Soft matematic

– Laboratorul nr. 6 & 7 –

Prenume NUME
Grupa ____

Cuprins
1 Tipuri de convergenţe . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1

2 Tabele. Exemple diverse . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 5

3 Tipuri de liste. Exemple diverse . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 7

Bibliografie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 10

1 Şiruri de variabile aleatoare. Tipuri de convergenţe

Fie în continuare o v.a. X şi un şir (Xn )n∈N∗ de v.a. definite pe acelaşi spaţiu de probabilitate
(Ω, F, P).
Definiţia 1.1. Fie p ∈ (0, +∞). Spunem că şirul (Xn )n∈N∗ converge în Lp la X, şi scriem
Lp
Xn −−−→ X, pentru n → +∞,

dacă
limn→+∞ E |Xn − X|p = 0.
Lp
Propoziţia 1.1. Dacă Xn −−−−−−−−→ X, atunci E (|Xn |p ) −−→ E (|X|p ), pentru orice p > 1.
n→+∞

Remarca 1.2. Spaţiile Lp (Ω), al v.a. X : Ω → R astfel încât E |X|p < +∞, sunt spaţii
complete şi normate (dacă p ≥ 1), cu norma definită de
Z Z
p p1 p
kXkLp = (E |X| ) = X (ω) P (dω) = xp PX (dx) .
Ω R

Folosind inegalitatea lui Hölder se obţine

kXkLq ≤ kXkLp , pentru orice q < p.

Lp
Deci, dacă X ∈ Lp , atunci X ∈ Lq , pentru orice q < p, iar dacă Xn −−−→ X, atunci
Lq
Xn −−−→ X, când n → +∞, pentru orice q < p.

1
Soft matematic Prenume NUME
Laborator 6 & 7 Grupa ____

Definiţia 1.2. Spunem că şirul (Xn )n∈N∗ converge aproape sigur la X, şi scriem
a.s.
Xn −−−→ X, pentru n → +∞,

dacă
P ({ω : limn→+∞ Xn (ω) = X (ω)}) = 1.
a.s.
Remarca 1.3. Explicând definiţia putem scrie că Xn −−−−−−−→ X, dacă pentru orice  > 0,
n→+∞
există o mulţime N astfel încât şirul (Xn )n∈N∗ converge punctual la X pe Nc , adică

P ({ω : |Xn (ω) − X (ω)| > , pentru orice n ≥ n (ω)}) = P (N ) = 0.

a.s.
Deci Xn −−−→ X dacă mulţimea punctelor ω pentru care nu are loc convergenţa punctuală
Xn (ω) −−→ X (ω) este o mulţime neglijabilă.

Are loc1 următoarea caracterizare precum şi o condiţie suficientă care asigură convergenţa
aproape sigură.

Teorema 1.1. Au loc urmatoarele afirmatii:

a.s.
(i) Xn −−−→ X, pentru n → +∞, dacă şi numai dacă
[ 
limn→+∞ P {ω : |Xm (ω) − X (ω)| ≥ } = 0, pentru orice  > 0.
m≥n

X+∞ a.s.
(ii) Dacă seria P (|Xn − X| ≥ ) este convergentă pentru orice  > 0, atunci Xn −−−→
n=1
X, pentru n → +∞.

a.s.
(iii) Dacă familia (Xn )n∈N∗ este independentă în ansamblu şi Xn −−−→ X, pentru n → +∞,
X+∞
atunci seria P (|Xn − X| ≥ ) este convergentă pentru orice  > 0.
n=1
 = {ω : |X (ω) − X (ω)| < } .
Demonstraţie. Să notăm mai întâi Bm m

(i) Se arată mai întâi că \ [ \


A= Bm , (1.1)
>0 n≥1 m≥n

unde A = {ω : limn→+∞ Xn (ω) = X (ω)}.

X+∞



(ii) Deoarece P B̄m < +∞ şi
n=1
[  X
 


0≤P B̄m ≤ P B̄m ,
m≥n m≥n

a.s.
obţinem că Xn −−−−→ X, pentru n → +∞.
1
Pentru demonstrarea rezultatelor din acest capitol vezi, de exemplu, [1].

2
Soft matematic Prenume NUME
Laborator 6 & 7 Grupa ____

(iii) Conform punctului (i),

\ [ 

P B̄m = 0, pentru orice  > 0.
n≥1 m≥n

X+∞

Folosind Lema lui Borel Cantelli2 deducem că


P B̄m < +∞.
n=1

Definiţia 1.3. Spunem că şirul (Xn )n∈N∗ converge în probabilitate la X, şi scriem

P
Xn −−→ X, pentru n → +∞,

dacă pentru orice  > 0,

limn→+∞ P (|Xn − X| > ) = 0.

Definiţia 1.4. Fie X o v.a. definită pe spaţiul de probabilitate (Ω, F, P) şi un şir (Xn )n∈N∗ de
v.a. astfel încât fiecare v.a. Xn este definită pe spaţiul de probabilitate (Ωn , Fn , Pn ) . Spunem
că şirul (Xn )n∈N∗ converge în funcţia de repartiţie la X, şi scriem

F
Xn −−→ X, pentru n → +∞,

dacă
limn→+∞ FXn (x) = FX (x) ,
pentru orice x ∈ R în care FX este continuă.

Următorul rezultat ne oferă o caracterizare a convergenţei în distribuţie.

Teorema 1.2. Fie v.a. Xn definite pe spaţiul de probabilitate (Ωn , Fn , Pn ) şi v.a. X definită
F
pe spaţiul (Ω, F, P) . Atunci Xn −−→ X, pentru n → +∞ dacă şi numai dacă

limn→+∞ E (h (Xn )) = E (h (X)) , (1.2)

pentru orice funcţie h : R → R continuă şi mărginită.

F
Corolarul 1.4. Având în vedere (1.2) şi Formula de Transfer, deducem că Xn −−→ X, pentru
n → +∞ dacă şi numai dacă
Z Z
limn→+∞ h (x) PXn (dx) = h (x) PX (dx) , (1.3)
R R

pentru orice funcţie h : R → R continuă şi mărginită.

Pe de altă parte, relaţia (1.3) reprezintă chiar definiţia convergenţei slabe a măsurilor
de probabilitate PXn la PX , când n → +∞.
2 P+∞
LemaTlui Borel
S Cantelli:

(i) dacă (An )n∈N∗ este un şir de evenimente astfel încât n=1 P (An ) < +∞,
atunci P n≥1 m≥n Am = 0.
(ii) dacă (An )n∈N∗ este un şir de evenimente care formează o familie independentă în ansamblu iar
P+∞ T S

n=1 P (An ) = +∞, atunci P n≥1 m≥n Am = 1.

3
Soft matematic Prenume NUME
Laborator 6 & 7 Grupa ____

Remarca 1.5. Observaţia precedentă justifică astfel denumirile alternative ale convergen-
ţei în funcţia de repartiţie: astfel acest tip de convergenţă se mai numeşte şi convergen-
D L
ţa în distribuţie, notată Xn −−→ X, sau convergenţa în lege, notată Xn −−→ X, sau
w
convergenţa slabă, notată Xn −−→ X.

Următoarele rezultatele stabilesc legăturile dintre diversele tipuri de convergenţe (pentru

demonstraţii sau alte rezultate similare vezi [1, Capitolul V, VI].

Teorema 1.3.
a.s. P
(i) Xn −−−−→ X =⇒ Xn −−→ X.
P a.s.
(ii) Xn −−→ X =⇒ există (nk )k∈N∗ astfel încât Xnk −−−−−→ X.
k→+∞

Teorema 1.4. Având în vedere inegalitatea lui Markov, obţinem, pentru  > 0 arbitrar,

E (|Xn − X|p )
P (|Xn − X|p ≥ ) ≤ ,
p
deci
Lp P
Xn −−−→ X =⇒ Xn −−→ X.

Teorema 1.5 (Teorema Convergenţei Dominate a lui Lebesgue).

a.s. Lp
În condiţii suplimentare, Xn −−−−→ X =⇒ Xn −−−→ X.
a.s.
Mai precis, dacă v.a. Xn −−−−→ X, când n → +∞, şi dacă există v.a. Y ∈ Lp (Ω), p ≥ 1,
Lp
astfel încât |Xn | ≤ Y a.s., pentru orice n ∈ N∗ , atunci X ∈ Lp (Ω) şi Xn −−−→ X, când
n → +∞.

Teorema 1.6. Au loc urmatoarele afirmaţii:

(a) În condiţii suplimentare,

P Lp
Xn −−→ X =⇒ Xn −−−→ X.
P
Mai precis, dacă Xn −−→ X când n → +∞ şi dacă există v.a. Y ∈ Lp (Ω) astfel încât
Lp
|Xn | ≤ Y a.s., pentru orice n ∈ N∗ , atunci Xn −−−→ X când n → +∞.

(b)
P F
Xn −−→ X =⇒ Xn −−→ X
(v.a. X, Xn sunt definite pe acelaşi spaţiu de probabilitate (Ω, F, P)).

(c)
F P
Xn −−→ c =⇒ Xn −−→ c,
unde c este o v.a. constantă.

4
Soft matematic Prenume NUME
Laborator 6 & 7 Grupa ____

(d) În condiţii suplimentare,

F
Xn −−→ X =⇒ E (Xn ) −−→ E (X) .
F
Mai precis, dacă v.a. Xn −−→ X, când n → +∞, şi dacă există v.a. Y ∈ L1 (Ω) astfel
încât |Xn | ≤ Y a.s., pentru orice n ∈ N∗ , atunci X ∈ L1 (Ω) şi E (Xn ) −−→ E (X) , când
n → +∞.

(e) În condiţii suplimentare,

F
Xn −−→ X =⇒ E (Xn ) −−→ E (X) .
F
Mai precis, dacă v.a. Xn −−→ X, când n → +∞, şi dacă există p > 1 astfel încât
supn∈N∗ E |Xn |p < +∞, atunci X ∈ L1 (Ω) şi E (Xn ) −−→ E (X) , când n → +∞.

2 Tabele. Exemple diverse3

Nume Matematică Fizică Chimie Total

Ana-Maria 35 40 45 120
Robert 50 45 40 135
Exemplul 2.1. Tabelul Vlad 9 20 30 59 reprezintă
situaţia punctajului . . .

Exemplul 2.2. Există şi varianta de scriere:

Nume Matematică Fizică Chimie Total

Ana-Maria 35 40 45 120
Tabelul reprezintă situaţia punc-
Robert 50 45 40 135
Vlad 9 20 30 59
tajului . . .

Mate-
Nume ma- Fizică Chimie Total
tică
Exemplul 2.3. Tabelul reprezintă situ-
Ana-Maria 35 40 45 120
Robert 50 45 40 135
Vlad 9 20 30 59
aţia punctajului . . .
3
Aceste exemple sunt preluate din [2]

5
Soft matematic Prenume NUME
Laborator 6 & 7 Grupa ____

Exemplul 2.4. Tabelul

Disciplina
Nume Total
Matematică Fizică Chimie
Ana-Maria 35 40 45 120
Robert 50 45 40 135
Vlad 9 20 30 59

reprezintă situaţia punctajului . . .

Exemplul 2.5. Tabelul

Regimul disciplinei Număr de ore/săpt.
Obligatorie Opţională Curs Sem. Lab.

Disciplina 1 X – 3 2 1
Sem. I Disciplina 2 X – 2 1 1
Disciplina 3 – X 2 2 –
Disciplina 4 X – 2 – 3
Sem. II
Disciplina 5 – X 2 2 –
reprezintă programa de învaţămant . . .

Exemplul 2.6. Tabelul

Regimul disciplinei Număr de ore/săpt.
Obligatorie Opţională Curs Sem. Lab.

Disciplina 1 X – 3 2 1
Sem. I Disciplina 2 X – 2 1 1
Disciplina 3 – X 2 2 –
Disciplina 4 X – 2 – 3
Sem. II
Disciplina 5 – X 2 2 –
reprezintă programa de învaţămant . . .

Exemplul 2.7. Tabelul

Nume Matematică Fizică Chimie
Ana-Maria 35 40 45
Robert 50 45 40
Vlad 9 20 30
reprezintă situaţia punctajului . . .

6
Soft matematic Prenume NUME
Laborator 6 & 7 Grupa ____

Exemplul 2.8. Tabelul

Nume Matematică Fizică Chimie
Ana-Maria 35 40 45
Robert 50 45 40
Vlad 9 20 30
reprezintă situaţia punctajului . . .

Exemplul 2.9. Avem tabelul

Tabelul 1: Situaţia punctajului

Nume Matematică Fizică Chimie
Ana-Maria 35 40 45
Robert 50 45 40
Vlad 9 20 30

Acum putem sa il apelam: vezi Tabelul 1

3 Tipuri de liste. Exemple diverse4

Exemplul 3.1. Folosim doar mediul enumerate şi etichetăm şi ne şi referim la elementele
listei:

1. Procese Poisson

(a) Definiţii
(b) Timpii dintre două evenimente
i. Independenţa
ii. Distribuţia exponenţială
A. Definiţia
B. Proprietatea „Lipsa de memorie”
(c) Procese Poisson generale
i. Procese Poisson neomogene
ii. Procese Poisson compuse

2. Lanţuri Markov

(a) Noţiuni introductive

(b) Ecuaţia Chapman–Kolmogorov
(c) Clasificarea stărilor
i. Periodicitate
4
Aceste exemple sunt preluate din [2]

7
Soft matematic Prenume NUME
Laborator 6 & 7 Grupa ____

ii. Stări recurente

iii. Stări tranzitorii

În cadrul temei 2 se pot face şi reprezentări sub formă de grafuri. În special în cazul clasi-
ficărilor 2(c)ii şi 2(c)iii.

Exemplul 3.2. Acum folosim doar mediul itemize:

• Procese Poisson

– Definiţii
– Timpii dintre două evenimente
∗ Independenţa
∗ Distribuţia exponenţială
· Definiţia
· Proprietatea „Lipsa de memorie”
– Procese Poisson generale
∗ Procese Poisson neomogene
∗ Procese Poisson compuse

• Lanţuri Markov

– Noţiuni introductive
– Ecuaţia Chapman–Kolmogorov
– Clasificarea stărilor
∗ Periodicitate
∗ Stări recurente
∗ Stări tranzitorii

Exemplul 3.3. Avem trei medii care crează liste; le putem folosi şi intercalate (oricare trei
cu oricare trei). De exemplu:

1. Procese Poisson

(a) Definiţii
(b) Timpii dintre două evenimente
(c) Procese Poisson generale

2. Lanţuri Markov

• Noţiuni introductive
• Ecuaţia Chapman–Kolmogorov
• Clasificarea stărilor

8
Soft matematic Prenume NUME
Laborator 6 & 7 Grupa ____

3. Martingale

i. Definiţii şi exemple
ii. Martingale şi lanţuri Markov
iii. Timpi de oprire

Exemplul 3.4. Putem scrie şi sub forma următoare (indicăm să apară ce vrem noi la începutul
fiecărui element al listei, indiferent de mediul folosit)

1. Procese Poisson

(j) Definiţii
(jj) Timpii dintre două evenimente
(jjj) Procese Poisson generale

2. Lanţuri Markov

∗ Noţiuni introductive
∗ Ecuaţia Chapman–Kolmogorov
∗ Clasificarea stărilor

3. Martingale

a. Definiţii şi exemple
b. Martingale şi lanţuri Markov
c. Timpi de oprire

Exemplul 3.5. Redefinirea automata modului de notare a elementelor listei se poate face
astfel:

Q1. Întrebarea 1

i) Varianta 1.1
ii) Varianta 1.2
iii) Varianta 1.3

Q2. Întrebarea 2

i) Varianta 2.1
ii) Varianta 2.2
iii) Varianta 2.3

Răspunsul corect la întrebarea Q1. este dat de varianta Q1.ii).

9
Soft matematic Prenume NUME
Laborator 6 & 7 Grupa ____

Exemplul 3.6. Comenzile de tip „\renewcommand” si-au pierdut efectul, fiind scrise in cadrul
unui mediu

1. Întrebarea 1

(a) Varianta 1.1

(b) Varianta 1.2
(c) Varianta 1.3

2. Întrebarea 2

(a) Varianta 2.1

(b) Varianta 2.2
(c) Varianta 2.3

Răspunsul corect la întrebarea 1 este dat de varianta 1b.

Bibliografie selectivă
[1] George Ciucu, Constantin Tudor, Probabilităţi şi procese stochastice, vol. I, Editura
Academiei, Bucureşti, 1978.
[2] Lucian Maticiuc, Introducere în LATEX, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi,
https://www.math.uaic.ro/ maticiuc/didactic/LaTeX Curs.pdf, 2018.
[3] Lucian Maticiuc, Teoria probabilităţilor, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi,
http://www.math.uaic.ro/ maticiuc/didactic/Probability Theory.pdf, 2018.

10