; ìíîãèå èç íèõ
îñíîâàëè ôèðìû. Èç-çà ðàçíûõ
èçìåíåíèé â ýêîíîìèêå íàøåé
ñòðàíû ïîñòðàäàëî è ðûáîëîâñòâî, à
ïðîöåíò çàíèìàþùèõñÿ ýòèì äåëîì
ëþäåé òîæå èçìåíèëñÿ; ìíîãèå
ïîêèíóëè ýòó ðàáîòó, îñîáåííî âî
âðåìÿ âûäà÷è êîíöåññèé íà îçåðî.
Ïîäðîáíîñòè îá ýòîì ñåêòîðå ìû
óçíà¸ì ó Ðîìàíà Èñàêîâà. Ïî
ïðîèñõîæäåíèþ Ðîìàí Èñàêîâ èç
ñåëà Æóðèëîâêà, à íåäàâíî æèçíü
ïðèâåëà åãî â Ñàðèê¸é. Ñåé÷àñ îí
ÿâëÿåòñÿ ðóêîâîäèòåëåì ðûáàëüñêîé
áðèãàäû.
- Ïîæàëóéñòà, ðàññêàæèòå
íàì, â êàêîì ñîñòîÿíèè íàõî-
äèòñÿ ñåãîäíÿ ðûáîëîâñòâî,
ïî ñðàâíåíèþ ñ ïðîøëîì?
- ß ñ÷èòàþ, ÷òî â õîðîøèì ñîñòî-
ÿíèè, ïîñêîëüêó ìíîãèå èç îäíîñåëü-
÷àí ðåøèëè âëîæèòü ñâîé êàïèòàë â
ðûáàëüñòâî. ß è îñòàëüíûå ìîè
êîëëåãè ïî÷óâñòâîâàëè âñå èçìåíå-
íèÿ è äåéñòâîâàëè ñîîòâåòñòâåííî. Â
ïåðèîä 1985-1998 ã. ðûáàëüñòâî åù¸
áûëî ïëîäîòâîðíûì. Ïîòîì ïîÿâè-
ëàñü âîçìîæíîñòü âûåõàòü çà
ãðàíèöó, çàðàáîòàòü õîðîøèå
äåíüãè, è äëÿ áëàãà ñâîåé ñåìüè ÿ
ðåøèë ïîðàáîòàòü â äðóãîé ñòðàíå.
Âî âðåìÿ âûäà÷è êîíöåññèé áûëî
î÷åíü ïëîõî, ïî ðàññêàçàì ìîèõ
äðóçåé; ðûáàêè ëîâèëè ðûáó ñâîèìè
îðóäèÿìè, à äîëæíû áûëè å¸
ïðîäàâàòü òîëüêî õîçÿèíó îçåðà, è
ïîëó÷àëè äåíüãè ëèøü 40 % èç
îáú¸ìà äîáû÷è.  íàñòîÿùåì ó íàñ
èìååòñÿ ëèöåíçèÿ, ïîñêîëüêó ìû
ïðîøëè øåñòèìåñÿ÷íûé êóðñ; ìû
ñàìè ñòàâèì öåíó íà ðûáó, èìåÿ â
âèäó è ïðåäëîæåíèÿ íàøåãî êëèåíòà
«S.C.Òîóð Æóðèëîâêà S.R.L.», ñ
êîòîðûì ìû çàêëþ÷èëè êîíòðàêò.
- Âû ìîãëè áû ñêàçàòü,
ïðèáëèçèòåëüíî ñêîëüêî ðûáà-
êîâ ñóùåñòâóåò â ðåãèîíå
îç¸ðíîãî êîìïëåêñà Ðàçèì-
Ñèíîå?
- Òî÷íî íå çíàþ, íî ìîãó ïîäòâåð-
äèòü, ÷òî Àññîöèàöèÿ Ðàçèì âêëþ-
÷àåò 170 ÷åëîâåê, ñðåäè êîòîðûõ è ÿ.
À âî âñ¸ì ðåãèîíå ñóùåñòâóþò åù¸
2-3 ïîäîáíûõ àññîöèàöèè.
-  ÷¸ì ñîñòîèò âàøà ðàáî-
òà,êàê âû ïîëó÷àåòå ïðèáûëè?
- Âñ¸ â ñâî¸ âðåìÿ, è ýòî çàâèñèò
íå òîëüêî îò íàñ, ïîñêîëüêó ìû
äîëæíû ñîáëþäàòü çàêîíû. Òàê, â
ïåðèîä ìåæäó 1 àïðåëÿ è 1 èþíÿ ìû
äåëàåì áîëüøîé ïåðåðûâ èç-çà
çàïðåòà; ñ 1 èþíÿ êàæäûé èç íàñ
íà÷èíàåò ðûáàëèòü ñ âåíòåðÿìè,
äåéñòâóÿ ÷åðåç äåíü, èáî òàêîâû
ïðàâèëà; à ñ íà÷àëà îêòÿáðÿ ìû
îðãàíèçóåìñÿ â áðèãàäû, êàæäàÿ ïî
16 ÷åëîâåê, äëÿ ðûáîëîâñòâà ñ
íåâîäàìè. Êàæäàÿ áðèãàäà èìååò
ñâîåãî ðóêîâîäèòåëÿ. Ñ óëîâîì
ðûáû ìû ïîäïëûâàåì ê íàøåìó
ìèíè-ïîðòó, ãäå íàñ îæèäàåò
ãðóçîâèê êëèåíòà. À åù¸ íàøè
äåéñòâèÿ çàâèñÿò îò âðåìåíè; åñëè
äóþò ñèëüíûå âåòðû èëè çàñòûâàåò
âîäà çèìîé, òî ìû äîëæíû îñòàâàòüñÿ
Foto: Jah H. Myshkin
Foto: Jah H. Myshkin
íà áåðåãó.
- Âû ÿâëÿåòåñü ðóêîâîäèòå-
ëåì áðèãàäû. Êàêîâû âàøè
îáÿçàííîñòè?
- Ìî¸ äåëî ïðèíèìàòü ðåøåíèå,
êóäà íàì îòïðàâëÿòüñÿ ñ îðóäèÿìè,
âåäü îò âûáðàííîãî ìåñòà çàâèñèò è
êîëè÷åñòâî ðûáû. Êîíå÷íî, ÿ ïðåæ-
äå âñåãî ñîâåòóþñü ñ ìîåé áðèãàäîé.
Êàæäîå óòðî ìû âñòðå÷àåìñÿ íà
áåðåãó îçåðà â 4 ÷àñà, à ðîâíî â 5
âûåçæàåì ê âûáðàííîìó ìåñòó.
- Ïî÷åìó âû âûáðàëè èìåííî
òàêîå çàíÿòèå?
- Íå ÿ âûáèðàë, à, ìîæíî ñêàçàòü,
îíî ìåíÿ âûáðàëî. Âñå ìû ñòðåìèìñÿ
ê ëó÷øåé æèçíè, à æèçíü ìíå
ïîêàçàëà íåîæèäàííûé ïóòü. È
íåñìîòðÿ íà òî, ÷åì ÿ çàíèìàëñÿ â
ïðîøëîì, ðûáàëüñòâî ïðèíåñëî ìíå
áîëüøå óäîâëåòâîðåíèÿ. Èìåííî íà
âîäå, íà ëîíå ïðèðîäû, âìåñòå ñ
ìîèìè êîìïàíüîíàìè ÿ ÷óâñòâóþ
ñåáÿ ñâîáîäíûì ÷åëîâåêîì. Ýòî
áûëî ïåðâîå, ÷åìó ÿ íàó÷èëñÿ åù¸ â
äåòñòâå, îò îòöà.
- Âàñ óäîâëåòâîðÿåò
óðîâåíü äîáû÷è?
- Ïîêà äà... ß âïîëíå äîâîëåí, íî
ìåíÿ áåñïîêîåò áóäóùåå ýòîãî
ðåìåñëà; ïðîáëåìà â òîì, ÷òî ðûáû â
Conform Legii Presei,
responsabilitatea juridic[ pentru
con\inutul articolului apar\ine
autorului.
Îòâåòñòâåííîñòü çà äîñòîâåðíîñòü
èíôîðìàöèè íåñóò àâòîðû.
Republicarea materialelor -
numai cu acordul redac\iei.
Ïåðåïå÷àòêà òîëüêî ïî ñîãëàñî-
âàíèþ ñ ðåäàêöèåé.
Ãëàâíûé ðåäàêòîð
Ñâåòëàíà Ìîëäîâàí
Ðåäàêòîðû:
Èâàí Åâñååâ, Êëàóäèà Àìåëèàí
Êîððåêòîð
Òàòüÿíà Âîðîíöîâà
Ýëåêòðîííàÿ òåõíîðåäàêöèÿ
Äæîðäæå Ôðîë
Àäðåñ ðåäàêöèè:
Bucure=ti, sector 1. str. Dr Ra\iu,
nr. 10, cod 010916
Òåë/ôàêñ: (021) 315 31 04
0743189921
E-mail: zorile@moon.ro
www.zorile.ro
¹ 12 (171)/2006
îçåðå ñòàíîâèòñÿ âñ¸ ìåíüøå è
ìåíüøå, îñîáåííî óìåíüøèëñÿ ëîâ
ñóäàêà, îí íàõîäèòñÿ â ïîëíîì
ïàäåíèè. Êàê âàì èçâåñòíî, âî âðåìÿ
âûäà÷è êîíöåññèé îçåðî îõðàíÿëîñü
îò íåëåãàëüíîãî ðûáàëüñòâà, à
ñåãîäíÿ îíî îñòàëîñü áåç õîçÿèíà. ß
äàæå ñåðæóñü íà ÀÐÁÄÄ, ÷òî íå
âûïîëíÿåò êàê ñëåäóåò ñâîè çàäà÷è.
- Êàê âû äóìàåòå, ýòî çàíÿ-
òèå ìîæíî åù¸ ñ÷èòàòü äëÿ
âàñ ïðåäñòàâèòåëüíûì?
- À åù¸ êàê. Ñåé÷àñ ÿ âàì äîêà-
æó, ïî÷åìó ÿ òàê ñ÷èòàþ. Âîò..
òîëüêî â íàøåé áðèãàäå áîëüøèíñòâî
â âîçðàñòå äî 30-35 ëåò, çíà÷èò,
ìîëîäûå ëþäè; è âñå îíè ïîëó÷èëè
ýòî ðåìåñëî â íàñëåäñòâî îò ñâîèõ
ðîäèòåëåé; íåêîòîðûå äàæå ðûáàëÿò
îðóäèÿìè, ïðèíàäëåæàùèìè îòöó
èëè äåäóøêå.
ß íå ìîãó ñêàçàòü, ÷òî è äàëüøå
ëþäè íàøåãî ñåëà áóäóò çàðàáàòû-
âàòü ðûáîëîâñòâîì, íî óâåðåí â òîì,
÷òî ó êàæäîãî èç íàñ, îò ìàëîãî äî
áîëüøîãî, îò îáðàçîâàííîãî äî
ïðîñòîãî ÷åëîâåêà, åñòü íàêëîííîñòü
ê ýòîìó ðåìåñëó. Îíî ïåðåäà¸òñÿ
íàì, ïîìèìî íàøåãî æåëàíèÿ.
- Êàê áû âû îïèñàëè ðàáîòó
ðûáàêà?
- Ýòî î÷åíü òðóäíàÿ, íî êðàñèâàÿ
ðàáîòà, è íå êàæäûé ìîæåò ýòèì
çàíèìàòüñÿ. Âî-ïåðâûõ, íóæíî áûòü
çäîðîâûì ÷åëîâåêîì, èìåòü ìíîãî
ñèëû è òåðïåíèÿ, à ïîòîì íàäî
ëþáèòü ýòî çàíÿòèå. Åñëè ýòîãî íåò,
òî ëó÷øå âûáðàòü êàêîå-íèáóäü
äðóãîå çàíÿòèå.
- ×åì çàíèìàþòñÿ ðûáàêè
ïîñëå ðûáàëêè?
- Ìû âñå ïîñëå òðóäîâîãî äíÿ
ñïåøèì ê æ¸íàì, ó êîãî åñòü, ÷òîáû
óñïåòü ïîìî÷ü â õîçÿéñòâå, ñòàðàåì-
ñÿ íå ðàçî÷àðîâàòü ñâîèõ äåòèøåê,
áûòü â ðÿäó ñ ëþäüìè.
- ×òî âû ïîæåëàåòå íàøèì
÷èòàòåëÿì ñ íà÷àëîì íîâîãî
ãîäà?
- ß æåëàþ âñåì çäîðîâüÿ è ñ÷à-
ñòüÿ, ñèëû äëÿ òîãî, ÷òîáû äîáèòüñÿ
ëó÷øåãî, íå áîÿòüñÿ ðàáîòû è âñåãäà
ñìîòðåòü âïåð¸ä. À åù¸ ÿ ïðåäëàãàþ
åñòü êàê ìîæíî ïîáîëüøå ðûáû,
ïîòîìó ÷òî îíà î÷åíü ïîëåçíà äëÿ
çäîðîâüÿ è ðàáîòû ìîçãà, ïîñêîëüêó
èìååò ìíîãî ôîñôîðà.
Èíòåðâüþ âçÿëà
Êëàóäèÿ ÀÌÅËÈÀÍ
Punctul de vedere al redac\iei
nu coincide de fiecare dat[ cu cel al
autorilor materialelor publicate.
Ìíåíèå ðåäàêöèè ìîæåò íå ñîâ-
ïàäàòü ñ ìíåíèåì àâòîðîâ ñòàòåé.
Manuscrisele, scrisorile =i
fotografiile nu se ]napoiaz[.
Ðóêîïèñè, ïèñüìà, ôîòîãðàôèè
íå âîçâðàùàþòñÿ.
Redactor-=ef:
Svetlana Moldovan
Redac\ia:
Ivan Evseev, Claudia Amelian
Corectura ]n limba rus[:
Tatiana Voron\ova
Tehnoredactare computerizat[:
George Frol
Adresa redac\iei:
Bucure=ti, sector 1. str. Dr Ra\iu,
nr. 10, cod 010916
Tel/Fax: (021) 315 31 04
Mobil: 0743189921
E-mail: zorile@moon.ro
www.zorile.ro