Curs 8

Examenul clinic si examenele paraclinice in sistemul disfunctional

Ex cl necesar in vederea culegerii de date pt precizare unui diagnostic clinic, in vederea

stabilirii unui tratament individualizat.

Rol foarte important, Anamneza – date personale privind starea de sanatate

generala/locala trebuiesc consemnate ele avand o pondere importanta in cadrul ex clinic
pentru ca afectiuni generale cu impact asupra starii de sanatate a SST (cardiopatii,
hepatopatii, nefropatii)
Studiul starii generale este urmat de studiul starii locale, culegand date de dezvoltare in
timp a acestui sistem.
Un rol important il ocupa istoricul maladiei. Ne da info imp despre debutul bolii si
evolutia ei; alte tratemente; rezultate obtinute.

Sunt imp si relatile interumane, familiare, sociale

Ex obiectiv

ATM
Se realizeaza cu cele 4 metode Hipocratice pe toate compartimentele SST. (ATM {static
(zonele pretragiene – culoare, consistenta, sensibilitate) si dinamic (prin palpare
bimanuala/bidigitala – trebuiesc utilizate ambele metode; stabilim amplitudinea
miscariilor de deschidere/inchidere, simetria si sinergismul; efectuarea miscarilor de
propulsie-revenire, lateralitate - revenire), extra/intraoral} In aprecierea durerii ATM se
poate folosi metoda prin compresiunea pe menton. Tot in dinamica urmarim punctul Gn –
oglinda miscarilor condiliene – urmarirea punctului mentonier se face din profil si din
fata.

Ex muschiilor
Se examineaza atat ms mobilizatori cat si ms orofaciali. Traiectorile de
contractie/dinamica musculara, sensibilitatea musculara prin palpare, consistenta si in
special a unor puncte dureroase – trigger zone – zone dureroase circumscrise, tonusul
muscular atat static cat si in dinamica.
Pt Pt ext – retrotuberozitar.
Ex muscular se face atat in postura cat si in pozitie dinamica de inchidere de postura in
RC, IM si in dinamica mand propulsie/lateralitate.

Ms oro-faciali
In special orb al buzelor, buccinator – tonicitatea lor printr-o manevra Netter – pacientul
suge sau fluiera (orb al b); buccinator – Pedro-Saizor – umflarea obrajilor si
compresiunea pe obraz.

Ms planseului
Examenul se face bimanual
Ex pozitiilor fundamentale ale mandibulei: RP, RC, RO

Manevra de repunerea mandibulei in pozitie de postura, pacientul este pus intr-o stare de
relaxare.
Cand mandibula se afla in postura o stabilim prin trasare unei linii la incisivii mandibulari
– in IM; se pozitioneaza RP o alta linie pe incisivii frontali  dim 2-4 mm SP inocluzie
fiz

Cercetarea caii de inchidere terminala in RP, IM, RC. (pat zig-zag sau in S)

Stabilirea RC (precum si IM; long centric) o putem face fie cu cheie de ocluzie in ceara
sau cu hartie de articulatie

Ex clinic al dinamicii mandibulare

Luandu-se ca reper relatia P si RC si IM – se va observa pozitia centrica/paracentrica sau
paramediana a mentonului. Cu ajutorul unei linii – in dinamica linia mediana a
mentonului nu trebuie sa iasa de dupa linie.
Deviatia poate fi si statica, o deviatie care se poate accentua in dinamica sau se poate
corecta in dinamica.
Dupa miscarile test cu contact dentar (propulsie, lateralitate).
Miscarile functionale, ciclul masticator (forma, durata, numarul)

Ex dentar – dintiilor si arcadelor dentare

-curbele de compensatie (sagitale si transversale)
-ariile ocluzale N sau modificate – intrerupte, scurtate, modificate prin abraziune.

Parodontiul dintiilor – parodontograma – diagrama – masuram

Mobilitate, sangerare, sensibilitate

Raporturi interarcadic, static in cele 3 planuri – cheia lui Angle

Tot static stabilirea punctelor de contact dento-dentare, a stopurilor centrice.

Bilant ocluzal-ocluzograma, diagrama a contactelor dento-dentare. Putem verifica long
centric/point centric.

Contactele d-d premature le putem decela cu ajutorul markerilor, vedem daca se fac in
afara triunghiului de toleranta a lui Spirgi.
Contactele premature pe cale terminala de inchidere RP-IM, pot fi materializate ca fiind
nedeflective (1-2 dinti) – deviante.

Examinarea miscarilor mandibulare – dinamicii

Propulsie – miscare test, de propulsie, observam panta de ghidaj ant care trebuie facut pe
cel putin 2 dinti – pina-n pozitia test cap la cap. Propulsia se poate face (ca la diagrama
transversala) in linie dreapta sau deviant.
Pentru repunerea mand in RC este important sa indepartam contactelor premature.
Miscarea de lateralitate ne evidentiaza functia grup sau fct canina in lateralitate.
Contactele d-d premature, interferente ocluzale (mai ales pe partea nelucratoare care sunt
cele mai nocive).
Interferente lucratoare – in miscarea de lateralitate o sa apara si pe c de sp/gh apare ca o
linie cand apare o suprafata, frecarea este mare si vom fi nevoiti sa slefuim pana cand
miscarea va fi liniara. Atat in propulsie si lateralitate interferentele nelucratoare sunt cele
mai daunatoare.

Ex clinic a mucoasei bucale si a limbii

Aspect, culoare, muc jugale/labiale/linguale. Coloratia, eventualele leziuni (cheilite,
stomatitie, glosite)
La ex. limbii ne intereseaza si tonicitatea ei prin opunerea cu limba si opunerea cu
ajutorul degetelor ne dam seama de tonicitatea linguala.

Ex PARACLINICE
Se instituie mai ales in formele discrete, de debut, dar si in formele clinice, si uneori in
situatii de susceptibilitate. Existe niste semne decelabile numai prin ex paracl.
Cand nu exista semne cl nu intervenim – faza de compensare.
Cand apar semnele trebuie intervenit.

-modelul de studiu realizat in urma unei amprentari preliminare. Amprentele cele 2

arcade si o cheie de ocluzie, ca sa pot fi montate pe un simulator – cel putin
semiadaptabil/semiprogramabil.
Simulatoarele pot fi:
- simulatoare simple=ocluzoare - simulatoare neprogramabile;
- simulatoarele partial adaptabile/programabile in care anumite elemente a
articulatorului pot fi programate
- simulatoare integral programabile in care toate acele constante pot fi programate
inclusiv distanta intercondiliana (panta, traiectorie incisiva, distanta
intercondiliana, distanta de la axa condiliana la pctul incisiv) In caz de ed totala
pe baza acestor date sa stabilim. Simulatoare mecanice sau electromecanice –
simulatoare prevazute cu un electromotor, uneori dirijat si care realizeaza singur
miscarile; medicul doar observand si stabilind miscarile si modificarile care apar.

Pentru a monta in simulator conform cu situatia in cav orala avem nevoie de mijloace de
transfer. Cel mai simplu – cheia de ocluzie (raportul intre cele 2 arcade in IM)
Mijloace de transfer complexe – arcuri faciala; si mai complexe Pantografe.
Mijl de tr a axei balama – stabileste axa balama si o transfera la nivelul articulatorului.
Mijl de tr complexe, de transfer a datelor individuale – necesare programarii simulatoare;
arcuri faciale cinematice (pantografe) miscari mand in 3 planuri si permit pozitionarea
modelelor in cele 3 planuri spatiale.

Studiul miscarilor limita cu si fara contact dentar. Stabilim si perimetru limita.

Diagrama in 3 planuri se foloseste pentru plasarea acestor diagrame Monitorul
Jankenson.
Modificari la nivel ocluzal.

Studiul miscarilor functionale

Care se refera la tulburari ale functiilor de baza a SST (masticatie, fonatie, deglutitie)
Masticatia
Ciclul mastictor (mand se deplaseaza in jos 20mm lateral 5 mm si revine in pozitia de
IM) viteza de c de m 0,56-0,96 de s deplasare 7,5 cm /sec

In cazul tulb de masticatii pot aparea modificari a cic de masticatiei, mai ales de forma
(N=picatura), poate sa se modifice si ca nr, durata si sa se mareasca unghiurile de
deplasare.

Perioada de masticatie, timpul cic de mast – este in fct de aliment. Dar poate fi si el
modificat. Viteza 7,5 cm/sec poate fi crescut. Eficienta masticatorie poate fi stabilita si
dupa numarul cic de mast pina la pragul de deglutitie dar se poate stabili si prin scoaterea
bolului alimentar inaintea pragului de deglutitie, inmuirea si filtrarea lui – determinand in
felul acesta eficienta masticatiei.

Pentru miscarile test (propulsie, miscarea test – pina la poz test, lateralitate) se pot utiliza
arcuri faciale cinematice, pantografe. (2 arcuri faciale, 1 pt max, 1 pt mand; unite printr-
un dispozitiv fix medio-sagital si care sa impiedice ghidajul incisiv lasand in felul acesta
numai articulatelor si muschiilor responsabili de miscari atat in plan t cat si s.

Arcul facial maxilar sunt fixate 6 ecrane, cate 2 in fiecare plan. Se inscrie pe diagrama in
timpul miscarilor. Sunt mai complexe decat arcurile faciale simple, ele inregistreaza in
toate 3 planuri nu ca arcurile faciale care inreg intr-un singur plan, inreg traiectorile de
miscare si stabilesc un unghi care se face in lateralitate intre axul condilului si cel a
condilului deplasat. (Unghiul Benett – imp pt teh dentara mai ales in cazul ed tot;
dicteaza teh alegerea dintiilor cu anumit nivel cuspidian)

Pune in evidenta forma, dimensiunea si simetria traseelor de miscare si pot atrage atentia
asupra unor disfunctii la nivel ocluzal.

Balneofizioterapie
Electormiografia – pune in evidenta disfct pe sectorul neuromuscular. 2 modalitati de a
efectua EMG:
-EMG de detectie globala – culege biocurentii de la toate unitatile motorii ale unui ms
se face cu ajutorul unor electrozi plati de regula aplicati pe maseter pe tegumentul
uns cu o pasta conductoare (mioprind) si fixati cu leucoplast; prezinta si un electrod
neutru in zona occipitala, biocurentii culesi de acesti electrozi de suprafata sunt dirijati
spre un miomonitor (etaj de amplificare), unde se amplifica marimea fara a modifica
curba de variatii. Apoi, curentii sunt fie afisati pe un ecran – fie inscrisi grafic pe o hartie.

-EMG elementara care culege biocurentii pe o unitate motorii

se folosesc niste electrozi tip ac (ca un ac de seringa) care are in interior un sensor
si se introduce pe traseu inregistrand curentii numai pe o unitate motorie.
(motoneuronul alfa si numarul de fibre pe care il deserveste *****************
“unitate motorie”)
Cu ajutorul EMG se poate stabili reflexul miotatic maseterin (un reflex de tip rotulian)
Lovirea pe menton duce la intinderea fib ms din fusul neuroms, pe calea
proprioceptiva – nucleul mezencefal al trigemenului. (nucleu de legatura cu nucleu
masticator) prin fibrele motoneuronului alfa se da comanda si ms se contracta. Reflex
scurt.
Se poate cerceta si pauza motorie.

Tonusul muscular se poate si el investiga Szirmany a realizat un tonometru realizat dintr-

un arc si un cadran numerotat. Prin simpla presiune masurat tonicitatea, in contractie
izometrica/fazica/izotonica, prin contractie forta inreg de arcul respectiv si inscrisa pe
ecranul tonometrului.