VON KEMPELEN

ȘI
DISCOVERAREA
LUI
Odată cu lucrarea foarte detaliată și elaborată de Arago, de a nu spune nimic despre
rezumatul din "Jurnalul lui Silliman", cu declarația detaliată publicată de locotenentul
Maury, nu se va presupune, desigur, că oferindu-se câteva remarci grabite în referință
la descoperirea lui Von Kempelen, am vreo idee să privesc subiectul din punct de
vedere științific. Obiectivul meu este pur și simplu, în primul rând, să spun câteva
cuvinte ale lui Von Kempelen însuși (cu care, cu câțiva ani în urmă, am avut onoarea
unei cunoașteri ușoare personale), deoarece toate lucrurile care îl privesc trebuie în
mod necesar, în acest moment , de interes; și, în al doilea rând, să privim într-un mod
general, și speculativ, la rezultatele descoperirii.
Totuși, ar putea fi, de asemenea, premisa observațiilor scrise pe care le am de oferit,
negând, foarte decisiv, ceea ce pare a fi o impresie generală (de obicei, ca de obicei
într-un astfel de caz, din ziare), și anume : că această descoperire, uluitoare așa cum
este fără îndoială, este neașteptată.
Referindu-se la "Jurnalul lui Sir Humphrey Davy" (Cottle and Munroe, Londra, pp.
150), va fi văzut la pp. 53 și 82 că acest chimist iluminist nu numai că a conceput
ideea în discuție, de fapt, nu a făcut nici un progres inconștient, experimental, în
analiza foarte identică, acum triumfător adusă la o problemă de către Von Kempelen,
care, deși nu face nicio aluzie la el, este fără îndoială (o spun fără îndoială și o pot
dovedi, dacă este necesar), îndatorat "Jurnalului" cel puțin pentru primul indiciu al
propriului său angajament.
Paragraful de la "Curierul și Enquirer", care se îndreaptă acum spre rundele presei și
care se pretinde să pretindă invenția pentru un domn Kissam, de la Brunswick, Maine,
mi se pare, mărturisesc, puțin apocrifă, pentru că mai multe motive; deși nu există
niciun lucru imposibil sau foarte improbabil în declarația făcută. Nu trebuie să intru în
detalii. Opinia mea asupra paragrafului se bazează în principal pe modul său. Nu pare
adevărat. Persoanele care dezvăluie fapte sunt rareori atât de particulare, cum pare să
fie domnul Kissam, despre ziua și data și locația exactă. În plus, dacă domnul Kissam
a venit la descoperire, el spune că a făcut, în perioada desemnată - cu aproape opt ani
în urmă - cum se întâmplă că nu a făcut nici un pas, pentru a profita de beneficiile
imense pe care trebuie să le fi cunoscut cel mai bătrân bătrân, i-ar fi dat-o în mod
individual, dacă nu în lume, de la descoperire? Mi se pare incredibil că orice om de
înțelegere comună ar fi putut descoperi ceea ce domnul Kissam spune că a făcut și
totuși a acționat ca un copil - cum ar fi o bufniță - așa cum domnul Kissam recunoaște
că a făcut-o. De-a lungul drumului, cine este domnul Kissam? și nu este întregul
paragraf din "Courier și Enquirer" o fabricare a ajuns să "facă o vorbă"? Trebuie să fie
mărturisit că are un aer uimitor de lună-furios. Foarte puțină dependență trebuie pusă
pe ea, în opinia mea umilă; și dacă nu știam foarte bine, din experiență, cât de ușor
sunt înșelăciți oamenii de știință, în afara punctelor obișnuite de cercetare,
Dar pentru a reveni la "Jurnalul" lui Sir Humphrey Davy. Această broșură nu a fost
concepută pentru ochii publicului, chiar și după moartea scriitorului, întrucât orice
persoană cu totul familiar cu autorul se poate satisface dintr-o dată prin cea mai mică
inspecție a stilului. La pagina 13, de exemplu, aproape de mijloc, citim, referindu-ne
la cercetările sale despre protoxidul azotului: "În mai puțin de jumătate de minut,
respirația continuă, diminuându-se treptat și reușind prin analogie cu presiunea blândă
asupra tuturor mușchii.“ Că respirația nu a fost "diminuată", nu este clară numai de
contextul ulterior, ci de utilizarea pluralului, "au fost". Fără îndoială, propoziția era
destinată: "În mai puțin de o jumătate de minut, respirația [a continuat, aceste
sentimente] sa diminuat treptat, și au fost urmăriți de [o senzație] analogă unei
presiuni blande asupra tuturor mușchilor. O suta de cazuri similare indica faptul ca
SM. atât de puțin publicată, a fost doar o carte de bibliotecă aspră, însemnată numai
pentru ochiul scriitorului, dar o inspecție a broșurii va convinge aproape orice
persoană gînditoare de adevărul propunerii mele. Faptul este că Sir Humphrey Davy
era despre ultimul om din lume care să se angajeze pe teme științifice. Nu numai că el
a fost o dispreț mai mult decât obișnuită, ci a fost frică morbid să apară empiric; astfel
încât, oricât ar fi fost pe deplin convins că era pe drumul cel bun în chestiunea în
discuție, nu ar fi vorbit niciodată, până când nu a avut totul pregătit pentru
demonstrația cea mai practică. Cred cu adevărat că ultimele sale momente ar fi fost
făcute nenorocite, poate că ar fi bănuit că dorințele sale cu privire la arderea acestui
"Jurnal" (plin de speculații brute) nu ar fi fost supravegheate; așa cum se pare, au
fost. Spun "dorințele lui", pentru că intenționa să includă această carte de carte între
diferitele lucrări direcționate "de ars", cred că nu există nici o îndoială. Fie că a scăpat
de flăcări de noroc sau de rău, dar rămâne de văzut. Că pasajele citate mai sus, cu
celelalte la care se referea, i-au dat lui Von Kempelen indicii, nu mă întreabă în cea
mai mică măsură; dar repet, rămîne totuși de văzut dacă această descoperire însemnată
(cu o importanță majoră în orice circumstanță) va servi sau va deservi omenirea în
general. Von Kempelen și prietenii săi apropiați vor culege o recoltă bogată, ar fi o
nebunie să ne îndoim pentru o clipă. Nu vor fi atât de slabi încât să nu "realizeze", în
timp, prin achiziții mari de case și terenuri, cu alte proprietăți de valoare intrinsecă.
În scurta prezentare a lui Von Kempelen, care a apărut în revista "Home Journal" și
de atunci a fost copiat pe scară largă, mai multe înțelegeri greșite ale originalului
german par să fi fost făcute de traducătorul, care spune că a preluat trecerea de la un
număr "Schnellpost" din Presburg. "Viele" a fost evident greșit conceput (așa cum se
întâmplă adesea) și ceea ce traducătorul face prin "durere" este probabil "lieden", care,
în versiunea sa adevărată, "suferințe", ar da un întreg complet diferit întregului
cont; dar, bineînțeles, o mare parte din acest lucru este doar ghici, din partea mea.
 Von Kempelen, cu toate acestea, nu este deloc un "misantrope", în aparență, cel
puțin, oricare ar fi el în realitate. Cunoașterea mea cu el era întîmplătoare; și nu prea
cred că spun că îl cunosc deloc; ci să fi văzut și să conversați cu un om de o
notorietate atât de prodigioasă pe care a dobândit-o sau pe care îl va atinge în câteva
zile, nu este o chestiune mică, așa cum merge ori.
"Lumea literară" vorbește despre el, cu încredere, ca un nativ din Presburg (înșelat,
probabil, de contul din "The Journal Home"), dar sunt încântat să fiu capabil să afirm
pozitiv, din moment ce îl am din buzele lui , că sa născut la Utica, în statul New York,
deși ambii părinți, cred, sunt de origine presburg. Familia este conectată, într-un fel,
cu Maelzel, de memoria Automaton-șah-player. În persoană, el este scurt și tare, cu
ochi mari, grași, albastri, păr de nisip și mustăți, o gură largă, dar plăcută, dinți fini și
cred că un nas roman. Există un defect într-unul dintre picioarele lui. Adresa lui este
sinceră, iar întreaga lui manieră este evidentă pentru bonhomie. În total, el arată,
vorbește și se comportă la fel de puțin ca un "misantrope" ca orice om pe care l-am
văzut vreodată. Am fost colegii noștri timp de o săptămână cam acum șase ani, la
Earl's Hotel, în Providence, Rhode Island; și presupun că am vorbit cu el, la diferite
momente, timp de trei sau patru ore cu totul. Subiectele sale principale erau cele ale
zilei și nimic din ceea ce a căzut de la el ma determinat să-mi bănuiesc realizările
științifice. El a părăsit hotelul în fața mea, intenționând să meargă la New York și apoi
la Bremen; în acest din urmă oraș, marea lui descoperire a fost făcută publică pentru
prima dată; sau, mai degrabă, acolo a fost prima dată bănuită că a făcut-o. Este vorba
despre tot ce știu personal despre nemuritorul Von Kempelen acum; dar m-am gândit
că și aceste câteva detalii ar avea interes pentru public. Insula Rhode; și presupun că
am vorbit cu el, la diferite momente, timp de trei sau patru ore cu totul. Subiectele sale
principale erau cele ale zilei și nimic din ceea ce a căzut de la el ma determinat să-mi
bănuiesc realizările științifice. El a părăsit hotelul în fața mea, intenționând să meargă
la New York și apoi la Bremen; în acest din urmă oraș, marea lui descoperire a fost
făcută publică pentru prima dată; sau, mai degrabă, acolo a fost prima dată bănuită că
a făcut-o. Este vorba despre tot ce știu personal despre nemuritorul Von Kempelen
acum; dar m-am gândit că și aceste câteva detalii ar avea interes pentru public. Insula
Rhode; și presupun că am vorbit cu el, la diferite momente, timp de trei sau patru ore
cu totul. Subiectele sale principale erau cele ale zilei și nimic din ceea ce a căzut de la
el ma determinat să-mi bănuiesc realizările științifice. El a părăsit hotelul în fața mea,
intenționând să meargă la New York și apoi la Bremen; în acest din urmă oraș, marea
lui descoperire a fost făcută publică pentru prima dată; sau, mai degrabă, acolo a fost
prima dată bănuită că a făcut-o. Este vorba despre tot ce știu personal despre
nemuritorul Von Kempelen acum; dar m-am gândit că și aceste câteva detalii ar avea
interes pentru public. și nimic care a căzut de la el ma determinat să suspectez
realizările sale științifice. El a părăsit hotelul în fața mea, intenționând să meargă la
New York și apoi la Bremen; în acest din urmă oraș, marea lui descoperire a fost
făcută publică pentru prima dată; sau, mai degrabă, acolo a fost prima dată bănuită că
a făcut-o. Este vorba despre tot ce știu personal despre nemuritorul Von Kempelen
acum; dar m-am gândit că și aceste câteva detalii ar avea interes pentru public. și
nimic care a căzut de la el ma determinat să suspectez realizările sale științifice. El a
părăsit hotelul în fața mea, intenționând să meargă la New York și apoi la Bremen; în
acest din urmă oraș, marea lui descoperire a fost făcută publică pentru prima dată; sau,
mai degrabă, acolo a fost prima dată bănuită că a făcut-o. Este vorba despre tot ce știu
personal despre nemuritorul Von Kempelen acum; dar m-am gândit că și aceste câteva
detalii ar avea interes pentru public. Este vorba despre tot ce știu personal despre
nemuritorul Von Kempelen acum; dar m-am gândit că și aceste câteva detalii ar avea
interes pentru public. Este vorba despre tot ce știu personal despre nemuritorul Von
Kempelen acum; dar m-am gândit că și aceste câteva detalii ar avea interes pentru
public.
Nu pot fi puțini întrebări că majoritatea zvonurilor extraordinare despre această
afacere sunt invenții pure, care au dreptul la credite la fel de multe ca și povestea
lampii lui Aladdin; și totuși, într-un caz de acest fel, ca și în cazul descoperirilor din
California, este clar că adevărul poate fi mai strălucitor decât ficțiunea. Următoarea
anecdotă, cel puțin, este atât de bine autentificată, încât să o primim implicit.
Von Kempelen nu fusese niciodată bine tolerant în timpul reședinței sale la
Bremen; și, adesea, era binecunoscut, fusese pus în mișcări extreme pentru a ridica
sumele mici. Când a apărut o mare emoție în legătură cu falsul din casa lui Gutsmuth
& Co., suspiciunea a fost îndreptată spre Von Kempelen, din cauza faptului că a
cumpărat o proprietate considerabilă în Gasperitch Lane și refuzul, atunci când a fost
pus la îndoială, de a explica cum a fost posedat din banii de cumpărare. El a fost
arestat îndelung, dar nimic decisiv care apare împotriva lui, a fost în cele din urmă pus
la libertate. Totuși, poliția a ținut un control strict asupra mișcărilor sale și astfel a
descoperit că a părăsit frecvent acasă, luând mereu același drum, și, în mod invariabil,
îi dăruiau pe cei care îl urmăreau în vecinătatea acelui labirint de pasaje înguste și
strâmbe cunoscute sub numele de "Dondergat". În cele din urmă, prin perseverență
mare, l-au urmărit într-o mansardă într-o casă veche de șapte povești, într-o alee
numită Flatzplatz, și, venind brusc peste el, l-au găsit, așa cum își închipuiau, în
mijlocul operațiunilor sale de contrafacere . Agitația lui este reprezentată atât de
excesiv încât ofițerii nu aveau nici cea mai mică îndoială de vinovăția lui. După ce-l
băteau cu mâna, îl cercetau în camera lui sau mai degrabă în camere, pentru că părea
că ocupa toată mansarda. l-au urmărit într-o mansardă într-o casă veche de șapte etaje,
într-o alee numită Flatzplatz, și, venind brusc peste el, l-au găsit, așa cum își
închipuiau, în mijlocul operațiunilor sale de contrafacere. Agitația lui este reprezentată
atât de excesiv încât ofițerii nu aveau nici cea mai mică îndoială de vinovăția
lui. După ce-l băteau cu mâna, îl cercetau în camera lui sau mai degrabă în camere,
pentru că părea că ocupa toată mansarda. l-au urmărit într-o mansardă într-o casă
veche de șapte etaje, într-o alee numită Flatzplatz, și, venind brusc peste el, l-au găsit,
așa cum își închipuiau, în mijlocul operațiunilor sale de contrafacere. Agitația lui este
reprezentată atât de excesiv încât ofițerii nu aveau nici cea mai mică îndoială de
vinovăția lui. După ce-l băteau cu mâna, îl cercetau în camera lui sau mai degrabă în
camere, pentru că părea că ocupa toată mansarda.
Deschis în mansarda în care l-au prins, era un dulap de zece picioare până la opt,
dotat cu un aparat chimic, a cărui obiect nu a fost încă stabilit. Într-un colț al dulapului
era un cuptor foarte mic, cu un incendiu strălucitor în el, și pe foc un fel de creuzet
duplicat - două creuzete conectate printr-un tub. Unul dintre aceste creuzete era
aproape plin de plumb într-o stare de fuziune, dar nu ajungea până la deschiderea
tubului, care era aproape de margine. Celălalt creuzet avea ceva lichid în el, care, în
timp ce ofițerii intrau, păreau să se risipească furios în vapori. Ei relatează că, după ce
a fost luat, Kempelen a confiscat creuzetele cu ambele mâini (care erau învelite în
mănuși care ulterior s-au dovedit a fi asbestante) și a aruncat conținutul pe podeaua de
gresie. Acum au fost mânați cu maneci; și înainte de a proceda pentru a răscumpăra
localurile, l-au căutat pe persoana lui, dar nu sa descoperit nimic neobișnuit despre el,
cu excepția unei parcele de hârtie, în buzunarul său, conținând ceea ce ulterior a fost
constatat ca fiind un amestec de antimoniu și o substanță necunoscută, dar nu chiar
proporții egale. Toate încercările de a analiza substanța necunoscută au eșuat până
acum, dar că, în cele din urmă, vor fi analizate, nu trebuie să se îndoiască. conținând
ceea ce ulterior a fost constatat a fi un amestec de antimoniu și o substanță
necunoscută, în proporții aproape, dar nu destul de egale. Toate încercările de a
analiza substanța necunoscută au eșuat până acum, dar că, în cele din urmă, vor fi
analizate, nu trebuie să se îndoiască. conținând ceea ce ulterior a fost constatat a fi un
amestec de antimoniu și o substanță necunoscută, în proporții aproape, dar nu destul
de egale. Toate încercările de a analiza substanța necunoscută au eșuat până acum, dar
că, în cele din urmă, vor fi analizate, nu trebuie să se îndoiască.
Trecând de la dulap cu prizonierul lor, ofițerii au trecut printr-un fel de ante-cameră,
în care nu se găsea nimic material, în dormitorul chimistului. Au scos aici niște sertare
și cutii, dar au descoperit doar câteva lucrări, de nici o importanță, și unele monede
bune, argint și aur. În cele din urmă, privindu-se sub pat, au văzut un trunchi mare de
păr comun, fără balamale, chingă sau blocare, iar partea superioară stătea nemiloasă
peste partea inferioară. După ce au încercat să scoată acest trunchi de sub pat, au
descoperit că, cu forța lor unită (erau trei, toți oamenii puternici), ei nu puteau să-l
amestece cu un centimetru. Uimit de asta, unul dintre ei se târâse sub pat și, uitându-se
în trunchi, spuse:
Nu e de mirare că nu am putea să-l mișcăm - de ce e plin de coada de bătrânețe de
aramă!
Își puse picioarele acum pe perete, pentru a obține o bună cumpărătură și împinge
cu toată forța, în timp ce tovarășii lui au tras cu totul al lor, trunchiul, cu multă
dificultate, a fost alunecat din sub pat și conținutul său examinat. A presupus alamă cu
care era umplută era tot în bucăți mici și netede, variind de la mărimea unui mazăre la
cea a unui dolar; dar piesele erau neregulate în formă, deși mai mult sau mai puțin
plate, în ansamblu, "foarte mult ca aspectul plumbului când a fost aruncat pe pământ
într-o stare topită și acolo a suferit să se răcească". Acum, niciunul dintre acești ofițeri
nu a suspectat pentru un moment că acest metal ar fi orice altceva decât alamă. Ideea
că aurul nu a intrat niciodată în creierul lor, bineînțeles; cum ar fi putut intra o astfel
de fantezie sălbatică? Și uimirea lor poate fi bine concepută, când a doua zi a devenit
cunoscută peste tot în Bremen faptul că "mulțimea de alamă" pe care o dădeau atât de
dispreț la biroul de poliție, fără să-și pună seama de dificultatea de a pune în buzunare
cele mai mici resturi, nu era numai aurul - adevărat aur - dar aurul mult mai fin decât
oricare dintre cei angajați în aurul monetar, de fapt absolut pur, virgin, fără cel mai
mic aliaj apreciabil.
Nu trebuie să trec peste detaliile mărturisirii lui Von Kempelen (în măsura în care
acesta a mers) și eliberarea, pentru că acestea sunt cunoscute publicului. Că și-a dat
seama, în spirit și în realitate, dacă nu la litera, vechea chimaera a pietrei filosofului,
nici o persoană sănătoasă nu este liberă să se îndoiască. Opiniile lui Arago sunt,
desigur, îndreptățite la cea mai mare atenție; dar el nu este în nici un caz infailibil; iar
ceea ce spune despre bismut, în raportul său către Academie, trebuie să fie luat cum
grano salis. Adevărul simplu este că, până la această perioadă, toată analiza a eșuat; și
până când Von Kempelen alege să ne lase să avem cheia pentru enigma proprie
publicată, este mai mult decât probabil că problema va rămâne, de ani de zile, în statu
quo. Tot ceea ce încă se poate spune destul de bine a fi cunoscut este,
Speculația, desigur, este ocupată cu privire la rezultatele imediate și cele finale ale
acestei descoperiri - o descoperire pe care puțini gânditori îl vor ezita referindu-se la
un interes crescut în chestiunea aurului în general, prin evoluțiile târzii din
California; iar această reflecție ne aduce în mod inevitabil la altul - excesul de
oportunitate al analizei lui von Kempelen. Dacă mulți ar fi împiedicați să aventurăm
în California, prin simpla îngrijorare că aurul se va diminua atât de mult în valoare,
din cauza abundenței sale în minele de acolo, pentru a face speculația de a merge până
în prezent în căutarea unui lucru îndoielnic - ce se va face impresia acum, asupra
minții celor care urmează să emigreze și mai ales asupra minții celor care se află în
regiunea minerală, prin anunțarea acestei descoperiri uluitoare a lui Von Kempelen? o
descoperire care, cu atâtea cuvinte, declară că dincolo de valoarea sa intrinsecă pentru
scopuri de producție (oricare ar fi valoarea ei), aurul este acum sau cel puțin în curând
va fi (pentru că nu se poate presupune că Von Kempelen își poate păstra lung
secretul ), de o valoare mai mare decât plumbul și de o valoare inferioară inferior
argintului. Este într-adevăr extrem de greu să speculați prospectiv asupra
consecințelor descoperirii, dar un lucru poate fi menținut pozitiv - că anunțarea
descoperirii acum șase luni ar fi avut o influență materială în ceea ce privește
soluționarea californiei. că dincolo de valoarea sa intrinsecă pentru scopuri de
fabricație (oricare ar fi valoarea acesteia), aurul este acum sau cel puțin în curând va fi
(pentru că nu se poate presupune că Von Kempelen își poate păstra mult secretul), de
o valoare mai mare decât plumbul și de valoare inferioară inferioară argintului. Este
într-adevăr extrem de greu să speculați prospectiv asupra consecințelor descoperirii,
dar un lucru poate fi menținut pozitiv - că anunțarea descoperirii acum șase luni ar fi
avut o influență materială în ceea ce privește soluționarea californiei. că dincolo de
valoarea sa intrinsecă pentru scopuri de fabricație (oricare ar fi valoarea acesteia),
aurul este acum sau cel puțin în curând va fi (pentru că nu se poate presupune că Von
Kempelen își poate păstra mult secretul), de o valoare mai mare decât plumbul și de
valoare inferioară inferioară argintului. Este într-adevăr extrem de greu să speculați
prospectiv asupra consecințelor descoperirii, dar un lucru poate fi menținut pozitiv -
că anunțarea descoperirii acum șase luni ar fi avut o influență materială în ceea ce
privește soluționarea californiei.
În Europa, până în prezent, cele mai remarcabile rezultate au fost o creștere de două
sute la sută. în prețul plumbului și aproape douăzeci și cinci la sută. cea de argint.