Evreii din Târgu Neamț și refugiul de la Buhuși din 1944

Prof. Emanuel Bălan

La începutul anului 1944, din cauza mersului operațiunilor militare pe frontul de est și a
pătrunderii armatei roșii pe teritoriul țării, este luată decizia evacuării populației, printre care și
evreii. În acest sens evreii din satele Rediu, Roznov, Tazlău, Cândeşti, precum şi Borleşti şi din
Târgu-Neamţ au fost transferaţi cu forţa la Buhuşi, transformat de Mareşalul Ion Antonescu într-
un adevărat „centru evreiesc”. Faptic, în ziua de 11 aprilie 1944, cei 2417 evrei adică 635 de
familii au fost nevoiți să plece, având la dispoziție trei ore pentru a-și lua doar strictul necesar.
În timpul refugiului evreii au continuat să muncească la detașamentele de muncă de
interior, la Orbic, Români, Podoleni, Doina, Girov, Bălănești sau la Primăria Buhuși,
detașamente aflate sub comanda colonelului Pavlic.1 În iulie 1944, un număr de 16 evrei au fost
clasați la muncă ușoară de către comisia medico-militară și trimiși la detașamentul Primăriei
Buhuși, iar 22 de evrei au fost declarați inapți de muncă de către aceiași comisie și scoși din
detașamentele de muncă Orbic și Români.2 Aceste detașamente se aflau în subordinea
Pretoratului M.U.-Ialomița, evreii prestând muncă în folosul Comandamentului Geniu M.U.
Cometa condus de colonel I. Novac. Starea de spirit a evreilor din aceste detașamente era relativ
bună, așa cum reiese și din procesele verbale de inspecție ale colonelului Novac. Dintr-un astfel
de proces verbal din 16 august cu prilejul inspecției la Detașamentul Podoleni, constatăm că „nu
sunt nemulțumiri printre oameni. Masa bună, infirmeria curată și în ordine.” Colonelul se arăta
însă nemulțumit de numărul mare de învoiri, fără știrea sa. 3 În perioada mai-iulie 1944 au activat
în detașamente 415 evrei (69 la Buhuși, 65 la Doina,74 la Români, 49 la Orbic, 66 la Bălănești,
42 la Slobozia și 50 la Primăria Buhuși) iar 160 au fost declarați inapți sau scutiți.
Noul preşedinte al comunităţii ales după 23 august, Felix Sechter cere pedepsirea fostei
conduceri din perioada războiului şi în special a preşedintelui Bercu Froim. Unul dintre procesele
privind activitatea desfăşurată în legătură cu prestarea muncii obligatorii, a implicat pe Leonard
Fromescu (Bercu Froim) - fost preşedinte al Comunităţii Evreilor din Târgu-Neamţ – şi
Constantin Repca, fost şef al Poliţiei di Târgu Neamț 4, cunoscuţi ca prieteni apropiaţi. După
unele mărturii, aceştia se înţelegeau pe seama populaţiei evreieşti, luând bani de la evreii mai
avuţi pentru a nu fi deportaţi sau trimişi în detaşamente de lucru, în dauna persoanelor sărace.
Faptele celor doi nu au putut fi însă demonstrate, în cadrul procesului arătându-se că ambii au
avut o atitudine corectă faţă de evreii din Târgu-Neamţ. Nici L. Fromescu şi nici C. Repca nu au

1
Tabel nominal cu evreii din Tg Neamț evacuați la Buhuși și aflați în detașamentele de muncă, Arhiva Comunutății.
2
Ibidem.
3
Arhiva comunității, dosar 1944/Buhuși, proces verbal din 16 august 1944, p.1-2.
4
Procesul s-a desfăşurat la Curtea Bucureşti, Secţia I Penală, în dosarul nr. 305/1949. Martorii au fost: Florin Stan,
Wolf Schvartz, Waldman Avram, Emanoil Leibovici, Carol Haimovici, Iulius Schechtr, Isac Kais şi Moise Solomon
cf. Florin Stan, Situaţia evreilor din România între anii 1940-1944, Editura Argonaut, Cluj-Napoca, 2012, p. 390.
fost dovediţi cu averi personale, toate acuzaţiile îndreptate împotriva acestora fiind puse pe
seama unor duşmănii personale.5
Noua conducere aleasă va trimite o delegație la Tg Neamț, pentru a studia la fața locului
condițiile și modul de reîntoarcere. În raportul delegației se arată că s-a luat legătura cu
comandantul garnizoanei, care a promis că se va obține aprobarea de reîntoarcere în luna
septembrie. Raportul atragea atenția că reîntoarcere este imposibilă fără o bună organizare,
populația este sărăcită iar „jaful și devastarea este indescriptibilă”. 6 Autorul raportului, propune
formarea unei echipe care să pregătească organizarea întoarcerii. Raportul informa și despre
starea celor 635 de gospodării, adică 480 de imobile proprietate.
Dintre acestea, 26 de imobile erau distruse de incendiu, nici unul numai avea geamuri și
ferestre, toate erau fără mobilier și obiecte casnice care au fost furate, la fel și plitele sobelor,
clanțele ușilor, instalațiile electrice furate și acestea, iar unele imobile aveau dușumelele scoase,
la fel și acoperișul de tablă. Au fost furate gardurile și lemnele de foc.7
Tot în septembrie a fost format grupul de pază a bunurilor evreiești trimis la Târgu Neamț
până la întoarcerea membrilor comunității. Acest grup era condus de Leibiș Haimovici, Avram
Soceanu și Iosub Soceanu. Grupul era format din 12 persoane și 9 cărăuși. 8 Prin adresa 596 din
21 septembrie 1944, Comandantul Jandarmeriei și Poliției județului Neamț, locotenent-colonelul
Maxim, stabilea condițiile reîntoarcerii populației la Tîrgu Neamț. Potrivit adresei, reîntoarcerea
urma a se face în convoaie a câte 25-30 de căruțe, însoțite de 2-3 gardieni și conduce de un șef ce
va obține autorizație colectivă pentru convoaie din partea Poliției și a comandamentului militar
rus.9
Întoarcerea din luna octombrie 1944, a fost organizată pe 6 convoaie, ultimul convoi fiind
cel din 14 octombrie 1944.10
Pentru comunitate, a urmat o perioadă dificilă, de supraviețuire în contextul reîntoarcerii
și a distrugerii războiului dar și a foametei care a cuprins Moldova în perioada 1946-1947.

Fragment din lucrarea Istoria comunității evreiești din Târgu Neamt (secolul al XVIII-lea-2015),
aflată în curs de apariție

5
Ambii inculpaţi au fost achitaţi prin Decizia nr. 1.710 din 22 iunie 1949 a Secţiei I a Curţii Penale Bucureşti.
6
Arhiva comunității, dosar 1944, raport din 31 august 1944, p. 1-4.
7
Idem, dosar 1944-Buhuși,adresa din 4 octombrie 1944 către Comitetul de asistență București, p. 6.
8
Arhiva comunității, dosar 1944, proces verbal organizare grup de pază Tg. Neamț.
9
Ibidem,adresa 596, 21 septembrie 1944.
10
Idem, dosar. 12/1944, Întoarcerea Tg.Neamț. Convoaie, p. 15.