Sei sulla pagina 1di 8
Vera Sandor motive pe care nu le pot neapirat explica, pot tic mai putin grav. Daci trezeste in mine tic, ma pot antrenat in ai agrava diagnosticul. Aceste ,op inconstiente gi se pot produce si in relatia medic-pacient din orice domeniu medical. Sunt momente cind nimeni mu rezista iei de ase juca dea D V.am descris, cu acest exemplu, 0 cea ce va spuneam ci inseamni dificu uman de citre un alt psihic uman. Cu t Pacient este c& acelasi examinator § cand di sindeasca aga: Avem de-a face cu o frag stima de sine si depinda de persoana cu care intra acest lucru ii influenteaza perfor dintre simptomele principale..." Vorbind despre masurare, ajungem la diagnosticul psihotogic acela care se face preponderent cu instrumente, cu teste psihometrice, Proiective sau cu chestionare. Diagnosticul de acest tip este unul de descriere a functiilor psihice in termeni dinamici, de performanti si/sau deficit. Coroborat cu nosografia sau cu ric, sau cu cel de recuperare, el se poate dovedi util cu conditia si nu absolutizim caracterul de obiectivitate al psihometriei formati cient poate si dovedeasci un Q. 1. extraordinar la un un Q. I. coborat sau diferit la un alt exami = 2 g 3 Postulatele psihanatizel Psihanaliza este, asa cum va spuneam, si 0 teorie a aparatului psihic. Ea apare intrun moment ce se afla, putem spune, la granita dintre filosofia speculativa si o dezvoltare extraordinar de mare a stiingelor naturale, astfel ci biologii fi reprogau ci era prea spiritualist, iar Prelegert de psthanaliza 31 Feprosiu ci este prea naturalist, prea biologizant’, pentru la vremea aceea oo: tre spirit $i corp, ca si conceptie, era inci extrem de pute Primuul postulat despre constituirea psihiculut uman: continuitatea $1 10 opozifia dintre spirit st corp Desi psihanaliza postulenzi c& nu exist’ corp, aceastii idee a opozitici revine din timp in timp pe scena ficl. Acest conflict, nevrotic in ese, se constitute la psihosomatice, teorie b: contradictie cu alte teo: € care sustin, ca si Frewd, deea unui continuum intre spirit si corp. $coala Francezi de Psihosomatica este cea care tine seama cel mai mult de acest con- tinuum in explicarea bolilor psihosomatice. Pierre Marty este reprezentantul principal al acestei scoli. Va amintiti ci, atunci cand vorbeam despre rimanerea in somatic a emotiilor, vi explicam ci un discurs ce poate ignora interiorul indict o predispozitie Ia boala somatica si existenta unei functii materne deficitare in ‘cmpatie, Acest deficit se constituie, dupa 2 Marty, inteo depresie sential, rezultat al unui non-continuum psyche/corp, cu alte cuvinte, un deficit izarii, al devenirii si elaborarii psihice. Sensul, psihizarea, elaborarea sunt functii care se dezvolta datoriti empatici mamei. Ea este prima atribuitoare de sens si primul terapeut al unei fiinte care se nagte inteun mediu stein in care trebuie si supraviequiasca. Diagnosticul diferenjial dintre somatizare, boala. somatic $1 32 conversie va va fi adesea extrem de util in alegerea tehnicii de psihoterapie. Dincolo de importanta lui clinic’ si terapeutica, acest prim postulat este extrem de interesant mai ales pentru dezbaterea pe care o deschide si care, cum este adesea cazul, porneste de la termeni ste vorba despre aceeasi problema a opozitiei sau continuitat intre spirit si corp exprimati in diferenta dintre instinct si bulsiune. Freud folosea termenii ca fiind echivalenti, desi teoria in sine nega aceasti echivalent’. Sau niscut de ai traducerea operei lui Freud, diferente intre sco: cea francofoni. $coala francofona privilegi pulsiune. Adept al acestuia si autor al teoriei sedu socheazi auditoriul american la Congresul LP. A. de 1a Nisa, 2001, spunind: ,Nu existi sexualitate infantil", Psihanalist nefamiliarizati cu teoria pulsiunii si a seductiei inconstiente inare, vor gisi aceasta afirmatie nu numai scandaloasi, dar si in contradictie cu psihanaliza. Ceilalti, cei care operand cu conceptul de pulsiune accepti o procesualitate in constituirea sexualititii umane, vor infelege c@t echiparea cu instinct sexual nu este suficientd pentru constituirea subiectului sexuat uman, sexuale o dovedesc, asa cum vom vedea in analiza sexualitijii infantile. Teoria freudiani afirmi existenta initiald a corpului biologic cu care ne nastem gi care are anumite exigente, care sunt cele de autoconservare, firi indoial, si cele sexuale. Desi Freud foloseste in scrierile sale alternativ si uneori aleator termenul de instinct si cel de pulsiune, infelesul este acela de pulsiune. Pulsiunea este conceptul ce face legitura intre biologic si mintal. Ce este instinctul? Instinctul este un comportament preformat care se deruleaza intotdeauna in acclagi fel, in anumite perioade, in perioadele de rut din viata animala. Cel mai vizibil este acest lucru atunci cind privim chiar animalele de casi si lwim ca exemplu perioada de rut. Nu exist’ nimic care si 0 poati opri, ea anglofoni si termenul de Prelegert de psthanaliza 33 apare intotdeauna cu o precizie de ceasornic, mereu in acelasi fel, cu aceleasi comportamente, Variiafiile sunt minime in derularea instinctual pura. La om, cu totul altfel, in special in ceca ce priveste asa-zisul instinct sexual. Omul nu are perioade de rut. Problema sex ne este caracteristica ei pulsionala si continua. Pulsiunea este reprezentantul psihic al nevo instinctuale. Pentru ci omul nu are un comportament instinctual sexual preformat, ci doar nevoi sexuale, el este in permanent obligat si claboreze psihic aceasta nevoie, deci si se gindeasca la a mai mult sau mai pufin constient. Cu alte cuvinte, exigentele biologice ale omului cer in permanent elaborare psihica. Ele devin reprezentari si apoi ganduri, Puteti folosi ambii termeni, dar intre cei doi termeni existi 0 mare diferenta. Primul este cel ce di cistig de cauzi biologicului si, deci, poate fi suspectat de deter- ic, care ar fi contrar psihanalizei, iar cel de-al doilea da castig de cauzi elaborarii psihice, destinului unei nevoi biologice in viaza noastra mintalé, circia — pentru cd orice nevoie biologica are un destin in viaja noastrii mentala ii este refuzati o claborare, ii este acordata una partiaki sau una completi. Uneori avem dea face cu refuz la elaborare, refuz la cuvant, refuz la act sau, pur si simplu, refuz chiar si 1a reprezentare: nu avem voie Al doilea postulat este existenta inconstientulut ‘Termenul este utilizat inaintea lui Freud, in filosofie si psihiatrie, E von Hartmann incearca 0 sintezi a teoriilor lui Schelling, Schopenhauer si Hegel. Desi mai vag, semnificatia anterioari era aseminitoare: acte si / sau destin ce scapi controhilui rational, Inainte de Freud, termenul este utilizat mai degrabi descriptiv. Experimentele de hipnozd facute la sfarsitul secolului XIX de citre doctorul H. Bernheim confirma existenta inconstientului, denunta experimentele lui Charcot, afirmi cu curaj atat influenta pozitivd cat si cea iatrogend a sugestie’ in orice fel de patologie, somatic sau psihiatric’, Experimentul hipuotic asupra wnel persoane evidenginza $i un aspect wimitor pentru functionarea psihicului uman, pentru nevola de coerenti si identitate cu reali rayionatizarea. O persoani cireia i se ordoni sub hipnozi o actiune neobisnuiti, cum ar fi deschiderea tunel umbrele la o anume or%, va proceda la deschiderea umbrelei Jaora ordonati, Intrebati despre motivul acestei actiuni persoana yada motive credibile, rafionale cum ar fi ci a vrut si verifice dack fancyioneazi. Este vorba despre o rafionalizare, despre nevoia de «a face covrente, comprehensibile si acceptabile actiuunt ale edror motive le ignordm. Freud va utiliza pozitiile hui Bernheim pentru 1 se distanta de practicile lui Charcot si va riméne intotdeauna adversarul sugestiei. Cercetarea psihicului gi vindecarea sunt, din punctul de vedere al psihanalistului, in contradictie cu sugestia Sugestia acoperi, psihanaliza descopera. Desi critic fata de practica stuigestie sia hipnozei, Freud va utiliza dovada pe care hipnoza 0 poate face privind existenta inconstientului, a motivelor si determinarilor inconstiente. in 1923, S. Freud afirma ci diferentierea psihicului in constient si inconstient este presupozitia fundamentala a psihanalizel. In privinga acestui postulat, trebuie si vi vorbesc din nou despre cele dowd topici freudiene. Prima topic freudian’ este cea pe care deja probabil o cunoastefi: inconstient, preconstient constient. Probabil vi sa spus deja, vi sa ficut aceasti compararic jn care constientul este chiar varful icebergului. Cand spun varf, chiar spun virf, pentru ci sunt doar mici dar numeroase momente de constienti care se ordoneazi, se cumuleazi i ne creazi sentimentul de continuitate a stirii de constienta. Ele sunt, dupa cum spune Freud in Metapsihologie (vezi ,Descompunerea aparatului psihic"), ca razele de soare oglindite in apa, deci ca niste Iuminife pe apa care apar pe varfuri de valuei mici, in continu migcare. Efortul pe careil fac eu acum, vorbind cu dvs. ‘unul constient, fird indoiali, dar si intens preconstient pentru Prelegert dle psit c& aduc In suprafata informayii la care azi dimineagi nu ma gindcam. Ele erau deci in preconstient. Prima topic’ nu a fost suficienti pentru a explica toate fenomenele 8 {ine seama de structura aparatului psihic, pentru ci se raporta fa un singur parametru; cat este de constient un fenomen, 0 motivatie, o trdire, un act, o amintire etc, permanenfa Ia noi ingine, la realitate, la norme mo- rale si ci existi in aparatul psihic instante care indeplinesc aceste functiuni, ck noi nu suntem doar o simpli stratificare cu doi sau trei cenzori mai mult sau mai putin inarmati si generatori de angoasi sau pizind usi blindate, Accasta este o viziune caricaturala prezenti ca un cligeu. Astfel s-a impus 0 a doua topica, si anume: Id, Bu, Supracu sau Sine, Eu, Supracu. Trebuie sd stifi ci traducerea romaneasci a acestor termeni este inci in curs de claborare, deoarece traducerea pe care am propus-o noi in Vocabularul psihanalizei este nesatisficitoare chiar pentru noi, dar trebuie si ‘rimanem la acest echivalent gi nu Ia altul, pentru cl pentru Self, care exprimi persoana in ansamblul ¢i, nu am gisit ceva mai potrivit. Ar putea fi Sinele, daca prin Sine n-am fi tradus deja nivelul inconstient. Sinteza teoretic’ a structurii aparatului psihic, a celor doua topici, articularea lor dialectic’, este ficutt de Freud in Metapsihologia. Dinamic, economic, structural Vom vorbi despre perspectivele de cercetare si de abordare clinica, despre perspectivele: economic, dinamic, structural. Prezentarea, abordarea metapsihologicd a unui caz — nu aceea anecdoticd (istorie de destin, de ex.) narativd sat ,traumatica” — implica toate aceste trei aspecte ale procesualitatit psihice concomitent in plan intrasubiectiv, intrapsihic, intersubiectiv, interpsihic. ‘Adesea aceste abordari sunt indisociabile in prezenta rea cli fenomene extreme: in agresivitatea psihoticilor, i maniacal, in starile depresive sau astenice. Nu ne putem opri in impulsuri, iar sentimentul nostru este cd suntem intotdeaun: prea slabi pentru o ford att de mare sau ci avem prea putin: cain marile de fapt o blocare a energici, sau rezultatul circulatiei ci aberante. Aspectul economic, vizibil in patologiile extreme, unde fine m: ales de forta conflictulit intrapsihtc, este evident $i important i momentele cheie din punct de vedere constitusional, al cresterii, al maturai, al dezvoltarii sistemului endocrin, in cadrul istoriei individuale cind il gindim in raportul psihic/constitutional (vom reveni). Aceste momente chefe sunt momente de schimbare de regim bio- logic, endocrin in primul rénd. Vorbim despre pubertate, despre menopauzi si despre andropauzi, etape in care aparatul psihic sau psihicul uman trebuie s@ faci faa unui travaliu suplimentar de claborare, Privind din aceast4 perspectivi, in afara de faptul ca, penteu noi, aceste momente sunt foarte fertile pentru observare, ele sunt momente extrem de vulnerabile pentru subiectul in cauzi, deoarece se poate intimpla ca nimic din ce alcatuia pani in acel moment un echilibru si nul mai poaté menfine, pe de-o parte, din cauza schimbirii economici libidinale, deci biologice, pe de alti parte, din insuficienta capacitate de elaborare, aici si acum, a . pentru ci, de exemplu, puber Tse acest aspect al eeonomi tinem cont in dentitate, de corespund atat punctului de vedere economic cit sic Din perspectiva economied, relafia eu obiectul extern si/sau pulsionat se dectind cx ajutorul conceptelor de investire, dezinvestire, contrainvestire si suprainvestire, Clinica vei va fi exemple in relafia de dragoste, de separare si de doliu, ca st in descrierea concepielor dinamice $i developmentate ca fixatia si defensa, Dinamica mintald, punctul de vedere dinamic porneste de la modelul fortelor in conflict. in ,Schita wnei psihologii stiinjifice Freud vorbea despre neuroni specializati in perceperea stimu externi, despre neuroni specializati in perceperea stimulilor interni a fost depasiti si conceptul de arc reflex nu mai este sul exhaustiv in explicarea functionirii psihice. El este v inuarea tensiunii ar trebui sk aibi ca rezultat diminuarea tensiunilor, doar ci lucrurile nu sunt atit de simple fa om, in funcfionarea primara, vom constata ci nu exist aproape nici 0 fort, nici un mecanism pus in joc care si se opuni descArcit Acesti caracteristici se pistreaz’ in functionarea la nivel neonstient, Primul mecanism care se constituie si in prototip este reftlarea originara, primara. Si lum ca exemplu crizele > 38 Vera Sandor sunt crize de care toati Iumea este constienta ct nu apartin functionarii normale". Dacd toati lumea stie acest Iucru, asta presupune ci toati lumea consider’ normal ca tendinjei la descircare automata si i se opuni contraforte. Forta de descircare in relatie cu contraforta de descircare constituie in esengé modul dinamic. Noi yom studia predominant contraforfele pentru ci, daca omul ar funciona numat pe principiul desedrcarit, at pldcerit, viaja psihica nu ar fi posibila, Un exemplu este cel al crizei clastice: 0 tensiune care se descarci complet nu mai poate produce sens decat eventual ulterior, in aprés coup. Ide altfel, pe acesti oameni fi poti auzi spunand fie cd nu fin minte, fie ci n-au fost constienti, fie ci nu sti apucat sau cd sunt bolnavi: amnezie, abolirea controlului si cenzurii Eului si constiinta eori motivele lor se vor constitui int-un inseamna deja ca acea energie nu mai éste liberd, ci este legata intrun sens, intro semnificatie, deci ci ea nu se mai descarci automat. Dar pentru ca sii exis i forje care inhibi doze energia_ceruti. de yute_ in niru a reziuma, punctul de vedere dinamic presupune luarea in consideratie a forfelor si contraforfelor care tai nastere in psihicil uman in scopul evitdrti tensiunit, presupune analiza Fé, defensd puse in joc pentru obtinerea homeostaziei, fie cd asta semnificd rezolvarea conflictului, ocultarea tui sau chiar prevenirea acestuta, Analiza dinamicii defensive intrapsihice face parte din travaliul analitic. Vom reveni atunci cand vom vorbi despre mecanismele de apirare. Punctul de vedere dinamic se constituie si ca 0 explicatie genetica in termeni- de: proces, dezvoltare, progres si regres. Acest punct de vedere se impleteste bineinjeles cu cel economic, Psihanaliza preia notiunea de energie, n-are cum altfel, si astfel toate fortele care tind spre descArcare poarti numele de energie impulsiva. de psthanaliza 39 analiza mu sustine deci, aga cum ar pirea la p a vedere, ci totul este instinctu: susfine ci partea non-instinctuali_a spiritului uman devine comprehensibifatuncl 7 influentei mediului exterior, a normetor culturale, Ceea ce poate cA nu stifi, nici micar din lecturi intamplitoare, sunt anumite aspecte legate de influenja relatiei intersubiective inci de la nagtere. Mediul exterior si normele morale pot fi extrem de usor infitigate si ele chiar ii sunt infitigate individului incepand cu gridinita, scoala... Existl insi o alti serie de norme de tot felul care nu sunt explicit infiyisate copihutui si care sunt preluate aproape ‘automat —asa cum vom vedea in identificarea primara -, automat si non-verbal de la parinfi. Si tuim de exemplu agresivitatea (acesta este un exemplu pentru influent nu atét a mediului cul- tural, a normelor morale, ci a relatiei intersubiective care poate constitui in interiorul individului o contraforfa Ia anumite descirciri). Agresivitatea, in general, nu este agreata, Si ne aplecim {ns asupra unui pirinte anume. Existi mai multe soiuri de paring unii pentru care, in raport cu persoana proprie, o atitudine agresiv’ poate avea semnificatia unei forje ce le intareste narcisismul gi, deci, cu toate ci vor pleda in fata copilului pentru 6 manifestare non-agresivi, vor fi extrem de incAntafi cind copilul lor se va apiira extrem de eficient, chiar agresiv, fafa de ceilalti copii si poate foarte frustrati daci acest copil nu ar avea reactii agresive. Veti intalni la pirinti ambele nedumeriri in consultatiile cerute pentru copiii lor. Copilul este mult mai sensibil la aceste atitudini latente, la stilul dinamic $i economic al périntelui decat la opfiunile ,oficiale’, care de multe ort creazd o falsd valoare. Ne putem intreba in ce malsurd copilul se identifica cu imaginea inconstienta a parintelui. “ re ar av un fel de manifestare agresiva. Poate ci mi io spune, dar 1 ei este putin mai activ, sau mai agresi nui mai comunica. Acest copi cd el devine mai agresiv exist o transformare neg a interactiunii afective cu mama sa. Putem spune cu grad de certitudine cA sunt create conditii intersubiective si inconstiente de stopare a manifestirilor agresive, Acest exemp! arati ci normele si valorile culturale au o influenta indirectdi asupra sublectivitayit numai trecand prin relatia de dependenja afectivi si vitald a copilului fate de paringi. Asadac, psihanaliza nu afirma ci totul este instinctual, dar ea poate demonstra prin observatie clinica si prin constructie teoretic’ faptul ca fenomenele mentale sunt derivatele instinctelor, ale proceselor primare, rezultatele unui travalin psihic. © data cu introducerea celei de a doua topici gia celei de a doua teorii a pulsiunilor, Freud introduce dimensiunea genctica si structurald a aparatului psihic prin numirea fnstanfelor — Sine, Eu, Supraeu a functiilor sia dinamicii lor. Abordarea structurali nsi nu incepe cua doua topica ci cu descrierea si cercetarea simptomului, a viselor, a organizarilor simptomatice, ale personalitatii, a inténfuirilor simbolice din asociatia liberd sau din dezvoltarea psihosextala, a punctelor nodale din dezvoltarea psihicd prin articularea diferitelor modatitaji de defensd, etc, Perspectiva structural descrie functionarea unui sistem cu paryi interdependente: structuri simbolice, structuri simptomatice, organiziri patologice, organiziti stadiale, ,pozitit" dup’ M. Klein, categorii de functionare: nevroticd, perversi si psihotici dup: J. Lacan, caracterizate printr-un ansamblu defensiv specific. Primele cercetari structurale freudiene apar in ,Schifa unet psihologii stiintifice” (1895) si in ,Jnterpretarea viselor* (1900). Prelegert de psihanaliza 41 Principtile functiondtrit psthice: placerii, homeostaziei, constantel, Mirvanei $i realitatii; Eros s¢ Thanatos cA comportamentul in 0 desfagurare automat, Isional presupune deja un travaliu psihic, in si reprezinte scopurile acelei pulsiuni, deci stinctual scurtcircuiteazi constientul. . Pulsiunea presupune un ic, presupune deja o contraforgl pentru a putea crea 0 imagine, pentru a putea si astepti, pentru a putea sti dai voie ref comportamentul fel incit u ‘ma in legiitur’ ima si a dou teorie a pulsiunilor, care arati de fapt in ce S. Freud sa strid vedere dinami apoi psihozele. este guvernati de céteva princip fizici: principi menfinerea echilibrului. Aceste principii veneau insi aparent in contradictie cu ceea ce Freud a numit principiul plicerii. S. Freud descoperi initial ci psihicul uman functioneazi dupa doui principii: principiul Pldceri si principiul Realitdfit. Principiul plicerii presupunea la ora aficmirii lui ca principiu de functionare psihicd, tendinta la descircare absolut. Descircarea absolut nu mai este insi un echilibru, inseamna absenti total de tensiune, moarte, Dandwsi seama de aceasta contradictie, Freud sia dat seama de asemenea ci principiul Placerit wu-este si nu poate fi sinonim cu principiul Nérvanei. Principiull Nirvanei ti spre aceasti absentii totali de tensiune caracteristici mai degrabi lumit anorganice, mori. Si spunem ci aceasti contradic 42 Vera Sandor observatie, Observafia este foarte la indemdnd daca nu esti pictima unei orbiri datorate refuldrii, denegdrit sau a altor mecanisme de defensd care au ca rezultat ocultarea realitafii psthic ‘S, Freud a observat, de exemplu, ca in comportamentul sexual cresterea de tensiune si mu diminuarea ci este cea care poate si provoace pind la un moment dat plicere. Apoi a observat si alte comportamente in care ciutarea excitatiei era evidenti. In toate epocile au existat forme de sport extrem, forme de sinucidere mascatd, ca si forme de catutare a excitafiet maxime in pericol Preud a observat c&, desi simplist vorbind, omul functioneazi dupa principiul plicerii, al diminuarii tensiunilor, de fapt acest Iucru iu se verificd in toate cazurile gi ci, inunele dintre cle, chutarca de excitatie este extrem de vizibilt, de prezenti ca de exemplu la depresivi, sau la cei care triesc dureros un vid interior. ‘Asimilarea principiult plelcerti principitdui Nirvanei ar presupune tendinta spre o absenfi totala de tensiune. Moartea si starea anorganica sunt cele pe care teoretic leam putea numi lipsite de tensiune, Astfel Freud a teoretizat prinul tip de conflict: intre pulsiune sexuali si pulsiunea de autoco..servare. jn acest caz ins ‘hu se puteau explica fenomene ca: sinuciderea, destructurarea, toxicomaniile, psihozele, reactiile terapeutice negative, nevrozele de destin, repetitiie etc. Cea ce majoritatea dintre noi, ca nevrotict ‘cumsecade, numeste plicere, aproape cl mu pare si existe sau si fie tolerati de o alta parte a oamenilor. Functionarea nevroticd nu poate fi un model in intregime generalizabil. in a doua teorie a pulsiunilor, atat autoconservarea, cat si sexualitatea sunt incluse, aga cum este $i firesc in pulsiunea de viata, in Bros, chiar daci in interiorul pulsiunii de viata ele pot intra uneori in conflict. Ce anume guverneazi atunci tendinga la fragmentare, Ia destructurare, ce contrazice fortele vietii? Putem spune ct principiul pltcerit, al homeostaziei, corespunde Erosulvi pentru cd tinde spre menginerea viului, iar principiul Nirvanei 4 de psi corespunde Thanatos-lui, in sensu! in care absenja totald de tensiune inseamnd stare anorganicd, inseamnd moarte. Veti gisi acest Iucru evident in cazul sinuciderilor, in toxicomanit, Ia reactia terapeutica negativa, fa un anumit stil de viata. La toxicomani, inposibilitatea de a suporta orice fel de fensiune ~ imposibilitate ajutatd de drog —duce pad la urmd la moarte. O veft (gsi mai pujin evident — aceasta dovadé a unei pulsiuni de moarte jin not — la cei care trdiesc de pe o 2 pe alta, care nu construtesc niciodatd nimic, care nu au planuri de viitor, cave sunt capabilt st facit din asta 0 ideologie, aceasta ideologie nefiind decat rajionalizarea neputinfel de a indura tensiunea wnei constructs. veti gisi sila poporul roman si anume, in aceastii extraordinars capacitate de autodistrugere pe care 0 da invidia, semn de functionare primitiva, arhaic Am auzit Ja Istanbul, la 0 intalnire internajionali, un banc care se referea la frapii nostri turci, dar cred ci ni se potriveste foarte bine si noua: ,.Dumnezeu, flind nevoit sa pedepseasca un om, o face cu pirere de rit, spundndui celuilalt: ce am sii iau fie o dati, vecinului iu am sic iau dublu, Ce vrei sii iau? lami un ochi." Acest banc arati forya distructivitayil din noi, deci forta care se opune tensiunii, constructiei, care se opune Erosului, Vorbim despre a doua teorie a pulsiunilor. ‘A doua teorie a pulsiunilor, este interpretata diferit in viziunea Kleiniana. of. Klein pune accentul mai mult pe dimensiunea agresiva, asimiland Thanatosul cu agresivitatea si situand pulsiunea de moarte la un nivel de dezvoltare primar. Acest lucru este pana Ja un punct corect. Dar din punct de vedere freudian, pulsiunea de moarte se opune continuu pulsiunii de viari si nu pare sé fie vorba atat de moartea concreti, cat de 0 forpi de destructurare care se opune tendingei de legare asimilata cu Erosul sau cu pulsiunea de viata. até deci cd lucrurile sunt complexe atunci cand vrem st descriem 6 persoani, pentru c& trebuie si 0 prezentim din foarte multe puncte de vedere, iar lucrurile se complica atunci cand avem dea face cu prezentiri de caz. In oricare dintre cazurt; unul dintre 44 Vera Sandor aceste puncte de vedere se impune deoarece, in functie de patologie, la 0 persoant este evident, in prim plan, ori factorul economic, ori cel dinamic ori cel structural. Este eeea ce ne se impune. Constitupional, veal, traumatic. S. Freud a afirmat ca limita an “Analiza se opreste in roca bfologiculu. Desigut, nu ps ci viaya psihicd apare prin transformarea biologicului si apoi st negi rolul acestuia, Echipamental biologic al individului este unul dintre factorii care contribuie, in ontogeneza Ini, la apariti fixatiilor. Vom reveni asupra acestui concept Roca biologicului, faimoasa expresie freudian’ nu ne permite ‘Si nu finem seama de una dintre limitele analizei, Parafrazindul pe Freud, voi adiuga ,roca realitétit traumei*. Realitatea si trauma sunt identice din punctul de vedere al solicitarii de travaliu psihic. Identice intre ele gi asemiinatoare cu exigenta de travaliu psihic de elaborare impusa de biologic. Analiza este limitati in aceste cazuri, in sensul ci realitatea si trauma nu pot fi anulate. Munca analistului in aceste cazuti este de a contribui la elaborarea sensului, este 0 munca aserminitoare cu preocuparea maternd primari, de continere, empatie si dezvoltare a Eului, roca A DOUA PRELEGERE Primele stadii ale aparitiet Eului / hilftosigkett, helplesness, detresd, neajutorare / dependentd / angoasd primara / traumatismul nasterit / filtru de excitafie / funcjie maternd/ confinere / preocupare maternd primara / senzorial, senzual, senzitiv / piele psihici / experienta de satisfacere / satisfacerea halucinatorie a dorinfei/ relatia de obiect arhaicd / Eu /non-Eu / proiecfie / introiectie / idemificare primara / identificare iproiectivd / comunicare simbivicd, fuzionata / Eu arhate / functionare arhaicd in stari limita si psihozd, investire narcisica, obiectuald, oedipiand, transgenerafionald. in partea a doua vom trece la analiza Eului arhaic, si vom descrie funcfionarea arhaicé. Veti avea astfel un instrument teoretic pentru infelegerea fincfionarii psihotice $i a cazurilor limitd, sau borderline. Este stiut ci aceasti patologie se sprijin’ primordial pe disfunctionalititi ale etapelor foarte primitive din istoria dezvoltati psihice a individului, din ontogeneza aparatului psihic. inainte de asta insi vom incerca un exercitiu de reprezentare, de imaginare, cle empatizare, vom incerca si descriem un nou miscut. Freud pornea de la ipoteza, controversatd ulterior, ci ave o schifi, 0 ebosi de Eu inca de la nastere, intrucat putem face aproape de Ja inceput diferenta intre intern gi extern. Teoretic, aceast ipotezit este foarte fertilé, dar poate fi contrazist de interpretarea observatiei clinice. \V.ag propune si vedem cam cum arati un sugar in prima lui lund de viafa. $i nil imaginim, nu doar daci este urat sau frumos, desi asta este cea ce vedem din exterior gi este cea ce observ, ca prim lucru, orice mami la copilul ci. in functie de cit de mult se iubeste ea pe sine, copilul este extraordinar sau absolut ingrozitor,

Potrebbero piacerti anche