Documenti di Didattica
Documenti di Professioni
Documenti di Cultura
Constela\ii
Constela\ii
diamantine
diamantine
Revist# de cultur# universal# Anul V, Nr. 4 (44)
editat# sub egida Ligii Scriitorilor Rom@ni Aprilie 2014
Stelian Gombo[,
George Filip,
Iulian Chivu,
Al. Florin }ene,
Janet Nic#,
Doina Dr#gu],
Florin M#ce[anu,
Isabela Vasiliu-Scraba,
Corneliu Leu,
Ion Pachia-Tatomirescu,
{tefan Dumitrescu,
Josef Czechowicz,
Gheorghe A. Stroia,
Dan Lupescu,
Nicolae M#tca[,
Ion Ro[ioru,
Antonia Bodea,
Emil Bucure[teanu,
Luca Cipolla,
Nicoleta Onica,
Jean Bleakney,
Ionu] Caragea,
N#stase Marin,
Daniel Marian,
Dominic Diamant,
George Petrovai,
Crengu]a Vi[inescu,
Petre Gigea-Gorun,
Virgil Ciuc#,
Mihaela Rotaru,
Mariana Zavati Gardner,
Beatrice Silvia Sorescu,
Mihai Horga,
Boris Marian,
Eugen Deutsch,
Elena Andreea Ion,
Constantin Miu,
Nicolae B#la[a,
Lauren]iu Or#[anu,
Leonard Ionu] Voicu,
Alexandru Aldea.
Fl. M ce anu - Parfum
2 Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine Anul V, nr. 4(44)/2014
POEME
ÎNVIERE
PASCALE
Bat clopotele peste Terra...
Pe trena stelei ce s-a dus; PA TELE Ne dojene te blând, f cuvinte
Sfin ind cu Duhul atmosfera:
i tie c din nou îl vom tr da,
Se-ntoarce pe p mânt - Iisus. sar din noapte trupuri de femei. Dar va veni la anul... i la anul...
Pruncii se mut -n vise de b rba i. i-n aleluia... ne va tot ierta.
Lua i lumin din lumin , Copacii urc -n cer - adolescen i
Uimi i de semnul cel divin. Iar mieii puri se vor sacrifica i. ...S -ntindem, lume, praznicul iubirii.
Doar puiul-Om, care se-nchin ,
În sufletele noastre - viu - rena te
În cartea sfânt e cre tin. Sorb caii stropi de Lun din fântâni Un Dumnezeu n scut spre suferin
i florile i p rile cânt . i-n ARA mea-i triste e - i e PA TE...
De Iuda se descre tineaz , O muzic cereasc ninge lume
Când fierbe neamul în co mar, i apele i mun ii se fr mânt .
Apocalipsa o scruteaz
Doar cel ce s-a n scut cu har.
LA SFÂNTUL GHEORGHE
Plute te-n crezul nostru o-ntrebare.
Cerul cu pui e o catapeteasm . de ziua mea m ninge i e cald.
Purt m poveri i bube rare, În graiul lumân rilor danseaz
Cu lumân ri de crez în mâini, mi-am pus z bunul i-o s plec spre via .
Smirna purificat în mireasm . sub pirostria sufletului ard
Dar tim c Dumnezeul - mare
Ne-mparte pe te, vin i pâini. câteva stele verzi - de diminea .
E clipa cea mai sacr - de credin
Când preo ii-L anun pe-Împ rat. Maria-mea mi-a es lat cezarul
Hristos a înviat!... t cere... - Hristos a înviat !...Lua i lumin ...
i d i c ma a la vecini. îmi pune-n palm galbeni i m duc.
- E-adev rat cre tini, e-adev rat! poate la noapte voi zvârli cu zarul
În noaptea sfânta, de-Înviere,
fim mai blânzi, i mai cre tini. i m-oi întoarce lefter - z vz uc.
Iisus coboar -n sufletele noastre
Pe aripi de petale de cais, la cârciuma din col ul unor doruri
Voi nu ti i oameni, ce gheene Iar noi îL mângâiem cu poc in
Ne ard prin negre pribegii... câ iva mai vechi prieteni m a teapt .
Pe r nile ce nu I s-au închis. i ei i eu - prin ale lumii zboruri
Afurisitele - migrene
le hulim, cât suntem vii. ne-am dumirit c via a nu e dreapt .
Iulian CHIVU
(membru USR)
Complexitatea simbolurilor din mitologia . Curând, consecin ele începur s apa- lui de a judeca în contextul absolutiz rii
grecilor atest totodat i viabilitatea, gene- . În casa lui Epimetheus se afla un vas libert ii, ceea ce ofenseaz i mai mult va-
ralitatea i rezisten a în idei a structurilor mare, în care fuseser închise toate relele nitatea lui Zeus. Neputin.a acestuia de a- i
acestui tip de gândire, fapt observat cu o de care lumea fusese ferit pân atunci. mai recupera suprema ia despotic se în-
aten ie special de filosofia occidental , de Nimeni nu îndr znise s îi ridice vasului toarce f m sura ra iunii mai întâi împotriva
literatura clasic european , de artele capacul cel greu. Pandora, dorind îns cu subiectului dar i asupra obiectului civiliz rii.
plastice, de muzic . Cum din Grecia ne vin în dinadinsul s iscodeasc totul, descoperi Trufia î i g se te ecoul în Pandora, ca disi-
Europa începuturile i temeiurile filosofiei - vasul i toate relele se rev rsar în afar , mulare perfid a mâniei radicalizate. R ul pe
scolastica a accentuat aceast idee -, cate- singura care r mase în untru fuse speran- care aceasta urmeaz s îl produc scap de
goriile filosofiei aristotelice nu au ocolit Bi- a, peste care Pandora r sturnase capacul sub controlul oamenilor: R ul este totdeauna
nele i ul, aprofundate mai târziu de clasicii la loc. De atunci, se spune, relele au umplut absolut ca finalitate, pe când Binele este doar
filosofiei germane, asupra lor insistând în mântul i apele, iar oamenii nu se mai secven ialitate. Din aceast perspectiv , în-
chip special Nietzsche. A aminti Die Geburt pot ap ra de ele, fiind lipsi i de orice posi- elarea lui Epimetheus este cât se poate de
der Tragödie (1872), dar mai ales Jenseits bilitate i de speran . lesnicioas , cu toat prevenirea lui Prometeu.
von Gut und Böse (1886). Epica oral i marile ul material pricinuit de Prometeu tru- Ea se face în subsidiarizarea Frumosului i
epopei ale Greciei clasice au valorificat în fa ului Zeus nu a fost mai mare decât în- pe considerentul c sim ul tragicului cre te
cele mai comune valen e destinale aceste idei fruntarea, decât îndr zneala de a i se împotrivi i descre te în raport invers cu senzualitatea,
de la Pandora la Oedip, de la Orfeu la Niobe, i de a-i jigni astfel vanit ile suprema iei. ca s parafraz m o idee a lui Nietzsche4;
de la Meleagros la Cadmos ori Midas etc. În Nici pedeapsa cumplit , aplicat direct ero- Epimetheus nu are sim ul tragicului fiindc
mod curent asociem numele Pandorei cu for a ului civilizator, nu l-a putut satisface pe crudul este orbit de senzualitate. S nu uit m c
simboliz rii r ului generic, uneori f a cu- olimpian i atunci a hot rât s se r zbune i Pandora a fost creat ca s în ele ra iunea
noa te toate datele mitice legate de aceast pe complicii lui Prometeu, pe muritorii de cu str lucirile ei care ispitesc doar senzua-
crea ie vie a lui Hefaistos, la porunca lui rând care au cunoscut astfel beneficiile fo- litatea: Hefaistos trebuie s fac dintr-un
Zeus. cului, ale naviga iei i ale multor me te uguri amestec de lut i ap o fecioar cât mai
St pânul fulgerelor, dup r pirea fo- cu care i-a deprins eroul contra voin ei zeilor. frumoas posibil, cu farmece în el toare.
cului sacru de c tre Prometeu pentru a fi Dar, cum spunea Nietzsche1, „nicio fapt nu Pallas-Athena o înzestreaz pe aceast cre-
dat în slujba muritorilor, se r zbun nu nu- poate fi nimicit : cum s-ar putea s dispar atur cu ve minte str lucitoare, Afrodita o
mai pe titan, în chip direct, ca pe orice r u- prin pedeaps !” i totu i zeul î i arat limitele binecuvânteaz cu farmece femeie ti ade-
tor, ci i pe oamenii vinova i de a se fi recurgând la pedeaps , ceea ce face ca în menitoare i Hermes îi d agilitate min ii.
împ rt it din binefacerile civilizatoare ale jurul eroului totul s se prefac în tragedie, Pandora este, prin urmare, o creatur p mân-
înv turilor lui Prometeu; me te uguri, cum observa acela i Nietzsche2, eroul având teasc cu des vâr ire zeiasc ; fusese lucrat
arte, naviga ie i alte taine ale cunoa terii. curiozitatea grav de a stârni în egal m sur de Hefaistos ca o oper de art , dar care prin-
În el ciunii cu care titanul îl ru inase pe i Binele, dar i R ul. Dac Prometeu nu avea de via prin voia lui Zeus i cap feminitate
marele Zeus, acesta îi r spunde tot cu o în- acest merit, toat fapta lui ar fi fost doar dram senzual prin atribute de la Afrodita, apoi î i
el ciune. Îl pune pe Hefaistos s fac dintr- satiric . Ceea ce se întâmpl cu Pandora se adaug agilitatea min ii de la Hermes i str -
un amestec de lut i ap o fecioar cât mai înscrie de fapt într-un complex al propriilor lucirea hainelor de la Athena. Observ m c
frumoas posibil, cu farmece în el toare. limite pe care Zeus îl tr ie te îndelung i de Hermes îi d femeii agilitatea min ii nu îns i
Pallas-Athena o înzestreaz pe aceast aceea mânia lui se revars i asupra muri- ra ionalitatea ei, situa ie valabil din câte tim
creatur cu ve minte str lucitoare, Afrodita torilor de rând în fa a c rora se vede ru inat. i în cazul Evei care are i ea agilitate a min ii
o binecuvânteaz cu farmece femeie ti ade- adar, pentru o daun moral evident i în clipa când se las ipitit de curiozitatea
menitoare i Hermes îi d agilitate min ii. ireparabil el este gata s condamne îns i grav a cunoa terii, dar nu are i ra iunea de
Dup ce fuse preg tit pentru a fi trimis umanitatea care se îndrept ea prin Prometeu a prospecta interdic ia. Cele dou femei des-
în lume, fecioara primi numele Pandora la judecata folositoare a lucrurilor, ca s fo- tinale devin din aceast perspectiv simbo-
(toate darurile; pan+doron). Atunci fuse losim o expresie a lui John Stuart Mill3. Ori luri malefice; Pandora este predestinat pro-
menit de Zeus s aduc oamenilor toate eroul se dovedise ca libertate absolut prin lifer rii R ului categorial, iar Eva devine prin
nenorocirile posibile. El hot rî s o duc spirit în chip hegelian. Prometeu era con ti- sl biciunea ei constitu ional neprev toare
pe Pandora lui Epimetheus, fratele lui Pro- in a criterial de a fi; demnitatea lui îl opune i de aici, orice s-ar spune, la fel de malefic .
meteu. Titanul îns preveni asupra acestei autorit ii oarbe a zeului f a se fi dorit Pandora era din capul locului un artificiu
în el ciuni, dar nimeni nu-l mai lu în sea- adversarul acestuia decât prin sensul libert ii
Anul V, nr. 4(44)/2014 Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine Anul III, nr. 5(21)/2012
7
în el tor f cut s deschid doar vasul din
Al. Florin }ENE
care relele, adic R ul prin speciile lui, se (Academia Rom@no-American#)
spândeau în lume f posibilitatea de a
mai fi puse vreodat sub obroc. Nu inten i-
on m aici s specul m pe ideea p catului
primordial, dar trebuie s re inem doar c ,
Fiecare lecturã
similar, f a interesa cumva problema con-
comiten ei sau a succesivit ii celor dou
a unei c[r\i
exemple, irevocabilul se produce i într-un
caz i în cel lalt. În cazul Vechiului Testament
nu se pierde totu i ansa iert rii, speran a,
re@înnoie]te textul
fiindc Dumnezeu d omului Decalogul; a
doua ans . Pandora închide îns speran a
@în imagina\ia
sub capacul aceluia i vas i astfel R ul pro-
dus de ea este ireversibil. Din aceast cauz
cele dou simboluri nu se pot suprapune în-
noastrã
tocmai i ele r mân s se manifeste din cauze
diferie i în sensuri care diverg la un moment
dat, dup ideea matematic a mul imilor in-
tersectate. În elarea lui Epimetheus, ca i cea
În general, biblioteca este o lume v zut ate, c latina are o distinc ie aparte la care
a lui Adam, se face doar în numele sl bi-
prin miile de ochi ale autorilor. Iar Emerson aspir toate limbile ap rute dup aceea.
ciunilor fiin ei sale, a lipsei sale de circum-
spunea c este un cabinet magic în care exist În concluzie, aplic m la limbi categorii
spec ie, a credulit ii i a comple irii lui sen-
multe spirite vr jite. În elegem lumea prin estetice. În general, se presupune, în mod
zuale. Fiin prea slab ra ional i prea pu-
ochii autorilor i prin spiritul de percepere al eronat, c limbajul corespunde realit ii -
ternic emo ional , Epimetheus uit de aver-
cititorului. Când citim o carte, este o întâlnire acest fapt atât de misterios c ruia îi spunem
tismentul lui Prometeu; fiin etic i ra i-
a acesteia cu cititorul s u, atunci se declan- realitate. Dar, limbajul este altceva. Este o
onal , demn i tenace. Structura simbolului
eaz actul estetic. Altfel cartea este un obi- crea ie estetic . Nu este nicio îndoial , do-
de aceast dat este exclusiv feminin , f
ect mort. Îns , remarc m c aceea i carte se vad este c atunci când studiem o limb ,
a asocia maleficul individual genului c ruia
îi apar in de fapt i femei virtuoase: Penelopa, schimb , din moment ce noi suntem în per- când suntem obliga i s vedem cuvintele de
Antigona, Andromaca i multe altele. În ce manent schimbare. Vorba lui Eminescu din a-proape, le sim im ca fiind frumoase sau nu.
sur Pandora este doar un pre al p ca- Glossa: „Vreme trece, vreme vine/ Toate-s Este ca atunci când studiem o limb , când
tului, o moned de schimb? E greu de spus vechi i nou toate”, sau cum zicea Heraclit: aprofund m cuvintele i gândim c acest
dac prevaleaz pre ul sau mijlocul, ori pre- „Omul de ieri nu este omul de azi, iar cel de cuvânt este urât sau cel lalt frumos, acesta
valeaz i de aceast dat furia zeului trufa . azi nu va fi cel de mâine”. Iar dac noi, cititorii, este greoi...
Tradi ia i literatura clasic au consacrat-o ne schimb m necontenit, pot spune c fie- Croce spunea c poezia este o expresie
pe Pandora în chip nedrept i cu mult u u- care lectur a unei c i, fiecare recitire, fiecare i pentru faptul c un vers este o expresie i
rin ca surs a R ului. Judecata i memoria rememorare despre aceast carte în imagina- fiecare din p ile din care este alc tuit ver-
colectiv au f cut abstrac ie de lipsa ei de ia noastr reînoie te textul. sul, fiecare cuvânt, este expresiv prin sine
ra iune: Hermes i-a dat doar agilitatea min ii, Când eram la vârsta de 14 ani citeam cu însu i. Poezia este întâlnirea cititorului cu
nu i ra iunea ei. Ca i Eva, Pandora ac io- pl cere c ile lui Jules Verne, iar la 21 de ani cartea, lectura c ii, descoperirea c ii ca
neaz instictual, feminin, i deschide vasul „Martin Eden”, de Jack London. Carte pe text i nu ca obiect. Exist alt experien
doar din curiozitate genuin , f vreo culp ; care am citit-o pân la 30 de ani de cinci ori. estetic i anume momentul, destul de sur-
nici m car cea a complicit ii. Pandora este Azi, nu mai am acelea i emo ii estetice la prinz tor, în care poetul concepe opera, în
doar un misionar incon tient al zeilor. R ul ile au-torului romanului „Insula misteri- care el descoper sau inventeaz opera.
se afla deja în lume, dar ca poten ial numai. oas ”, iar romanul „Martin Eden” nu m mai Bradley spunea c unul din efectele po-
Epimetheus inea sub sechestru acest poten- îndeamn la experien e scriitorice ti. eziei este s fie acela de a da senza ia, nu de
ial, îns nu este destul de prev tor cu el; În concluzie i o carte, nu numai noi, poate a fi g sit ceva nou, ci de a ne fi amintit ceva
folclorul multor popoare a valorificat acest mit fi considerat „râul schimb tor”, de care uitat. Când citim un poem bun, s zicem
i a dat prin basme interpret ri ilustrative ace- cea vorbire Heraclit. „Castelul” de Alexandru Macedonski, gân-
luai i simbol al declan rii r ului poten ial Aceast constatare ne poate conduce la dim c i noi am fi putut s -l scriem dup ce-
închis în lada recompensei sau nuca misterelor doctrina lui Benedetto Croce - i anume ideea am v zut Castelul Bran, deci acest poem
ori înc perea interzis de unde se declan eaz literatura este expresie. Iar aceasta ne duce preexista în noi. Astfel, ajungem la defini ia
irezistibil r ul individual, cel al eroului. la o alt doctrin a criticului italian, care, platonian a poeziei: „Acest lucru ginga ,
spune: „dac literatura este expresie, iar lite- înaripat i sacru”.
1 a gr it-a Zarathustra, Ed. Antet, f.a., p.120 ratura este alc tuit din cuvinte, atunci i Când poezia este ceva ce se simte, la fel
2 Dincolo de Bine i de R u, Ed. Humanitas, Buc., limbajul este un fenomen estetic”. i proza, i dac cineva nu o simte, dac nu
2007, p. 92 Spunem, spre exemplu, c spaniola este ave i sentimentul frumosului, dac o relatare
3 Despre libertate, Ed. Eminescu, Buc., 1996, o limb sonor , c româna o limb semiso- nu v stârne te dorin a de a ti ce s-a în-
p.53 nor , c rusa î i formeaz cuvintele în cerul tâmplat dup aceea, atunci acel autor nu a
4 Dincolo de Bine i de R u, p. 93 gurii, c engleza este o limb cu sunete vari- scris pentru dumneavoastr .
8 Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine Anul V, nr. 4(44)/2014
Janet NIC~
(membru LSR)
I
Doina Dr gu : Poete, fiindc azi e întâi aprilie, te întreb direct: ce Otenia. i ce-au f cut ei? Rebreanu ne spune c au dat foc la ni te
tii tu despre n stru nica p leal de 1 aprilie? conace i au violat-o pe boieroaica NADINA. Crime de omor n-au
George FILIP: tiu c aceast pl cut fars este o glum foarte prea s vâr it. Când au ajuns la por ile Capitalei, orânduirea a asmu it
bun , dac este bine plasat i ticluit în limitele bunului sim armata pe ei. De trist amintire este faptul c printre pu ca i s-a aflat
cet enesc. Subliniez aceasta fiindc uneori sub masca glumei, a i ofi erul Ion Antonescu. Cifra oficial a mor ilor a fost de vreo 400
lelii, unii dintre n stru nicii concet eni întacâmeaz glume de i ceva. Comuni tii au umflat cifra la 11.000! ... i t lugul istoriei i-
prost gust - b nii. P leala aceasta tradi ional , la români, a a urmat traseul diavolesc.
înc lzit sufletele multora înc din regalitatea preistoric a prunciei
mele, prin ar a comunismului - i se poart i acum - când ara IV
geme i baba se piapt ... D.D.: Cu evolu ia omului, cum stai, Poete?
D.D.: Prin Canada voastr se poart p leala? G.F.: Darwin i concluziile lui sunt doar discutabile observa ii ale
G.F.: Da. Dar ei au o expresie intraductibil . Aceasta ar însemna, în evolu iei. Savantul, în laboratorul lui din Galapagos, a tras doar unele
traducere liber , c ... cineva i-a pus o gâsc pe b tur ... concluzii limitate, pripite. Om fi mers noi cândva în patru labe, om fi
D.D.: Tu umbli cu p leala? avut noi cozi, ne-am ridicat noi cu greu pe vertical , l rgindu-ne
G.F.: Desigur, mint lumea c sunt un POET TOTAL. orizonturile, dar din maimu nu ne tragem. NU!!! Este o p leal pe
D.D.: i te crede careva dintre milioanele de pietoni? care nu a-nghi it-o chiar toat suflarea planetei. Sunt multe de spus,
G.F.: Mai toat lumea, de aceea to i îmi zic POETUL dar nu v ofer eu ast zi chiar toate acumul rile, teoriile mele despre
originea omului pe P mânt - indiscutabil: Divin i mai ales
II extraterestr !
D.D.: Acum te provoc cu o întrebare n stru nic : ce tii despre
clonare? V
G.F.: T enie mare, stimat Doina. Povestea asta cu clonatul D.D.: Dar despre HOLOCAUST ce ai de zis?
contaminase planeta acum câ iva ani. Toat lumea dorea s cloneze G.F.: Despre care vorbe ti, al lui Hitler, sau despre cel al
toat lumea. Vroiau s cloneze chiar fiin a uman , adic s -l concureze monstruosului Stalin?
pe Dumnezeu - dr gu ul. D.D.: i... îmi r spunzi cu o întrebare?
D.D.: i?! G.F.: Da! Î i voi spune sincera mea p rere când opinia public
G.F.: Sta i bre cumin i, îi calmam eu pe de-a rândul. Noi suntem deja interna ional va condamna ambele holocausturi. Pân atunci v
clona i... de multi or. Cum a a?, m -ntrebau pseudo-savan ii de recomand s -l reciti i pe filozoful german MALTHUS.
ocazie. P i, dup cum bine ti i din Sfânta Biblie, Dumnezeu n-a D.D.: ti cam confuz, nu tii sau te temi de un r spuns cert, stimate
fecundat pe nimeni. EL i-a f cut pe ADAM i EVA, i-a trimis în Poet?
EDEN, ace tia au mu cat din fructul oprit i de atunci ne tot clon m, G.F.: Prezum iile tale sunt nule, stimat doamn . În CONSTELA IILE
c-am împânzit p mântul! noastre DIAMANTINE nu încap deocamdat miile de pagini prin
D.D.: Dar de ce l-ai numit întâi pe Adam? care a încerca s elucidez întreb rile tale atât de grele...
G.F.: Daida-haida, madam, vrei s-o lu m de la cap t cu Oul sau G ina? D.D.: Deci... nu vrei s -mi r spunzi!
G.F.: Deci... nu am timp i chef s i r spund!
III
D.D.: Cum sunt, dup tine, Poete, românii de acas i de VI
pretutindeni? D.D.: Ce este POEZIA?
G.F.: R spunsul îl tiu i eu de la fratele Eminescu. Românii sunt G.F.: Poezia este un morb de origine Divin , care odat ce i-a
ni te oameni blânzi care- i ap s cia i nevoile i neamul. contaminat corpul i spiritul, nu te iart pân nu te transform în
D.D.: Dac -i a a, de ce au pornit r scoala din 1907? statuie.
G.F.: Exact din s cie... Totul s-a petrecut într-o conjunctur propice D.D.: Chiar a a?
i interna ional . În 1905 a fost a at revolu ia din Rusia. Activi tii G.F.: Da. Am citat din r posatul meu frate, poetul Stelian Filip. i...
timpului i-au stârnit lesne pe rani. La noi, marii latifundiari erau despre mor i - numai binele.
boieri români. Arenda ii îns erau lifte p gâne. i ace tia, de fapt, îi D.D.: Dac zici c-a a a zis nea Stelian, zic i eu c e bine ce-a zis,
exploatau crunt pe rani. Masele s-au r sculat mai întâi la când a zis, ce-a zis.
FL MÂNZI, în Moldova, apoi pârjolul s-a întins spre Muntenia i G.F.: Am sc pat?
10 Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine Anul V, nr. 4(44)/2014
Florin M~CE{ANU
VII
D.D.: Nu! Ce zici despre actuala încordare geopolitico-fizic -
militar aproape interna ional ?
G.F.: Sper c nu m pui s iau eu toat planeta în bra e i s
descocle enesc acum toat istoria lumii?!
D.D.: Nicidecum. M refer la pehlivanul de PUTIN.
G.F.: Pe tabla de ah a Rusiei a pune doar trei mari tartori esen iali.
D.D.: De ce doar trei?
G.F.: Fiindc m rezum la cei mai mari rinoceri ai expansionismului
rus prin istorie. UNU: PETRU cel MARE a declan at acapatorismul
rus de teritorii cam prin epoca lui BISMARK, al Germaniei, care,
concomitent, i el dresase tot în acest sens REICHSTAGUL. i este
bine cunoscut c aceste dou puteri i-au rânjit prin istorie
dintotdeauna. Pentru elucidare, citi i sau reciti i TESTAMENTUL
lui PETRU cel MARE. DOI: STALIN i-a împu cat t tucul- ar, dar
testamentul i l-a p strat bine în carâmbul cizmelor duhninde... Fostul
Francisco de Goya
ho de cai i-a p lit lesne, la Yalta, pe naivii Roosvelt i Churchil.
30 martie 1746. În provincia Aragon, în apropiere de Zaragoza,
TREI: Acest PUTIN este urma ul i hibridul cel mai reu it al înainta ilor într-un c tun pe nume Fuendetodos, se na te Francisco Jose de Goya
i. PUTIN este viclean, bine dotat militar, prev tor, diplomat i... y Lucientes. Este una din acele figuri care, brusc, f leg tur cu
mai ales obraznic pân la impertinen . El nu respect legi, conven ii, trecutul imediat i f urm ri apropiate, ci ca o explozie a destinului,
tratate interna ionale. Simultan i-a p lit pe yankeul Obama, pe nesc în cursul istoriei Spaniei, reliefându-se cu o for intrinsec
madam Margareta a Germaniei i pe francezul Hollande. S-a ales cu i absolut . Goya provine dintr-o familie modest . Î i face clasele
acapararea Crimeii. Acum st cu labele pe hotarele Ucrainei... i le-a primare în Zaragoza dup care patru sau cinci ani, î i face ucenicia în
promis marilor lideri naivi ai planetei c nu se va n pusti asupra ei, atelierul lui Jose Luzan y Martinez, un pictor mediocru colit in Italia
la Neapole. C tore te mult în Italia unde ia contact cu pictorii vremii
dar te pui cu bol evicul?!? i se reîntoarce în ar prin 1771 deja format. Se c tore te, începe
D.D.: Poete, ...crezi c va fi r zboi? primeasc i comenzi, î i face rela ii i ob ine primele succese. Î i
G.F.: Nu va fi un r zboi total sau final, cu multe pac-pac-uri, ca în rge te repertoriul tematic, aducând în prim-plan scene din via a
primele dou . Dar va fi un par ial cataclism terestru - economic i maselor largi, cu preocup rile, portul popular i tradi iile lor. E o not
politic - care va marca un nou început UMAN pe strâmta noastr personal a lui Goya aceast preferin pentru vulgar, ca i dispre ul
TERRA. pentru maniere, dar o asemenea atitudine este în acord cu gustul
D.D.: i cu marii mah ri ai planetei ce se va întâmpla? dominant al societ ii spaniole din a doua jum tate a secolului al
XVIII-lea.
G.F.: To i, ca noi to i, vor r mâne ni te bie i pioni, mai mult sau mai Geniu complet, de o agilitate, de o curiozitate i de o fecunditate
pu in huli i, pe tabla de ah a istoriei... AMIN! monstruoase, Goya este i un mare portretist. Pictor al Cur ii, ca i
Velazquez, a pictat regi, prin i, gentilomi i doamne nobile i o întreag
Convorbire telefonic Montreal- Craiova, galerie de personaje importante sau de prieteni i cunoscu i. i
1 aprilie 2014. aceasta, când cu gra ie i afec iune, când cu ironie i cruzime, tot-
deauna cu un ochi p trunz tor i cu o mân capabil de toate per-
forman ele picturii.
Goya este o figur simbolic pentru Spania, de vreme ce a dat
glas durerii i mâniei poporului spaniol în r zboiul s u de inde-
penden imortalizând scena de execu ie de la 3 mai 1808, în tragica
ei s lb ticie, cel mai teribil strig t scos de Spania, al turi de Guernica
lui Picasso.
O nenorocire îl love te pe nea teptate: surzenia. Devine retractil,
nuitor, irascibil, îns acest lucru îl elibereaz , ajutându-l s se des-
copere atât pe sine, cât i adev rata fa a lucrurilor. Din observa ia
direct a realit ii i din tr irea acut a celor observate, începe s
prind chip un univers de co mar populat cu fiin e fantasmogorice,
de mon tri i de vr jitoare.
În lucr rile de cabinet care vor urma, artistul d frâu liber capri-
ciului i inven iei. Odat cu schimbarea tematicii i viziunii, Goya î i
schimb brusc i tehnica. Începe s capete din nou încredere în
Goya - Autoportret
Dup ultima vizit pe care filozoful Constantin Noica i-o f cuse cu gândul la Blaga i la Heidegger (citi i când erau în mare vog , prin
la Monaco, George S ndulescu i-a amintit c unchiul s u Noica îi anii treizeci), într-o conversa ie din 1982 Cioran întâi accept c exist
spusese despre Emil Cioran c e singurul om care nu „face termeni noi din filozofie cu darul de a revela aspecte necunoscute
impostur ”, nu vorbe te despre lucrurile pe care nu le st pâne te, ale realit ii, apoi semnaleaz riscul dep rt rii de realitate pe care o
întotdeauna Cioran a tiut mai mult (1) decât a etalat verbal sau în atrage dup sine tehnicizarea limbajului filozofic practicat în exces.
scris (Noica Anthology). În jurnalele de tain ale lui Emil Cioran Ceea ce nu înseamn c încetase a pre ui vreuna din cele dou c i
publicate de Simone Boué la Gallimard g sim o nota ie despre „Papa (filozofia i arta cuvântului) pe care mersese el însu i în c utarea
existen iali tilor” pe care el îl considera lipsit de profunzime: „Ce realit ii ultime pe care a experimentat-o în câteva momente de gra ie.
qui me gêne chez Sartre c’est qu’il veut toujours tre ce qu’il n’est Ca i pentru Nae Ionescu, pentru Cioran filozofia era, mai presus de
pas” (Cioran, Cahiers. 1957-1972, Gallimard, Paris, 1997; Avant- orice, „experien personal ”, tr ire nemijlocit .
propos de Simone Boué, p. 489). Mai afl m i observa ia ( inând de La treizeci itrei de ani îi scria faimosului autor al Cenzurii
domeniul „gândirii desf urate” la care Cioran ar fi renun at de mult, transcendente c este într-atât de cucerit de „o pasiune profetic de
dac ar fi s ne lu m dup ni te afirma ii ale sale în care punea Vechi Testament” încât î i simte umbrit bucuria pentru idei filozofice
aforistica, gândirea condensat , deasupra filozofiei care necesit noi. Incapabil de a uita de sine, odat intrat pe t râmul ideilor î i
argumentarea ideilor): „J. P. Sartre écrit sur la mort: la non-valeur percepe în mod fatal prezen a subiectiv . De aceea lumea ideilor ar fi
la plus absolue. La formule est fausse également quant au fond et ajuns s -i trezeasc melancolii în loc s -i lumineze gândirea (Cioran
à la forme. On ne peut pas dire: le plus absolu; c’est comme on tre Lucian Blaga, 1iunie 1934, Muenchen). La aptezeci apte de
disait: le plus infini. Quant à dire que la mort est une non-valeur ani Cioran îi decriptase Sylviei Jaudeau a a-zisa lui renun are la
c’est une pure absurdité” (p. 507). Simone Boué î i amintea c la filozofie ca urmare a imposibilit ii de a g si la Kant urma vreunei
moartea lui Sartre - cel cu „mâinile murdare” (Les mains sales), cum sl biciuni omene ti. Mai târziu aceast idee cap un aspect mai
scria Horia Stamatu în rev. „Punta Europea” (Madrid, nr.1/1956, pp. tran ant: to i profesorii universitari de filozofie ar fi „pl ti i ca s fie
9-21, www.filosofia.org/hem/dep/pun/ta001009.htm) despre figura impersonali” (1992).
discutabil a ra ionalistului francez sus inut de Moscova -, ar fi vrut Citind în prim vara anului 1967 o Arheologie a tiin elor umane
i Cioran s pun (printre multele coroane depuse la mormântul lui J. (carte de succes analizat în 1988 de studen ii belgieni la un seminar
P. Sartre) un mic bilet pe care s scrie doar atât: „Mul umesc”, iar la special), „pesimistul de serviciu al unei lumi în declin” (cum îl cata-
semn tur s treac „Moscova”. logase Petre ea, bunul s u prieten din România) se distreaz pe
În Caietele din perioada 1957-1972, Emil Cioran noteaz rolul seama lui Michel Foucault observând cum acest filozof modern inea
avut de lectura lui estov în decizia sa de a renun a la filozofie i epateze auditoriul ( i cititorii) cu expresia „finitude anthropo-
(„Chestov m’a libéré de la philosophie”, 7 mart. 1967). Spre sfâr itul logique” ori ce câte ori ataca în Les mots et les choses (1966) problema
vie ii credea c trebuie s începi cu filozofia, apoi s te desprinzi de nimicniciei omului („misere de l’homme”, precizeaz Cioran). Autorul
ea, tinzând c tre adev ratul scop al filozofiei care este în elepciunea derii în timp (La chute dans le temps, Gallimard, Paris, 1964), titlu
(Convorbiri, Bucure ti, 1993, p. 254). La Heidegger i-ar fi pl cut care trimite la gândirea lui Nae Ionescu (2), remarc citindu-l pe
latura kierkegaardian , nu cea husserlian (op. cit., p. 25). De i Foucault (profesor universitar r pus de SIDA în 1984, la 58 de ani)
Husserl (audiat de Nae Ionescu) nutrea convingerea c fenomeno- dintre toate imposturile, cea mai rea este cea a limbajului (3).
logia ar face problematic diferen a dintre ra iune i credin . Poate
12 Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine Anul V, nr. 4(44)/2014
(4). În iunie 1990 Cioran era înregistrat (vezi Radu Portocal , Cioran:
Editorul parizian pune acest lucru pe seama pudorii, elegan ei sau Sfâr itul furat, în vol. Emil Cioran în con tiin a contemporanilor
chiar a scepticismului s u (C. Tacou în vol.: Cioran, 12 scrisori de pe din exil, Bucure ti, Criterion Publishing, 2007, p. 257-262) spunând c
culmile disper rii, Cluj-Napoca, 1995, p. 123). îi este imposibil s i imagineze o universitate f Nae Ionescu (vezi
(2). Vezi capitolele despre „C derea în timp” în vol.: Isabela Vasiliu- vol.: Nae Ionescu în con tiin a contemporanilor s i. Cresto-ma ie de
Scraba, Metafizica lui Nae Ionescu în unica si în dubla ei înf are, G. St nescu, Bucure ti, Criterion Publishing, 1998, p.116-120).
Ed. Star Tipp, Slobozia, 2000, http://www.isabelavs.go.ro/Nae_ (5). La vremea când Petre ea (care f cuse nevinovat 13 ani de
Ionescu/CUPRINS.html, precum si cele scrise despre Cioran în ca- deten ie politic , pedepsit retroactiv pentru fapte care la data s -
pitolul Isabela Vasiliu-Scraba, «Ideile -un decor variabil în opera vâr irii nu constituiau infrac iuni) era h ituit de Securitate, Emil
lui Emil Cioran», http://www.isabelavs.go.ro/Discip/CAP8.html, Cioran î i amintea de el într-o scrisoare c tre Noica. Pe 13 iulie 1970
din volumul bilingv ce se g se te în mari biblioteci europene si el îi povestea lui Noica de anii când, bursier la Berlin fiind, s-a întâlnit
americane: În labirintul r sfrângerilor. Nae Ionescu prin discipolii cu Petre ea, cu care, într-un grup de prieteni, va concepe în 1935
i: Petre ea, Emil Cioran, C. Noica, Mircea Eliade, Mircea Manifestul Revolu iei Na ionale (recenzat de D.C. Amz r în
Vulc nescu i Vasile B ncil , Editura Star Tipp, Slobozia, 2000, „Vestitorii”, an I, nr. 4/1936), pe care nu numai c nu l-a semnat, dar
pp.36-56, sau la http://www.isabelavs.go.ro/Discip/discip.html. Pe 4 chiar i-a repro at lui ea c i pune semn tura al turi de „Ioan
febr. 1937, dup câteva conferin e la Var ovia i Lemberg, Nae Cr ciunel i Ghe. Tite” (Cioran). În anul când, prin Rostirea filozofic
Ionescu vorbe te studen ilor s i bucure teni despre unitatea fiin ei româneasc (Ed. tiin ific , Bucure ti, 1970), Noica repunea în
(/existen ei) perceput în actul credin ei religioase, referindu-se la circula ie dup un sfert de secol idei ale filozofului Mircea Vulc nescu
gândirea a c rui obiect, prin nemijlocit tr ire, devine îns i existen a (nume pe atunci absolut interzis de cenzura comunist ), Cioran i-a
(sau unul) despre care „nu se poate spune nimic nefiind nici o amintit de greutatea pe care a avut-o la Berlin s vorbeasc din nou
categorie deasupra ei” (Tratat de metafizic , 1936-1937, p.99; Anton germana, dup „blocarea” i „sufocarea” limbii lui Goethe prin „limba
Dumitriu, Istoria logicii, 1975, p. 149, precum i Isabela Vasiliu- noastr vorbit cu verva savant ” a lui ea (Cioran c tre Noica în
Scraba, Unitatea fiin ei. Un obscur pasaj din discursul platonic vol. Scrisori c tre cei de-acas , Bucure ti, 1995).
asupra «unului» i considera iile lui Nae Ionescu despre «nimic», (6). Vezi Isabela Vasiliu-Scraba, La centenarul na terii poetului
în rev. „Asachi”, Piatra Neam , Anul IX, nr. 138, august 2000, p. 5-6, Horia Stamatu. Ciud enii post-comuniste, în rev. „Acolada” (Satu
sau http://www.scribd.com/doc/215193316/Isabela-Vasiliu-Scraba- Mare), 9/2012, p.19, sau http://www.isabelavs.go.ro/Articole/
Parmenide-NaeIonescu ). Aceast prelegere din 4 februarie 1937 a IsabelaVS-Centenar6%20Horia%20Stamatu.htm.
fost pus de Viorel Cernica (vezi Studii de istorie a filozofiei (7). Despre jurnalistul i Profesorul Univ. Dr. Alexandru Mateescu
române ti, vol. VII, Ed. Academiei, 2012) în leg tur cu unele pasaje Francu (12 iun.1914 - 4 iul. 2013), distins de pre edintele Emil
din Demiurgul cel r u. Din p cate îns , el a citat din Tratat de Constantinescu i premierul Mugur Is rescu cu „Ordinul na ional
metafizic , 1936-1937 exact acel pasaj (p.97) ce con inea o eroare, pentru merit” (Monitorul Oficial, Nr.648/ 12 dec. 2000), vezi Adrian
a o semnala: Pentru cuvântul „logic”, editorul Marin Diaconu Irvin Rozei, L’amitie d’un grand homme est un bienfait des dieux;
pusese „ilogic” (p.97), încurcând borcanele cum mai f cuse ceva http://ro.altermedia.info/cultura/lamitie-dun-grand-homme-est-un-
mai înainte la p. 95 când în loc de cuvântul „subiect” a pus în mod bienfait-des-dieux_7159.html precum si înregistrarea mea din 18 mai
gre it: „obiect”. 2012 de la Universitatea din Alba Iulia http://www.youtube.com/
(3). Fa de „impostura lingvistic ” a unui profesor de la College de watch?v=w0O_gLroSCk.
France în spatele c reia s-ar ascunde o pre iozitate ridicol (care-i (8).Cioran, Cahiers, Gallimard, Paris, 1997.
face c ile greu de citit), la micu ul Institut de Istoria Religiilor din (9).Cioran, Oeuvres, Gallimard, Paris, 1995, p.1571.
Bucure ti improprietatea termenilor divulg incultura filozofic . (10). Alexandru Paleologu (vezi Isabela Vasiliu-Scraba, Un c ut tor
Evenimentul major al prim verii anului 2013, dac ne lu m dup de în elepciune discret: Al. Paleologu, în rev. „Contemporanul-
„Evenimentul zilei”, ar fi fost acela c istoria religiilor coordonat de Ideea European ”, ian. 2006, sau http://www.isabelavs.go.ro/
cronicarul plastic Andrei Ple u (a c rui tez de doctorat în istoria Articole/paleolo.html ) spunea c Cioran este „un mare artist al prozei
artei nu interesase în 2006 editurile franceze solicitate de Radu franceze” i c „numai idio ii gândesc politice te mereu”. Volumele
Portocal în calitate de director ICR-Paris) a produs primul masterat. despre uitarea fascismului sunt „c i cretine” ale unor autoare (Marta
Articolul postat pe 3 aprilie 2013 o citeaz pe conduc toarea maste- Petreu sau Alexandra Laignel-Lavastine) care- i închipuie ca „asta e
ratului-eveniment explicând c prin „studiul aplicat al religiei” problema omenirii, s nu uite fascismul” (Al. Paleologu în rev.
asezonat (adic „în dialog”) cu „metodele de investigare cele mai „Observatorul Cultural”, nr. 283/2005).
recente din tiin ” s-ar ajunge la o... salat (ceva vizibil si descrip- (11). Cioran, Entretiens, Gallimard, Paris, 1995, 336 p., cuprinzând 20
tibil) mistic (indescriptibil ). În fapt, ea a denumit salata mistic de dialoguri.
prin termeni ceva mai impozan i: I-a zis „fenomenologie a min ii”, (12). În volumul cuprinzând scrisoarea lui Cioran din 1966 (în
s -i treac prin cap c „mintea” e ceva care nu apare (ceva ce nu traducerea Margaretei Ioana Vulc nescu, so ia filozofului), scrisoarea
este „fenomen”). Iar afirma ia specialistei dup care Mircea Eliade ar apare cenzurat , mania de a t ia pasaje din textele marilor personalit i
fi fost interesat de „fenomenologia min ii” este, desigur, de o prostie fiind permanent încurajat în comunism (vezi Mircea Vulc nescu,
fenomenal (i.e. vizibil de la o po ). I. D. Sârbu (fost de inut Ultimul cuvânt, Ed. Humanitas, Bucure ti, 1992, p.165-167). În cartea
politic opt ani f nici o vin , întâi student i apoi apropiat al scoas de fosta Editur „Politic ” întâi a fost cenzurat povestea
filozofului Lucian Blaga) observase c „prostia cea mai modern e hasidic despre Adam i pomul cunoa terii. În ea se zice c atunci
legat de putere, de bibliografie la zi, de titluri i patalamale” (Adio când primul om cuprinzând în el sufletele tuturor oamenilor s-a
Europa!). Anticii, cu doctrinele lor „impregnate de misticism” (Emil apropiat de pomul cunoa terii binelui i r ului, sufletul lui Ball-Shew-
Cioran), f ceau din mintea omeneasc un derivat al lumii inteligibile. Tov s-ar fi desprins i a a s-a întâmplat c numai acest suflet nu a
i nici m car phiolosophia garrula (dup expresia lui Anton Du- luat parte la p catul primordial. Odat cu îndep rtarea micii povestiri
mitriu) a vremurilor noastre n-a încercat s -i defineasc esen a, s -i hasidice a disp rut i baza pe care Emil Cioran a în at structura
schi eze „fenomenologia”.
Anul V, nr. 4(44)/2014 Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine 15
litate” i public texte care au mai fost publicate http://www.
ideatic a eseului s u, pornit de la premiza c nu to i oamenii sunt cotidianul.ro/nicolae-manolescu-publica-un-text-inedit-care-a-mai-
urma ii lui Adam de dup c derea în p cat i c , într-un mod cu totul fost-publicat-de-doua-ori-215100/. Expresia „renun la originalitate”
excep ional, este posibil - cum spune povestea hasidic - s fi r mas am citat-o din textul unei clujence care scria c Revista „Tribuna” ar
în rai un suflet neprih nit. Din compararea scrisorii mutilat de „renun a la originalitate”, text on-line cu „particularitatea” c exact
Humanitas cu originalul francez inclus la sfâr itul unui volum de ceea ce era prezentat în prima parte a articolului ca indiciu al lipsei de
Mircea Vulcanescu scos în anul 2000 de Editura Crater a d-lui Ion originalitate, în final era inf at drept o practic uzual a revistei
Papuc (v. Ultimul Cuvânt, 2000, edi ie îngrijit de Mariuca Vulc - „Observatorul Cultural” care i ea „renun la originalitate”. Or tocmai
nescu) se mai observ cenzurarea pasajului în care Emil Cioran îl revista bucure tean era dat drept model demn de urmat la Cluj.
înf eaz pe Mircea Vulc nescu în Parcul Versailles. Prin 1939, cu Referitor la sporirea calit ii unui text mai elaborat (situa ie neob-
ocazia unei plimb ri în oaza de verdea a acestui parc, Mircea servat de confuza autoare la citirea „Tribunei” scoas de dl M.
Vulc nescu ar fi f cut o inedit teorie a Paradisului. Lui Cioran Arman), se tie c Mircea Eliade (pe când coordona cele 16 volume
expunerea prietenului s u i-a p rut memorabil . Astfel c la un sfert ale Enciclopediei Religiilor ap rut în SUA in 1987) v zând num rul
de veac si-a amintit de ideea vulc nescian a faliei metafizice pe care sporit de cuvinte la pu inele fi e pe care i le d duse tân rului Culianu
o implic Raiul, falie care-l face s semene unei monade cu o singur le scrie, l-a trecut drept autor si pe cel care îmbun ise calitatea
fereastr spre Dumnezeu. Or fereastra Raiului de care vorbise atunci textului compilat de Culianu. De aceea fi ele profesorului de român
Mircea Vulc nescu n-ar fi putut fi tiut decât de cei ale i. Ea ar fi de la Groningen apar în general cu dubl semn tur : Culianu i Cice-
fost - ca s spunem a a -, dovada de net duit c Vulc nescu tia rone Poghirc, mai in tem cu istoria religiilor decât I.P. Culianu, „un
despre Paradis lucruri pe care altii n-aveau cum s le tie. (v. Isabela peu ‘securist’ sur les bords” (vezi Isabela Vasiliu-Scraba, Himera
Vasiliu-Scraba, Emil Cioran proph te de la vraie sainteté ( propos colii de la P ltini ”, http://www.scribd.com/doc/45916589/
de Mircea Vulc nescu, în rev. „Origini. Romanian Roots”, vol. XV, Isabela-Vasiliu-Scraba-Himera-%E2%80%9CScolii-de-la-
Jul.-Dec. 2011, pp.22-25; în române te în rev. „Acolada” (Satu Mare), Paltinis%E2%80%9D-ironizata-de-Noica i Himera discipolatului
5/2011, p.25 ; sau http://www.isabelavs.go.ro/Articole/IVS- de la P ltini , prilej de ironie din partea lui Noica http://www.
CioranColocviu5a.htm . s c ri b d . c o m / d o c / 1 6 4 9 0 8 9 3 1/ I s a be l a - Va s i l i u- S c r ab a -
(13). Iat dou traduceri „tr toare” (tradutorre=traditore) puse pe PatinisHimeric-2 ). În 21 iulie 1977 Culianu îl informa într-un post
pia de G. Liiceanu prin Ed. Humanitas: Când Cioran zice în 1972 c scriptum pe marele istoric al religiilor c i-a cenzurat interviul luat la
rin ii i-au fost deporta i de administra ia ungar la vremea „R z- Chicago în mai 1975 unde ajunsese cu sprijinul (inclusiv financiar) al
boiului pentru întregirea neamului” (M. Vulc nescu în Enciclopedia profesorului Eliade. Tân rul de 27 de ani modificase urm toarea
României, vol. I, Statul, Bucure ti, Imprimeria Na ional , 1938; fi afirma ie a lui Eliade: „comunismul este o lume dominat nu atât de
re-editat de I. Opri an la Ed. Saeculum I.O., Bucure ti, 1999), F. marxism cât de poli ia secret ”. Ce nu-i pl cuse? Desigur, întregul
Schanz-Pandelescu traduce transporta i (Cioran, Convorbiri, Ed. con inut: Atât constatarea terorii ideologice: „am eliminat cu totul
Humanitas, 1993, p. 7), ceea ce este oricum mai bine decât „tele- marxismul” îi scria I.P. Culianu, fost membru PCR încadrat în „domeniul
ghida i”, „teleporta i” sau „transgresa i”. În Demiurgul cel r u (2006, ideologic” prin postul de la revista Secolul XX (primit înainte de
p. 140), subliniind falsitatea i vulgaritatea modernilor încrâncena i plecarea în Italia), cât i eviden ierea ponderii Securit ii (a poli iei
care „veulent que la raison soit tout prix partisane”, anticul Homer secrete), a c rei teroare dep ea în comunism teroarea ideologiei
îi apare mult mai civilizat în m sura în care î i permitea luxul unice. In anul când faimosul istoric al religiilor fusese ales membru al
obiectivit ii: „ une époque tardive comme la notre, il n’y a plus de Academiei Belgiene (pe 19 febr. 1977), asistentul de român de la
place que pour l’attitude” (Oeuvres, p. 1248). Ideea cioranian c Groningen (care inea în secret leg tura cu securi tii de la „controlul
pasiuni joase îi determin pe moderni s nu lase loc decât pref - secret”, trimi ându-le chiar i în anul 1985 note informative despre
toriei i partizanatului apare distorsionat de Emanoil Marcu prin academicianul Eliade, vezi Mircea Eliade în arhiva Securit ii, Ed.
urm toarea traducere de tip „furculision”: „într-o epoc târzie ca a Mica Valahie, Bucure ti, 2008, p.230-233) i-a scris c i-a „permis s
noastr , nu mai e loc decât pentru atitudine” [probabil ceva de do- înlocuiasc fraza cu controlul secret i s elimine cu totul marxismul”
meniul eticii comuniste care cerea tovar ilor s ia atitudine împotriva (I. P. Culianu c tre Eliade, 21 iulie 1977).
du manului de clas ]. Gândindu-se la milioanele de români care în (16). Vezi Isabela Vasiliu-Scraba, Pelerinaj la P ltini ul lui Noica,
temni ele comuniste continuau dup r zboi „ciclul suferin elor”, Virgil sau http://www.isabelavs.go.ro/Articole/inculturaPaltinis6.htm.
Ierunca noteaz „prostitu ia intelectual ” a „modernului” J. P. Sartre
ruia „nu i se cere decât o informa ie obiectiv . Dar el d dovad de
ipocrizii i amnezii inexplicabile” (Trecut-au anii... Jurnal 1949-1951,
Bucure ti, 2000).
(14). Vezi Isabela Vasiliu-Scraba, Noica printre oamenii mici si mari
ai culturii noastre, la 25 de ani de la moarte, în rev. „Acolada”
(Satu Mare), 2/2012, p.19; sau http://www.isabelavs.go.ro/Articole/
IsabelaVS-25aniNoica4.htm. Sensibil la dimensiunea religioas a lui
Cioran, un bun traduc tor se dovede te a fi Andrei Brezianu: „Per-
sonal cred c religia merge mult mai în adâncime decât orice alt
reflec ie a spiritului uman i c adev rata viziune a vie ii este reli-
gioas . Omul care n-a trecut prin religie i care nu a cunoscut tenta ia
religioas este un om vid”. (Cioran în vol.: Convorbiri cu Cioran,
Bucure ti, 1993, p. 234).
(15). Vezi articolul jurnalistului I. Spânu postat în 5 iunie în „Coti-
dianul” despre revista „România literar ” care „renun la origina- Goya - Viscol
16 Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine Anul V, nr. 4(44)/2014
Corneliu LEU
(membru USR)
În leg tur cu toate nemul umirile ce unii. A a c m mul umesc s amintesc unele Cipru, din Malta ori de pe Valea Prahovei,
bufnesc de câte ori vreun act - mai mult afirma ii care pretind c îns i moneda unic sau chiar i locuri r u famate din ast zi mu-
sau mai pu in oficial, dar provenind de la un Euro are mai multe afinit i decât ar trebui cu tata Rue des Charbonniers, Pigalle, St.Pauli,
oficial al Uniunii Europene - ne plaseaz în Deutsche-Bank i c experien a implement rii ateniana strad Boucourestiou sau oseaua
câte o categorie a doua, ca pe un fel de se- ei chiar în orice ar dintre cele mai occi- de centur a Ploie tilor (c i acolo se voteaz
cond-hand european, la limesul aspira iei ( i dentale (nu mai vorbim de cele la care se la fel de democratic!), el, votul, s aib ace-
drepturilor) politice ale continentului v zut încearc acum o oxigenare artificial i nici ea i valoare i aceea i înc rc tur de voin
în unitatea sa, tot de atâtea ori, cât se poate nu ne gândim la turbulen ele pe care le-ar civic , spre binele popula iei Europei!
de clar, am afirmat c reac iile noastre nu putea aduce s ciei altora), a avut uneori Pentru c , dac st m i ne gândim bine la
apar in acelui curent care s-a dovedit ca euro- rezultate împov toare, dac nu chiar de- aleg torul nostru a teptat în mai s i dea
sceptic. Ci, dimpotriv , e vorba de reac ia vastatoare pentru anumite economii sau votul european, întrebându-ne ce tie el des-
fireasc a unei gândiri na ionale care aspir anumite categorii sociale. pre entitatea parlamentar pentru care vo-
cu toate sim mintele sale spre europenism Pe asemenea criterii, acum, în prag de noi teaz , m tem c i va aminti doar m surile
iar, dac se revolt , se revolt împotriva ace- alegeri europene, în fa a apropiatului bilan coercitive ale pazei grani elor pentru care nu
lor persoane i acelor fapte care provoac pe care va trebui s -l fac cel mai perdant i suntem în Shengen i, mai degrab , pe cele
euroscepticismul!... Împotriva celor care, înc mai superficial dintre Parlamentele care s-au restrictive ale accizelor la carburan i, sigiliilor
mina i de vreun egocentrism na ional cu ten- perindat la Strassbourg i Bruxelles, în fa a pe cazanele de uic , faliment rii micilor pro-
din e de superioritate, nu- i dau seama c , multor m suri nesigure i redundante care duc tori de lapte de la v cu e autohtone;
eludând criteriile unei democra ii reale i ale au caracterizat legislatura ce se încheie, cred ale restaurantelor care nu mai au voie la oli-
unui respect personalist pus la baza rela iilor e momentul s formul m cu to ii, limpede viere i la bicarbonat în mititei, ale referen-
interna ionale, impunând diferen ieri ce amin- i cinstit, ce a tept m de la viitoarea legisla- dumurilor a c ror gravitate nu e perceput , a
tesc de regretabile n ravuri de superioritate tur continental . S ne direc ion m sufra- timor rii unor cre tini cu frica de Dumnezeu,
statal , submineaz chiar organismul comuni- giul, f obliga ii ascunse i f oportu- nu neap rat de preten iile îndrept ite ale
tar european pe care au preten ia c îl conduc. nisme, ca un adev rat corp electoral al Con- inverti ilor, ci de prea marea aten ie care se
Din acest punct de vedere, pozi ia mea tinentului care vine s i exprime civic op i- acestora în defavoarea normalit ii.
nu este eurosceptic , ci doar una de în ele- unile cu certitudinea egalit ii fiec rui vot Precum i, vorba recent a Guvernatorului
gere a euroscepticilor care iau aceast pozi ie, exprimat, indiferent unde a fost exprimat, ncii Na ionale: riscul de a ajunge la o mo-
dar nu cu anumite tendin e de egoism statal dac e vorba de actul de op iune la care sub- ned unic a c rei valoare confer ranului
în pragmatica intereselor, precum i acei lideri scriem în calitate de cet eni europeni. Adic român 80 de euro pensie; adic , nu mult
europeni care nemul umesc. Ci doar a acelor fie el, votul nostru european, depus într-o peste abonamentul de metrou al convivului
eurosceptici care i-au dorit slujirea unei urn din Metz-Moselle, ca s dau prioritate u la petrecerea acestei vie i, dar care tr -
doctrine unitare comunitare, îns î i dau marii prietenii europene bazate pe Alsacia i ie te în ri occidentale.
seama c unele m suri i tendin e, atât în Lorena, sau prin preajm , la Nancy, ori Bonn; Or, când ajungi la un sufragiu universal
planul vie ii materiale cât i a drepturilor fie el depus la Liege sau Luxembourg, ca s de aceast ampl dimensiune, care trebuie
sociale, nu au destul sinceritate spre a servi recunoa tem de unde provin cei mai buni consolideze europeanului con tiin a c
întreaga popula ie a continentului. (dar i cei mai mul i i mai bine hr ni i!) Patria Unic a continentului s u îi ofer cer-
Asta trebuie s o spunem r spicat. Pentru func ionari europeni; fie c ne referim la votul titudini pentru care merit s lupte i chiar
exist în conclavul european pozi ii care care vine cu tradi ia cultural a unor centre se sacrifice ca s i-o apere (acesta este,
înclin sau, oricum, chiar dac nu se exprim precum Heidelberg, Sorbona, Praga i chiar doar, i nu altul, sensul votului pe care-l dai
preferen ial, con in premise spre încu- Cluj, fie c ne referim la urnele din zone vi- pentru o guvernare care tii c te reprezint !),
rajarea unor elemente de domina ie între gu- ticole ca la Porto, la Chianti, la Gâmza bul- atunci trebuie i s tii ce aperi, sau pentru
vern ri. Exist ca atare i nu este cazul aici reasc sau la zaib rul B ile tean; fie c ce lup i... C doar n-o fi prost omul s lupte
vin eu s dau exemple în aceast direc ie lu m locuri istorice de lupt ca Waterloo, pentru m surile restrictive, oricât de în elepte
de vreme ce fenomenul de euroscepticism a Navarone, linia Maginot, M ti, Banska ar fi ele!!!...
ap rut în chiar interiorul organismelor Uni- Bistri a, locuri turistice din Baden-Baden, din
Anul V, nr. 4(44)/2014 Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine 17
la etica i morala cre tin a rela iilor comer- lamentar s urm reasc exact asemenea
Avem, ca revers al medaliei, exemplul re- ciale, fac parte dintre produsele la care sunt suri de desc rcare fiscal a industriei de
cent chiar al unor orânduiri foarte discutabile, permise foarte mari adaosuri comerciale, cred medicamente i de descurajare a adaosului
dac nu condamnabile, cum ar fi acum dis- , în mai toate rile europene. Ba, atunci antiuman în comer ul cu ele, nu crede i c s-
ruta Jamahirie a lui Gaddafi. Dictatorul a când, cu chiu cu vai, se încearc un minim ar creiona mai bine personalitatea guvern rii
avut sus inere pân în ultima zi i, dac n-ar de corelare cu bugetele popula iilor respec- unite a Europei, pe criteriile umanismului?...
fi deranjat anumite interese confesionale, ar tive, te treze ti c dispar, ducându-se pe alte Doar, în diacronia definirii geopolitice a con-
fi fost mai greu de d râmat. Fiindc partea pie e unde se vând cu un pre mai bun, ca i tinentului nostru ca o entitate, acest umanism
de popula ie care-l sus inea tia clar c , de cum Schengenul ar fi numai pentru am râ ii este unanim recunoscut drept cel mai impor-
pe urma bunului comun pe care li-l administra care au bani de c uze, iar, în asemenea ca- tant produs al gândirii ei!
acel regim dictatorial, aveau electricitatea, zuri, picioru-n prag n-ar trebui pus. Cândva, în ascensiunea sa, democra ia
spitalele i înv mântul absolut gratuite, nu Ei bine, o reglementare în domeniul aces- cre tin î i punea asemenea probleme doc-
existau impozite pe imobile i locuin e, iar ta, un pachet de m suri care s impun cât trinare; apoi li s-a n rit unora nevoia de a
creditele erau f dobând ; falsificarea me- mai marea apropiere a pre urilor de pia cu pune accentul pe pragmatismul supunerii
dicamentelor se pedepsea cu moartea, auto- pre urile de produc ie, o serie de restric ii fa de ni te legi financiare care li se p reau
mobilele erau vândute la pre de fabric , iar care s nu permit abuzuri pe principiul mai populare decât aspira iile spirituale n s-
litrul de benzin costa 0,14 $. Posibil s fie rapace: „când e vorba de s tate omul d cute din morala religiilor. i iat c , pân i în
vorba i de unele abera ii, impuse artificial; oricât” i o suit de programe de finan are situa iile când respect m statul de drept, tot
dar ne mai pas asta când noi, în deplin de- cât se poate de încurajatoare i stimulativ a nu tim exact despre ce fel de drept e vorba.
mocra ie european , privim cum ni se duce industriei de medicamente în fiecare ar , a Pentru c , tot mai mult, de la statul de drept
bunul comun pe alte direc ii, f folos pentru intercesiunii brevetelor i a altor m suri prin umanitar, începem s e m spre statul de
cet enii care-i sunt proprietarii de drept, la care s se recunoasc marele adev r de na- drept fiscal; stat în care liderii cu viziunea
un mod nu numai speculativ, pe care legile tur umanitar c medicamentul nu este o politic a valorific rii resurselor umane sunt
pie ei libere îl accept cu jum tate de gur ; simpl marf , adic nu este o simpl inven ie înlocui i de func ionarii care tiu mai bine s
ci de-a dreptul sub semnul speculei ilicite, comercializat conform legilor dure ale finan- le taxeze pe acestea. Iar problema bunului
cea universal penal , care e i mama i sora elor i nu are nimic de-a face cu suratele sa- comun care, prin îns i natura lui nu produ-
i urma a corup iei, putând veni din toate le cosmeticele. Ci: medicamentul este un bun ce taxe, ci produce direct capital i avantaje
aceste direc ii?! comun care asigur starea de s tate a pentru cet eanul-proprietar al lui, nu mai
O asemenea întrebare dur i regretabil popula iei continentului. Conjugând ase- intr în atribu iile nim nui, tocmai pentru c
se leag de motivarea votului pe care-l d m. menea m suri i deziderate exprimate deo- starea de confuzie aduce avantaje unor anu-
Fie el i pentru Europa. Ea se conjug cu camdat numai în acele ac iuni sociale ale mite cercuri spoliatoare.
sensul interogativ grav i nu caragialesc: „Eu Bisericii care î i permite s fac apel la „înal- Ideea mi-a venit întâmpl tor, printre altele.
pentru ce votez?!... C doar n-o s ni se spu- tele îndatoriri etice din lumea finan elor”; utând i eu, pentru a m sim i mai la rostul
acuma c vot m pentru a ni se l sa mititeii fundamentând teoretic un anumit prag pus meu în calitate de cet ean al Europei, un
legali în Europa, sau pentru c au recunoscut comercialului fa de elementele de securitate argument superior celui al l rgirii abonamen-
brevetul cârna ilor de aceea i sorginte cu a popula iilor i ale fiin ei umane precum se- tului la telefonia mobil . Dar tare a fi fericit
Doamna Udrea!... Omul voteaz pentru un curitatea alimentar , a habitatului, a st rii de i tare m-a sim i motivat s merg la vot, dac
crez, pentru un interes, sau pentru c se re- tate, a aspira iei la educa ie în tinere e vedea în anumite programe electorale de-
se te reprezentat printr-un program de gu- i la activitate îndelungat prin îngrijirea so- ziderate de genul: „UN COMER CU FA A
vernare, a a c avem dreptul s ne întreb m cial a senectu ii, pân când acestea devin UMANA PENTRU PRODUSELE FARMA-
cum ne reg sim în programele europene drepturi legiuite într-o nou concep ie despre CEUTICE CARE ASIGUR S TATEA
pentru care vot m. Poate Europa aduce o constitu ionalitate; f când ca fiin area par- PERSOANEI UMANE”.
urare substan ial i rapid a împov rilor
noastre, sau o garantare a nivelului de trai?
... Dac spunem c da, am vrea s vedem un
program concret de m suri în acest sens. Sau,
dac nu pe un domeniu atât de larg, m car
pe unul mai restrâns, mai limitat, cum ar fi
Goya - Vânz torul de vesel
„Dialoguri” - deloc antic-platoniene - Contabilitate - A. S. E. - Bucure ti, c a de- i, apelând la paremiologie, cum f cut-a Lu-
aduc în panoul central, „cu doi emi tori”, în butat în anul 1991, cu versuri, în ziarul Te- mini a Zaharia - la „tema valah a înso irii”
„sudur fin ”, neîng duind (în „binom”) vre- leormanul, colaborând apoi la o serie de (supra) -, de ce s nu spunem r spicat c
o distinc ie („dichotomic ” / „dicotiledonat- gazete - Arcad , Boema literar , Cafe- nu-i r u (de valuri) ca s încerc m / cercet m
androginic ”) în afara „monolit-liricului”, neaua politic i literar , Caiete silvane, marea eternit ii lirice cu degetul nadirului
Lumini a Zaharia i Cristian îrlea, i cu Caligraf, Cetatea, Climate literare, Me- ar tor de zenit”...
„un singur receptor”, sub pecetea lirismului andre, Observatorul (de Canada), Oglinda Primul text al volumului, ca dedica ie la
de diminea , evident, dac ne lu m dup literar etc. -, la o mul ime de antologii (chiar o hologram , apar ine Lumini ei Zaharia -
copert i dup pagina a treia, sub un titlu dac -s la moda „ciupercilor dup ploaie”, ce- i vectorizeaz versuri-degete de câmp
pronominal-înt ritor, Tu îns mi, Însu i eu liric : Paisprezece poe i din sud, 2001; Ce electromagnetic pân -n vârsta «lui Cristian
(Buz u, Editgraph, 2012)*, „cu diagonalele enigmatic e ti, femeie!, Drobeta Turnu îrlea, la jum tate de secol»: poe ii nu se-
rombului poetic perfect” trase i încruci ate Severin, 2008; Mirajele vie ii, Suceava, ating, ei sunt doar fulgi / de z dic , i
pentru unghiul de fug în orizont metaforic 2008; Antologie de poezie i comentarii, dispar când focul / realit ii îi love te-n
(„realitate” surprins grafic-admirabil de Ia i, 2008; Lira în patru puncte cardinale, tâmple... / i-o hologram blând le ia lo-
coperta i ilustra iile Alinei Ast lu ). Bac u, 2010; A treia carte - poezii, , Bac u, cul... Îng duindu-ne a-i l sa în pace dr -
Dac despre partenerul de dialog nu prea 2012; etc.) i c publicat-a, în afar de pre- la ul diminutiv, dic (pentru ilustrarea
sunt „date vocalic-ereditar-inconfundabile zentul, înc apte volume de versuri: Lec ii holografiei / hologramei dinspre „oglinda
dinspre vreun ârlesc neam literar”, despre de melancolie, 1997 (Alexandria, Ed. Te- macrospart ”), mai mult ca sigur, diminutiv
Lumini a Zaharia se tie - „ca la curriculum leormanul Liber); Singur prin Uchronia, înc neviscolit, spre a-i fi amendat de Titu
vitae” - c trebuie s i se d ruiasc lira unui 1999 (ibid.); Fulgerul love te o singur Maiorescu, f cându-ne a nu observa - din-
trandafir de rubin îmbumbitor, în 30 sep- dat , 2003 (ibid.); Contraste, 2005 (Bu- colo de „l’air beau” / „les neiges d’antan” i
tembrie (în tramvai tras de cai de Bucure ti, cure ti, Editura Eminescu); Totul cînt -n peste pana lui François Villon - argoticul
pe oseaua Olteni ei, nu în Turnul M gurele, jurul meu!, 2007 (ibid.); Are mama dou „m i dud ” (p. 7), trecem la textul secund,
unde-a v zut lumina zilei în anul declan rii fete, 2008 (ibid.); iatul cu c ile, 2009 Un înger i o îngeri la sfad cu norii, al
literarei resurec ii i a paradoxismului, 1964), (ibid.) etc. lui Cristian îrlea - ce nu cade neap rat în
-i o valah , de na ionalitate, c -i licen iat Recentul volum, Tu îns mi, Însu i eu, excrementism (la mod i „de noad “) atunci
(din 1988) a Facult ii de Finan e- are un interesant cuvânt de întâmpinare a când trimite accentele-i sinestezic-balade ti
distinsului receptor, ce-l asigur c prezentul (de data asta, nu villone ti, ci topârceniene:
«s-a n scut nepremeditat, ca firul ierbii, din «s tii c am s i ard - ca-n Topârceanu! - /
dialogurile lirice purtate de doi oameni [...] în nasul, norul i picioarele» - p. 10), desigur, la
cadrul cenaclului literar Lira21, condus de nuditatea angelic (de înger / înger ): nu m-
poeta Cristina tefan...» (p. 5). În locul cla- a p sit / m-a d sc lit / „la Soare s te
sicului „cuprins”, ca „text de închidere”, apar ui i când e ti g tit”! / am ascultat smerit /
„dou declara ii“ ale autorilor volumului, iat -s în curu’gol, / pe un nor... (p. 9).
«dintr-un interviu „secret”» luat de Ana Ma- Mai la vale de-aceste texte ale „deschi-
ria Gîbu, „declara ii” menite a sus ine titlul derii“ dialogurilor lirice zaharian- ârliene,
ii: «Ne deosebesc câteva lucruri: Alina, interesantul erou al poemelor, ivit ianusbi-
rin ii, apartamentul, în rest..., Lumini a sunt frontic, prin „sudur în oglind ” a jum ilor
eu !» (Cristian [ îrlea]); «Spune-mi de cine Androginului, „jum tatea-înger” i „jum -
te îndr goste ti, ca s i spun cine e ti!» (Lu- tatea-înger[i ”, î i arat irepresibila-i sete
mini a [Zaharia]). de ludic, particip la o serie infinit-cotidian-
Chiar dac „gura presei” ar zice c „for- cosmic de evenimente.
mula dialogurilor” nu-i deloc „ie it din co- Ea-El / Eroul Liric „se împiedic de vise”,
mun( )” - desigur, nu Comuna din Paris, ci se joac de-a metafora, dar inventeaz i «un
„comuna poemului” -, sau c „textele, în joc în doi», cu interdic ia de-a se rosti te
majoritatea lor, sunt de „album de familie”, iubesc (p. 11), spre a constata neverosimilul
noi ne facem datoria criticii (de întâmpinare)
Anul V, nr. 4(44)/2014 Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine 19
{tefan DUMITRESCU
aser iunii (co bucian în fond) c «fata care... (membru USR)
a fost fat / nu mai simte fiorul niciodat »,
spre a corija imediat impresia (dinspre co-
tidiana cea de cafea): prima iubire e ca-
feaua de diminea / doar ultima iubire
conteaz / în sânge / doar ultima iubire
doneaz / întregul suflet - testament olo-
graf, / doar atunci Dumnezeu te recom-
penseaz / raiul sau iadul - / asta dac nu
O, IUBITO
te fac stelele praf (p. 12); observ apoi c
«mama nu este / Rhéa // nu este / Cybèle» O, iubito,
(p. 13), « tie pe dinafar / aluni ele inimii» ti r spândit în aerul din jur pân departe
Amestecat ziua cu lumina
(p. 16), se culc la propria-i umbr , trezindu-
Cosmos de întuneric înstelat
se speriat, când gu terele «îi gâdil visul»
Mirosind a mere
(p. 21), alc tuie te scrisori «pe foi, pe trena
Când e noapte
sor ii, / pe plaj , sau pe frunze verzi / de lu- Str tut de mângâierile vântului
ATÂT DE MULT
mini a-nop ii» (p. 25), are «lacrim nepe- Dinspre adâncul din mine înspre moarte TE IUBEAM
reche» (p. 36), creieru-i «zbur ce te prin Plin ca un munte de cântecul ciocârliilor vara
aer», umple «craterul / l sat de sucombarea Care pe noi sfâ ietor ne desparte Oh, iubito,
poeziei / cu versul t u viu» (p. 47), co-
Atât de mult te iubeam
cheteaz cu micropoemul-haiku / senryu Sufletul t u este atât de dens Mâinile mele doreau însetate
(«miros în copaci / verde de Paris gale / în v zduhul care m înconjoar te mângâie
zdr van final» - p. 48 / iha! în versuri / cu încât m strive te Încât au început s creasc
perdeaua norii scunzi / trei cartofi un leu» - îmi vine s ip Fo nind dulce
p. 51), ori se treze te într-o ironic zari te ca o trestie pe un deal singur disperat amar
Înspre tine
folcloric , într-o gorjan h ulit la titlu -
Ca o câmpie
«hel u mama, v leu tata, v ia soarta cu Cosmosul cel atât de plin de tine
lopata» (p. 60) - i sorcovit -n con inut (cules parc este fructul unei caise imense
înmiresmat adânc i frust Iar pe trup mi-au crescut
din „strig tura peste sat”): cu pe itu’om
umplut cu miere de albine, Mii de mâini,
primi / dar pe urm greeeu va fi / s alegem
luminoas i dulce Ca ni te lujeri de crini înflori i,
dintre doi... / ei ca ei, dar noi... ca noi /
iar eu sunt sâmburele lui Care se alungeau c tre tine
responsabili p rin ei / de fete i cretinei /
care-l gust, Cântând fericite
hai s d m în bobi, mai bine, / sau s le
când îmi mi c mâna prin aer te îmbr eze
m endorfine / c a a blaza i i pro ti /
te mângâi Fierbin i
puteau fi numai ai no ti... // cr natul cu
pe dinl untrul t u
rebela / i voil telenovela...! / cumin elul
ti atât de ginga Ochii mei erau atât de înseta i
i cumintea?! / ar sta-n loc Terra i... min-
te-a mângâia pân De tine
tea... (p. 60); în ultim instan , ianusbi-
la sfâr itul lumii Încât au început s -mi creasc
frontistul erou liric mai declar (co bucian- cu o imens p rere de r u Mari în cap ca ni te cercuri
topârcenian): «pe furi în lumini / salivam
Iar pe trup au început
la dou fete / goale cu b lae plete / când m- i e ti atât de înmiresmat -mi creasc mii de
au prins m-au dezbr cat / i-am ajuns acas’ întind bra ele c tre tine Ochi care se m reau
rbat...» (p. 63); sau „înva s s rute spa- i te respir însetat Ca ni te a tri,
niola” (p. 65), ca «pam flecaru’ / pam fle u» pân în adâncul fiin ei mele Înspre tine,
(p. 75, ori se vede i cu «lacrimile ra io- cu toate stelele Avizi s te priveasc pe tine
nalizate» (p. 79), i dormind ca un sultan, de rubine, te pip ie cu privirea
«cu Luna de mân », pân devine «pas re beat Alba tri
de noapte» (p. 82), pân „se îmbrac în
Profund, dureros, nesfâr it, bine
sinceritate“ (p. 84) i se duce «la cules de acum e ti tot universul
berze» (p. 98), în vreme ce: crabii merg în din afara mea
i toat fiin a mea
pas de defilare / madame melc are uger /
i universul meu Pe nesim ite a devenit un fluviu
ploaia smiorc ie speran e / taurul se îndr -
interior Atât de limpede
goste te de ro u / amintirile sunt necen-
vedeai pietricelele albe i ro ii
zurate / capitala inimii este femeia...
de începutul lumii Pe fundul lui
_______________
melancolic urlu de dor Care clipocea atât de dulce
* Lumini a Zaharia, Cristian îrlea, Tu
Curgând înspre tine
îns mi, Însu i eu - dialoguri lirice -, Buz u,
i v d atât de limpede Ca s te îmbr eze
Editgraph, 2012, pagini A-5: 170;
aceasta este adev rata imagine
ISBN 978-606-8310-96-1.
a fiin ei mele, plângând amarnic, hohotitor. se auzea în univers!
20 Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine Anul V, nr. 4(44)/2014
Józef CZECHOWICZ
(Polonia)
sau
În poezia contemporan - în arealul c reia cu subtile inser ii meditative, na terea, rezultate provocând durere i rareori exaltare:
exist o mare diversitate de tendin e, curente, destinul i moartea, fiind punctele cardinale … e-o lupt acerb între bine i r u,/ din
specii - lirismul adev rat, incumbând mesaj între care poezia sa se des vâr te. care r zbate numai durerea8 . În acest sinuos
i valoare, are din ce mai pu ine anse, poate Dac în volumul anterior, Marea de vise, periplu, durerea devine obi nuin . Un mo-
nu atât de a se na te, cât de a se afirma, de a poetul î i cl de te propria existen pe te- dus vivendi, pe care poetul îl experimenteaz
se face cunoscut ori recunoscut. Doza spe- meliile visului, aparent fragil, transformând în fiecare clip a existen ei sale. O durere
cial de sensibilitate, tr irile împ rt ite - fiecare etap a devenirii sale în finalitate, prin surd , datorat nu atât neaccept rii de c tre
menite s aline sau s vindece, lumina spec- împlinirea unui vis, în volumul sugestiv inti- semenii s i, ci doar neîn elegerii valurilor de
tral-spiritual ce red „orbilor vederea”, fac tulat Semne de apropiere, poetul experi- energie negativ - venind dinspre... - ce-l lo-
din poezie un balsam pentru suflet, un leac menteaz o serie de tr iri noi, uneori matinale, vesc f niciun avertisment. În plin var ,
valabil oric rei neputin e i adaug murito- alteori vesperale, ce prevestesc iminen a suflul poetic se reg se te în plin iarn , când
rului aripi preg tite de zbor. sfâr itului (ca un nou început) i d ltuirea în viscolele aspre îi amor esc sim irea: Te arunci
Cu un parcurs ascendent, ad ugând lespedea eternit ii a propriului destin. În în viscol,/ s sim i durerea/ ca pe un exer-
plus-valoare prin fiecare nou volum, aflat la aceast multitudine de st ri, poetul este ase- ci iu/ de autoflagelare9 . Finalitatea este
al aselea titlu de carte, Gabriel-Vincen iu menea me terului Manole, blestemat s cl - similar c derii arborelui captiv în plin
escu se dovede te a fi un nume pre- deasc i apoi s i recl deasc templul, dar furtun sau stingerii mute, într-o t cere
destinat poeziei. Volumele sale - Singur tatea binecuvântat s i p streze constant drumul, abisal , dincolo de marginile z rii: Doar
din noi1 , Ne tiutele pierderi2 ; Pavilioanele s epateze prin construc ii opulent ver- furtunile î i fac sim it / absen a,/ pân
umbrei3 ; Templul nev zut4 ; Marea de vise5 ticale, preg tite (parc ) s împung cerul. când, într-o zi,/ un fulger venit pe ne-
- definesc, modeleaz i îi îmbun esc pro- Acest lucru denot modestia poetului, teptate/ a doborât ultimul arbore10 sau:
filul universului liric propriu, crescând în in- obi nuit s respecte t cerea, s scrie, s urme de sânge pe pietre,/ lumina se
tensitatea tr irii, fiorul liric fiind omniprezent, opteasc , s îngâne, spre a- i face - din actul stinge la marginea z rii,/ via a se scurge
creator - un izvor de sinergii: Cl desc în din trupul r nit,/ în col ul ne tiut al uit -
închipuire înc peri suprapuse,/ fiecare rii11 . În aceast finalitate, scopul fundamen-
dintre ele poart un vis nerostit.// Nu m tal este acela al urc rii c tre cer, pe o scar
reg sesc nic ieri pe vertical / i atunci cu treptele reprezentând pa ii muritorului prin
aduc totul la acela i nivel,/ de unde, ca un febra trecerii: Slujitorul/ a aprins cande-
demiurg,/ recompun lumea6 ; labrul nop ii.// Lini tea s-a umplut/ de al-
Ciclurile vie ii, sunt cu foarte mare aten ie bastru.// Ochiul a desenat scara/ pe care
studiate i apoi redate în poeme de o sim- urc la cer12 .
plitate cuceritoare, cu o evident marc Cu delicate e i f s devin intem-
meditativ . Pentru poet, r ritul, amiaza, pestiv, printr-o prozodie expresiv , ajungând
amurgul, înserarea i noaptea, sunt cicluri repede la sufletul lectorului avid de poezie,
ale unei zile (ca, de altfel i ale „zilei” eterne), Gabriel-Vincen iu M escu împarte flori de
preg tite s anun e zorii, pentru ca sisificul gând, a terne pe fiecare vers amprenta imu-
tremolo s reînceap . Începutul e firesc, abil ce-i caracterizeaz stilul. Vârtejurile
obi nuit, dar poate nu atât de normal într-o (pe)trecerii se in departe de spiritul puternic,
lume anormal : La început/ via a/ e o fe- succesul i frumuse ea vie ii constând - pân
reastr ,/ prin care prive ti/ oamenii, fap- la urm - în ansa acordat fiec rui nou în-
tele, visele …// Apoi,/ fereastra se închide7 . ceput i în puterea de a efectua alegerea
Parcursul „zilei” devine deja o lupt con- corect . Aceast „alegere” este indisolubil
tinu , atât cu sine, cât i cu ambientul uman- legat de no iunea de „ales” - f de care
dezumanizat, în cotidianul ostracizant. Binele orice lucru s-ar dovedi a fi f sens i urm
i r ul fac parte din fiin , ciocnirea energiilor
22 Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine Anul V, nr. 4(44)/2014
pre Via , Moarte, Trecere, Umbr , sunt re- ale sufletului, c rora poetul le culege
torici, ale c ror r spunsuri se afl doar la nectarul i le transform în fagure de vers.
de condescenden : Pe cre tetul pietrei stau îndemâna sufletului Iluminat - Ca s mori,/ Semne de apropiere reprezint un punct de
eza i/ îngeri i demoni laolalt ;/ nimic trebuie s te na ti mai întâi;/ apoi, cu fiece cotitur în opera poetului ploie tean, pe dru-
nu pare de neînvins,/ doar s tii cine este secund care trece/ nep toare,/ s te- mul ascendent al reg sirii sale prin poezie. El
alesul13 . i dac tot se face vorbire despre apropii negre it/ de ve nicie18 - sau recur- se dovede te a fi un curajos, dispus s i
un Ales, cu certitudine ridicat la rang divin, suri la perceptele moral-cre tine - Dragostea, organizeze în primul rând speran ele i în-
atunci poetul îi ridic un templu, în care În elegerea, Toleran a: În eleg/ s -mi a ez crederea, nu atât în al ii, cât în propria per-
paznicii destoinici nu pot fi al ii/altele decât cuvintele/ cât mai aproape de inim .// Nu soan . Acest lucru reconfirm , cu siguran ,
cuvintele, ridicând rug ciuni întru nemurire: vreau s r spund/ la pumn cu pumnul,/ la spusele lui André Malraux 22 : Curajul
Secundele se pierd,/ spaima se retrage-n nedreptate cu nedreptate.// Cel ce se face presupune organizarea speran elor. Or,
cuvânt,/ mii de p ri dispar f zbor14 . vinovat,/ nu are decât o singur cale/ de apaticii tocmai la aceasta renun - la
Poezia lui Gabriel-Vincen iu M escu urmat:/ s i recunoasc gre eala/ i s-o organizarea speran elor. i r mân cu
impresioneaz prin claritatea izvorât din îndrepte19 . bra ele încruci ate, considerând c i r ul,
dorin a de a nu epata în niciun fel i nici de a Privind c tre înainte, poetul ne înva s i binele se înscriu în fatalitate...
abate aten ia lectorului de la esen e. Versurile descoperim via a pas cu pas, s con tienti-
sale sunt comprimate la maximum, reduse ca m c fericirea vine din lucruri m runte, c 1
Editura LVS Crepuscul, Ploie ti, 2010;
întindere, la finalul c rora se afl rugul, pe este mult mai benefic s bucuri sau s iube ti,
2
Editura RavexComs, Bucure ti, 2011, edi ie
care arde sentimentul transformat în flori- decât s întristezi sau s ur ti. Iat , de fapt, bilingv româno-albanez , în traducerea poetului
legiu, se coboar cerurile s i înc lzeasc modul s u de a privi via a i de a- i face din Baki Ymeri;
3
mâinile sacre, se pleac frunza plin de clo- Editura Amanda Edit, Sinaia, 2012;
cale o trecere lin , departe de r ul cotidian i 4
rofilia lumii. Multe dintre versurile sale, Editura Amanda Edit, Sinaia, 2012;
de lumea teribil-îndep rtat de frumos: 5
Editura Armonii culturale, Adjud, 2013, prefa a,
descriptiv-enun iative, poart în ele aromele lu m/ bucuria cuvintelor/ i s o d m/ oa- coperta i ilustra iile – pictorul-poet Filip Köllö.
unui pastel, debordând de cromatic , de la menilor.// S lu m/ triste ea cuvintelor/ i 6
(Fluxul gândului) – op. cit.;
câmpii întinse peste care se leag în soare o transform m/ în iubire.// S lu m/ 7
(Fereastra) – ibidem;
câmpuri de maci i pân la crâmpeie (în)lu- esen a cuvintelor/ i s o convertim/ în cre- 8
(Între bine i r u) – ibidem;
nate, peste care t cerea nop ii e tulburat din 20 . Semne(le) de apropiere sunt, evi-
9
(Autoflagelare) – op. cit., o referire direct la
doar de scrâ netul penelului pe hârtie. Z pezi dent, însemnele unui parcurs constant pe peniten a pe care omul o datoreaz naturii sale
de m tase, întinderi de gânduri albe, senti- râmul poeziei, ce indic o cre tere prin fie- divine, autoflagelarea fiind un mod exiguu de ma-
mente de nostalgie, rareori revolt , adeseori nifestare a zelului religios; în sens amplu, poetul
care nou volum. Cea ca din care poetul î i
ubicuul sentiment de nimicnicie în fa a Ne- o prive te aici, nu neap rat ca pe o biciuire, ci ca
soarbe doza zilnic de poezie este lini tea pe o sever mustrare de con tiin , pe care omul
rginirii Universului: tasea z pezii cal- sufleteasc , din care se inspir i pe care o modern ar trebui s o mai aib , în raport cu faptele
meaz privirea,/ curg râuri de cea în labi- împ rt te în mod constant, o cea pe sale sau cu implica iile pe care acestea le pot avea
rint,/ dincolo de deal se ascund inimile/ din care o (re)g se te adesea goal , c ci: Dac asupra celorlal i;
trupuri risipite în timp15 . vrei s ai lini te sufleteasc , atunci trebuie 10
(Arborele) - op. cit;.
Mai mult, în aceast lume sideral , po- înve i s bei ceai dintr-o cea goal 21 .
11
(Marginea z rii) – op. cit;
12
etul, f când o anamnez la rece a vie ii sale, În spectrul liric actual, modele precum (Scara) – op. cit., subtil trimitere la Scara lui
se întreab dac destinul i-a fost completat Victor Sterom, Lucian Gruia sau Baki Ymeri Ioan Sc rarul, o construc ie alegoric ce unea
sau împlinit prin poezie, dac toate restan ele mântul cu cerul, semnificând nevoia etern de
au influen at cu certitudine poezia lui Gabriel-
efemerei existen e au fost achitate i datoria cre tere spiritual spre des vâr irea fiin ei.
Vincen iu M escu. Marca sa de originali- 13
(Alesul) - op. cit. Dilema Alegerii este deja un
stins . Îns , aceast „datorie” karmic nu se tate este, f îndoial , simplitatea, c reia îi subiect tabu în literatur ; în romanul „Alesul” al
refer la ceva anume sau la un anume loc, arondeaz un suflu nou. O poezie u or lui Thomas Mann, de exemplu, se prezint o
poetul fiind ve nicul pelerin în c utarea unui eclectic , ce împrumut câte o m sur din astfel extrem de dificil , dar fericit alegere - c -
râm de odihn , a unui pat de somn, dar mai toate: cupele florilor, savoarea m ce ilor, lug rul Gregor (de spi princiar , a c rui via a
ales al unui loc în care visul s u s se con- albastrul finit-infinit al cerului, clarul nop ilor fost marcat de evenimente incredibile) devine
verteasc în foc viu. Practic, a a dup cum cu lun plin , zilele toride sub ar a soarelui faimosul Pap Gregor, c ruia i se datoreaz schim-
preceptul biblic spune - „Unde sunt doi sau i multe, multe sentimente, st ri sta ionare barea calendarului din iulian în gregorian;
14
trei aduna i în numele Meu, sunt i Eu în (Paznicii templului) – op. cit.
15
mijlocul lor”, a a i poetul crede cu t rie c , ( tasea z pezii) – op. cit.
16
(Câmpiile Elizee) – op. cit.
în acel loc, Muza i s-ar putea cuib ri în suflet 17
„Caravana lung a dorurilor noastre/ Nu afl
i l-ar trimite s smulg din t râmul zeilor nic ieri oaza cu umbre i nimfe!/ Iubirea ne arde,
Lumina (Focul) asemenea lui Prometeu: rile durerii/ Rup din inima noastr sfâ iind-o
utându-mi locul aici,/ vreau s pot spune- mereu. O, auzir m i noi despre ape i adieri
trânele
ntr-o zi/ c mi-am f cut datoria,/ c mi-am coroase: Câmpii Elizee ar putea fi pretutin-
împlinit destinul.// Pot pleca lini tit 16... denea!”... (Caravana dorurilor)
18
Similitudini ideatice cu cele din opera expre- (Na tere i moarte) – op. cit.
19
sionistului german Yvan Goll17 , aed al diver- (Vinovat) – op. cit.
20
sit ii pân la euforie/anxietate proteic . ( lu m) – op. cit.
Goya -
21
Shogun de James Clavell.
Adev rurile enun ate în opera liric a 22
André Malraux, nume schimbat din André
poetului ploie tean sunt la fel de simple i Berger (n. 3 noiembrie 1901, Paris - d. 23
de expresive, înl uind în chingi de foc noiembrie 1976, Créteil) a fost un scriitor, ziarist
sim irea, mintea, eul, visul. Adev rurile des- i om politic francez.
Anul V, nr. 4(44)/2014 Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine 23
Dan LUPESCU
(membru UZPR)
Machiavelli la ra iunea de stat, Europa Serbia). În domeniul criticii literare este au-
are asupra „anatemei” sale, dup multe i
absolut , Filosofia spaimei, Europa, uto- torul a trei c i, tip rite între 1995-2007.
temerare încerc ri de g sire a c ii care s -i
pia noastr - „secretar al culturii europene”. De o consisten remarcabil , cea mai re-
lumineze destinul, este exprimat , în roman,
Ales al absolutului, prin darul divin al cent apari ie editorial a lui George Vultu-
tran ant: „Boala a f cut senza ional via a
surzeniei, este Constantin Z rnescu. rescu - Orb prin Nord (antologie de poezie
mea, a a cum fac meandrele senza ional (sau
Ales al absolutului, prin darul divin al 1996-2007), Editura Paralela 45, Pite ti,
de excep ie) via a fluviului” - el autoperce-
întunec rii unui ochi, este George Vultu- colec ia Biblioteca Româneasc , 376 de
pându-se ca un ales al absolutului. Trebuie
rescu. pagini, ISBN 978-973-47-0664-8 - dovede te,
afirmat c noi, oamenii, de i suntem crea i
Dac prozatorului Z rnescu, o dat cu o dat în plus, c poetul din Satu Mare, fon-
dup chipul i asem narea Domnului, cu greu
închiderea uneia dintre urechi, i se deschide dator, editor i realizator al revistei „Poesis”
accept m c , atunci când ne d ruie te o su-
o alta, simbolic , aidoma unui radar enorm, (lansat în 1990), ctitor i organizator al Fes-
ferin , acesta are o rânduial i un rost exclu-
care culege, din spa iile galactice, semnalele tivalului Interna ional „Frontiera Poesis”,
siv benefic în ceea ce ne prive te, pe care cu
acustice cele mai semnificative despre starea ambele cu epicentrul în Septentrionul româ-
destul dificultate îl descifr m.
macrocosmosului, dar are puterea s st ruie nesc, „reprezint una dintre cele mai puternice
Peste cinci ani, în 1979, Constantin Z r-
îndelung i asupra clocotului interior i s - voci lirice contemporane”.
nescu î i încredin eaz aceleia i Edituri:
i modeleze/ s i moduleze fiin a purt toare Din deosebit de rigurosul, doctul i nu-
Dacia din Cluj-Napoca cel de-al doilea roman:
dinspre înl untru înspre înafar - mân ce an atul Cuvânt înainte: Poetica Nordului,
Meda, mireasa lumii, pentru ca peste al i
mângâie infinitul, Coloan Cerului -, tot a a semnat de Nicolae Oancea, spicuim câteva
patru ani, în 1980, la Craiova, Editura Scrisul
poetul George Vulturescu, pe urmele lui Ho- secven e demne de re inut: „Ca i al i poe i
Românesc (condus de Ilarie Hinoveanu) s -
mer i ale lui Borges, î i deschide, l untric, optzeci ti din provincii - Gheorghe Izb escu,
i publice o carte fundamental , pentru el i
ochiul al treilea, atavicul, î i cucere te capaci- Liviu Ioan Stoiciu, C lin Vlasie .a. -, George
pentru cel mai mare sculptor al omenirii: Afor-
i de clarv tor, într-o lume „dureros de Vulturescu a debutat cu întârziere (aparent)
ismele i textele lui Brâncu i, prefa at de
dulce”, i porne te biruitor în edificarea unui inexplicabil ”; „Volumele Poeme din Ev-
Marin Sorescu. Dup 1990, acest volum -
topos numai al lui, a unui spa iu liric ne- Mediul od ii (1991) i Ora ul de sub varul
care include un substan ial studiu despre
pereche, al Nordului i al ochiului care, în- pere ilor (1994) prefigureaz conturul pro-
universul capodoperelor brâncu iene, în ca-
chizându-se înafar , se deschide înl untru, vinciei imaginare particularizante”; „Tratat
re spiritul baladei Miori a i tot filonul aurifer
tocmai pentru a vedea genunile dintâi, izvoa- despre Ochiul Orb inaugureaz , deocamdat
al folclorului i etnografiei române ti se re-
rele i tâlcurile primordiale ale lumii. ezitant, ac iunea de (re)dobândire a identit ii
sesc la cote astrale - va fi mereu îmbog it.
De i a debutat editorial înc din 1979, la poetice. Situat ini ial în linia viguroas a
Succesul i cota de pia au fost, sunt atât
Editura Albatros din Bucure ti, în Caietul tradi ionalismului ardelean ilustrat mai cu
de înalte, încât, pân acum, au fost editate
debutan ilor (se interzisese, deh, debutul de seam prin poezia lui Aron Cotru -, George
înc apte edi ii!
unul singur, din ra iuni de nimeni în elese) -, Vulturescu tatoneaz înc sentimental con-
Scris de Constantin Z rnescu înc din
George Vulturescu a revenit cu un volum de figura ia spa iului originar, între inând nos-
1981, tragedia politic Regina Iocasta va fi
autor abia peste nou ani, în 1988, cu Fron- talgia rusticit ii i obsesia spa iului matrice”;
pus în scen abia în 1991, la Teatrul Na ional
tiera dintre cuvinte (poeme). În intervalul „Definit cu obstina ie într-o mul ime de po-
din Târgu Mure . În acela i an, autorul va fi
1991-2007 a publicat, în române te, unspre- eme (...), Ochiul Orb - pandantul aedului de
încununat cu Premiul pentru dramaturgie la
zece volume de poezie i alte patru în edi ii tip homeric, dar asimilat în spiritul postmo-
Festivalul Na ional „I. L. Caragiale”, desf -
bilingve (în Germania, în Canada - dou , în dernismului cu imaginea orbului Borges -,
urat în Bucure ti. Aproape instantaneu,
este „privirea (care) se rupe de creier, se
aceast pies a fost tradus în german , fran-
smulge/ din carne”; „el te face s vezi pe
cez , rus , englez . Cu un deceniu înainte,
din untru”; în miezul lui „îngerul se apleac
Dumitru Radu Popescu scrisese, în revista
asupra poemului/ i literele se destram , se
„Arlechin” (nr. 15/ 1981): „Regina Iocasta,
terg”; este „orhideea neantului” sau „ochi
Goya - Cristos pe Muntele M slinilor
Ion RO{IORU
(membru USR)
La geamul meu dinspre poveste s-au stins luminile din ceas: O dat de la care-ncoace atâta dor s-a întâmplat
O s -l deschid ca-n gura mare s -i spun iubirii bun r mas! Încât ne-adulmec totemic zefirul lui înmiresmat!
La geamul meu dinspre niciunde s-a stins ce mai era de stins: O dat când în cifra unu se buluce te cifra doi
O s -l deschid ca-n gura mare s -i strig iubirii c m-a-nvins! Ca-ntr-un poem în care plânge lumina rugului din noi!
La Editura NICO din Târgu Sunt amintite c ile care au Sunt reproduse poezii repre-
Mure a ap rut de curând cartea ap rut despre operele acestei fa- zentative din opera celor doi
„FAMILIA ENE - Destine con- milii, printre care „Al. Florin ene scriitori omagia i, o parte din
temporane”, autoare fiind scri- - Literatura, ca mod de via ”, de coper ile c ilor acestora, fo-
itoarea i publicista Mariana Petric Bir u. Se redau articole tografii reprezentative din mul-
Cristescu. Volumul se constituie ap rute despre c ile acestei fa- tiplele activit i pe care le-au
a fi un omagiu adus unei familii milii sau despre evenimentele im- organizat i la care au participat.
de scriitori, c rturari de seam , portante, cum ar fi acordarea ma- Cartea se încheie cu repor-
care, de-a lungul vie ii lor, i-au relui Premiu la Festivalul Interna- tajul „Pentru tata, strig «Pre-
ruit talentul, harul i pricepe- ional de Poezie din Serbia sau zent!» i s rut drapelul...”, sem-
rea literaturii române. acordarea Diplomei de Excelen nat de Mariana Cristescu, care
Cartea se deschide cu o am- a Universit ii de Vest scriitorului este o oglind a evenimentelor
pl retrospectiv asupra vie ii i i c rturarului Al. Florin ene. petrecute la Iernut în cadrul „Zi-
mai ales a operelor scriitorilor Al. Sunt amintite sutele de manifes- lelor ora ului Iernut “, din 17 au-
Florin ene i Titina Nica ene, ri culturale organizate de acest gust 2012, eveniment la care au
personalit i care au fost onorate scriitor i promotor cultural, ctitor participat i contribuit protago-
cu multe premii, diplome i dis- de cenacluri literare, a 17 reviste, ni tii acestei c i. „Frumoasa,
tinc ii na ionale i interna ionale. i a Ligii Scriitorilor Români. memorabila întâlnire (care) s-a
Sunt aminti i fiii acestora, Florin Emo ionante sunt paginile încheiat cu cuvântul... poetic al
ene, specialist în televiziune, i despre c ile scriitoarei Titina talentatei oltence-clujeanc
dr. Ionu ene, istoric i scriitor, Nica ene, care eviden iaz ori- prin... adop ie cultural - Titina
autor de c i reprezentative în ginalitatea i sinceritatea scrie- Nica ene, i cu momentul artis-
istoria contemporan . De ase- rilor acesteia, pentru care „a câ - tic prezentat de elevii iernu eni
menea sunt analizate cu mult pro- tigat Premiul I la Concursul In- Maria Alexandra Iag r i Rare
fesionalism cele 64 de c i ale terna ional de Poezie pentru ro- Vl du M cinic , care, îmbr ca i
lui Al. Florin ene: romane, vo- mânii din întreaga lume, orga- în splendidele costume populare
lume de eseuri i critic literar , nizat de revista interna ional ale locului, sub Tricolor, au in-
dar i zecile de c i de poezie i STARPRES 2012 - Director ge- terpretat Balada Oarbei de Mu-
proz ale Titinei Nica ene, o neral Ligya Diaconescu”. re i cântece din folclorul mu-
parte din articolele pre edintelui Mariana Cristescu concluzi- re an.” (Cuvântul liber, Conflu-
Ligii Scriitorilor, care au v zut oneaz : „Am dorit doar s v en e române ti, 19 august 2012)
lumina tiparului, peste 5.799, re- spun c prietena mea, admira- Volumul a ap rut, ca o sur-
portaje, recenzii, eseuri i critic bil so ie, mam i bunic , este priz , cu ocazia împlinirii a 50 de
literar . Se subliniaz c Al. OM deosebit i c m bucur c ani de c torie a scriitorilor Al.
Florin ene este membru cores- ne-am încruci at destinele”. Florin ene i Titina Nica ene,
pondent al Academiei American oglindind via a în iubire a celor
Român , din care fac parte mari doi i dragostea comun fa de
personalit i române i str ine, cuvântul scris. Cartea a fost lan-
cum ar fi: Augustin Buzura, dr sat la Colocviile „Cuvântul liber
Ilie Rad, dr. Ioan epelea, prof. - Pun i de Lumin ” edi ia a II-a,
Alain Bencon, din Fran a, rev. 21 iunie 2013. Au vorbit Nicolae
Gheorghe Calciu-Dumitreasa, ciu i prof. Petre Curtic -
prof. George Palade, care a primit peanu, cu participarea lui Laz r
Premiul Nobel, dr. Dumitru Pru- dariu, prof. univ. dr. Victor Cr -
nariu, astronaut, prof. Ladis K. ciun, general în rezerv dr. Mir-
Kristof din Statele Unite, Gabriel cea Chelaru, Constantin Toni
epelea, acad. Virgil Constanti- Dâr u i a unor mari personalit i
nescu, dr. John Cepoi, din Statele din ora ul de pe Mure , Ia i i
Unite etc. Bucure ti.
28 Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine Anul V, nr. 4(44)/2014
POEZIE }I METAFIZICÃ
Nicoleta Onica: Dic ionarele v consem- publicate, pe rând, începând din 1993 pân nului), ap rut în 2012, în Spania, la Editura
neaz ca fiind poet, prozator, eseist, tra- în 2001, i adunate în volumul antologic Igitur, Montblanc (Tarragona), în traducerea
duc tor. Care hain considera i dumnea- Biblice (Editura Marineasa, 2003), sunt c r- Rosei Lentini.
voastr c v ade cel mai bine? ile paradisului meu l untric. În timp ce Cro- Spre un plus de informare: acest eseu al
Eugen Dorcescu: Cea de poet. A a i sunt nic (1993), Abaddon (1995), Exodul (2001) lui Andrés Sánchez Robayna a fost preluat,
încadrat în orizontul recept rii. Proza mea sunt c i ale infernului meu personal. curând, de revista „Analecta Literaria”, din
îns i e poetic , traducerile mele vizeaz , NO: i afirmat în nenum rate rânduri c Argentina, precum i, în traducere, de nume-
prioritar, texte poetice, eseurile mele, la rândul singura carte pe care o citi i mereu i o roase i prestigioase publica ii române ti, din
lor, sunt dedicate, mai cu seam , poeziei. cerceta i este Biblia. Spunea i c „nu exist ar i din str in tate, ceea ce probeaz , în
NO: Cum a i descoperit poezia? Când a i alt carte în afar de Biblie”. Aceasta în- opinia mea, interesul pe care îl manifest ,
început s scrie i versuri? seamn c sunte i o persoan credincioas . totu i, elitele literare i academice fa de
ED: Foarte de timpuriu, în copil rie, i tot pe În ce m sur influen eaz acest lucru via a lumea Spiritului. El se afl i în crestoma ia
atunci am prins s schi ez, la r stimpuri, un dumneavoastr literar ? critic Poezia lui Eugen Dorcescu, comen-
vers, o strof ... i am continuat a a mult ED: Via a mea literar nu e de conceput în tat de... , edi ia a III-a, Ed. Calameo, 2013,
vreme. i ca elev, la liceul „Fra ii Buze ti” din afara persoanei mele (empirice i artistice). alc tuit de Sorina Ianovici-Jecza i Olimpia
Craiova, i ca student, la Filologia din Timi- Iar persoana mea nu e de conceput în afara Berca. (1).
oara. Dar am fost mul umit (cât de cât) de credin ei. Credo, ergo sum. Pseudo-dilema NO: i scris poezii pentru copii, pove ti i
încerc rile mele relativ târziu, spre treizeci de pe care se sprijin poezia mea ar fi tocmai povestiri. De unde aceast dorin de a scrie
ani, când am i publicat primele texte. Debutul aceasta: pe de o parte, „fiin a întru moarte” pentru copii?
în revist (Luceaf rul, 1971) mi-a fost ve- (Heidegger); pe de alta, ceea ce am îndr znit ED: referi i, desigur, cu deosebire, la
gheat de Al. Philippide, tefan B nulescu i a numi, într-un studiu dedicat poeziei mistico- Basme i povestiri feerice, tom ap rut la Edi-
Cezar Baltag. Debutul editorial (Cartea Ro- religioase (Poezia mistico-religioas , struc- tura Eubeea, Timi oara, în 2005. El cuprinde
mâneasc , 1972) - de Mircea Ciobanu, Marin tur i interpretare, cf. Eugen Dorcescu, Po- toat proza fantastic pe care o publicasem
Preda i Mihai Gafi a. Le-am fost recunos- etica non-imanen ei, Editura Palimpsest, anterior. Aceast „proz fantastic ” nu e ne-
tor acestor mari i genero i scriitori, le sunt Bucure ti, 2009, n.n., N.O.), „fiin a întru mân- ap rat „pentru copii”, sau numai pentru copii,
recunosc tor i ast zi. Dup cum le sunt re- tuire”...A adar, ca s r spund la întrebare: nici despre copii. Este, pur i simplu, proz
cunosc tor i celor care au contribuit, peste în totalitate. fantastic . În ea sunt desf urate, epic, dis-
ani i decenii, fie la receptarea scrierilor mele, NO: Spunea i într-un interviu c nu scrie i cursiv, o parte din temele, motivele, simbo-
fie la difuzarea lor în alte spa ii culturale poezie religioas . Cum pute i cataloga po- lurile pe care le codific i le decodific po-
(Valeriu Anania, Virgil Nemoianu, Marian ezia care Îl are în centru pe Dumnezeu? ezia (poezia mea, fire te).
Popa, Adriana Iliescu, Cornel Ungureanu, ED: Orice poezie mare, orice poezie im- NO: Unde crede i c se încadreaz cel mai
Alexandru Ruja, Cezarina Adamescu, Andrés portant Îl are în centru pe Dumnezeu, fie c bine activitatea dumneavoastr liric -
Sánchez Robayna, Coriolano González e con tient sau nu de aceast Prezen . Dar tradi ie sau modernitate? Cât la sut este
Monta ez, Rosa Lentini, Mónica Delia revin la propriile-mi str danii. Într-adev r, tradi ie i cât modernitate?
Pereiras, Fernando Sabido Sánchez, Jaime eu nu scriu poezie religioas , stricto sensu. ED: E greu, e chiar fastidios, pentru mine, s
Siles, M. Cinta Montagut .a.). În eseul amintit, propuneam o distinc ie net , hazardez la un atare r spuns. N-am în-
NO: i transpus în versuri Psalmii, Pro- din unghi teoretic, dar i metodologic, ope- cercat niciodat , i nu voi încerca nici acum,
verbele, Ecclesiastul, Rug ciunea regelui ra ional, func ional, în teritoriul literaturii, fiu comentatorul propriilor scrieri, dup
Manase... Cu ce scop a i versificat aceste între no iunea de „religios” i cea de „mistic”. cum n-am încercat niciodat , i nici nu voi
texte biblice? Având în vedere c timpurile Poezia mea, care este i a fost întotdeauna încerca, s fiu impresarul lor. Am convingerea
pe care le tr im par a fi „cele de pe urm ”, de factur necondi ionat spiritual , are, în r spunsul cel mai corect, cel mai argumen-
lectorii ar trebui s se apropie mai mult de centrul ei, „fiin a” (eventual, Fiin a), nu cul- tat i cel mai conving tor la aceast întrebare
cele sfinte... tul, nu religia, nu ritualul, a a încât poate fi l-a dat tot profesorul Andrés Sánchez Robay-
ED: Nu am avut un scop, în în elesul prag- calificat , la rigoare, drept „mistic ”, dar cel na, un mare creator, un om de litere profund
matic, ori strict intelectual, al termenului, dar mai adecvat cred c i-ar fi calificativul de i erudit (2).
presupun c , stihuind C ile poetice i sa- „metafizic ” (poezia metafizic Îl are în centru NO: Exist momente în care v afla i în
pien iale ale Bibliei, fiin a mea, în tenebra i pe Dumnezeu). Profesorul Andrés Sánchez pan de idei? Cum trata i lipsa de inspira ie
misterul ei, va fi avut unul. Probabil acela de Robayna de la Universitatea din La Laguna, i ce anume v inspir , atunci când scrie i?
a se salva, de a- i supravie ui. Am m rturisit Tenerife, a definit foarte limpede specificul ED: Cu un calm tensionat, nelini tit, dac se
i cu alte prilejuri: Psalmii, Ecclesiastul, crea iei mele, într-un studiu-prefa la vo-
Pildele, Rug ciunea regelui Manase, lucr ri lumul Poemas del Viejo (Poemele B trâ-
30 Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine Anul V, nr. 4(44)/2014
N#stase MARIN
Leit-motive
î
Motto: „cât timp e ti viu ca to i cei vii/ @n poezia lui
te umfli-n gu te dai mare/
apoi în clipa urm toare/
parc -ncepi s nu mai fii/ FLORIAN SAIOC
i umbra ta treptat dispare”
din „MEDITA IILE la gura ninsorilor”
a cum am intuit într-o cronic pe care confuz, s cit, furat mereu de bunurile sale sa ii cu aceast „doamn ”, uneori metafizico-
am scris-o anul trecut în luna iunie, talentul materiale i spirituale, manipulat i men inut hazlii, alteori o persifleaz mucalit, dar sfâr-
tumultuos al poetului FLORIAN SAIOC a continuu într-o stare letargic de c tre con- ind deseori în medita ii lirice-grave.
erupt din nou cu prolifica sa for creatoare, duc torii s i, pe care-i voteaz -n prostie din Poemele sunt uneori mu toare, ironice
reu ind ca, în mai pu in de un an, lava fier- patru-n patru ani. Datorit acestui fapt pa- i autoironice, sarcasmul s u caustic, lirismul
binte a poemelor sale s se adune în dou triotismul s u este dureros, disperat, trans- lui dramatic are îns i nuan e umoristice,
volume consistente, publicate la sfâr itul figurat în ip t de clopot lovit în dung , ros- care-l învioreaz i-l face atractiv. Farmecul
anului 2013, de editura „M IASTRA” din togolit în valuri de tunete spre con tiin ele poemelor sale const i în culoarea limba-
Târgu-Jiu. Este vorba de cele dou c i, inti- anesteziate ale concet enilor s i: „poporul jului, pigmentat cu alocu iuni pl cute: „b
tulate: „MEDITA II la gura ninsorilor” i este baza spun politrucii/el este sporul i fra ilor” „voi tia tineri/ tia mai moderni/
„GEOMETRIA SENTIMENTELOR”. viitorul/ i-l bat pe bietul popor/cum se bat voi nu ti i b /nu ti i ce-s alea ierni”.
Poetul-tribun, poetul-cet ean nu s-a dez- toamna nucii/îi scutur i-i fur cu toptanul Tematica poemelor sale din cele dou vo-
min it nici de ast dat . A r mas acela i vajnic tot rodul/ iar poporul-norodul/tace n rodul/ lume este divers i complex , precum via a:
iubitor al românilor, pe care îi laud , îi ceart cei care-l bat îl mint i îl fur /au b gat iute de de-o vreme poezia mea înva /c via a-i o
atunci când trebuie, apoi îi iart i sper într- seam /c poporul-norodul/a devenit de fapt politic de via /iar via a plin trist i z lud /
un destin mai bun pentru ei. („cât oi tr i aici o adun tur /lipsit fiind de mintea cea de pe con ine poezia vie ii crud ”. Cu sim irea sa
vreau s r mân/ c b mi-e drag c m-am urm ”. fin , el înregistraz toate anomaliile, prostiile,
scut român/am pentru neamul meu eu un De regul , orice poet autentic este un om ut ile i tic lo iile din via a concet enilor
alean ce, dac -s cet ean european, p i când cu suflet mare, ale c rui fibre rezoneaz cu i, repro ându-le toate acestea, în stilul s u
aud eu limba româneasc /sufletul meu în- suflul existen ial al vie ii, în unduiri mai mult caracteristic: „nu mai umbla i b alandala/c
cepe s -nfloreasc ...”).De i mul i consider sau mai pu in armonioase. Dar sufletul poe- e a a cum zice zicala/ cum gr iesc proverbul
ast zi c patriotismul este un sentiment tului Florian Saioc este o cutie de rezonan i cimilitura/ghici cine închide ochii/apoi
vetust, perimat, cu o îndârjire care îl caracte- uria , hipersensibil la orice adiere de r u- casc gura”.Astfel de motive devin adev -
rizeaz , poetul îl manifest în plenitudinea tate i nedreptate omeneasc . El le recep io- rate obsesii pentru poet, fiind reluate sub
sa, înv luindu- i toate poemele în mantia neaz pe toate i le doare i le strig , con- alte forme în mai multe poeme, iar aceast
tricolor a iubirii neamului s u derutat, umilit, firmând parc maxima lui Heraclit: „sunt om reluare multipl d for mesajelor transmise,
i nimic din ce e omenesc nu-mi este str in!”
Acea „panta rhey”, curgerea evenimen-
telor de via pe albia gr bitului, intermina-
bilului i necru torului Timp, îi provoac
poetului un noian de sentimente dureroase,
nostalgice, care se scurg în el, la... „gura nin-
sorilor”, într-un v lm ag de reflec ii me-
tafizice. Apoi, medita iile sale le transpune
în monologuri i în dialoguri morome iene.
În dialogurile lui îl implic deseori i pe Dum-
nezeu cu sup rile Sale, cu atitudini de re-
pro fa de lene i i pro ti, c rora le aplic
pedepse aspre, boli, secet , s cie. i Moar-
tea este un personaj omniprezent în poemele
sale „moartea-mi pare-o entitate,/doarme-n
noi ca pe-o saltea/n-o vedem i n-om vedea-
o/când ne-nha i ne ia/-ai de tine grij lume/
e ti singur pe lume”. De fapt, poetul,
ajuns la vârsta senectu ii, are dese conver-
Anul V, nr. 4(44)/2014 Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine 33
culturii/ tiu c necinstea, lenea i prostia/ noi/ o vezi în ochi o vezi pe fe e/ b fra ilor
sunt în concubinaj cu s cia/ s nu muri i doare-n suflet/ b moare ara de triste e”
prin îmbr carea metaforic divers . De fapt, de foame v-am dat minte/ ea-i cea mai sfânt („triste ea”).
aceste „obsesii”devin un m nunchi de leit- dintre cele sfinte/ e prea destul bun tatea opresc aici. Pentru mine este o pl -
motive ale volumelor, împletite-ntre ele, care Mea/ de minte folosi i-v de ea/ i tot la fel cere deosebit s descop r atâtea variate mo-
dau un farmec deosebit ambelor c i. Ele se de cele patru labe/ la rug ciuni l sa i-le pe tive ale poetului într-un poem i s am sur-
reg sesc în toate poemele i îmbrac acel babe” („R zvr tirea”). priza reg sirii acestuia în alte poeme, îmbr cat
ve mânt armonios similar unei simfonii. - motivul schimb rii: „în cor, un grup de în alte figuri de stil i g tit cu alte bijuterii de
Spa iul nu-mi permite s analizez fiecare tineri m-a strigat/ ce b tu e ti cumva inchi- sensuri i în elesuri. Acestea constituie far-
motiv obsesiv al poetului. M voi limita s le zitorul?/ î i spunem noi dar nu ne-ai întrebat/ mecul ascuns, inefabil al poeziei lui Florian
identific aleatoriu, ca s ar t multitudinea i de vrei s-o duc bine tot POPORUL/ chiar Saioc, cu jerbele de mesaje pe care le r s-
frumuse ea lor, prin reluare în mai multe EL, POPORUL trebuie schimbat” („Sondaj- pânde te în sufletul cititorului. Intuind în-
poeme: eroare plus,minus 3%”). trebarea mea de cititor nedumerit (de ce ne
- motivul „ninsorii”: „dac -a putea-a - motivul minciunii: „s inem to i post dai, b , poezii?), poetul s-a sim it parc dator
striga cu mii de guri/ c -s fericit când ninge negru de minciun / minciuna poate s de- cu un r spuns: „poezia... e floare de suflet i
pe p duri/ când vântu-n stre ini zumz ie ca vin fatal / avem nevoie de o detoxifiere na- rar / poezia ne este mereu necesar / poezia
stupii/ când url -n codri criv ul i lupii” ional / minciuna vede i bine c se identific / ne suie sufletu-n bolt / e stea e triste e-i
(poezia „n-a r mas filozof”). cu licheaua politic ” („Principiul amar”). revolt / e dragoste de dragoste plin / ea este-
- motivul „Crea iei divine”: „El l-a f cut - motivul ho ilor i trântorilor: „din cer n întuneric lumin / e chemare de lupt -n
pe om întâia dat / minunea lumii cea mai pân -n p mânt/ noi to i aproape to i/ avem istorie” („poezia”). Eu a completa cu afir-
minunat ” (poezia „minune i minuni”). apuc turi/ de trântori i de ho i... ne cum- ma ia c multe poezii din cele dou volume
- motivul „trecerii prin via ”: „prea tre- m ne vindem/ noi între noi pe noi/ dup sunt adev rate poeme-manifest ce pot fi citite
torule drume / i-e drumul cât vremelnicia/ conven ii hoa e/ sau dup mici nevoi” („trist în fa a mul imilor (înc ) nedumerite pe cine
vei fi cu-adev rat m re / când ai s i vezi durere”). Aceast obsesie este reluat mai voteze sau ce trebuie s fac pentru binele
nimicnicia” („medita ii la gura ninsorilor”). vehement în poemul „niciodat n-a mai fost lor i al rii. A exemplifica doar câteva din-
Tem reluat i în poezia „Retro”: „când m neamul prost atât de prost”: „în ara asta prea tre aceste poeme-manifest care pot cutremura
gândesc cum ar tai/ simt inima cum mi se mul i sunt pu i pe furate/ fur de-a valma i trezi din amor eal con tiin ele c zute în
frânge/ erai ca îngerii din rai/ erai ca iepele case b nci c i ferate/ fabrici uzine asfalt letargia manipulatoare provocat de po-
pur sânge... pe cei trei din i ce i-au r mas/ î i combinate/ porcul oaia vaca g ina din b - litrucii avizi de putere i îmbog ire rapid :
e fixat -acum proteza/dar pudr tot mai dai tur / portofelul po eta totul se fur ”. „dac ave i minte”, „mâzg li ii”, „între pre-
pe nas...”. Poetul are multe motive obsedante i în sim ire i spovedanie”, „un poem scurt cu
- motivul „misterului feminin”: „peste-ale volumul „Geometria sentimentelor” de taie lung ”, „încurcate confuzii”, „durerile
Zidirii creste/ peste marginile firii/ tot femeia exemplu: unei mari iubiri”, „un manifest al demnit ii”,
- a fost i este/ EVAnghelia iubirii” (din - motivul l comiei omene ti: „a a e omul „s fie o percep ie stranie?”, „univoc”, „nici-
„Medita ii la gura ninsorilor”). Alt „Me- prost ce-ajunge la putere/ vrea totul vrea odat n-a mai fost neamul prost atât de
dita ie”... cu alt fa et : „frumoaso-ntâi ne onoare femei ma ini avere/ i crede cu t rie prost”, „d -ne Doamne tuturor” i, poate,
sco i din min i/ te joci cu noi i ne alin i/ apoi doar ce îl excit / va face na iunea fericit ” cea mai vehement poem este chiar ultima
doar gheare e ti i din i”. („punctul de orbire”). din volumul „Geometria sentimentelor”: o
- motivul b trâne ii: „iubito i-a mai face - motivul z rniciei: „voi pleca spre a chemare-ntr-o urare c tre-o sfânt s rb -
curte/ din zilele ce mi-au r mas.../ dar unul deveni o oarecare amintire/ sau numai uitare toare”, din care nu m ab in s citez o strof :
râde ca un bou/ f i b mai bine un cavou/ un altfel de nimic/ toate acestea m înva „auzi-m române auzi-m tu ar / trezi i-v
mai mare sau mai mititel/ c în curând te mu i cât z rnicie este/ în toat zbaterea noastr voi tineri speran a e în voi/ în clipa ei din
în el („idilele”) i cât ridicol în:/ b tii cine sunt eu p i eu/ urm nu o l sa i s moar / dar clasa cea
- motivul minciunilor politice: „România numai eu...” ( „z rniciile noastre”). corupt politic -abuziv / zvârli i-o cât mai
mi se pare o gogo erie uria / în care de zor - motivul vremuirii („panta rhey”): „sunt iute la groapa de gunoi/ c are e deja plecat
se prepar gogo i f cusur... pl dite, fascinat i nu mai prididesc/ în sinea mea s în deriv ”.
pr jite, servite/ de gogo arii cei de elit ” (Go- uimesc/ de-aceast nesfâr it i curgere Acesta este poetul Florian Saioc, un alt-
go ari i gogo i”). rea / de ceruri i de stele i de via ” fel de Marin Preda, dar care creeaz liric un
- motivul ve niciei: „poate tie minte- („uimiri”), sau: „c d-aia/ vremea iar întoarce Moromete al POEZIEI ROMÂNE, un om trist,
goal / poate nimenea nu tie/ c exist -o foaia/ vin iar/ ploaia bruma cea a/ vremea iar revoltat de ceea ce li se întâmpl românilor,
doctorie/ care vindec -orice boal / -gel sau întoarce via a/ vine iarna cu n me i/ i gu- ruia îi pas de neamul i ara româneasc ,
sprei sau alifie/ i se cheam ve nicie” vernul cu ce vre i/ vine vremea cu de toate/ pe care le poart în sufletul s u mare.
(„ve nica vindecare”). iar guvernul cu ce poate/ numai noi i numai i înc ceva ne mai spune poetul, citi i i
- motivul revoltei populare: „îmi strâng noi/ venim ve nic cu nevoi/ hai nu v mai fi i pe recep ie:
ca to i durerile m nunchi/ i-mi rog i-mi strig izmeni i/ important e c veni i” („pe dos”). „mul i vor ca adev rul s mi-l nege
poporul în genunchi/ spre mincino ii care-i - motivul trubadurului: „ i Giambolina am o întrebare, auzi i cum sun :
stau în frunte/ doar o sprâncean baremi s - mai avea/ doi ochi cu-ntunecimi profunde/ nu tim s-alegem sau n-avem ce-alege?
i încrunte/ i pe corup i gari sau negli- i pielea brun -catifea/ i dou olduri b nu ti i r spunsul? bine, noapte bun !
jen i/ s -i lase pe vecie repeten i” („Deter- rotunde.../ mureai cu ochii-nfip i în ele/ i te- visa i c sunte i regi i împ ra i
min ri”). ngropai cu l utari/ între superbele ei pulpe...” nu mai sunte i pro ti i nici s raci
- motivul lenevirii: „nu-Mi mai cer i într- („Cântec pentu Giambolina”). visa i c sunte i ceea ce visa i
una de-ale gurii/ c Eu nu sunt ministru-agri- - motivul triste ii: „mare-i triste ea pe la visa i c sunte i ierburi i copaci”.
34 Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine Anul V, nr. 4(44)/2014
Daniel MARIAN
(membru USR)
Daniel D#ian
„Treizeci ]i cinci de ploi…” , dar
„]i numitori comuni dintr-o parte Theodor R#pan
@n alta a sufletului…” Pu\in mai tânãr decât se poate
De la con tiin a eventualelor
împliniri i pân la con tien a
dar la îndemân , pentru a-l lua în
bra e; pentru c de-a dreptul s-
– ]i mai b[trân decât e]ti
faptului în sine ar putea fi o ar putea, de ce nu, s frig -n a-
aureol nu neap rat boreal dar cele bra e. i atunci, e de preferat teptare i reg sire. De ce preun , la un loc zeie te cu ceea
hiperbolizant de m suri ne-în- te la i „...înfiltrat în departele a? - pentru c „Fiind ecou ne- ce e i nu e; dar trebuie s fie... i
stare s m soare prea-gr bit uni- revoltat al apei/ i pentru c nu spuselor cuvinte/ port gând ceva rost de împ care dup
versul într-un gram de l cuire am înv at niciodat / de ce nu smerit de înz uat iubirea/ Poh- întreb rile de care nu scapi ori-
dup ce-l scorojiser to i poe ii, îmi pot s ri umbra/ te-am renun- tirea ochiului aduce tirea: / Ah, când i oriunde, oricât ai vrea:
în c utarea de to i pere ii... Daniel at de în imea acestei îngrop ri/ gura sufletului nu m minte!...” „...Plânsu-ma-au iambii? Corbii
ian nu chiar întocmai se simte în care nu mi-ai putut fi/ din care (Sonetul 1). Construc ii la pute- scurm -n lun / Cu gheara-ndu-
pe sine în încercarea disperat de nu am reu it niciodat s -mi rea magiei, mai devreme sau mai rerat i nebun / Sub primele si-
profund , poate fi i cu riscul de alung mâinile/ am s pat în tine târzii, trecute prin pragul por ii - labe translucide...” La sfâr itul
rnicit de supra-real, dar care tot trecutul meu...” (pag. 14); din acolo unde se îmbin , mai zis i sonetului, în schimb, nu m voi
ajunge unde nu te-a tep i mai fluviul unei nelini ti pe care o în eueaz cu smerenie ve nice- referi de nicio culoare alb , al-
pu in dintr-o vâltoare f sea- tiam, era chiar într-atât de per- le pove ti mai aduse lâng a- bastr sau gri - din dou m car
proape decât ai crede c e ti. Ple- motive: pentru c nu-mi place; i
n, nici vorb de precedent; el sonalizat încât o puteam striga
cat ceva oare iute dintr-o conso- pentru c nu-mi place s se ter-
simte acea boare de absolut care pe nume i ar fi venit... - dintr-o
nan verbal decât dintr-o alta mine.
nici într-un caz nu se obose te matrice cu multe numere de unu adjectival ; prea pu in substanti- Dar: „De tine azi sunt trist
de a fi, dincolo de cuprinsul ei în care rareori d un rezultat mate- vat, pentru c nici nu trebuie! E ca niciodat ,/ Zei a mea cu noap-
pur formidabilul ideii. F a avea matic concret... dus pe-o plut dac neavând tea prins -n plete,/ Izvoarele
preten ia de a- i în elege dumne- Iar din eterna boem , natu- yacht-ul la îndemân ; dar cu si- iubirii Lui in de sete,/ Cum s te
zeul în mod ortodox, ca pe o sca- ral înspre obligatorie, „...pentru rena lâng el. Theodor R pan las splendorilor furat ?...” (So-
cu trepte de urcat într-o via ca noi/ restul b utorilor de rând/ într-o practic a reînnoirii jur min- netul III). Dar chiar a a. Împle-
de ajuns. Luând propriul s u nu ne temem de fiecare dat telor pe le care c tuie te pentru tirea ideilor cu sentimentele se
dumnezeu ruia majuscula de înainte de marele final/ s ne a nu avea dedesubt, prima încer- face brusc, f a rezulta neap rat
început urmeaz a i-o geometriza ascundem frica din spatele gin- care de consona a eului i anu- o împlinire, vorba poetului: ca
mai târziu, când dovedi-se-va c giilor/ într-o cutie de lemn cu me: iubirea. Romantic modernist niciodat ; unde fiind pân i ast-
îl ajunge cu propriul mers ca pe mâinile scobite în piept/ de parc întârziat, ori un modernist roman- fel, întru totul; fiind i fiind. Ca
ceva suficient de palpabil, ca s la dracu abia acum am înv at s tic apucat pe nea teptate?... nu mai vorbim, de fapt de ce
mai i merite. fim...” (pag. 54). Sau: la dracu nu Vine astfel poetul i zice: „... nu, despre: „...Parfumul rotunji-
Daniel D ian zice astfel pe puteam s ne ducem, c erau in- Doar nepererche-mi mistuie sim- mii din sonete/ mi-l d pe fluturi
facebook: „Jum ile sunt dou dicatoarele gre ite (?)... irea,/ Zarz rii î i croiesc ve - slova-ngândurat ,/ În smirna
cuvinte care ar trebui s se Într-o faz spiritual pe care- minte/ i m -nlumin str fulge- rug ciunii, neaflat ,/ Tope te-mi
uneasc într-o form sau alta. s de-a dreptul pizma spre a deve- rând morminte/ Cu m ti de ier- versul pref cut p cate!” i curge
Dac legi un prezent de alt pre- ni n stru nic a ijderea, îl g sesc buri miruindu-mi firea...” i, c tot versul, nu e de oprit nici m car
zent se ob ine o realitate. Asta pe Daniel D ian cu for a de a se veni vorba: unde e poetul i unde transpire între acelea dou în-
sperie cel mai mult !” i, se reinventa, nu c-ar fi trebuit, ci doar e poezia?; într-o parantez ne- mul ite st ri de fapt unde se nu e
pare c-a fi zis eu: „...realitatea pentru c-a a a vrut el - pentru c pus / nespus . tiind c nu se / a fi fi de înlocuit nicicum, nici-
moare-n nicio parantez , cu sem- odat , nici. „...Sorbit s te iubesc
fiind uneori din când în când „...sunt toat ziua tu i toat noap-
ne de punctua ie, cu semne de nebun - ce via !/ M url lupii-
paralel cu o alta, iar dac nu, tea eu/ iar în restul necultivat al
circula ie - unele chiar valabile. n cruda diminea :/ de ce-am ple-
intersectat tot e, prin simpla ei drumului/ suntem echilibrul co- cat? Cum? Te-au uitat Poe ii?//
Pân la urm , nimic nu are
relativitate...”; „În încercarea de liviei/ din or fix în or nefix / calitatea de valabil, dac nu se Mai d -mi la schimb fantasme în-
a-l lega pe Dumnezeu de absolut, din virgul simpl pân în dou mai i chinuie între un timp i alt miite/ i buzele eternelor ispite:/
abia atunci, acolo i astfel vei pri- puncte/ apoi cineva a anun at c timp. Nimic nu e, ca s-o zic de-a Pr dat -mi fu averea tinere ii !”
cepe i una i alta...” urmeaz i mâine...” (pag. 67-68). dreptul pe cât pot, dac nu trece De pe plaiurile noastre, câ-
Ei, i abia acum despre „ju- Evident c e de a teptat acest prin acea fant în care po i s faci teodat mute, ciute i da: „Cu-
tatea dumnezeului femeie”, mâine, care f a conta prea mult ce vrei, cât vreme bine faci. Cu- vintele nu dorm ! M vor cu tine,/
care e un vaccin contra purului cât seam cu ast zi, cu ieri sau vinte, expresii, un joc de senti- Amor, pândarul ine s m lege,/
idealism, o form de c utare a in- alalt ieri, se traduce prin simplul mente de fapt, se adun pentru a Uitarea crie, mâna m -n elege/
teriorului prea puternic, orbitor, mai departe... se caracteriza unele pe altele îm- El d obol atât cât se cuvine !”
Anul V, nr. 4(44)/2014 Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine 35
Dominic DIAMANT George PETROVAI
(membru USR) (membru USR)
Gân
dur
i
DECALOGUL LUI am r mas ca o stan de piatr , iroindu-mi
lacrimi grele i fierbin i pe obrajii încremeni i.
PAULO COELHO
Cuvinte-
Via a lui se afla într-o mare i grea cump ,
- scriitor brazilian de circula ie universal pe care nu tia cum s-o dep easc iar sfa-
turile mele, ca om mai vârstnic i p it, nu
ncuminî\ite
1.Circumstan ele i mediul ne influen eaz puteau avea nicio eficien .
vie ile, îns suntem singurii responsabili 3. Societatea în care tr im este atât de corupt
pentru noi în ine. i dezintegrat , sistemul - atât de hulpav i
2. Nu trebuie s ne schimb m prietenii dac tic lo it, încât, p rinte fiind i având copii
în- elegem c prietenii se schimb . 1. Obrazul gros cu mult cheltuial se ine, în
care exceleaz ca inteligen i instruc ie, nu speran a c odat i odat va fi i el sub ire.
3. R bdarea cere mult practic .Sunt oameni mai tii cum trebuie procedat, dac e mai
care ne iubesc,îns pur i simplu nu tiu cum 2. Ciocoiul - patrupedul care face tot ce ne-
nimerit s -i trimi i la studii în universit ile omene te este posibil pentru a intra în rândul
s-o arate. renumite de pe mapamond, cum fac în general antropoizilor.
4. Nu este întotdeauna suficient s fii iertat nomenclaturi tii, securi tii i marii po-tenta i 3. Cumsec denia - piatra unghiular a
de c tre cineva,în majoritatea cazurilor autohtoni, sau s înfrun i, la modul patrio- caracterului unui om.
trebuie s te ier i pe tine însu i mai întâi. tic, sistemul, dinl untrul lui, cu posibilit ile 4. Fiecare cu caracterul lui, chiar i aceia care
5. Nu trebuie s -i spui niciodat unui copil c reduse de care dispui. nu mai au caracter.
visu-rile sunt false, ar fi o tragedie dac ar ti 4. A fi infinit mai lini tit, împ cat i bucuros 5. Nu se cade s i faci de lucru cu cineva
a ceva. dac televiziunea i mass media ar promova despre care nimeni nu spune c ar fi un om
6. Poate c Dumnezeu vrea ca noi s întâlnim cumsecade.
cu prec -dere programe artistice, culturale
to i oamenii nepotrivi i înainte de a întâlni 6. Caracterul de-i distins / din hâd face un
i tiin ifice re-prezentative, la un standard fain ins, / iar dac -i p tos / nici frumosul
persoana potrivit nou .Pentru ca atunci european. Ar fi un act de normalitate.
când, în sfâr it,îl întâlnim pe cel potrivit, s nu-i frumos.
5. Complacerea în ipocrizia i minciuna 7. Când c pitan de nav e trufia, secund nu
fim recunosc tori pentru darul respectiv. generalizat e mai nociv i nefast chiar poate fi decât prostia.
7. Indiferent de câte buc i din inima ta sunt decât o epidemie de cium , întrucât aceasta 8.De-abia un deal a biruit i muntele-i pare
frânte, lumea nu se opre te ca s le repare. ar afecta specia în esen a ei, distrugând-o. sfrijit.
8. Uneori persoana despre care crezi c te va 9. Oricât de scund ar fi un munte, de sus
ni i te-ar face s cazi,se va dovedi a fi în prive te dealu-n frunte.
schimb cea care te va ajuta s te ridici. 10. În sinea lui orice delu se vede-un munte
9. Trebuie s î i controlezi ac iunile sau ele mai micu .
te vor controla pe tine. 11. Etica este evanghelia social pentru via a
10. Sunt momente în via când î i lipse te de-aici, morala este evanghelia spiritual
cineva atât de mult,încât î i dore ti s îl iei pentru via a de-apoi.
din visele tale i s -l îmbr ezi de- 12. Dup disponibilizarea moralei pentru
adev ratelea. rezultate din ce în ce mai slabe, conducerea
comportamentului uman a fost încredin at
eticii.
CÂTEVA REFLEC II 13. Etica (de pild , etica socialist ) ine mor
DIAMANTINE salveze forma, în ciuda faptului c fondul
a fost devastat cu premeditare.
14. De trai morala nu-i dorit , de existen -i
1. Cum se mai desprind i cad la p mânt în lit .
taia vântului petalele roze i catifelate ale 15. Tot p lind ce-n cale i-a picat, la urm -n
magnoliei! O triste e dureroas i dezn - lici s-a transformat.
jduit m cuprinde realizând c a a se 16. S crezi c ho u-i om cinstit / dup ce
petrece i cu noi oamenii, desprin i din legile dribleaz , / este totuna cu a crede
arborele vie ii. -n lume cinstea guverneaz .
2. Prietenul mi-a prezentat cu atât patos i 17. Un zero a ezat în fa a / oric rei cifre-i de
determinare paroxistice avatarul iubirii lui prisos - / în spatele cuiva i-n zecimale / el
este de-un real folos. / În via îns nu-i la fel
imposibile, supraomene ti, încât, amintindu-
ca-n universul matematic - / zerourile in
mi de propria experien e uat din tinere e, Goya - Teresa Sureda mor / s stea în fa sistematic.
36 Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine Anul V, nr. 4(44)/2014
Crengu]a VI{INESCU
NEUTROSOFICAREA
Crengu a Vi inescu: pre ui i mai mult Teoria Marei Unific ri din fizic nu poate trenul Tautologic, Poemul Fractal, Non-
ca matematician - inventator de concepte fi efectuat decât într-un multispa iu înzestrat Poemele (1990) i alte experimente poetice
ma-tematice - sau ca scriitor i artist? cu o multistructur . avangardiste dincolo de limitele poeziei în
Florentin Smarandache: Acord mai mult CV: Considera i c exist o limit a gân- „Encyclopoetria (Totul este Poezie i Nimic
importan lucr rilor mele tiin ifice. Lite- dirii, s zicem logico-matematice, peste nu este Poezie)” (2006);
ratura i arta îmi in loc de relaxare i de ex- care inteligen a artificial nu va putea nici- Noi tipuri de povestire, precum: Po-
periment. Literatura i arta îmi complemen- odat s treac ? vestirea Silogistic , Povestirea Circular
teaz crea ia tiin ific . FS: Inteligen a Artificial tinde asimptotic („Poveste Infinit ”, 1997);
CV: tiu c a i publicat 190 de c i, un spre imitarea inteligen ei umane. Gândirea în - Noi tipuri de dram , precum: Drama
num r record. Iar în 2011 a i fost nomina- general este infinit . tiin a este infinit . Arta Neutrosofic , Drama Sofistic , Drama Com-
lizat la Premiul Nobel în Literatur . Ce a este infinit . i crea ia la fel. Mereu procedee binatoric (o dram ale c rei scene sunt per-
însemnat acest lucru? noi, stiluri noi. Apoi combin ri ale acestora. mutate i combinate în atât de multe moduri
FS: Nominalizarea Nobel m-a încurajat s -mi i tot a a: noi descoperiri, noi inven ii. încât produc peste un miliard de miliarde de
continui seria fotojurnalelor cultural- tiin- CV: Solomon Marcus spunea c „a fi poet diferite drame! („Upside-Down World” / „O
ifice, fiindc literatura o cam abandonasem înseamn a fi în stare s vezi într-o frunz lume întoars pe dos”, 1993);
- preocupat în special cu cercet ri de mate- toate frunzele, într-un copac to i copacii - i Noi tipuri de genuri science fiction în
matic aplicat , îmbinate cu fizic i filozofie lumii”. Ce vede matematicianul într-o proz , precum:
practic . Frecvent c toresc i scriu ce v d, simpl i banal cifr ? 1) science fiction de tehnologie informatic :
ce aud, despre ce citesc, cu cine m întâlnesc FS: Depinde de matematician. Se poate ve- „Inform Technology”, 2008;
(în special pe la conferin e interna ionale i dea i invers, sintetic: în toate frunzele la un 2) science fiction politic : „International
evenimente culturale). Cam jum tate dintre loc, frunza esen ial ; în to i copacii la un loc, Fonfoism (Manual of Therrory)”, 2008;
ile publicate sunt de tiin , iar cealalt copacul esen ial. Eu am scris i un articol, 3) science fiction militar : „The Art of
jum tate sunt de literatur i art . Iat co- intitulat În Imperiul Numerelor. Deci, într-o antiWAR / paradoxistINSTRUCTION
perta fotojurnalului c toriei din America simpl cifr po i vedea un spa iu magic al Notebooks of Captain Gook (or Kook)”,
Central . tuturor cifrelor. 2008;
CV: Care este componenta ludic din mate- 4) science fiction de afaceri i finan e:
matic - apropo de „geometriile Smaran- „Reproduction’s disOrganization”, 2009;
dache” i „structurile algebrice Smaran- 5) science fiction psihologic: „Textbook of
dache”? Psychunlogy (MASTER DECREE Thesis)”,
FS: Combinatorica, un domeniu solid sta- 2009;
bilit, este partea ludic a matematicii. Geo- 6) i science fiction educa ional: „Treatise
metriile mele se bazeaz , a a cum a i intuit, of Parapedagogy (Ph D Dissentation)”, 2009.
pe combinarea de spa ii euclidiene i ne- - i experimente lingvistico-literare în
euclidiene într-un spa iu hibrid. Iar structurile volumele: „Florentin’s Lexicon” (2008), in-
algebrice, pe care le-am introdus, pe studierea terpretând, în sens contrar, cli eele de limb ,
de „insule” de structuri puternice incluse în omonimele etc. [„Dac ceva poate s o ia
structuri mai slabe; dar i reciproc: structuri razna, paseaz -l altcuiva (Florenitn’s Laws /
slabe incluse în structuri mai puternice. Apoi Legile lui Florentin)”; „Dictatorul a ridicat
lan uri de astfel de structuri incluse una în starea de urgen cu o macara (Florentin’s
alta. Clichés / Cli eele lui Florentin)”; „Trimite-
CV: i încercat s imprima i literaturii mi un... e-male (Florentin’s Homonyms /
CV: Ce crede i c este mai important în frumuse ea matematicii sau mai degrab Omonimele lui Florentin)”; etc.].
secolul XXI? Frumuse ea, estetica mate- invers? - De asemenea, a realizat o combina ie de
maticii i aplica iile ei în domenii noi ale FS: Am încercat s introduc noi genuri literar- poezie foarte scurt , art i tiin în volumele
cunoa terii (cum ar fi în elegerea artei) sau artistice, folosind procedee tiin ifice. Iat „Lyriphoto(n)s / At Mind’s Infinite Speed” //
aplica iile matematicii în tiin i tehno- cum le descrie Dr. Geo Stroe, Pre edintele „Lirifotoni / La viteza infinit a min ii” (2009),
logie? Academiei DacoRomâne, în recomandarea and „Aph(l)orisms in Unistiches” (2008).
FS: Frumuse ea femeii, a zice, i aplicabi- pe care mi-a f cut-o: - Un alt experiment literar este cartea sa
litatea (nu estetica) matematicii în tiin i - Noi tipuri de poezie cu form fix , pre- olograf (carte publicat cu scris de mân
tehnologie. De asemenea transdisciplina- cum: Distihul Paradoxist, Distihul Tautologic, integral!): „oUTER-aRT, Vol. 5”, 2006:
ritatea. Eu am introdus multispa iul i multi- Distihul Dualist, Ter ianul Paradoxist, Ter- http://fs.gallup.unm.edu//Outer-Art5.pdf.
structura în câteva domenii. M-am gândit ianul Tautologic, Catrenul Paradoxist, Ca-
Anul V, nr. 4(44)/2014 Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine 37
ori: în 2002 la Congresul Interna ional al tematic). A avut loc i o conferin electronic
- Drama sa antidictatorial , „ ara ani- Matematicienilor (în Beijing), i în vacan a interna ional dedicat aplicabilit ii neu-
malelor”, pies f cuvinte!, a fost repre- de iarn (decembrie 2011- ianuarie 2012) într- trosofiei in fizic .
zentat la Festivalul Interna ional al Teatrelor un turneu tiin ific la diverse universit i i CV: derea teoriei relativit ii (sus inut
Studen ti, Casablanca (Morocco), 1-21 institute de cercet ri din Beijing, Xi’an, i de dumneavoastr din 1972) ar putea avea
Septembrie, 1995, a fost pus în scen de Shanghai. Cercetarea pe care o fac se refer consecin e majore asupra fizicii moderne,
trei ori de c tre Teatrul Thespis (produc tor: la aplicarea Extenicii în rezolvarea proble- poate o va revolu iona. Un nou domeniu
Diogene V. Bihoi) i a primit Premiul Special melor conflictuale. Am fost sponsorizat de va trebui explorat: fizica superluminal . Ce
al Juriului; Universitatea de Tehnologie Guangdong. este fizica superluminal ?
Aceste c i pot fi desc rcate de pe site-ul: Lucrez împreun cu profesorii Cai Wen [se FS: Fizica Superluminal (ori Supraluminal )
h tt p: / /fs .g al l up . un m. edu / /e Books - cite te Âai Uen] - fondatorul Extenicii în 1983, se refer la studierea comportamentului le-
otherformats.htm . Yang Chunyan, directoarea Institutului de gilor, teoriilor i no iunilor fizice la viteze mai
Iar invers, am încercat folosirea paradoxis- Extenic i Metode Inovative, i Weihua Li. mari decât viteza luminii. Eu sus inusem ideea
mului literar în tiin e. Paradoxismul este un vitezelor superluminale de când înv asem
current literar pe care l-am îni iat prin anii la liceu despre Teoria Relativit ii. Conside-
1980 în România, i se bazeaz pe folosirea rasem nu numai existen a unor particule care
excesiv de procedee contradictorii (antiteze, în mi care dep esc viteza luminii, dar chiar
antinomii, oximoroni, paradoxuri, etc.) în i faptul c lumina în sisteme de referin
crea ia literar . diferite are viteze diferite. Am publicat i o
Ei bine, inspirit din literatur am aplicat ace- carte în 1982, pe când func ionam ca profesor
lea i procedee paradoxiste în diverse domenii de matematic în Maroc, emi ând o ipotez
tiin ifice la nivel interna ional: superluminal (criticat , bineîn eles, de Enci-
- filozofie (neutrosofia, care-i o generalizare clopedia de Fizic ), i-am dezvoltat o Teorie
a dialecticii hegeliene); Absolut a Relativit ii, opus celei a lui
- logici moderne (logica neutrosofic - o Weihua Li, Florentin Smarandache, Cai
Einstein, prin care eliminam numeroasele
generalizare a logicii fuzzy intui ioniste); Wen,Yang Chunyan, o student ; la Universi-
paradoxuri relativiste - paradoxuri ce fac o
- teoria mul imii (mul imea neutrosofic - o tatea de Tehnologie Guangdong, din ora ul
teorie inconsistent ... Scriitoarea Marinela
generalizare a mul imii fuzzy intui ioniste); Guangzhou, China, în mai 2012
Preoteasa a editat o carte, „Românul care l-a
- fuziunea informa iei (vezi Teoria Dezert- Eram familiarizat cu idei filozofice antice contrazis pe Einstein”, în 2012.
Smarandache); chineze (Lao Tzu, San Tzu, Confucius) fiindc CV: În „spa iul” infinitului, partea e uneori
- fizic cuantic (vezi „nemateria”, para- studiasem „neutrosoficarea” Analectelor lui tot atât de bogat ca i întregul. Acest ra io-
doxurile cuantice Sorites); Confucius, Artei R zboiului de Sun Tzu, sau nament ne poate face s suportam mai u or
etc. Tao Te Ching de Lao Tzu [se cite te Lao î], ideea de singur tate, ideea de moarte?
CV: Nemateria este un concept definit i i I Ching (Cartea Schimb rilor) de Wen- FS: Partea poate fi i mai bogat ca întregul.
sistematizat de dumneavoastr . Pe mine m wang. Prin neutrosoficare se în elege o tripl Prin asamblarea ei în întreg, partea se unifor-
duce cu gândul la necuvintele lui Nichita hermeneutic : interpretarea pozitiv , nega- mizeaz (dezindividualizeaz ). Via a este un
St nescu... Oare exist în plan metafizic o tiv , i neutr a unei entit i (o idee, o teorie). punct luminos pe spirala timpului, iar moartea
astfel de legatur ? Studiem metode de transformare a unei pro- poate fi privit ca o proiec ie în infinit. Nu
FS: Nemateria este entitate fizic real , spre bleme contradictorii (care nu poate fi rezol- tr im singuri, ci cu noi în ine. Oamenii f
deosebire de neparticula lui Howard Georgi vat cu un aparat matematic) într-o problem pasiuni sunt oameni goi... Dac avem preo-
care, deocamdat , este doar o specula ie; necontradictorie (care poate fi rezolvat ma- cup ri, ne putem fi suficien i nou în ine.
tept m s vedem ce zic experimentele.
Exemple de nematerie: pionium, positronium,
helium antiprotonic, protonium, muonium
etc. Nemateria este o stare între materie i
antimaterie. Necuvintele lui Nichita ar trebui
fie no iuni între cuvinte (-le potrivite ale
lui Arghezi) i anticuvinte (-le nepotrivite).
Deci, nemateria este valabil în fizic , în timp
ce necuvintele sunt valabile în metafizic i
metaforic .
CV: Lucra i în prezent în cercetare la Uni-
versitatea de Tehnologie Guangdong, din
ora ul Guangzhou, China. Descrie i-ne acti-
vitatea dumneavoastr .
FS: Am fost invitat s fac cercetare tiin ific
în China pe durata întregii veri a anului 2012.
Fiind obi nuit s locuiesc i s lucrez pe-
rioade lungi prin diverse ri str ine (Maroc,
Turcia, Statele Unite, Fran a), am acceptat i
aceast ofert ca o nou „aventur tiin ific ” Goya - Nunta
- mai ales c -n China fusesem deja de dou
38 Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine Anul V, nr. 4(44)/2014
Florin M~CE{ANU
PICTURA -
LIMBAJ UNIVERSAL
Pictura!... Pictura nu este ceea ce mult specializ rile tale, dar nu de sinele u adânc,
lume tie c este. Este altceva. i numai când cel despre care nu putem spune decât atât: pe pânz . Mai întâi exist fulgerul inspira iei,
o tr ie ti ca pe un altceva, când o intuie ti e un imens altceva, o suprem , dar apoi, travaliul mental.
ca pe un dincolo, ca pe o aventur în ara lui indicibil , instan . Inspira ia este un oc; asemenea emo iei,
metafizic, po i beneficia de farmecul ei real. Pictura din ara lui altceva nu are spe- asemenea aten iei brusc fascinate. Înseamn
ara lui altceva e ara contingentului dep it, ciali ti. A fi specialist înseamn a ti ceva ruptur de echilibru i readaptare, sistema-
a libert ii creatoare, ara paradiziac a posi- anume i a evita, cu pruden , aventura lui tizare nou . Ritmul vie ii se opre te. Un ritm
bilului. Este ca o saturare de sine i o acut altceva. Este un mod de via i o solu ie de nou î i face apari ia. Un ir de opera iuni
nevoie de p sire de sine. Este ca atunci via . Dac i-e dat , o vei tr i pân la cap t, mentale se întrerupe; ceva nou intr în ac iune.
când, iubind, treci, cu tot ce ai mai bun, înspre patetic, inevitabil, cu d ruirea ultim . Dac adar, o stare afectiv , mai mult sau mai
altcineva i descoperi, poate, pu in violent , care poate merge pân la en-
acest lucru sublim: c tu însu i, tuziasm, sau pân la exaltare, i un brusc aflux
cel de care te saturase i, e ti, de idei i de imagini care se impun con tiin ei.
de fapt, altceva. Te saturase i Desigur, mijloacele tehnice nu sunt de
doar de rutinele tale, de neglijat. Dac unei compozi ii, deja intere-
sante, prin alegerea subiectului, îi adaugi o
dispunere de linii care spore te impresia, un
clarobscur frapant pentru imagina ie, o cu-
loare adaptat caracterelor, ai rezolvat o
problem .
Fl. M ce anu - Anotimpurile
Petre GIGEA-GORUN
(Ambasador)
In memoriam:
Înaltpreasfin\itul Pãrinte Arhiepiscop
Gherasim Cristea al Râmnicului (1914-2014)
Iat c de dou milenii încoace, adic de la întemeierea credin ei chiverrnisire administrativ i în cea pastoral - misionar , pe care ni
cre tine, suntem capabili s ne cinstim i s ne omagiem eroii istoriei le-a cultivat i colaboratorilor s i în orice prilej cu atâta d ruire i
sau martirii credin ei precum i personalit ile marcante, universale abnega ie... El este i va r mâne în continuare, în con tiin a disci-
i na ionale, care au amprentat istoria, veacurile i locurile cu polilor, profilul organizatorului i a omului de cultur i autentic
activitatea, cu via a i cu înv turile ori scrierile lor mult folositoare!... tradi ie, cu deschidere spre istoria acestui neam i popor, spre
Iat c anul acesta, din ziua de 09 aprilie 2014, ne facem p rta i la restaurarea i reabilitarea bisericilor i m stirilor vechi - vestite i
na terea în via a cea ve nic a Împ iei Cerurilor a unui mare renumite monumente istorice, toate acestea transmise nou cu foarte
cunosc tor i m rturisitor al istoriei bimilenare române ti, totodat mult d rnicie, generozitate, noble e sufleteasc i vrednicie... Cu
i propov duitor al dreptei credin e cre tine - Arhiepiscopul Gherasim vaste i avizate cuno tin e în diverse discipline culturale, istorice i
Cristea al Râmnicului, dup ce i-a purtat cu toat demnitatea, teologice, rintele Arhiepiscop Gherasim inspira tuturor foarte
onestitatea i încrederea în Dumnezeu crucea cre tineasc a vie ii, a mult seriozitate, sinceritate, demnitate, mult discern mânt i foarte
slujirii i pastora iei misionare, vreme de foarte mul i ani, i care urma mult fermitate, tenacitate i cumin enie sufleteasc ... Tocmai din
ca la 14 noiembrie s împlineasc venerabila vârst p mânteasc de aceast cauz era foarte apreciat, foarte admirat i probabil, i in-
100 de ani… vidiat... El, Arhip storul, a fost întotdeauna, consecvent probit ii
De aceea, pentru noi, din acest moment, vom comemora sale intelectuale, morale i suflete ti... De aceea, a fost mult iubit de
totdeauna, acest eveniment închinat vrednicului logof t spiritual al tinerii elevi-seminari ti, studen i-teologi, preo i i c lug ri, ajutându-
inutului Râmnicului - Noului Severin, a sfâr itului de secol XX i i pe foarte mul i dintre ei prin recomand rile i sfaturile pe care le-a
începutului de secol XXI - care a p storit aceste meleaguri, ca episcop dat fiec ruia în parte, ori de câte ori a fost solicitat...
eparhiot vreme de trei decenii, între anii 1984-2014, fiindu-i succesor Colaborator apropiat i sfetnic luminat al multor personalit i
i urma pururea pomenitului Episcop Iosif Gafton al Râmnicului i culturale, profesori i ierarhi, îndrum tor a multor seminari ti i
Arge ului. studen i buzoieni sau vrânceni, p stor duhovnicesc a atâtor genera ii
Înaltpreasfin ia Sa Gherasim Cristea, Arhiepiscopul Râmnicului, s- de preo i i c lug ri, membru a foarte multe asocia ii sau funda ii
a n scut la data de 14 noiembrie 1914, în localitatea Muntenii Bu- culturale, na ionale i patriotice din inuturile binecuvântate ale
ului, jude ul Ialomi a, din p rin ii Dumitru i Maria Cristea, ca al Râmnicului, am observat cum, la înmormântarea sa l-au plâns i re-
doilea copil i a primit la botez numele Gheorghe. Dup 36 de ani de gretat cu to ii, fiind con tien i de marea pierdere ce li s-a pricinuit...
via monahal Sfântul Sinod îl alege în demnitatea de Arhiereu- A fost o prohodire a unui distins ierarh i slujitor al Bisericii la care
Vicar al Eparhiei Dun rii de Jos, cu titulatura de Const eanul. În am participat, i care m-a impresionat profund datorit atmosferei de
toamna anului 1975, la 16 octombrie, a fost ales în demnitatea de reculegere, decen ei i sobriet ii în care s-a desf urat, i la care au
Arhiereu-vicar al Episcopiei Râmnicului i Arge ului, cu titulatura participat mul i ierarhi ai bisericii noastre, fo ti seminari ti i studen i
de Pite teanul. În ziua de 30 septembrie 1984, a fost ales Episcop – fii duhovnice ti ai Înaltpreasfin iei Sale, precum i foarte mul i
titular al Eparhiei Râmnicului i Arge ului, fiind însc unat în preo i i c lug ri...
str vechiul jil arhieresc râmnicean la data de 2 decembrie 1984. În Cuprins fiind de emo ie, respect i recuno tin m-am tot gândit,
data de 19 iunie 2009, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a pre de mai multe zile cum s -mi pot exprima, cât mai bine, în câteva
hot rât ridicarea Înaltpreasfin itului P rinte Gherasim în demnitatea rânduri, aceste st ri i sentimente fa de Înaltpreasfin ia Sa, acum,
de Arhiepiscop al Râmnicului. la na terea sa în via a cea cereasc , având aici, 100 de ani de via
Drept urmare, în iure ul zilei i în vârtejul timpului mi-am adus mânteasc , tr i în spiritul bunei noastre în elepciuni i cumin enii
aminte, pentru câteva momente, de Înaltpreasfin itul P rintele tradi ionale i autentice a poporului nostru românesc...
nostru Arhiepiscop Gherasim a c rui plecare o regret m foarte mult Constat, cu oarecare strângere de inim , c nu este u or s faci
ast zi... De ce acest lucru, pentru c îi regret m calit ile sale, per- un asemenea lucru mai ales pentru unul ca mine care l-am cunoscut
sonalitatea sa remarcabil , abilit ile sale foarte competente în buna
44 Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine Anul V, nr. 4(44)/2014
Virgil CIUC~
(SUA)
de, relativ, pu in vreme pe cel ce a fost slujitorul i arhip storul
duhovnicesc a preo ilor i a credincio ilor, care vie uiesc în cuprinsul
acestei eparhii...
În viziunea, în mintea i în inima mea personalitatea Înalt-
preasfin iei Sale s-a conturat i s-a identificat prin câteva tr turi i
calit i distincte: - i anume, în primul rând prin maturitatea i bogata
experien sau în elepciune pastoral i duhovniceasc , prin
ata amentul fa de valorile spirituale, perene ale poporului nostru,
prin felul s u de a fi foarte firesc i mai pu in sofisticat sau complicat;
dup aceea prin tenacitatea i perseveren a, prin dispozi ia pe care o
avea spre intensificarea eforturilor în vederea rezolv rii unei pro-
bleme, atunci când situa ia o cerea; prin ata amentul fa de monu-
mentele istorice i de patrimoniu, cultura istoric i nu numai cu care
era înzestrat, datorit muncii i tenacit ii Înaltpreasfin iei Sale –
deoarece a fost un autodidact înn scut i foarte consecvent cu el Bat câmpii
însu i de-a lungul întregii sale vie i; prin luciditatea i spiritul critic
înso it de foarte mult în elegere i condescenden ; pe urm prin Bat câmpii cu-nver unare, poate aflu adev rul
spiritul de disciplin , în primul rând cu propria lui persoan , revelat Despre-armata neloial care ne-a tr dat poporul
cu fiecare slujire ori cu fiecare predic sau cuvântare, sus inute într- Bate i câmpii, m acuz un confrate de condei,
un mod foarte clar, limpede, concis, coerent dar i consistent, în Tem tor c poate-l aflu i pe el printre mi ei.
diferite împrejur ri sau cu diferite ocazii!...
De asemenea, mai avea i calitatea de a fi un om de o sinceritate, Bat câmpii i-acuz neghiobii, biserica i to i popii
discre ie i modestie ie ite din comun care î i inspirau foarte mult Cu speran a-n judecata ce condamn interlopii.
încredere, confort sufletesc i dragoste fa de valorile autentice i Bate i câmpii, m acuz un confrate de condei,
eterne ale spiritualit ii noastre rom ne ti i ortodoxe... Tem tor c poate aflu c -i i el printre lachei.
Cugetând la activitatea i la personalitatea Înaltpreasfin iei
Sale, care este foarte bine conturat i cât se poate de autentic i Bat câmpii i bat în poarta ferecat cu l cate
de fireasc , m gândesc la darul omului providen ial cu care l-a ci chiar poarta ne ascunde multe crime i p cate.
înzestrat Creatorul i St pânul nostru al tuturor - Domnul Dum- Bate i câmpii, m acuz un confrate de condei
nezeu i Mântuitorul nostru Iisus Hristos - pe care prea sfin ia sa l- Tem tor c poate aflu c -i unul din farisei.
a cinstit i l-a slujit cu toat sinceritatea, dragostea i abnega ia...
M-a bucura s tiu, c atât contemporanii cât i posteritatea Bate i câmpii, bate i câmpii, m amenin cu sfântul
îi vor acorda, totdeauna, cinstea, recuno tin a i pre uirea cuvenit Popa de la catedral , de l-ar înghi i p mântul!
pentru tot ce a f cut, pentru ceea ce a fost i însemnat (sau ar Bate i câmpii, m acuz mai marele din sobor
trebui s însemne) în con tiin a i în memoria noastr colectiv , Tem tor c poate aflu c el a fost turn tor
care, m rog lui Dumnezeu s nu fie alterat i o spun aceasta cu
mare înfrigurare fiindc , din p cate, noi cam avem „darul” acesta ti b rda , m-acuz unul sosit în str in tate,
de a ne uita foarte repede binef torii i înainta ii no tri, dar ti b rda i lup i degeaba pentru bruma de dreptate
încerc totu i, s -mi fac un act de încurajare i de optimism i s Bate i câmpii, m acuz un confrate de condei,
cred c ori de câte ori va fi pomenit numele s u va fi pronun at cu Tem tor c poate aflu c -i din neam de derbedei.
venera ie i respect pentru tot binele pe care l-a f cut atâtor oameni
i care fapte sunt consemnate de c tre Mântuitorul nostru Iisus Am b tut i-oi bate câmpii, dând cu barda i toporul,
Hristos - Arhiereul Cel Ve nic în Împ ia Sa cea cereasc i Cu gândul c am s aflu cine este tr torul.
ve nic de care, ne rug m Lui, s aib parte... Cin’ ne sunt du mani de moarte? pe cât aur ne-au vândut?
adar, sunt încredin at, c sunt foarte mul i oameni de rând, Care e noua putere care ne-a impus tribut?
credincio i i slujitori ai Bisericii noastre str mo ti, care se roag
Bunului Dumnezeu, s -l ierte, s -l odihneasc i s -i r spl teasc
pentru faptul c i-a f cut pe ei ori pe copiii lor oameni cu coal
teologic serioas , i pe care, apoi i-a hirotonit preo i i diaconi,
dup care i-a instalat în parohiile încredin ate lor spre p storirea
turmei celei cuvânt toare, spre Slava lui Dumnezeu - P storul cel
Bun i Arhiereul cel Ve nic; apoi a târnosit i binecuvântat atât
de multe biserici i l ca uri de închinare - fapt care nu poate fi
uitat în istoria acestor locuri - marcate de prezen a i activitatea
Înaltpreasfin iei sale, atât de prodigioas , care s-a desf urat pe
parcursul atâtor ani; rug ciuni c rora m al tur i eu, avându-l
permanent în cinstirea i pre uirea mea...
VIA|A CA O PUNTE...
SAU CA O PRAD{,
TOT TREBUIE TRÃIT{
Volumul de proz semnat de explica ia, cheia st chiar în multul tent (secven ele se succed, sau apus de mult. În orice caz,
Titina Nica ene, „Via a ca o ideatic concentrat în câteva vo- uneori, f o leg tur bine con- plin de însufle ire i de agerime,
punte”, de la Editura Dacia XXI, cabule, în iruite ca m rgelele pe turat , fapt ce transpune cititorul pictat într-un colorit viu, coad
Cluj-Napoca, 2011, a ap rut în un fir, sub o singur copert : de fiecare dat în alt cadru, pe de p un creat din cuvinte, dac
colaborare cu Prim ria ani, în atragerea prin vivacitatea ne- alte dimensiuni spa io-temporale, ar fi s materializ m gânduri i
Colec ia Dual, Seria „Scriitorii la obositelor povestioare, istorisiri în alt univers, incitant, provoca- idei, s le d m o form palpabil .
ei acas ”. Ne bucur un astfel de via , de sat, de copil rie, de tor totodat ), istorisirile prind Penele sunt fiin ele care popu-
de remember, menit s ne aduc adolescen , de maturitate, de se- via , ca într-un palpitant foi- leaz acest univers, membrii fa-
o clip de r gaz, de ve nicie pe- nectute, în umbra anotimpurilor leton. Cititorul este chemat s fie miliei, calda familie, caldul sat i
trecut la ar , în sânul familiei, vie ii. rta unei bucurii a scrisului de min al copil riei; penele sunt
în c ldura c minului printesc. O Proze scurte, care se succed nedescris în cuvinte! Delectare deopotriv oamenii i stelele care
reeditare a copil riei, cum spu- alert, inându-l pe cititor în priz , pe care numai retr irea prin scris lumineaz acest microunivers,
neam, o reiterare a vârstei inocen- de la prima pân la ultima pagin , o poate furniza omului! Într-o format din bucurii i lacrimi,
ei, abordat din tot atâtea un- mai multe perspective, diverse complicitate des vâr it , citito- candoarea vârstei fragede în-
ghiuri... câte titluri. abord ri, ca atare incitante, vii, rul tie i simte aceasta, r spun- gem nat cu suferin e f nume
Proza scurt continu s a- pline de energie, de dinamism, de de grabnic chem rii autoarei. i f leac de-a lungul întregii
trag , s exercite chiar o fascina- vioiciune - specifice, de altfel, Scrieri pline de neastâmp r, iu i vie i!)
ie asupra cititorilor mici i mari, acestui tip de scriere în general - i vioaie, vii i atr toare prin Prezen e subtile sau autori-
poate tocmai prin prisma „scur- menite s alungeorice urm de noutate, prin ineditul abord rii, tare, personajele î i joac rolul
timii” i a condens rii „multului plictisoride monotonie, teme, fire prin neprev zutul anun at înc sub ochii no tri, ca într-o sce-
în pu in” (într-o er a virtezei, narative, trame, conflicte, perso- din titluri incitante: Pietre de net . Dialogul poten eaz a-
când nu mai e timp de nimic, nici naje, scrieri care nu seam una aducere-aminte (prima sec iune), ceast impresie, animând at-
car pentru lectura tomurilor cu alta, i care, ca o consecin Na terea, Curca, Dracu-n farfu- mosfera i degajând ardoare,
groase care f ceau odinioar de- fireasc , trezesc interesul viu al rie, L-am cunoscut pe Dumnezeu, înfocare, patima scrisului i a
liciul cititorilor cumin i i r b- lectorului, men in aten ia i cap- Focul, Cântecul sapelor, Furtuna, exprim rii fiin ei prin nara iune,
tori, care dispuneau de timp i tiveaz . Relat ri i frânturi de tr - Prima zi de coala , Cr ciunul, un soi de rug ciune adresat
de alte resurse necesare parcur- ire autentic , într-un spirit al sin- Tata i colectivizarea agriculturii, semenilor (m ritul cititorul de-
gerii c ilor de mii de pagini). Sau cerit ii absolute i al autenti- Ora ul, O boac cât casa, Po- vine, nu-i a a?, demiurg, capabil
poate c autoarea consider c cit ii. Parc u or camilpetres- vestea unei fete care trebuia s proiecteze opera pe un ecran
cianul „s nuscriu decât” ceea se nasc b iat, P rul cu pere pitu- al eternit ii, sau, din contr , s
ce au înregistrat sim urile, auzul, late, Gâ tele, Dezam girea, Am o coboare în straturile cele mai
zul, inima, sufletul, întreaga luat cu împrumut... foc, Stafiile, profunde ale ignoran ei, ale ui-
fiin în lungul i sinuosul drum Îngerii din vis, Bucuria întoarcerii rii, ale dezaprob rii) i, desigur,
al destinului. Fatum, moira, în timp (al doilea capitol) Ca- divinit ii. Cu scrierile Titinei
soarta, ursita, destinul, cum am nicula, Catinca i... „iubitul”, Ca- Nica ene accedem astel într-un
numi acel drum care ne este tinca i... E-urile, Întrebare f spa iu neglijat poate, de fiecare
trasat i pe care ni-l mai tras m i spuns, Livada de pruni, De- dintre noi, în tumultul vie ii tre-
noi singuri, c de multe ori omul tectiv voluntar, Via a netr it , pidante, acela la vis rii cu ochii
cu mâna lui i-o mai face, sau, Umilin a, Puntea, Întoarcere deschi i, acas , la ar , în anii ne-
norocul omul i-l croie te, po- (poezie). vinovatei tinere i. Pledoarie pen-
trivit unor vechi vorbe de duh, Cum ne-a obi nuit i în ver- tru frumos, inocen , sinceritate,
sintez a în elepciuniii populare, suri, Titina Nica ene încheag apanaje ale copil riei, desigur,
de veacuri. în forme precise un spa iu al dar u or de redobândit printr-o
Cu o leg tur între ele, pu- vis rii, al reveriei. Un univers cercetare l untric f cut cu lu-
ternic sau, din contr , inexis- aflat sub semnul crepuscului, ciditate.
46 Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine Anul V, nr. 4(44)/2014
La
bancã
Ei bine, dup cum v-am explicat, am venit Doar nu suntem c tori i. Este posibil c
la sediul b ncii ca urmare a scrisorii i a te- banca este în dificultate? Îmi dau seama de o
lefonului dumneavoastr . posibil închidere a acestei b nci?
Doamn Money, v-am chemat la banc - Sper c nu împr s.tia i aceste zvonuri! CRONICA NOP II
pentru c a i dep it limita fondurilor de - Ei bine, vecina mea, o persoan de
credit din contul curent. absolut încredere, care cu banca dum- La lumânare, în fapt de sear ,
- Ei bine, nu în eleg s fie vreo problem , neavoastr de ani de zile, a fost de asemenea Aleg cuvinte din c limar ...
pentru c salarul meu merge lunar i este în coresponden cu dumneavoastr , dar nu Ca pe m rgele puse pe a
depozitat direct în contul curent la banca a elaborat motivul. Le-n ir în stihuri dându-le via
dumneavoastr . - Doamn Money, aceste zvonuri sunt Pun la uscat cuvintele ude
- Doamn Money, dup cum am subliniat periculoase! Dang t de clopot, trist se aude
în scrisoarile mele c tre dumneavoastr - Ei bine, nu-s eu cea care a introdus su- În paraclis lumân ri s-au aprins
trimise regulat din septembrie încoace cum biectul în discu ie. Reprezint numai opinia Înc un suflet, de lut s-a desprins...
a i dep it continuu suma depozitat în publica! Tr ind, i-a dus crucea în suferin
contul curent. - Doamn Money, m gândesc c a Prime te-l Doamne, cu îng duin
- Ei bine, nu v în eleg îngrijorarea. putea s reconsider i s amân punerea Pace, sfin te-i pe veci mormântul
Maniera în care aborda i aceast problem deciziei în practic pentru înc o lun s v Noaptea vopse te cu tu p mântul
minor m ofenseaz peronal. dau timp s v pune i treburile în ordine. i tot în noapte, un prunc se va na te
- Doamn Money, v amintesc politicos - Ei bine, nu v d ce diferen poate face Lacul din vale d -n clocot de broa te
banca are regulile ei. Trebuie s le urmez o lun de zile. Jum tate de an ar fi cu Palid , luna contempl rece
ad litteram! certitudine mai bine i ar dovedi bun voin . Pe bila de lut, ce se petrece
- Ei bine? Adic ? Sunt un clint vechi al b ncii dvs i nu este O via s-a dus, alt via pulseaz
- Înseamn c va trebui s v cerem s decent s m amenin i cu scrisori În noaptea ce doarme,
acoperi i deficitul din contul dumneavoastr terorizante! în noaptea ce-i treaz !
current pân la finele lunii. - Doamn Money, dac con inutul
- Ei bine, cred c v pripi i în a lua deciza întâlnirii noastre r mâne între noi în spatele
a considera situa ia real . Nu am alte acestor u i închise, sunt preg tit s v
venituri, economii sau bunuri de valoare, cu reconsider situa ia. LA SEMAFOR
excep ia salarului lunar. - Ei bine, nu-mi place tonul argumentului
- Doamn Money, trebuie s v informez dvs. Am fost întotdeauna cinstit fa de mine Mi-ai ap rut la cap tul de zebr
sunt for at în a v trimite o firm de repo- îns mi i nu m pot ascunde în spatele ori- Incon tient cât e ti de superb
sesori la proprietatea dumneavoastr . rui fel de antaj. Fragil , sperioas , ca un pui
- Ei bine, v doresc noroc. Proprietatea - Doamn Money, nu implic nimic de Mitraliind cu tocurile-cui
i bunurile din proprietate nu sunt pe numele acest fel! V rog mult numai s bugeta i cu Asfaltul, ce s-a terne la picioare,
meu. Dup cum v-am spus, sunte i prea pripit grij în lunile viitoare. Umbrit i ru inat de-a ta splendoare
i nechibzuit. - Ei bine, sper c -i ultima dat când aud Ce i s-arat ca un paradis
- Doamn Money, v anun cu regret c de as.a ceva. Nici de scrisori sau ultimatum Privind în sus, secretul interzis...
sunt obligat s v anulez cardul bancar. prin telefon. Am standurile mele! Corabie cu pânzele în vânt
- Ei bine, nu-mi fac griji de asta. Vede i - Doamn Money, v mul umesc i v i-e mersul tineresc, plin de avânt
sunte i prea emo ionat negativ. V-a i con- doresc toate cele bune! Închide u a i se Tentant e ti vederii, ca un sfârc
trolat pre-siunea arterial în ultima vreme? pr bu te în fotoliul din spatele biroului. Periculoas poate, ca un smârc
Poate s fac ravagii cu s tatea dumnea- Cum iarba-n eap neaua, cu s ge i
voastr ! La pag. 38 din nr. 3 (43) / 2014 s-a Ghicesc ascunse, vagi intimit i
- Doamn Money, nu v-am chemat aici strecurat o gre eal . Titlul corect Tr date de rochi a diafan
discut m starea s ii mele! al cronicii este: Viziune, Inspira ie, Ce î?i dezbrac trupul de lian
- Ei bine! ti i, nu în eleg de ce sunte i Revela ie, în “Sonetarul” lui Dar vraja s-a topit, altu-i decorul
a preocupat de starea finan elor mele. Theodor R pan. Par iv cameleon e semaforul...
Anul V, nr. 4(44)/2014 Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine 47
Beatrice Silvia SORESCU Boris MARIAN
(membru USR)
MIRACOL CULE UL
Totul m strive te
SONE EL CÂINOS SONET C ELU ESC Îmi uier t cerea în ureche
zgând rându-mi timpanul,
Cel ce-a l trat ti c elu cu p rul cre , parfumul a tept rii se-mpr tie
Nu trebuia În consecin , e ti cochet!, în zarea învolburat .
’Ntrebat: „Cui a Cu mintea toat la pachet
Pasat un blat!” i doar cu coada în cote . Totul îmi arde privirea
i timpul amor it
E, cert: nu i-a În tine zbiar gând iste , i speran a seac ,
sat de Stat, Te iau la mine în sonet, gândul ce a încremenit
C-un arestat ci e ti berbec în alfabet nu tie s tac .
Nimic nu ia… i foarte bun de f le .
Totul m strive te,
Dar trandafiri, Cât vreau la mine pe birou i ochii t i c prui
Cu „ai” la fel, mi te am ca bibilou! – ce m privesc aievea
Apar, ni el, Mai am acolo ni te scoici ca-n ziua cea dintâi,
dar sunt tot departe,
Ca ni te zbiri i câte, dracu’, nu mai am! – prea ascult tori,
Vânând un os S-aud tot timpul: ham! ham! ham! în t cerea mut
Cu iz… câinos! Iar eu: “Vrei papa, drag Deutsch?”
când le cad sudori.
3 martie 2013 3 martie 2013
Noaptea în poem
SONET F FOND SONET CU FUND( )
Noaptea alb începe
Ai, de la MAM ,… hipertensiunea Îmi ca i mereu defecte i g se ti, i desfac pletele,
Ce-apare când visezi s scrii sonete ci am destule, bat -le Minerva! uvi cu uvi ,
Pe pl ci de lut, sau poate pe confete Trecutul meu, de-i amiro i conserva, zând pe ochii mei
Pe care le-ar primi, cu foc, genunea. E plin, dar plin! de patime lume ti, ca o st pân bun
pe doi a trii grei
Umorul îns d , nu rar, regrete, Cam câte gropi din Turda la Pite ti! i a teapt
Iar poezia- i pierde misiunea Ce- i spun acum, i-o spun cu toat verva,
i-apare-n locul ei am ciunea ci plec la drum i uit s iau rezerva. poemul alb s -l nasc
Ce o provoac-o visceral sete. Deci, f fric s m doljene ti! dintr-o tulpin ,
-l înfloresc i apoi
În orice caz, ea nu ofer fonduri Sonetele, ce v d c tare- i plac!- -l rup din r cin ,
În bani ( i nici de ten!) c ci mul i corup i, E bine ca s afle toat ara!, seva s -i simt , noaptea,
Se-nvârt pe-aici, în cercuri sau în ronduri, Sunt scrise de nevast -mea-n iatac… în fiecare vers
alb ca i ea,
Dorind s capete-un poem de-a gata Eu sunt naiv i moale ca n frama… i a vrea s n-am de ales
În timp ce tu, se pare, vrei s lup i Târziu aflai c iarna nu-i ca vara
Cu arma mo tenit de la TATA. i, tot la fel, c TATA nu-i ca MAMA! dar poetul strig la mine
-mpletesc
3 martie 2013 3 martie 2013 cuvinte obosite i vechi
Anul V, nr. 4(44)/2014 Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine 49
51
Constantin MIU
(membru USR)
Se gr bise s i fac bagajele, ca s ment, pentru c intrarea va fi gratuit i nu ceva într-un carnet. Când i când, ridica ochii
ajung la sanatoriu, înainte de a se întuneca. va fi restric ie de orar. Dar i ei îi va prinde i o privea fix în ochi pe contravenient . i
La coal , i-a spus directorului c pentru trei bine, pentru c un admirator i-a atras aten ia pentru c nu se gr bea s termine procesul-
elevi din tot liceul, care au optat pentru si- de mai multe ori c nu o s mai fac furori în verbal, pe care Carmen ibanu î i închipuia
mulare la geografie, ea nu- i pierde timpul, cluburi, dac nu se ocup de cearc nele ca aceea i-l întocme te, pierzându- i r bdarea,
mai ales c a fost programat s i continue de mort i mai ales de cr turile de la c lcâie, scoase capul pe geamul portierei i aten ion :
tratamentul i nu are nicio vin c în ziua care erau a a de adânci c puteau greierii s - Trebuie s ajung la sanatoriu pân nu
simul rii ea trebuie s i înceap procedurile. dea lesne concerte nocturne. se-ntunec ...
Pentru profesoara Carmen ibanu, simu- Cu gândul la ce proceduri o s urmeze la - V gr bi i?
larea probelor la examenul de bacalaureat nu sanatoriu, spre a sc pa cât mai grabnic de - Am de urmat un tratament cu proceduri
prezenta nici un interes, nici profesional, nici cearc ne i cr turile de la c lcâie, Carmen ce nu suport amânare! preciz femeia, v dit
uman. Ea voia cu tot dinadinsul s fie în cen- ibanu nici nu b de seam c ap sase deranjat c nu e l sat s plece mai departe.
trul aten iei elevilor, iar simularea nu putea cam mult pedala de accelera ie a ma inii. Fu - Dac v gr bi i, a i v zut ce p i!...
-i fie platforma ambi iilor sale, ci proiectul doar surprins , când dep it fiind de o mo- Sta i lini tit , c altfel ajunge i acolo pe jos!
coala altfel - cu adev rat serios. tociclet a poli iei rutiere, i se f cu semn s îi strig fata.
Anul acesta, în s pt mâna coala altfel, trag pe dreapta. Când v zu c de sub casca Se apropie de ma in i return actele.
nu mai avea de gând s i risipeasc energia de protec ie se revars p rul lung al unei po- Mirat din cale-afar , profesoara le lu i se
cu fel de fel de activit i minore, intitulate li iste, profesoara se enerv . „Ce dracu mai gr bi s le vâre în po et .
pompos - cum îi pl cea coordonatoarei aces- vrea i asta?” î i spuse, uitându-se de câteva - Asta o s v aminteasc de mine, mai
tui proiect s vad titluri sofisticate -, dar f - ori în oglinda retrovizoare, s vad cum arat . spuse tân ra, întinzându-i o hârtie.
acoperire practic , pentru c nimeni nu se Ar fi preferat un b rbat, ca s -l prosteasc i Carmen ibanu o lu i, cu mâinile tre-
înghesuia s fac ceva, m car de ochii lumii. scape de amend . murânde, o desp turi. În locul procesului-
Cât va sta la sanatoriu, va preg ti o ampl - Bun ziua!... Agent Carmen Stoenescu verbal d du cu ochii de un desen: era por-
documenta ie pentru o singur activitate de la Poli ia rutier ... V rog s prezenta i tretul unui tân r.
mamut, coordonat de ea pe coal i - de se talonul ma inii i permisul de conducere, ceru - Dumneata î i ba i joc de mine? se sup
va putea - pe ora : LUMEA ÎN IMAGINI. tân ra. oferi a... Ce-i asta? ceru ea l muriri.
Avea peste trei milioane de fotografii din - Da’, ce s-a-ntâmplat? Am f cut ceva? - Cum a putea s uit c sunte i singura
lumea întreag , de pe toate continentele i mim femeia mirarea unui conduc tor inocent. care m-a încurajat, cât v-am fost elev , s
chiar din locuri pe unde nu c lcase pân la - Nimic altceva decât a i dep it viteza desenez i s m specializez în portrete... Cum
ea picior de om. Pe acelea î i dorea s le pro- legal pe autostrad . putea s uit c a i fost specialist în
iecteze numai noaptea, c ci instantaneele - Dar n-am v zut nici un indicator s portrete de b ie i de liceu?!
erau surprinse în infraro u i puteau fi admi- limiteze viteza, se scuz oferi a. - Cum adic ?
rate în toat splendoarea doar noaptea. - Asta se-nva la coal ! spuse indife- - A i uitat c la banchetul de terminare a
Pentru ea, era un fleac s ob in aprob - rent poli ista. clasei a dou pea mi-a i suflat iubitul i v-a i
rile direc iunii i prim riei pentru proiec iile - P i, de la coal vin... cut de cap?
nocturne. Va chema i televiziunile de la - A i plecat de la coala de oferi direct - Ei, cum a putea s uit? spuse profe-
jude , ca s fi în centrul aten iei. Se i vedea pe autostrad ?... De când s-au schimbat legile soara, toat numai zâmbet... S tii c ai talent.
dând zeci i sute de interviuri i explicând cu în ara-asta, iar eu nu tiu? E mai reu it ca în realitate! mai remarc ea.
lux de am nunte de ce consider importante - Nici eu, încerc s glumeasc cea care - S pune i portretul în ram ! îndemn
proiec iile nocturne pentru formarea tinerei fusese oprit din trafic. tân ra poli ist . i s v închina i ca la sfin-
genera ii. Cu siguran , va intra în cartea - Mie nu-mi arde s glumesc, doamn ! i- tele moa te!
recordurilor pentru ingeniozitatea finalit ii o t ie scurt poli ista. V rog s -mi prezenta i - Vai de mine, a murit? se sperie Carmen
acestui amplu proiect: ea dore te stoparea documentele. ibanu.
migra iei tinerilor de acas în cluburile de Dup ce lu talonul i permisul, tân ra - S-a c lug rit dup noaptea-aia de po-
noapte. E absolut convins c vor da fali- se duse în fa a ma inii i p ru c noteaz min .
50 Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine Anul V, nr. 4(44)/2014
Doina DR~GU}
(membru UZPR)
EXERCI|II
DE
LUCIDITATE
Dramatizare dup# romanul
JURNALUL UNUI JURNALIST F~R~ JURNAL,
de I. D. S@rbu
Personaje: dispari ie, iar limba s-a îmboln vit i e pe moarte. S-a s turat
de bâlbâi i i de surdo-mu i.
- Gary (profesor, 65 de ani) Gary: Eu cred, Xantipa, c bâlbâi ii i surdo-mu ii fac economie de
- Candid (un „alter-ego” al lui Gary); este un personaj invizibil; o limb .
voce interioar , o completare a gândurilor nerostite. Este „o voce” Xantipa: tot suntem într-un exces de economisire.
din culise. Gary: Draga mea, rabinul Sommer spunea c excesul de economisire
- Xantipa (so ia lui Gary - al treilea personaj care relateaz duce la o enorm risip de via . Este ca i cum fluturii i
întâmpl ri din via a real , de la cozi etc.). rile, pentru a face economie de aripi, ar zbura folosind o
singur arip sau pe tii ar folosi numai coada i ar face
Deasupra scenei este scris un motto ce caracterizeaz însu i economie de înot toarele laterale.
secolul XX. Xantipa: Iar copacii ar lua ini iativa s înfrunzeasc prim vara folosind
frunzele rebutate din toamna trecut ...
Motto: Gary: Uite, în acest Isarlâc al nostru, diminea a to i cet enii sunt
To i cei care î i pierd încrederea în Umanitate i în Istorie se atei i materiali ti, pleac la uzin sau fabric m luind
întorc, cu fa a sau pre-fa a, spre Dumnezeu... brigadiere te, spre amiaz încep s se îndoiasc de totul i
Asta, dac nu alunec în apathia îndobitocirii sau a cinismului de toate, iar seara se închin , devin credincio i...
tic lo iei cotidiene. Xantipa: Noi, oamenii, dispunem de un organ al neaten iei, de un
sistem nervos de margine prin care reu im s ascult m f a
Actul I sim i nevoia s în elegem, aprob m f s ader m i aplaud m
Este atmosfera anilor 1985-1989. Ac iunea se petrece într-o nici o convingere interioar ...
garsonier slab luminat . Gary st la birou, fumeaz i r sfoie te Gary: Uite, în Isarlâcul nostru, nimic nu se termin niciodat : pân la
ni te hârtii. Adesea, uit c are igara aprins i î i aprinde alta. 40% - „ura, ura!”, pân la 60% - „hai s -i d m b taie, altfel e
Se mai ridic uneori de pe scaun, se plimb agitat prin camer , de r u”, la 75-80% - lumea e deja obosit . A duce un lucru
gesticulând. pân la cap t este antisocialist i r mâne un vis nem esc i
utopic.
Scena I Xantipa: Într-o bun zi, o s ne pomenim turci, sub turci, multi-
lateral turciza i...
Candid: Gary, tu ce crezi despre secolul XX, secolul sta al nostru? (Xantipa iese din camer cu scrumiera s-o goleasc )
Gary: Este cel mai tragic secol din istorie. Nu i se va putea scrie Candid: Putem avea marea surpriz ca, într-o frumoas diminea , s
niciodat o istorie din cauza imensit ii documentelor i anti- constat m c am realizat Republica lui Platon, regatul ideal al
documentelor. Un împ rat chinez spunea c ajunge s distrugi lui Cyrus, Cetatea Soarelui sau Cetatea lui Dumnezeu. i asta,
un secol i dispare întregul lan al timpului... s fi citit nici m car o pagin din Platon, Xenophon,
(Xantipa intr în camer cu o tav cu dou cafele. Una pentru ea Campanella, Sfântul Augustin.
i alta pentru Gary.) Gary: Tr im voit în pasivitate i letargie. Încerc m s ie im din Timpul
Xantipa: Eu consider c un popor are trei lucruri divine: p mântul, i Spa iul imediat i s intr m în nep sarea i nemi carea
ranul i limba. P mântul s-a cam dus, ranul e în curs de
Anul V, nr. 4(44)/2014 Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine 51
Gary: Noi, românii, am pus la punct un sistem perfid de a lupta
cosmic . Suntem contemporanii mor ii satului românesc... împotriva R ului. Unu: întâi c ut m s -l îmblânzim, s ni-l
Balada Miori ei nu e o legend a mor ii unui cioban, ea este apropiem. Doi: dac nu putem, atunci îi sufl m în spuz , în
simbolica liturghie a mor ii satului, a turmei, a sufletului fund, îl umfl m, îl ridic m în slav . Trei: când e mai sus, îl d m
poporului nostru... c ci numai sufletul e f ap rare. în stamb , îl facem de oaie, râdem i îl facem de râs. Noi,
Candid: Satul a murit... Ve nicia nu mai are unde s se nasc ... românii, suntem un popor rezistent la rele. Avem cel mai mic
Gary: Ne-am l sat am gi i i am coborât prea devreme din codru... procent de sinuciga i din lume.
ca melcul lui Ion Barbu. Iat , ne-a cuprins o iarn stupid , am Xantipa: Eu cred c R ul e de trei feluri: Unu: când te c tore ti, din
nimerit timpurile noi i am fost pu i s cânt m, cu acela i dragoste, cu o femeie rea. Doi: când te c tore ti, tot din
dirijor, în cor, o singur cântare... dragoste, cu o idee bun . Trei: când nu po i divor a nici de
(Xantipa intr în camer cu o scrumier în mân ) una nici de cealalt .
Xantipa: Nici popii no tri nu mai sper . Cânt i t mâiaz , nefiind Gary: Natura omeneasc e urât i corupt . Numai o team i o
decât maimu ele propagandi tilor oficiali. Iar Biserica a disciplin sever o mai pot salva. Istoria nu e decât o anchet ,
adormit. Dumnezeu, zic ranii, doarme i El. Cu fa a c tre urmat de o judecat i terminat cu o sentin . Nu ne-a
perete i de lume nu mai vede. Christos e plecat s caute o convenit condi ia de simpl creatur , am vrut s fim noi în ine
lume mai propice pentru dragoste i mântuire. creatori. Poftim rezultatul: ne transform m se-menii în acali
Gary: Eu zic c trebuie înfiin at o disciplin juridic nou : victi- i urma ii în viermi... Niciodat , nim nui, nic ieri nu i-a fost
mologia. Opus criminologiei. În criminologie, se încearc fric de mine... doar mie!
depistarea, dovedirea i pedepsirea criminalului. În victi- (Xantipa deschide fereastra i se uit afar .)
mologie, vor trebui depistate i pedepsite victimele. Candid: Tr im într-o lume postmarxist , postnietzschean , post-
Xantipa: Eu zic c ar trebui legiferat lenea, pentru a putea fi stalinist , postsartrian . Tr im în plin postsocialism poate
repartizat în mod tiin ific. Prima lozinc ar fi: s dispar fiindc suntem în plin post socialist, în plin post patriotic.
diferen a între lenea fizic i lenea intelectual ... Gary: Prietenul meu, rabinul Sommer, spunea c ei, evreii, au inventat
Gary: Munca nu e decât un simplu mijloc prin care ne câ tig m cirea i c orice r cire este o valoare evreiasc , dar
pâinea, lenea e un scop prin care ne salv m libertatea de numai pentru evrei. Noi, românii, am inventat adaptarea.
gândire i contempla ie. Adaptarea cu orice pre , la orice fel de condi ii.
Xantipa: Zilele trecute, doctorul Farca de la Reanimare îmi spunea, Candid: Numai noi, oamenii, românii - cum zici tu -, avem capacitatea
ca o curiozitate, c dup accidentele colective, cum ar fi de a ne adapta. Animalele nu posed aceast calitate. M
exploziile, incendiile, cel mai u or scap oligofrenii, pro tii, gândesc la lupul din romanul t u Lupul i Catedrala, când,
analfabe ii, brutele. Explica ia ar fi c ei nu gândesc, nu le e în noaptea aceea de februarie, un lup tân r i frumos a coborât
fric de moarte. Supravie uiesc! din mun i, a traversat ora ul, i s-a a ezat în fa a Catedralei
Gary: Eu cred c între cei normali i cei demen i nu e prea mare catolice. Diminea a, ni te sergen i au tras în el i l-au omorât.
deosebire. De pild , momentele mele cele mai fertile i mai La autopsie s-a constatat c nu era deloc fl mând, deci nu
frumoase sunt cele în care reu esc s-o iau razna... venise pentru mâncare. M întreb i eu, a a cum te-ai întrebat
Xantipa: Am constatat c to i cei ajun i în culmea puterii lor abso- i tu: pentru ce a coborât, pentru ce a p sit p durea unde
lute, indiferent de culoare, continent sau cultur , când au tot era în siguran ? i de ce s-a oprit chiar în fa a Catedralei?
ce e omenesc - palate, alaiuri, faim , g rzi -, simt dintr-o dat Asta chiar este o minune.
trei nevoi absurde: s fie iubi i de toat lumea, s nu moar Gary: Îmi vine în minte simbolica singur tate a cailor dup b lie. Ei
niciodat i s lase în urm opere nemuritoare. pasc lini ti i, sublim indiferen i fa de cine a învins sau a
Gary: Afl c împ ratul chinez Shi-Huang-Ti, cel care a pus s se fost învins în b lia la care, neîntreba i, au luat totu i parte.
zideasc Marele Zid Chinezesc, a dat ordin s se ard tot Candid: Într-o cronic muntean se spune despre ni te osta i valahi,
ceea ce era scris despre al i împ ra i. care, reîntor i dup o b lie în Ardeal, fiind întreba i, de un
Xantipa: Voia s fie i s r mân primul i ultimul - unicul. tor str in, dac au învins sau nu, au r spuns: „asta nu-i
Gary: Exist , cu siguran , o str veche leg tur între Spa iu i Timp. treaba noastr , noi ne-am b tut numai...”
Cine are Spa iul, ar vrea s domine i Timpul. Cine nu are Gary: (punând accent pe dualitatea românului) În vechime, românii
decât pu inul timp al unei biete vie i, se mul ume te i cu aveau dou nume: unul cre tin i altul p gân. Pentru orice
spa iul unei singure garsoniere... eventualitate. Acum, românii au dou con tiin e: una istoric
Xantipa: (râzând) i nici aia toat ... Jum tate! i alta politic . Tot, pentru orice eventualitate.
Gary: Eu cred c , la noi, ast zi, au disp rut oamenii boga i i oamenii Candid: În Coran scrie c dac vrei s scapi de un du man, este de
raci. În locul lor au ap rut oamenii puternici i oamenii ajuns s scrii pe cel mai înalt zid al cet ii c „acela este cel
slabi. Un om puternic este un individ pe care nimeni i nimic mai cinstit, mai viteaz i mai bun dintre noi”. Nu peste mult
nu-l poate schimba, iar un om slab este unul care nu poate timp, vei vedea dricul aceluia trecând prin fa a casei tale.
schimba nimic i pe nimeni, dar este schimbat de to i... (Xantipa închide fereastra i intervine.)
Xantipa: tiai c , la noi, procesul de înv mânt are dou faze? Prima Xantipa: S-au schimbat vremurile, s-au schimbat i n litorii... Timp
este faza în care îi înv m pe oameni cum s vorbeasc , s de secole s-a practicat tactica terenurilor pârjolite, acum se
citeasc , s scrie... În a doua faz , mai dificil i de zece ori practic tactica sufletelor pârjolite. Du manul care vine nu
mai costisitoare, trebuie s -i înv m pe oameni cum s nu trebuie s g seasc nici o inim care s cread , nici un caracter
vorbeasc , ce s nu citeasc i mai ales ce s nu scrie... în care s se încread , nici o minte care s poat fi crezut .
Gary: Vom ajunge s ne pricepem la toate câte pu in, i s avem din Gary: Eu am constatat, pe propria piele, c , în afar de cele trei st ri
toate câte pu in, aproape nimic... Un prieten, întâlnindu-m , normale de con tiin - starea de trezie, starea de somn i
ieri, la coad la pâine, m-a apostrofat: „ce mai taci, profesore?” starea de reverie -, mai avem starea de recluziune, de
Xantipa: Omul e cel mai la animal.
52 Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine Anul V, nr. 4(44)/2014
muncii a fost inventat mai întâi în Iad, unde fiecare drac se
claustrare. Prin aceast stare, pu ria ii reu esc s dizolve pricepe excelent la un singur domeniu, în rest... e prost ca
timpul de deten ie într-un fel de „druidic-sleep”, dormire treaz . dracu... La nem i, dracii sunt culmea cinic a inteligen ei, la
Xantipa: Dar, de vecinul nostru, care este un distins avocat, ce ru i - culmea ridicol a prostiei, la români - se face media i
rere ai, Gary? De vreo 15-20 de ani se plimb , la aceea i constat m c dracul este bun-r ul nostru nefârtate...
or , prin „english parc” cu feti a, care e oligofren . Parc Candid: Diavolul este prezent, ori de câte ori, cineva, la o important
isp te un p cat. Ei bine, nici nu ai observat c feti a a edin , începe o fraz cu: „eu cred c ...”. Verbul acesta se
crescut, acum este o tân plin de via , dar tot idioat , în conjug mai nou astfel: eu cred, tu s crezi, el s cread ... noi
schimb tat l, dintr-un intelectual distins i frumos, a devenit credem c voi crede i c ei cred...
acum un cretin. A preluat în întregime tr turile i destinul Gary: Nu mai exist scopuri sigure. Scopul este suma mijloacelor
fetei sale... Poate c i noi, f s ne d m seama, tot plim- folosite ca s ajungi la el. Dup 50 de ani, orice om intr în
bându-ne idio enia noastr istoric , fiica noastr nereu it , agonie. B trâne ea nu e vârsta a treia, ea nici nu e o vârst , ci
am ajuns s sem m cu... mai degrab o antecamer sau, mai r u, o coad t cut la
Gary: Odat , la coad la pâine, un inginer încerca s -mi explice c locul de veci. Noi nu tim de ce am tr it, în ce am crezut, ce
trupul nostru este ca o ma in din punct de vedere al func i- m în urm i, mai ales, cui? Singura noastr mângâiere
on rii. Dar, dac e a a, îl întreb eu pe acel inginer, de altfel este c p sim lumea aceasta f nici un regret.
simpatic, de ce la na tere nu primim nici o pies de rezerv ? O (Xantipa deschide u a i intervine.)
inim , un pl mân, un rinichi sau, de ce nu, un penis...? Xantipa: Pentru mine, în copil rie, bucuria cea mai mare consta în
Xantipa: Aici, la noi, toate calit ile sunt defecte i toate defectele mirosul de pâine cald , în frumuse ea fagurelui pe care bunicul
sunt calit i. Pro tii sunt de tep i, lichelele sunt cinstite, îl scotea din stup i mi-l d dea s -l gust, în prinderea cu mâna
ageamii sunt cei mai pricepu i. a unui p str v, dormitul în podul cu fân, uitul laptelui
Gary: Tot ce e real este i suprareal i subreal. Intelectualul a devenit muls în tar, botul umed al vi eilor, strugurii mânca i cu
un clown al puterii. Tata detesta cuvântul „intelectual”. Îmi pâine i ca ... Ast zi, bucuriile sunt cu totul altele: m bucur
spunea: „Te las s te faci profesor, dar dac aflu c te-ai f cut am procurat cartofi, c am apucat lapte la coad , c am luat
intelectual, î i rup gâtul!” un carton cu ou , care trebuie s ne ajung dou luni, c am
Xantipa: Mi se rupe inima când v d la televizor s cia i dispe- sit hârtie igienic , c am g sit vat - de i nu ne trebuie, am
rarea din bidonvilurile lumii a treia. Dar uit mereu c acest luat a a c toat lumea lua, i tot am stat la coad -, c am luat
ora al nostru este un mare betonvil. Blocurile noastre sunt sl nin i parizer i, în sfâr it, zaharin , pentru diabetul t u...
ni te silozuri cu singur tate i mizerie. Uit -te la blocul nostru (Xantipa închide u a i merge în buc rie.)
din Centru: dou sute de celule organizate în jurul a dou Gary: Via a nu e decât o lung coal primar în care înv m b be te
pubele de gunoi fetid. azbuchiile vie ii, pentru ca la b trâne e s putem citi cuvintele
Gary: To i suntem vinova i de ceea ce ni se întâmpl . Mai ales moarte, transcenden , lumin . Mintea noastr cea de pe
intelectualii... unii dintre ei; Hegel spunea c în afar de pietre urm este adev rata minte a omului. Î i spun, prietene, s te
nimic nu e inocent... i nici acestea, spun geologii... fere ti de cei care nu beau deloc, fiindc ori sunt bolnavi, ori
Xantipa: V d oameni care se bucur la auzul unor ve ti rele i-i aud vicio i, ori lipsi i de umor. i mai ales s te fere ti de ancheta-
exclamând: „Cu cât e mai r u, cu atât mai bine!”. tori i de procurori. Ei pot s scoat din oricine, orice, oricând...
Gary: Locuind aici, de voie, de nevoie, cu timpul, ne vom da singuri Candid: În r zboi, întâi î i piere trupul, dar acum..., în vremurile
seama c e bine s ne procur m, pentru orice eventualitate, o noastre..., trupul se men ine ca un ambalaj, în schimb î i este
na ionalitate de rezerv , o religie de rezerv , o con tiin de stâlcit sufletul. Î i piere frumuse ea, str lucirea din ochi. Numai
rezerv . Nu are rost s mori pentru o idee, au grij ideile s copiii - i nici ei to i - pân a se duce la coal , mai sunt
moar în locul nostru. frumo i i puri. Din prima zi, dup primul imn sub portretul
Xantipa: Simt cum, în fiecare zi, ni se inoculeaz ideea „F”-ului, adic tovar ului, începe stâlcirea... Din untru în afar ... Va veni
a Fricii, a Foamei i a For ei... Ne mut m de pe ancestrala fric ziua în care, asemenea chinezilor, vom declara ca sfânt orice
de Dumnezeu, pe frica de vecin, prieten, mili ian. De pe foamea om cinstit. Atât de rar va fi el i atât de greu va fi s r mân
de adev r, pe foamea de mâncare, de pe speran a de mâine, nep tat - la noi s-a n scut un cuvânt scabros: nemânjit -, încât
pe speran a de pâine... un asemenea exemplar va echivala cu un adev rat miracol.
Gary: Poate c în str funduri are loc o ruptur în ADN-ul speciei, se Gary: Tr im în plin comedie..., care poate fi tragedia omenirii.
separ mi eii de sfin i i victimele de c i. Dar, deocamdat ... Destinul lumii depinde de câ iva economi ti i militari, cinici
mi elia se sfin te i sfin enia se mi ele te, din motive tactice i limita i. Mânc m absurd cu pâine. St m la coad cu
i strategice... Numai în min mai g se ti caractere de mas ... cartelele în mâini, pe când din absurd avem uria e stocuri
i nici acolo. Îmi aduc aminte de fusul orar al tat lui meu: opt supranormative...
ore sub p mânt, opt ore pe p mânt, opt ore în ceruri, adic de Candid: Îmi place, la Mao, aceast cosmogonic defini ie: „tot comu-
somn. nismul este un ou uria din care se va na te o lume nou ”.
(Xantipa iese din camer cu tava cu ce tile goale.) întreb i te întreb: cine e clo ca - Diavolul sau bunul
Candid: i Dumnezeu este în schimbare. A avut, pe rând, mai multe Dumnezeu? -, cine a ouat acest ou?, de unde tim c ce va
limbi materne: ebraica, greaca veche, latina medieval , sla- ie i din el e ceva nou?
vona... A încercat spaniola i germana, dar nu a reu it s le Gary: Când râdem cu gura mare, la teatru, edin e sau petreceri, ne
sfin easc . Mai nou, înva rusa i engleza f profesor. Sau desp im de trecut; când râdem pe ascuns, la col uri de strad ,
esperanto. Diavolul este maimu a lui Dumnezeu... în buc rie sau în cercuri tot mai strâmte de amici, ne desp r-
Gary: Candid, nu te sup ra, dar tu vezi mereu draci în jurul t u. Ai im de viitor; când nu ne mai vine deloc s râdem, atunci nu
citit prea mul i ru i ori ai b ut prea mult votc . În general, ne mai desp im nici de trecut i nici de viitor: ne desp im
dracii sunt inteligen i. Dar numai pe profesiuni. Repartizarea
Anul V, nr. 4(44)/2014 Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine 53
fost dat anume, nu ca s râdem de al ii, ci de noi în ine”.
de speran i dragoste, în a teptarea sfâr itului. Dar noi, Gary: Nu pot s uit: în septembrie 1944, m împrietenisem i discutam
românii, nu cunoa tem disperarea, inem mor la via . amical cu un tân r i inteligent ofi er rus despre viitor, Europa,
Candid: Lumea aceasta este cea mai perfect din lumile posibile... comunism. Nekrasov, îl chema. Ce nume frumos! La un mo-
dac o imagin m, îns , f Om, f Istorie, f ideologii... ment dat, îl întreb: to e to takoie sciasliva?, adic ce e
spunea Leibniz. fericirea, în definitiv? Deodat , rusul meu se înfurie, m ia la
Gary: De altfel, cred c aceast specie uciga i sinuciga va trebui pumni i m d cu capul de to i pere ii. „Va s zic , îmi urla el
fie eliminat . Omul va disp rea a a cum au disp rut, de ca scos din fire, nu vrei s fii fericit, nu- i place fericirea? Las
pild , reptilele uria e. Dup 10 milioane de ani, echilibrul lumii i ar t eu, porc fascist ce e ti!” i mi-a ar tat... A doua zi, a
se va reface, totul va intra în armonia divin a începuturilor. intrat sp it în camera mea aducându-mi pâine, ig ri, chiar i
Candid: Dac analiz m miturile fundamentale, citindu-l atent pe un ceas. „Ia vinovat” îmi tot repeta cu lacrimi în ochi. Din
Mircea Eliade, observ m c al turi de ideea unei continue clipa aceea am început s nu mai în eleg nimic.
geneze are loc i o succesiune de c deri: c derea în p cat, Candid: Uite, eu am studiat o vreme albinele i am v zut cum cad
izgonirea din rai, c derea în ispit , c derea în idolatrie, c derea moarte atunci când trec pe lâng un tranzistor deschis, un
în cruzime. megafon sau pe lâng capul unui primar g gios. Noi nu
Gary: C derea nu înseamn sfâr it, ci numai compromiterea sau murim, pierim cu de-am nuntul... E u or s mori martir pe
înc lcarea unui act: dup orice c dere trebuie s urmeze o cruce sau sub o spânzur toare, dar s mori încet, de ru ine,
poc in , ca apoi s poat avea loc o nou genez . Numai c , timp de un secol, e cumplit.
de data asta, mi se pare c procesul de degradare nu se mai Gary: Omenirea aceasta - ce triste e! - deriv mitic dintr-o fiin ,
poate opri. Devenim materie prim pentru continua genez a Adam (Adam înseamn OM) care nu a avut mam . Milton î i
lumilor posibile... imagineaz un Adam dorind s plâng în poalele unei Mame,
Candid: Ideile au murit, facem limbi f limb , gândim f logic , neavând o mam .
cunoa tem i ne cunoa tem f moral . Candid: Poate c aceast eroare dramatic a Genezei, Dumnezeu a
Gary: Alalt ieri, la o coad la aprozar, un profesor pensionar îmi sim it-o i, ca un bun artist care tie s i îndrepte manuscrisul
spunea, cu voce sc zut , s nu fie auzit i de altcineva: „Liceele princeps, a hot rât trimiterea fiului s u. N scut dintr-o adorat
de elit au ajuns licee ale elitelor, selec ia e o antiselec ie, tot Mam .
ce se înva nu e decât o simpl solicitare a memoriei; inteli- Gary: Noi, în pu rie, pe El îl a teptam. Visam s -l vedem intrând în
gen a, ra iunea i imagina ia au disp rut i din metodic i celul - tuns, b tut i în zeghe - i culcându-se lâng noi pe
din didactica de catedr ”. rogojin , l sându-ne s plângem în poalele Lui. Cu lacrimile
Candid: Niciodat , în istorie, discrepan a între ceea ce s-a vrut a se mamelor noastre.
face i ceea ce s-a f cut de fapt nu a fost atât de uria ca Candid: Toat via a nu e decât o preg tire pentru propria înmormân-
ast zi. Un muncitor din Isarlâcul nostru - cum îi zici tu -, mi se tare. Scopul vie ii este moartea. Pe tele nu- i d seama ce
dest inuia c ei, muncitorii, se uitau strâmb la directorul care este apa decât atunci când este scos din ea. Nici noi nu tim
îi min ea, dar acum se uit cu admira ie la el fiindc e dat ce e Patria decât când murim sau când sim im c moare ea.
dracului, pentru c tie cum s -i mint pe cei din Minister, ca (Xantipa, care tocmai într în camer , intervine.)
ei s poat încasa m car 75% din salarii. Xantipa: Gary, din primii bani ce-i câ tig m, ne cump m loc de veci
Gary: Directorul acesta, cu siguran , a studiat la ru i. Uniunea în cimitir. Toat lumea bun î i cump .
Sovietic i-a luat pe umeri foarte multe sarcini, una mai grea Gary: Sigur, locul de veci e un fel de asigurare. Când vom avea metrii
decât alta. Dar cea mai dificil este aceea de a educa, cu no tri p tra i în cimitir, vom face discrete plimb ri înspre acolo,
bdare i în multe etape, pe americani. De a le da sentimentul vom fi mai lini ti i, mai calmi. Mai în rândul oamenilor bine.
de mare putere. Excelen i pedagogi, geniali circari, pân la (Xantipa iese din camer .)
urm , se pare c ru ii au reu it. Ceea ce nu au reu it dasc lii Candid: Fiecare om e centrul unui cerc, care e destinul s u. Fiecare
moscovi i, i nu vor reu i niciodat , este s îi conving pe furnic ce duce un pai la mu uroiul s u are dreptul s cread
ace ti fermieri c o mare putere trebuie s fie absurd dogma- lumea a fost f cut în a a fel încât paiul s poat ajunge
tic în timp de pace i absurd agresiv în diploma ie i r zboi. unde trebuie.
Candid: Sfâr itul acestui secol XX mi se pare plin de dezam gi i i Gary: (Descrie cu mâna un cerc imaginar, ar tând spre rafturile
dezam giri... Dac lumea nu râde în hohote este numai fiindc cu c i de pe pere i. Sugereaz imposibilitatea de a ie i
dezumflarea speran elor a avut loc lent, în lungi etape, numai din cerc; tragedia intelectualului care nu se poate exterio-
pro tii au fost i au r mas surprin i. riza.) Eu cred c sunt centrul unui cerc a c rui suprafa e
Gary: Apropo de râs - sub-râs, sous-rire. Chinezii vechi considerau cartea mea. Am dreptul s pretind c Dumnezeu trebuie s
râsul ca fiind un act barbar de necivilitate, nu râdeau decât ajute ca s -mi rostogolesc rostul pân la cap t.
de lucruri inferioare, în locuri i situa ii inferioare, doar la Am citit de curând o carte despre tribul Wananzi. M-a încântat
buc rie sau în cercul foarte intim al concubinelor i curte- i uimit faptul c în mijlocul satului acestor foarte democra i
zanelor. Indienii, care nu cuno teau râsul, au stabilit totu i wananzi exist o cl dire public numit maison de palabres,
protocolar diferitele grade de râs: 1 - surâsul mic (doar genele în care b rba ii tribului se adun zilnic i, bând un fel de bere
se ridic ); 2 - hasita (se arat din ii); 3 - ouga-hasita (râsul cu a lor, vorbesc cu to ii tare i deodat , f ca s se asculte
lacrim ); 4 - atihasita (râsul cu mâinile pe burt ). Râsul poli- unii pe al ii. Un pastor care a poposit acolo le-a f cut ob-
tic, oficial, se pare c este un simplu zâmbet, hasita: se arat serva ia c nu e bine a a, c ar trebui s vorbeasc pe rând.
din ii. Sufletul e absent. Dar ei au ripostat: „dac unul apuc s vorbeasc i ceilal i
Candid: Po i s te rogi singur, s visezi, s scrii sau s cite ti poezii, tac i s -l asculte, atunci acela sigur va avea preten ii s
dar nu po i râde singur. Pentru râs trebuie minimum doi. Gogol devin ef, s ne închid casa, interzicându-ne întrunirile...”.
spunea cu bonomie ruseasc : „Râsul e bun, e cinstit, el ne-a
54 Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine Anul V, nr. 4(44)/2014
Joi, 10 aprilie 2014, de la ora 18, superba sal cu coloane de aur a Mierea spiritului românesc - în viziunea integratoare a poetei
palatului de pe Aleea Alexandru nr. 38 din Bucure ti în care î i are Carolina Ilica din neconven ionalele sale „C i de la Vidra” (adic
sediul central Institutul Cultural Român a g zduit vernisajul expozi iei de Acas , din obâr iile nimbate într-un dor f sa iu, uneori în dorul
„C ile de la Vidra”. de dor, cel mai adesea în Dorul de Dumnezeu - dor de r cini
Sub motto-ul „Plângând de-atâta frumuse e”, marea poet nepierdute în timp, dor de cur ia izvoarelor i prundurilor primordiale,
Carolina Ilica - cu obâr ii în Vidra-sat din legendarii Mun i Apuseni, dor de copil ria leag n de aur i dor de neamul s u!) - a fost privit
ai cr orului Avram Iancu, scriitoare care a copil rit i a urmat în zare, în curgerea sa de aur transparent, a fost decantat , degustat
cursurile liceale ale celei mai vechi coli de înv tori ai neamului cu temeritate i gustat cu savoare, tâlcuit i deztâlcuit , dezlegat
românesc: coala Preparandal din Arad - a udat cu ap vie memoria de sensuri i semnifica ii (a a cum Nichita St nescu i Mircea Dumi-
mamei sale, Mager Victoria-Valeria, reia i-a dedicat expozi ia. trescu legau i dezlegau „Noduri i semne”, acum vreo patru decenii)
Apa vie a civiliza iei de nou ori milenare a daco-geto-tracilor - de personalit i de prim-plan ale vie ii cu adev rat române ti: criticul
de unde au izvorât i curg snaga i datinile, tradi iile, me te ugurile/ literar i jurnalistul de voca ie Ioan Adam (laureat, în 20 decembrie
Arta artelor de a tr i i de a supravie ui, obiceiurile i gloria din 2007, al Marelui Premiu acordat de Uniunea Ziari tilor Profesioni ti
matusalemica Europa Veche - a fost botezat , în timp, de speciali ti, din România); prof. univ. dr. Nicolae Georgescu, critic i istoric literar,
comentatori i promotori ai etnografiei, Civiliza ia Lemnului, Civiliza ia eminescolog de notorietate; prof. univ. dr. Andrei Ionescu, expert în
lânii, a borangicului, inului i cânepii. spaniol i traduc tor de mare rafinament; Paula Iacob,
Pe/ în aceste materiale, botezate, parc , în Duhul celebru avocat, în al c rei eclatant palmares profesional
Sfânt, culese cu grij din codrul, totdeauna frate al se înscriu pledoariile în care i-a ap rat, separat, pe tefan
românului, în lungi i neguroase istorii, ori adunate din Andrei, cel mai valoros ministru de Externe de la
arina, din ograda, plin de or nii i vite -, Marea Nicolae Titulescu încoace, respectiv, pe atât de
Doamn a liricii române ti, neîncoronata (înc !?) Regin nefericitul i pe nedrept hulitul Nicu Ceau escu, fiul
a Spiritului Românesc (adev rat, curat, neîntinat de cel mic al „Dictatorului” din Epoca de Aur a României.
patimi i vanit i de arte), Regin a ideilor nobile de Din partea Ministerului Culturii i a Revistei
românism, românitate, panro-mânism, panromânitate: europene de cultur i educa ie na ional , pe care o
Carolina Ilica a g sit de cuviin s le închine/ s le editeaz la Craiova, LAMURA -, Dan Lupescua transmis
inculce, în clipe de inspira ie divin , ase dintre cele un mesaj de pre uire pentru protagonista acestui regal
12 c i - scrise nu cu pana ori condeiul muiate direct în de spirit românesc i de poezie: Doamna Carolina Ilica.
Luceaf r, b tute nu la ma ina de dactilografiat, trecut Magica sear de literatur i art g zduit de
rapid în amintire, i nici , „procesate” pe computer, ci Institutul Cultural Român, la palatul s u central din
caligrafiate, cu harnicul Ac al ncii, pe crea ii ivite din Bucure ti, s-a încheiat prim m rturia de credin i
zboiul de esut: scoar e, tergare, ii, z velci, fote, brâie recitalul sus inute chiar de poeta Carolina Ilica.
i câte i mai câte, zeci, poate sute, piese de îmbr cat Dintre personalit ile de excep ie care au onorat
pruncii, so ii, p rin ii i bunicii, de îmbr cat pere ii casei, evenimentul amintim doar pe marele pianist Dan
patul, lada de zestre, crea ii (de o frumuse e r pitoare, Grigore; criticul i istoricul literar Valeriu Râpeanu
dar i de o utilitate inexpugnabil ) tot ale inimii, min ii i (cel care, în deceniul al optulea al veacului trecut, pe
mâinilor Femeii, cea mai r bd toare, tenace i, la nevoie, când era directorul Editurii EMINESCU, i-a acordat
cea mai aprig ap toare/ ocrotitoare a Familiei. premiul pentru debut în volum, selectând-o din o ...mie
Altfel exprimat, Carolina Ilica i-a scris cele mai de candida i, volumul urmând a purta titlul, de o
proaspete c i de poezie - deocamdat ase, din cele 12 expresivitate irezistibil : „Neîmblânzit ca o stea lactee”);
proiectate - nu pe suportul de imprimare al ultimei jum i de mileniu: prolificul poet, romancier i eseist Constantin Lupeanu, mul i ani
hârtia i nici pe „suportul electronic” din ultimele decenii, ci direct ambasador în Lumea Chinez , recunoscut drept cel mai valoros sinolog
pe pânza mirificelor es turi rânduite de Dumnezeu s nu lipseasc din lume de chiar speciali tii din Beijing; prof. univ. dr. Ioan Opri , ex-
din nicio cas de ran român, unde liota de copii asigura perpetuarea ministru adjunct al Culturii, o autoritate incontestabil în muzeologie,
neamului s u str -str -vechi, de-o vârst cu lumina pe-acest p mânt muzeografie i, în genere, în patrimoniul cultural na ional;
niciodat p sit, ci totdeauna locuit, hr nit cu sudoarea muncii inconfundabilul interpret Doru Tufi , i el director în Ministerul Culturii
sale, a ranului, hr nit cu lacrimi i rou - sudoarea privighetorilor condus, în anii 2001-2004, de acad. R zvan Theodorescu.
care au trudit toat noaptea, cântând, cum ar fi scris Lucian Blaga. Dintre membrii Uniunii Ziari tilor Profesioni ti din România, am
În deschiderea evenimentului, a vorbit - cu gra ie zâmbitoare i desprins chipurile remarcabile ale doamnei Georgeta Adam i ale
lumin de gazd cald primitoare - frumoasa, inteligenta i telegenica domnilor Bebe R vescu (,,Bucure tiul literar i artistic’’), Emil
Doamn Ioana Dr gan, director în Institutul Cultural Român (co- Stanciu („Meridian”), Romulus Turbatu (editor coordonator al
ordonatoarea salbei de m rg ritare: zecile de I.C.R.-uri zvârlite, ca un Revistei LAMURA).
curcubeu, în lume, de Ministerul de Externe i de Ministerul Culturii Expozi ia „ ile de la Vidra” poate fi vizitat pân la 24 aprilie
din România). 2014, în Palatul I.C.R. - Bucure ti, România, Europa.
60 Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine Anul V, nr. 4(44)/2014