Oamenii de stiinta sustin ca succesul relatiilor cu cei din jur depinde de tipul tau de atasament.

Desi acesta se formeaza

inca din anii copilariei, nu inseamna ca e prea tarziu sa umbli la propriul comportament, in cazul in care iti da batai de cap
tie si celor apropiati.
Insa pentru a putea face asta, trebuie sa discutam mai intai despre cele trei tipuri de atasament identificate de psihologi,
intorcandu-ne inapoi in timp.
Potrivit studiilor, un copil care a primit constant afectiune (si i s-a raspuns atunci cand a oferit-o) dezvolta un atasament
sigur, "sanatos", care il ajuta sa se simta confortabil si in siguranta in preajma oamenilor, explorand in acelasi timp noi
modalitati de comunicare.
Acesta este un caz ideal, opus celui de-al doilea tip de atasament, in care "subiectul" primeste dovezi inconsistente de
afectiune sau, dimpotriva, este coplesit de ea, devenind supraprotejat. In aceste conditii, iau nastere stari anxioase, de
nesiguranta, si teama de abandon.
In cel de-al treilea caz, un copil neglijat si lipsit de afectiune va dezvolta unatasament pasiv, va invata sa nu aiba nevoie
de apropieri si, de asemenea, nu va sti nici el sa ofere afectiune.
Ce ai de invatat din asta? Prin tot ceea ce faci la nivel social (atunci cand cunosti oameni noi, dar si in timp ce
interactionezi cu prieteni vechi) trebuie sa te apropii cat mai mult de primul tip de atasament. Iata de ce ar fi bine sa-ti
reconsideri comportamentul.

Esti dependenta de afectiune?

Relatiile sanatoase cu cei din jur ne dau incredere si ne satisfac nevoia specific umana de a comunica. Totusi, atunci
cand aceasta nevoie preia controlul asupra noastra, determinandu-ne sa depindem emotional de o alta persoana,
confortul psihic scade la minimum.
Daca descoperi ca te incadrezi in cel de-al doilea tip de atasament, inseamna ca ai experimentat pe pielea ta sentimentul
de a depinde de cineva si de a te simti pierduta atunci cand persoana respectiva nu e prin preajma. Ai tendinta de a-ti
organiza programul in functie de celalalt, si nu ne referim numai la o relatie amoroasa, care in acest caz ar prezenta
probabil aceleasi simptome de dependenta.
Trebuie sa stii ca prin acest mod de a te "agata" de cei din jur, nu vei reusi in cele din urma decat sa-i indepartezi, asa
cum confirma si psihologii. De exemplu, o prietena pe care ai pus monopol se va simti in cele din urma coplesita de
atasamentul de care dai dovada, ajungand sa-si doreasca momente de respiro, in singuratate.
In plus, astfel nu vei invata niciodata sa-ti petreci timp cu tine insati si sa te descoperi. Specialistii iti recomanda multa
rabdare in procesul de "vindecare" si iti dau o mana de ajutor:
Nu te limita la o singura prietena
Atunci cand ai un singur amic/a, ai tendinta de a te focusa exclusiv asupra lui. Incearca sa cunosti mai multi oameni si sa
iesi cu persoane noi, cu care n-ai avut ocazia sa comunici pana acum. Invata sa-i asculti cu adevarat, indiferent care e
subiectul de discutie si alunga-ti tentatia de a duce discutia in directia ta.
Vorbeste despre lucruri banale, generale, cum ar fi hobby-urile tale sau subiectul ultimului film de care ai fost
impresionata. Te vei simti mai echilibrata stiind ca exista mai multi oameni carora le-ar face placere sa discute cu tine
atunci cand simti nevoia de socializare.
Cauta ajutor in lucrurile marunte
Obisnuieste-te cu ideea ca prietena ta nu e terapeutul tau si renunta sa-i dai telefon de fiecare data cand te simti rau.
Daca ai probleme la munca, foloseste-ti timpul pentru a cauta solutii de una singura, pentru ca esti singura care stie cu
exactitate cum stau lucrurile de fapt.
Te-ai despartit de iubit? Ranile nu se vor vindeca peste noapte si, cu atat mai putin in bratele vreunei amice. Deschide o
carte si lasa-te purtata de farmecul personajelor din acea lume noua.
Sau fa ordine in cutia cu vechituri si aminteste-ti de pasiunile altor vremuri. Poate iti doresti sa reinvii un vechi hobby...
Incurajeaza acest gen de impulsuri!
Rareste iesirile
Cel mai greu si important lucru pe care trebuie sa-l faci pentru tine este sa inveti sa te simti bine singura. Daca ai tendinta
de a iesi in fiecare seara, de teama ca te va coplesi sentimentul de singuratate, incearca sa raresti interactiunile cu
ceilalti.
Descopera beneficiile intimitatii cu tine insati, privindu-te in oglinda si explorandu-ti fiecare linie a corpului. Timpul va trece
mai usor daca vei gasi lucruri placute de facut: ingrijeste-ti pe indelete corpul, exerseaza miscari lascive cu care iti vei
uimi iubitul, sau asculta pur si simplu adierea vantului in timpul unei plimbari pe plaja.
Vei vedea ca relatia cu tine se va imbunatati considerabil daca iti acorzi suficient timp. In curand, vei realiza ca si ceilalti
au nevoie de tine, si nu doar invers.

Daca te afli la cealalta extrema...

Daca ai fost privata de afectiune in anii copilariei, e posibil sa-ti fi dezvoltat necesitatea de a refuza compania celor din jur,
convingandu-te pe tine insati ca iti esti "suficienta" pentru a razbate in viata. De asemenea, dezamagirile, de care ai avut
parte inevitabil de-a lungul vietii, n-au facut decat sa-ti intareasca aceste convingeri.
Ai foarte putini amici, iar ei nu reprezinta, de fapt, decat niste oameni cunoscuti datorita circumstantelor: la scoala sau
la locul de munca. Pentru ca nu ai experienta in a relationa cu cei din jur, preferi sa eviti comunicarea si apropierile - nu
stii sa raspunzi dovezilor de afectiune si cu atat mai putin sa o oferi. Insa, dupa cum probabil stii deja, singuratatea nu te
implineste, ci iti ofera un fals sentiment de siguranta. Iata cateva sfaturi pentru a iesi de sub carapace:
Stai pe langa oameni care te inspira
Daca nu te regasesti putin in oamenii de langa tine, e greu sa stabilesti o relatie apropiata cu ei. In cazul in care esti de
parere ca nu ai nimic in comun cu persoanele din colectivul tau, iesi in afara lui. Ai o cunostinta sau o ruda care lucreaza
in cu totul alt domeniu? Roag-o sa te ia la petrecerea firmei si incearca sa cunosti persoane noi, care sa rezoneze cu
idealurile tale. Astfel iti va fi mai usor sa comunici.
Gaseste o "intrebuintare" tacerii
Faptul ca esti tacuta nu e o tragedie, ba chiar iti poate fi de folos. Atunci cand te afli intr-un grup de oameni si nu gasesti
nimic de spus, nu te duce cu gandul in alta parte, ci ramai prezenta si asculta-i, analizandu-le gesturile si privirile.
Entuziasmul lor s-ar putea sa te molipseasca.
Exprima emotii de orice fel
Esti furioasa, frustrata, complexata? Nu mai tine totul in tine, nu vei reusi decat sa-ti amplifici starile. Rabufneste atunci
cand cineva te scoate din sarite, chiar daca mai apoi iti ceri scuze ca la carte. Renunta la a-ti reprima emotiile
negative si vei reusi sa le exprimi pe cele pozitive.
Daca tie si colegilor tai de echipa v-a reusit de minune un proiect, bucura-te alaturi de ei in loc sa te sperii de
complicitatea astfel creata. Incetul cu incetul, vei descoperi ca oamenii nu "musca", iar cei care o fac pot fi imblanziti.