© categorii morfologice specifice pirtilor de vorbire (conform programelor gcolare pentru clasele a V-a — a Vil-a): partile de vorbire flexibile ~ verbul, substantivul, articolul, pronumele (pronumele personal, pronumele personal de politete, pronumele reflexiv, pronumele posesiv si adjectivul pronominal posesiv, pronumele demonstrativ i adjectival pronominal demonstrativ), numeralul (cardinal si ordinal),adjectivul gi neflexibile — adverbul (de loo, de de mod), prepozitia, conjunetia, interjectia; relagii si funetis ioe, elemente de sintaxi a propozitiel (problefse de acord; functii sintactice, propozitia regenti, eclementul regent, relay imtactice; topic si punctuajie, valo stilistice ale fol acestora in textul dat), @ ‘Conjlautr!: sascinte compitonjaipecitice 2:1 — redectare diverselor texte, cw seopuri i des iliverse, adaptindu-le ta situapia de comunicare concreta’y * elemente de redactare compunerl pe o anumiti, temi/urmirind un plan dat sau conceput de elev, plrtile componente ale unei cegipuneri, structurarea detaliilor in jurul ideii principale, dispuyierea in pagini a diverselor texte, scrierea ingrijiti, lizibilh gi ‘ * redactarea unor tgele reflexive §i imaginative (compuneri care presupun exp propriilor sentimente eu ocazia unui eveniment al, social sau cultural; evidentierea unor trisituri alg unui obiect (peisaj, oper’ de ara, persoand) intr-o doscriereyy red nor scurte narajiuni; continuarea unor dialoguri; red unor compuneri avaind ca suport texte literare studiate Prima vedere ~ rezumat, caracterizare de personaj; © pr@entarea unui punct de vedere asupra unor secvente din texte vis prima vedere, pe baza unor cerinje date (de exemplu: elemente Sie structuri a operei literare, figurile de stil studiate, elemente de J’ versificatie ete), ) * aprecieri personale referitoare 1a fragmente din textele studiate © | — sau la prima vedere. Confinuturi asociate competenjei specifice 2,2 ~ Utilizarea in redactarea unui text propria a cunoytinfelor de lexie yi de morfosintaxd, folosind adecvat senmete ortografice 31 de punctuatie clemente de lexic studiate in clasele V » VII; © aplicarea corecth a cunogtinjelor de morfosintaxd in exprimarea ‘scrist, folosirea corecth a semnelor de punctuatie la nivelul propozitiei ial frazei (coordonare, subordonare); enuntul, fraza, plrti de propozitie studiate — predicatul, subiectul, atributul, complementul direct, complementul indirect, complementele circumstantiale (de loc, de timp, de mod),MATEMATICA Noti: in vederea pilotirii unei noi structuri posibile a subiectelor pentru evaluarea nationalé pentru absolventii clasei a VIII-a din anul scolar 2019-2020, variantele de subiecte pentru SIMULAREA EVALUARIL NATIONALE PENTRU ELEVII CLASEI A VII-A IN ANUL SCOLAR 2018 ~ 2019 la MATEMATICA vor contine, proporjie de minimum 30%, item obiectivi eu scopul de a se reali evaluarea astfel ined s8 nu fe posibilé alocarea unui gimctadifeit de citre evaluator distinct > Continuturile pentru simulare si competentele *esociate acestora, corespunzitoare claselor a V-a si a Vi-a, sunt’cele previzute in programa pentru evalvarea national pentrdyabsolventii clasel a VIH-a, aprobatt prin Ordinul minist educatiei nationale nr. 4431/2014. @ Confinuturile pentru simulare jenjele asociate acestora, corespunzitoare clasei a Wil-a, privazute in programa pentru evaluarea nayionald pentru absolved claset a VIE-a, aprobata prin Ordinul ministrului educagi nailer 4.43 1/2014, sunt ALGEBRA 1. Multimen numereloh rayionale * Multimea numerelorGrationale Q, reprezentarea numerelor rationale pe axa numer@for, opusul unui numir rational; valoarea absolut (modulul), Me ZoQ © Operatii cu nuntoré ragionale, proprietiti Compararea sordonarea numerelor rationale Ordinea efegiarii operatiilor gi folosirea parantezelor Ecuatia deforma ar+b=0,cuae Q*, be Q Problerii¢ care se rezolvi cu ajutorul ecuatiilor 2. Multimea numerelor reale ina pltrath a unui HuNdr natural pitrat perfect itmul de exiragere a ridicinii pltrate dintr-un numdr ote: aproximiri gf Exemple de numere irajionale; multimea numeretor reale, Faceta son sear ca definitie, proprietagi; compararea ordonarea numerelor reale, reprezentarea numerelor reale pe axa fumerelor prin aproximari; NCZCQCR © Reguli de calcul cu radieali: scoaterea factorilor de sub radical, introducerea factorilor sub radical, Va Vb =Vab, unde 020,620 gi Vo vb = Job, unde a20,b>0 © Operatii cu numere reale (adunare, sedere, inmultire, impantire, ridicare la putere, rajionalizarea numitorului de forma avb ) © Media aritmetica a numere reale, #22; media geometric’ a doul mumere reale pozitiveLIMBA $1 LITERATUR, MAGHIARA MATE! GEOMETRIE 1. Patrulatere Patnulater convex (definitie, desen) Suma masurilor unghiurilor unui patrulater convex Paralelogram; proprietii Paralelograme particulare: dreptunghi, romb gi pit, propriet ii ‘Trapez, clasificare, trapez isoseel, proprietiti Ari (triunghiuti, patrulatere) 2, Asemiinarea triunghiurilor ‘+ Segmente proporjionale oO * Teorema paralelelor echidistante, impiytirea unui segment in pargi jionale cu numere (segmente) date. Teorema lui Thales (ftirk ). Teorema reciproca.a ei Lui Thales + Linia mijlocie in triunghi, Progatetle! ‘Centrul de greutate al unui eeeeee ia mijlocie in trapez;, profiel * ‘Triunghiuri asemenea >, * Criterti de asemiinare aZriunghiurilor * Teorema fundamer sl ceomnae TALMAK 1. Iradalomolvasis” Irodalmi f kédok + Szbképek,metafora, hasonlat, Retorikai alakeatok: az ismeilés vallozatg)Y (gondolatritmus, felsorolas, halmozis, fokozds), parhuzart, ellentét Epikidytorténetmondés, elheszeld, elbeszélbi nézdpont, szerepls, szoisplik rendszere, epikaimiifajok: —elbeszélés/novella, népballada, miballada, + GBeszédhelyzet(ck) a kOznapi és irodalmi szdvegekben: a Pbeszéldnek a targyhoz és a cimzetthez val6 viszonya, tény és fikei6, elbeszéld, elbeszéldi néxdpont. Térszerkezet, iddszerkezet az epikai mivekben - Erték: megjelenitett értékek, értékrend, 2. A logikus és célszerti nyelvhasznilat: kialésformak Inodalmi miivek egyéni értelmezése irisban ininyité kérdések alapjan. Letras, Jellemzés 3. A kiizlés épitéctemei: a 26, a hang, A stb, + A szavak jelentése (ismétlés). = A.sz0 szerkezete (ismétlés), + A saofijok (ismeétlés),