djacon Gheorghe Băbu!

Tîi®uÎFe`, ia Ap®ca!Îps
a Sfîn+ului părin+elui noslru Andrei
gBrhiepiscopul Cezareii CapadochieE. Mamuscris îm
chirilică r®mânească dîn anui 1704.
şi

C®mentaff ®xEff@s
i@ Apocaiîpsă
a Slîniului AmbrozEe Episcopul Milanulu§,
Fraducere din limba la+ină.

c M i DR. mfi§m§iv v!p\t}!h fihSxmi;p\v

TEL,: 02501750193CABINET) 0744.3004$3 (M0B!L)

S{r. Tudor Vladimi!evscv, vnr. 3, 812, pa'rier, Ap^. 4

tall07§. CĂLiMĂNESŢi -. Jm`VÂICEA

ED!TURÂ „PELERiNUL R®MÂN"

©RADEA, fl991

str. iuiiu M8ndiî:U::. 'ăţ:]8rrîgg:aRîm3â7n%, jud. Bihor
Telefon: 991/1~2645
Coli de tipar: 16,75. Foi.mat: `1-6
/70X100. Tiraj: 15 000.
T`jparul executat sub cda. nr. 125./1991 1a lmprimei-ia de Vest,
Oradea, str. Mareşal lon. Antonescu nr. 105.
România
® caTe`. ^m timpul vieţii expkica, cTeştimtioT ceea ce ^msemncL ApocakSp-
pREFAŢÂ
CariecL .ALPOCAlilpsA a fost .'Scrisă :`de Sfinkul lom 6vamghe-
tistul ^m lnsuka Pa;±mos şi vri '.se spwne `şi zîua, scrieTîi ei: .„Am fost
%n dutL ^m zî de d:umiricâ Şi 'ci;m 'auzi±, în uma mea, gtas mare 4e
trimbiţă:; (Apoc. i|, 10), -deci este '.o T?velafte făcw±ă ^m Ptftba 'fle
°t::#n##îDswă#b4%±eoc#>:®Tneşa±%m"ek;:]6.Ţ#%iăe:%aftş#oS##uk#':#o##iu%#s
Hristos, ` 2. PogoriTea DrihuluĂ Sf^m±, Ftusa,lkile 'şi ..'`.3. Dwmrimeca vcL
cLvea, Eoc Judectia, 'd4m .u!m,ă, deti tot Dwmirica, se vcL împkkri Apo-
CaLtŢ;îa%dauzimcw^m±uiApocakipsa,parcăcwa^mgroztkoTarpLama
deasup:ra noastră,, deşi aT ,.tiebuĂ să ru2 bucwq.ăm, 'căci 'cw%"±ul
cLcesta 'ara;±ă că Domnul Tt,ostTu lisus HTistos vîne `să me dwă cu El
ta, ceriri la feTiciTe .
Apocakkpsa a,Te o îmtimdeTe veş`rică T]Ttveşte i±recw±ul, pi.ezefl±ul
Şi .viticirul 'şi mti ales sta;Tea, `'de dwpă sfîTşt±ul LumSk, adkcă veşricia.
Mulţi cTed că `se Poa;±e €stei:.pTeta, .da,r t%1cubrea; ei cu adevărti ^m
duh Teak n~au făcu,±-d decî± sfinfiĂ Biserici,î Oriodocce. H`endinţa de
a p:roft±a de Pe u!r'ma; .Apoca,kkpsei o ci;u kocike sectele, 1e cLmerinSă,
„ViTte Dom"ul" şi apoi să vezî ce o să `se ^mtimpke, idee greştiă,
perLtiu că Hristos nu mai.este wn Dwmnezeu al teTOŢti, ci este m
Dummezeu 'al €ubirti. De a;m, "wmăTa tEe c^v±e ori a;u ficcst timpuk
veri,rik Lui Hristos aceste '.secte a;r tTebuk să 'ma;i scriem .o ca;rte.
Amkmtesc `doa;r ''mome:n;±ul c^md în A:rnerica. Lu:mea .'st=a v^mdul cwe-
i`ite s~a, ^&mbTăcst ^m htine albe Şi cu lumÂmĂri îTb mÂmâ era:u gcL±cL
că vb:ne Do'mmuk, `sectcurul` ce i-d `q:măgt± a spus că Dotmmul 'mai
îmfirie c^%eva; 'luri, l,wmea pumgea de necaz, tu te .să mmi trăLa,scă
f.iîmd_%:nşeiccSi `de aceşti oam:ienk âĂ Tă±ăci,rti. Nu S-a; găsti` în ^m±Teaga,
i_storie a Bisericîi oriodoxe vreun sfîn± să Şpumă amn ve:nLrii
P_o_Tmukui, ai3easta mma;i Duimmezeu o ştie. Ocwe riL cumva a, spus
M^mtuktoTul. că Zi,ua; a,ceasta ruSmen4 n-o ştie, rici Fiul, făff ă T"maL
Ta,tăl? Fiuk o ştia ca Dum'mezeu, dcu. nu ci,vea, mi,siunea, 'dbvină .s-o
descopere .ca, Om, Dwmmezeu toctie Ze .Ştie. NOL creştLnti ortodoc.şi
trebuke să sclrimbă:m senrsuk cw^m±ului de gToază .aL Apoca,kîpsei,
sens f omn:± d,e sestele pertiTu cci;Te este ftTesc să fie gToa,ză Stă-
p^mul, ca;Te-i vcL judeca, ei fiknd, Pe calea, pieTzărti. A irrierpTeta Şi
a t^Llcuh Apoccmpsa, nu se poct±e fa,ce de omul simpLu, numcri sfiTbSii
ti-ăitoTi ^m pustie şi maf f i Tugă±oTt a,u pri:mti acest daf f al tivlcui,i.ii
Apocahpsei, este da,mjl Luh Dwmnezeu.
Prim%} t€Zc%itor az Apoco}6pse5 est.e €ms%Şâ loan :evanghelistul
3
so. Dt4pă ez at4 fost sJ:€7}ţii Policarp al Smirnei'hş4 m%}ţ4 cL}ţ6 sf€nţi
martiTi cri ortodoxiei. 0 %n±eTPTetaff e Tea,kistă, a Apoca,Upsei o găstm
€n ccL?teci „Sfîrşitul omului", scr6să de Zos€mci ,PcBcci7, cdzî4g67. de
la Mănă,sti,rea Neamţ, ccwtea apcbTe ^m amul 1905 ta la,şi, este o sin~
teză ci. tî4t%ror proJeţ€izor prit}i€oci7.e .Zci .ApocaLztpsă. Sfîntul Metodie
Episţ3QPul,Patarelor, ` ccL7.e^ci ,t7ă6t €7L o`m4Z 278 este %% c4]t t€Zc%itor
`foay€e recLZ oZ 4pocaz6pset. Sfîritul C,iprian al Cartaginei,tS€7} seco,-
M 111 a interpTeta± şi eL cariea Ab6cctiSpsei.. Sf^mM lpoLit pzipa:
Rorne± ctre.. o ,-interp;etcn.e f oa;Tte a,dî"3â a i.APocakipsei. S±îrLtul
EfrerrL S±rul dim amul 370 a Jcomertiti mistic cariecL Apoca,kipsei.
`Feri.citul. Augustiri ept;cop%Z d67b H6po, ci7.e %n Comentcm.;.compze€
Zci Ap.occilipsă. D%pă. ciceşttci dm€îLtt77? pe Sfîntul Andrei episcopul
Cezareei Capadochiei d67} `secozt4Z ZV, cicest Come7ttc}r €Z redăm €n
^mtTegime este. ceL {mcri compket Comenkcw ce ne-a,.Tăma,s. Îri `acea,s-
tă T51cq+iTe a Apocqkipsei -cLm pus textel,e b4bhce `'din '`.PiŢ)1iq d,ip
cmui 1975 Pe:ri;u !â. s6 pw±ea, ^Qăţet?ge mcri btme i `cLcea,std. riQiâu+T6.
Sfîntul Ambrozie `episcopul Milanului cL scr6s ş6 e] %7? !,.Co777eriţar
ta:. ApoccLkbpsă,` diŢb ac`€sta a:in Luti nMma;i wT ExtTas, ftimd destul
de cîa;r ceî ak-..Sf^utiuri ATtdTeb. .Sftn±ul A!mbro2:Le a, scris CbmeTL-
taTpl Sn secolul IV.``''A|Se `Comeri±c"ti LCL Apoccmpsă, ci;u fost` fă,cw±e
d? \Sfinţii loan Gură de Aur €n Om{Zt6Ze sciţe, de Sfîr}tul Vasile cel
ş6 ureme, Sfîntul loan lacob Românul, ;cam a h%7.6€ 37L o%ul th/,t/fj'() iw
leTusa:1ri şî a,k că,"b tTwp este ^mtTeg nepp±Te_2ti.a cw.ut. cî!evci. `#€`l:i..`-
+pwkem
pîT6 vedea+ânfccwtea
ale ddscoperif „HTamĂ:^%.n
ti durip_ezebe.Şt.b 'duhovricea,scă," scrisă ae
puş+4a lovr,Fa":kw.L: ucem;ĂcuL
.Aces?e_q_!t.`,
său l oa;riclrie PîTî,ială,.
PwSdţi dbseq!.qja după ce q?eţL ctii a,ceste .două, T^&|Fwrii, eq Dwm?-
nezeul riostTu lisus llristos, nu este w timm ce stă cu sabia,, gcL±cL
ga;ka să ne ucLdă, d,ubă bdeîle 'secta;H`tioT^.de a,z€? Vbn:e PoŢrb"1.? m.aTue
iTa,gedĂe, şî da,că vi;me, o! de cîmd îL `aşteptăm _ş6_ ydoT4m `şă .Dână,.
tod;uk m6siTu `al ortodocşîloT este acoLo Umgă 'el ^m ce_"Tb, îq,Ţ, al
secteloT este cu luda 'ce îs-cL lepăda± de lITistos, 'de f a;p±, noi nu
s^m±em judecă;±ori. Toa,Ju.e secteLe s^mk TepTezeŢ!kctie crici ^m Apo?q-
Lbpsă, p;in fwm, noT d,e €msecte, ccLffe vor năvăli .peste .pa;mepi .şi Le.
v-oT niÂmca-suf5etele. FCLcă, M^m+wtioTul să ne găseasgq_'pe `_d,T.upuk
dTepb al SftmiîloT Amdreb a,1 CezaTeti epLseop.ul ş4 cLl şf^m1_u±aL4^A.Ţ-
br&zie ep{scdpuk MilamuluL Şî cLpoi să ne ia ^m ceTUTi cu El. Amrim.

g|eîrsefîî6tf|e|?`ăitfeD=ă'':#haitne,apsec7gtitî#ŢAbnăâ::ic3git!:NTfina##,#
-Hristos,. acesi A:hd;;ei, a trăit 3m cmul 882 îTb. Constcmtinopot.. Sf^m= JVotă./ - Acest text a fost transcris după manuscrisu| nr. 2582 al
Academiei Române pînă la f. 82 v, 'cînd ob§ervîndri-se, că prescrii-
tul Nil al Athosului`` cr.€yLterpretat Ş6 `'el cci7.teci i4pocciz6psa;.. U7D c!Z€
sfiri est? AgătaLngh.ăl] `,ca,Te. â cww± b desc;c}peTiTe :dim Aboocdipsă La
torul introdusese în ',text însemnările marginale ale traducătorului
în limba slavă Şau română, Ş-a adaptat mânuscr:isri| nr. .4286.,
cmul 1327,. d,escopeTiTîe pTim caff e se `spme:deşpTe.lq)itioruk Lu!irn;ii. 0
Ded,erie\.4mportamţă:, ca;re pTtveşte Apoca,|ipsa, a cwpk că+Tig`*rui
Da.rLiLi ^vri cmti 1.7 6 9, ca,re a tŢ.ă;ti` î,n"i:nswLa Cl+6TchiTqi.umde stmt moa,ş-
teL? (tTupul) ^mtTegî cne sjîniukui Sptridorb.. Mdjort±ct±ecL sf€"S{16r
t;2Î:;;;l:;::?,;âce::a:i:c:eain?:aclâst::eaşjapuţ:îîldeT;soestae#ooârerl::nîtntpr:::Ţ:
Manuscrisul nr. 4286 e scris de popa Stancihl difi riricui;eşti,
cLT fwgit de _comentcL"1 ApocakhpseL crezîmdu-k dcestcL ca fti"1 po.:
sibil să se f acă nwmcri .de .că±re Dumnezeu; rsftmţti Antorie, E": de la 'biserica „Toţi Sfinţii" în anii il722-1723 şi. Î`i lipseşţe.Îpce-
rrie, SEŢva. şi ce{Lakft man.i 's.firLSi, c^md .era vorba, yde a 4rtierpTeta, putul.` .
Titlul e transcris după manuscrisul nr. 2469. '
ceva dîm ScriptuTă, se fereau pentru 'că se pocrie gTeşi focLTte uşor.
Vedem tim a;w±oTtĂ ti&1cw4,rik Apocctkipsei 'că toSi a,u tTăti ân pu`s-
tipăîi:eâî\:tîg:frTiscAr;S.ec:loiŢsâunl#p::f:ŢefeiîafdaE:eîîi:Î:;:1şlffiâcmeă:
tie,yî;w#:stă;#m;:-ă%'ă:cuă;z`{ă'ou:a`|_ăF?u1`.iut:lgoau#ă%T%yâb%Wă:sue'#t:.P%,= neşti.
doxă, cea wm a, LWÂ Hristos şL tră,iau această credhruSă şL 'Dumnezeu Explicaţii: Textul al cărui Început e espa;a°t şi are pe
mma;k toT Le-a descopeTt± cete pTivtioa,re LCL Lwme şi la, veSricie® margini o cifră sau indicaţie „TOJ", este textul din Apocalipsul
Exi,stă o cwrioztbctie fiTească a firii `um"iu3 de a, afta, 'cel,e vii,- Sfîntului loan.
±oaTe, da,T aceasta, tTebuie ^mfrina;±ă, pentru că numcri Dumnezew
ştie totulnwma,Ă
^mttndă ^m um4veTs şi înîiveşTricie.
Pîmă unde s^ml hotafMimkea umcmă
f eLe, da,că `,tq.ebrie
vom 'să, Şeca
deveni sfinti TOJ±acelaşi, idem.
I PROCI±şi celelalte
cei dtn pustie '{Şi ma,ri tTătiori, ctiumi Dumnezeu ne va descopeTL SH.±VERSET
şi nouă, cete de f oLos. Să nu uit, umn din cei ce a,u tTăti ^m ukti,mcL Luca 15, 8=LUCA, Capitolul 15, versetul 8.
4 qrJ

C#il®r ce| drepfGgpedEmciog şi idgbgfor de os#emeală
la ci+jrea SmpEuri!or, îm!ru Domnu!
să s@, .bEE®Hre ŞE să se în±elepEească
Hot lucruE cel de folos, dreptcredinciosule cititor, ca să fie bine-
primit, sau obişnuit de a fi lăudat, de vreme ce firea omenească
deşi `pofteşte cele .de fol®s, dar fiindcă se tîrăşte pe jos şi este le~
gată de cele pămînteşti Prin dragostea faţă de ele, pentru aceia nu
le poate vedea şi privi Cele ce-i sîmt de folos şi de multe oi.i şi lu-
crul€eldelaudă,nuvoieştesă-EprimeascăpentrurăutateapusăÎn
om de către şarpele cel de demu|±.
Căci dacă cele btme Sînt cu anevoie, Întru care tr®buie să se
supuie omul, precum o adeveresc filozofii creştini, cu mult mai
mu# împărăţia cerului, care prin nevoinţă se cÎş€igă şi la care se
aE.unge prin necazuri şi Prin caEea cea strîmtă aMt. 11, 12) se ia
această Împărăţie prin greutăţi. Oare .cum se va m^mtui atunci
ă:|eevaT?at3|aurieşTaa|dgTâEfii,:imaEăsăîţiîuî3:u#uihŢedf:|igădcbuojîe:ta:|Î3on=:
nului?
Şi cum se va boteza fiind necredincios şi cum va crede nefiind
Învăţat şi cum se va Învăţa neavînd dumnezeiasca Sdriptură şÎ
cum se va lipi de citirea dumnezeieştilor cuvinte neştiind lauda
acestor cuvintep Că pentru aceasta se dau În tipografii cărţi de
Învăţătură şi îndemnătoare spre fapte `bune. Pentru aceasta în
prefeţele cărţffior se laudă şi se pune Înainte marele folos pentru
a-i Îndemna pe oameni la citit.
Dintre care şi această carte plină de darul lui Dumnez,eu, pe
care mai curind sm primeşti şi rnai cu dragoste s-o citeşti, de aceia
o cititorule sînt puse aceste laude în ea. Şi cine ar fi alcătriitorul
cărţii aces6eia, că unii zic că este Dionisie Alexandrinul (Ierarhia,
cap. 7 pafftea 3) alţii zic Că alcătuitorul Apocalipsului aff fi Sfîn-
4ul Dionisie Ar®opagitul, Gffigorie Chirul, Epifianie, Justin Filozol
§::îîmbŢsce©#::âuEcgE:Fe#aşrîfi.FEâ:î#,c%îEaE:ÎîemşjEţîf.ageavŢraesscchîcnă,ff;oă€ă=
Iipsa a scris® Sffmtul loan Bog®slovul (Feologul) Evanghelîstul
precum mărduriseşte Areta şi Evsevie (Cuvîntul la Cai.tea 7, cap.
Îi4)bo#3ââ:tâăig|ve?ltli%Fielgigelcue#i?aîpnaE:io%ia|Ţg:sÎ;iEe;euâ:|enâum?|:nsiăâ
ca şi cum ar ffi scris-o um Zug.i.av, adică scrisoare de mînă, iar nu
carte. În Evanghelie Îşi zic®a ucemicul pe carer.E iubea Hristos, dar
6
nu-şi arată 'numele, la fel şi Sf. Pavel vorbind de vedeniilc H!il«
vorbeşte ca despre altul. Iar .aici În Apocalips, Ioăn TeologulN
evangheEistul, Însemnînd numai voEbe de 'taimă În a€îtea locuri,
zice clar: eu loam. Sfîmtul loan evanghelistul de aceia n-a scris la
fel În Evanghelie ca şi În Ap®calips, pentru c.ă în Evamghelie cînd
scria el, Duhul Sfînt `1ucra În mintea lui şi cîte îE Eu.riina DuhuE
atîtea scria, dar nu erau lucruri văzute şi arătate, iar.aici În Apo-
caEips cele ce vede şi se affată şi se spun lui, acestea Ee pHimeşte şi
le sc\rie, În Evamghelie spune umeoi.i ceEe ce s-au făcut, iar aici Îm
Apocalipsă vorbeşte de ceEe viitoare, graiuri dictate de Îng®rul cu
care vcrbea.
Apoi mai zic că alta este istoria, alta prorocia, Îmtr-un chip se
scrie istoria şi în aEt chip prorocia. Pentru că adevărul istoriei s®
aduce din altă parte iar nu de la autor, În .pi.oroci® Îmsă, căci se
spun cele viit®areg pentru aceia mumai acelui ce desc®p©re.,şi spun®
i se pot socoti acestea, ca să îmţelegem şi să Ştim de uHffle s-au spus
acel®a cime le-a descoperit, ce a spus şi cime a scris. Pemtru aceia
vedem că nu numai În ,începutul pror®cilor, ci Ea ffiecaFe vedeni©
este pus mai întîi numele lui Dumnezeu celui ce spune şi al proro~
cului`€e scrie (Ieremia,11,16,18, 21, 25, 26, 29 etc.).
Pildă ne estG În aceasta leremia şi alţi pror®ci,. care îm prorocia
sa d6 multe ori îşi` pomeneşte numele său, pentru a se`putea vedea
că nu altcineva a s`cris. Că şi prorocii cei mincinoşi Îşi vor pune
numele lor În cărţile lor. Şi Daniil În cap. 7, Îşi prin'e puţim. numele:
Eu Daniil. Şi lsaia de cîte ori: Isaia feciorul lui Amos ,se. numeşte.
Îm Evanghelie Hoan nu şi-a puS numele s`ău, pentiu €ă istoria scria
de cele' ce a făcut şi a Învăţat Hisus Hristos. Ensă În Apo®alips loan
se numeşte de ®inci ori: Chiar În capitolul Întîi ver'set 1, apoi pune
de trei` 6ri pentru a Înlătura orice Îndrăzneală şi .pre;upunere d6
a fi alt scriitor, Însă şi În cap. 2E, verset 2, şi îri cap.. 22, 'vdrset 8;
În care loc pomeneşte drept numai cele ce a văzut,.ca să mu fie
vedenia cu bănuială de necr6dinţă.
Iar unii ziceau după lstoricul Eusebie (cartea 2, cap. 25) că
ApocSlipsul a fost scris de Cerint effeticul, cu numQle apo§tdlului.
Părer6a aceasta este vicleană a eretieilor mumiţi hiEiaşti şi este de
:orte.urcî:ÎtedîuŢruum±eg:Ţ:i::netrreuzi:ă|::t;iŢ:i::iEiss,:ffuiâ:i,şFÎzÎ|#uîE
erezia lor o declară cartea ca fiind a vreumuiq eretic. Deosebirea
Între lucrarea lui Cerint şi Apocalipsul lui loan este mare, În car-
tea ereticului sînt basme şi fapte de rîs, iar În Apocali'psul lui loan
sînt vedenii minunate ale tainelor lui Dumnez®u şi scrise cu Înfi.iH
coşare. Cerint bîrfeşte că Dumnezeu nu este făcătorul lumii şi cum
că Hristos din Maria şi din\ Iosif după obiceiul tuturor oam®nîl{)iv
7

s-a născut şi alte rătăciri urîte lui Dumnezeu, iar în Apocalipsa
lui loan. \sînt multe dogme drepte despre divinitatea lui Hristos.
Lă fel unde scrie de mia .de ani, nu spune loan de bîrfelile luî
Cerint, pentru aceia părerea cea mincinoasă a lui Cerint nu este
pi.imită de biserică. Iar Sfîntul Andrei al Cezareii scrie: „Despre
ăceastăt de Dumnezeu insuflată şi credincioasă carte au mărturisit
despre ea fericitul Grigore Teologu.l işi Chiril, şi €hiar Papia, Iri-
neu, .Metodie, Ipolit, Însă lauda cea dintîi a cărţii acesteia ests
v±ednicia făcătoru`]ui ei, căci ,de Sffntul Apostol al lui Hristos
evamghelistul, ucenicul cel iubit şi soţ al lui Hristos, Ioan Teolo-
g`ul evanghelistm este dată Întîi. Şi a văzut fiind exilat şi nouă
zile În post şi i.ugîndu-se, precum mărturiseşte Prohoi. ucenicu]
luî, care singur l-a văzut şi a sci.is, acestea ce i-au spus Sffntul,
adică tainele ce i le-a arătat Sfîntul Înger".
A doua se laudă pentru tîlcuitorul ei. Căci de vreme ce cartea
aceasta Âpbcalipsul este grea de taine şi multe întunerece are care
mu se pot înţelege, pentru aceasta mulţi dascăli care au urmat
ortodocşiloff celor de mult credincioşi, s-au nevoit să aducă vreo
lumină acestui Întuneric şi acestor taine mari. Locul cel dintîî
dintre aceştia Îl urmează Sfîntul Andrei arhiepiscopul Cezareii
.Capadocieig pemtm că măcar deşi mai Înainte de dînsul lustin Mu-
cemicul şi Filozom şi lrineu episcopul Lionului şi alţii au tîlcuit
Apocalipsul, dar nici unul n-a tîlcuit mai desfătat şi mai Înţelep-
ţeşte decît Sffintul Andrei` al Cezăreii. De aceia prea cuviosul arhi-
mandrit Zaharia Copistenski dim Lavra Pecerska a tradus din
greac.ă Îm slavonă Apocalipsul ac'esta. Iar În anul 7213 de la face-
rea`Iumii şi ,1704 de la Hristos, În zilele lui Constantin Brînco-
.vşanu,. Teodosie Mitropolitul Ungrovlahiei văzînd că ar fi de folos
pe româneşte, a poruncit părintelui Damaschin, episcopu`],Buzău-
lui s-o ,tr,aducă această Apocalipsă a lui Andrei al Cezareii pe
liiriba românească*
Iară acuria' Ia anii 1747 cel mai mic În cinul călugăresc llarion
Eî:vgîiî:dhiîps:a:r:tîaIŢdeeeŢI:e:=Îfig:tăsî:Î:t:3E:,eazăă-âa:iiiîcîîîe;sş:iiaîtă:!fsiri:
sdris ace'astă carte sfîntă, încă şi cu alte Învăţături ale altor Sfinţi
Părinţi, şi ăm `Închinat-o celui ce se numeşte pe sine şi este Alfa şi
Omega, lui HE.istQs `Dumnezeul nostru, după dialectul românesc
aş6zat de părinteE© Damaschin.
De caffe mă rog Celui ce este simgur cu adevărat fără `de gre-
şală Dumnezeug să ierte alunecările Întunecatei mele minţi şi În-
di.ăzneaEa că. m-am tims la.un lucru ca acesta, ce este mai presus
{1® mine. Din ac,este cărţi mare Învăţătui.ă a dobîndit Biserica .Ră-
jţ
săr,itulrii şi pază împotri'va 6reticilor. Făcătorhl acestei t.îlcuii.i tiidtit
nu numai ales arhiepiscop şi păstor credincios,. ci`'era Si foarte #l®li`l,
Şi cu mare învăţătură În cele omeneşti şi'. În c'ele ` dumnezeicşlî
Scripturi şi era fierbinte gonitor şi pierzător al erezii`ldr. În cartea
aceasta se află ,multe lucruri de laudă, aici este numărul şap.te, ce
Închipuieşte şepte veacuri (Cap.h 1, vers. `4). Aici vorbeşte.`.de şapte,
monarhii şi de împărăţia lor (Cap. 17, 10)`şi de cele 1`2` :pietre.
scumpe. Aici vorbeşte de Antihrist de unde va veni, ce va`făce Şi
cum va. pieri. Aici de necazui.ile cele cumplite de la Sf.îrşitul vea-'
cului, pe care trebuie să le ştie cei ce vor să se mîntuias.Că.` Despre.
această Apocalipsă vorbeşte şi Sffntul Atanasie al Alexandriei zi-
g;Îda:câsŢ:csîl#rs,I:âansEvna:#iesialr:eea,sed:hviâemmăepcâlfi.î,pîoncazii::
Dumînecii, şi poruncindu-i-se a scris . aceasta' ca .să se `trimită la
aceste şapte biserici: Ia Efes, Smirna, Pergam, ` Ti.atira, ' Sar'des
%i:gie|,ffg,tpş.iFga,og;C,?eşi|=:ic3|eeuc:maăvpăizeurtzaŢeua|tîu:ÎAtnşihdr:sFT::
preună, cu diavolul a văzut-o. Şi a poruncit În€îi să i se scrie Eie-'
cărui Înger al bisericilor, ce sLa zis după fabtele J:iecăruia. Multe
cu adevă'rat vedenii şi preaslăvite a văzut. Văzut-a ``şăpt`e..sfeşriice
FueîacErsşfîe;:îc:ii]°s:::]c°er]easşeaŢteeneBaîsce:îcFîÎŢi,°2#)enş:Sîcrişriî:i:ctuî:CFoî:
P.3Ţ:Ţ|.,F)ăz2t|t-daeşbiăŢrşîănid?ees:îhniăăp:nsâ::nş;αebrDă3FţFEihşaeăl:,q:|33
şi Închinîndu-se Domnului (5, 1). Văzut-a şi carte des'chis.ă,.`. P:e-
cetluită cu şapte peceţi (cap. 6, 1-.9)' şi dezle9ar'ea pe`ceţilor' şi
după dezleg.area peceţilor ce vedenie'a fost. Dripă `aceia a văzut
şapte Îngeri şi li s-a 'dat lor şepte trîmbiţe şi serin`ele .ce .s-au ,fă6rit'i
g:Eiăcâesî:âtărâ#tbi#at;uîifiuaprîî:ec:rturîrzbi:ţî:tdî.:geîrmu:ăîlă;ieap!âlâ:Î
acesteia s-a făcut Domnului. Văzut-a şi ` chivotul Le9ii'Domnului în`
ceruri. După aceia a văzut femeia ce avea îri pîritece şî, se mumcea
să nasc.ă şi pe şarpele ce o amnga pe ea.. Şi f'emeia `a .fugit Îri pustie.`
Şi balaurul s-a surpat. După aceia,a văzrit7o fiară Cu şe.pte cabete+
Şi cu zece coarne Şi stemele de pe capul Gi, pline d6 hulă' şi puriele``
ei nuvl-a.arătat, ci numărul numelui ei, `666.
Auzit-a şi pe cei cu feciorie curată cîritînd şi rirriîrid MieEri-.
lui. Văzut-a şi pe un înger zburînd prin mijlocul cerului şi pe' altuE
mergînd pe urma lui şi pe al treilea. şi mor alb şi Pe cel ce şedea
pe nor asemenea cu Fiul omenesc şi avea,pe capul Să,u+ cunumă
de aur şi în mîna Sa secere ascuţită. După a.ceia 'a văzut şe'pte În~
gei.i ce aveau şapte bătăi de aripi, ăpdi'şi'ţpahare `plirie. d6 mînia
lui Dumnezeu. După aceiă s-a luat loan` Îritru Duhril 'Îm pustie şi`
a văzut o femeie şezînd pe o fiară Foşie, plină de mume de hulă,
m
care avea şepte capete şi prin aceia a Înscmnat pe AntihristL ApoÎ
a văzut cerul deschis şi un cal alb şi Cela ce şedea pe dînsul se
€hema numele lui Cuvîntul lui Dumnezeu. După. aceia a văzut pe
ffiară şi pe Împăraţii pămîntului şi oştile lor adunate ca să facă
război cu cela ce şedea pe cal alb şi .cu oastea lui s-a prins fiara şi
Împreună cu ea pe prorocul cel mincinos şi de vii s-au aruncat
aceia amîndoi În iezerul cel de f.oc. Apoi a văzut pe un Înger pogo-
rîndu-se dim cer avînd cheia adîncului şi un lanţ mare şi au legat
pe Satama şi pe aceia ce aveau chipul lui şi k-au aruncat în adînc
şi au pecetlrit deasupra lui, ca să nu mai amăgească noroadele
pînă se voff plini o mie de ani. Apoi au văzut pe mucenicii Împăraţi
Întru mărire cu Hristos. După aceia a văzut că după o mie de ani
s-a dezlegat Satana qpoi s-a ,ars cu foc din cer de la Dumnezeu şi
s-a aruncat În iezerul cel de foc, unde era Antihrist şi prorocul
cel. mimcinos. După aceia a văzut cerul mou şi pămîntul nou şi leru*
salimul cel ceresc Şi nou. Şi a văzut rîu'l cel curat al `apei +ieţii şÎ
pe robii lui Dumnezeu văzînd faţa Lui şi avînd în frun.ţile. lor nu-
mele Lui. Acestea văzîndu-le loan a căzut, vrînd să se Închine în-
gerului celui ce-i arăta lui_. acestea toate, nu Ila- lăsat Însă În.8-eŢÎîr`U'
~:_â._,]. `T.. i_ ±__1_±___ ___._ i . n ___ ^
zicînd: „Nu te Închina mie, ci lui Dumnezeu, că eu împreună sluN
jitor sînt". Şi acestea văzîndu-le, a auzit de la Domnul nostru
lisus Hristos că El este Cel ce este şi va să fie şi acela este Cuvîn-
tul lui Dumnezeu, care mai pe urmă s-a întrupat pentru noi şi s-a
făcut om desăvârşit Şi s-a numit Fiul omenesc. Pînă aici vorbeşte
Sffntul Atanasie. \ ce lipsesc şi de plata ascuEtării, care ştim că este roadă dragostei,
Cuvîmtul înainte al Sfîntului |eronim la ApocaHpsă.
Ioan Apostolul şi Evanghelistul fiind duhul ales şi iubit, În
atîta fierbinţeală de dragoste, a fost luat, încît la Cina cea de
Taimă s-a răzimat pe pieptul Lui. Căruia şi sub cruce stînd, pe
Maica Sa i-a Încredinţat-o şi ca celui ce ştia că este iubitoT d
feciorie pe Fecioara i-ă dat-'o. Acesta adic'ă pentru cuvîmtul 1
Dumnezeu şi mărturisirea lui lisus Hristos, fiimd izgonit' Îm ostro-
vul Patmos, acolo a scris descoperirea făcută lui de acelaşî Hris-
tos. Că. precum la începutul canonului, adică al cărţii Facerii, În-
ceputul nestricăcios Însemnează, .aşa şi sfîrşitul nestricăcios prin
cel iubitor de feciorie, În Apocalipsă să Î se arate celuî ce a zis:
„Eu sînt Alfa şi Omega" adică începutul şi sfîffşitul.
Acest loan ştiind că i s-a apropiat ziua despărţîrii sald de, trrip,
ad"cîmdu-şi în Efes ucenicii, a intrat În peşteră, unde era să se În-
groape. şi- plimindu-şÎ ruga şi-a dat sufletul, aşa fiind păzit de du-
H?er©a morţii`, cum se vede şÎ dîn nestricăciunea trupuluî luî. Însă
să se ştie că. iApocalipsul Sfîmtuluî loan atîta taină are şi adîmcuri,
cît şi` În cuvim€e muhte Înţelegeri aflăm tăinuite. Pîmă aicî a v®rbit
loronĂm®
"
Iată.ce scrie Sfîntul Andrei al Cezareii către Sfîntul Maciiriu ţ.«
privire la Apocalipsa sa: De multe ori fiind rugat de mulţi, caro tlii*
dFagoste mai multă părere avea despFe mine, decît Îmi estc i}uH
terea pinţii mele, ca să tîlcuiesc Apocalipsul Sfîntului loan Bo-
goslovul.(teologul) Evanghelistul şi să aşez cele prorocite şi să toc-
mesc cu anii cei după vedenia lui. Care fiind mai presus de mine
a le Începe, m-am lepădat, ştiind că de mare minte şi`de Duhur
cel dumnezeiesc luminată este vrînd să fac lucrul acesta, Să tîl€u-
iesc cele ce le-a văzut sfinţia sa În taină, care se vor împlini în
vremea cea viitoare, că de vreme ce în `cărţile prorocilor multe
sînt Încă Întumecate şi neştiute, pînă acum şi de mulţi tîlcuite,
Încă au adîncul tainelor ce sînt în ele, că sînt neştiute pînă În ziua
de atunci cînd se va strica cunoştinţa cea din parte Şi ni se va
arăta ceea ce este desăvîrşit. Şi prorodiile legii celei vechi sînt
mai mult pline de vorbir,ea` cu privire la venirea Îh trup.ă'<luî
Dumnezeu au arătat şi de venirea marelui Dumnezeu şi Mîntui-
torului nostru, deşi multe din ele vorbesc de a doua`venire .a Lui'.
Deci s-ar arăta cineva Îndrăzneţ neavînd duhul prorociei şi Înce-
pînd să le spună acele care n-au sfîrşit (Eccles. 4,'17). Fiindcăi
zice Ecclesiastul că ascultarea este mai bună decît jertfa şi nădej~
dea nu ruşinează şi dragostea nu cade (Rom. 5, 2) după zisa Apos~
tolului, În aceasta fiind plecat, cu sufletul cel plăcut lui Dumne-.
zeu, o, Macarie, şi avînd nădejdea prin a6easta şi de plinirea celor`
ceia ce mi s-a poruncit peste puţin o voi plini cu Dumnezeu, CeL
ce dă `Înţelepciune.
Însă .precum tu Însuţi ştii că toătă ^Scriptura cea Însufleţită der
Dumnezeu ti.ei Înţelegeri are precum şi omul trei'părţi are: tru-.
pul, sufletul şi duhul. Unde ca un trup oarecare al Scripturii este
descrierea, care după simţiiea cea dinafară este istoria, iar ca un
suflet este tropologia adică schimbarea vorbei ce aduce pricinui~
torul de la cele trupeşti \Ia cele Înţelegătoare, iar ca un duh ana--
gogic, adică înţelegerea cea înaltă, care este tîlcuirea cea 'duhovL
nicească ce arată Înălţimea şi vederea celor viitoare şi Înalte. Cea`
dintîî Înţelegere istorică se cuvine celor ce ca nişte pruncî sînt
povăţuiţi de legea veche. Iar a doua schimbarea vorbei, celor cep
vieţuiesc În legea darului. Iar a treia cea duhovnicească, sfirşituE:.
celui fericit, În care duhul va Împărăţi, după ce se vor supune luî`
toate gîndurile şi mişcările cele trupeşti. Iar mai Întîi a tre€ut-
Ioari evanghelistul istoriile lucrurilor .ce s-au făcut, deşi cu chipu-|
rile merg Înaintea adevărului, nu puţin s-au Împodobit şi acelea(
În multe locuri. Iar a doua, şi cu Învăţături ascunse şi cu alte nă-
ravuri de acestea dăscăleşti, cum ai zice: „Spinii cresc În mîna
beţivului" şi „ruşinează-te, zice Sidoane Zis-a Marea" şi alt®le
1B
de acestea. Iar a treia, înţelegerea cea duhovnicească sporeşte cu
Înţel.egerga prin schimbarea vorbei sau aducerea de la cele tru-
peşti ia ceiţ înţeiegătoare şi sporeşte şi cuy înţeiegerea istorică
văz.ută şi la alţi proroci. Pentru cel desăvîrşit În ştiimţă Dumne-
zeu` a' .poruncit să i se spună vorbă.
•P`emtiu a€eia, nu doar că am fi ajuns adîncurile Duhului celui
ascuns îmtr-însulg` facem tîlcuire`a celor văzute de dummezei6scul
Hoan: Nu Îriţelegem nici În mod istoric toate, ci ca şi cum am da
minţii Învăţătură spre subţierea cunoştinţei şi ca.să nu bage
seamă cele de.,acum, ca de nişte trecătoare şi pe cele viitoare ca
pe nişte lucruri s€ătătoare să le dorească. Că ştiinţar`cea adevărată
ce scrie În Apocalips, singur Dumnezeu o are, ce acestea le lăsăm
la Înţelepciunea lui Dumnezeu, care ştie şi anii În care se vor Îm-
pfini cele prorocite, care nu ne-a îngăduit nouă dumnezeieştii
Apostoli să `le iscodim. Numai pentru ascultare am făcut aceasta,
•Împărţimd ac®astă carte îm 24r de cuvinte şi În 72 de paragrafe,
pentru mumărul 24 al bătrînilor Îmmulţit cu trei, ipostase adică
•ale trupului şi sufletului şi ale duhului, prin care de la îmceput
pînă na sEîrşituE veacului, plinirea celor ce am fiăcut, după plăce-
rea lui Dumnezeu o Însemnăm precum vom arăta în cele ce ur-
mează. Însă pentru această carte de Dumnezeu imsuflată nu lun-
gim cuvîntulg de vreme ce a mărturisit despre ea fericitul Grigo-
rie' Teologul, Şi Chiril şi Papia, .Irimeu, Metodie şi lpoHt de la care
am Învăţat mult Şi am ajuns aici.
Iară tu, omul lui Dumnezeu, cu rugăciume răsplăteşte oste-
ne;la, care nu puţin mi se pare mie, Îndeamnă la umihinţă (sme-
renie), prin aducerile aminte de răsplătirile ce se vor împărţi drep-
ţilor şi păcătoşilor.
A SFÎNTuljuI PĂRINTELUI NOSTRU ANDREI, ARHI-
EPISCOPUL CEZAREII CAPADOCHIEI, TÎLCUIREA LA APO-
•CALIPSIS : ADICĂ DESCOPERIRE A SFENTULUI APOSTOLU-
LUI ŞH . EVANGHELISTULUI IOAN (BOGOSLOVUL-TEOLO-
GUL).
\-, capEt®lui l
/,
„Descoperirea lui lisus Hristos pe care I-a dat-o Dumnezeu
&aădii?:l:u:eŢ::sbt3Îei;3sdea,tp+âtr::cŢnî:Z::rŢnajîi)`,`:ârisoăc.a:?tle,.robilor
•T^&1cuLrâ:
`, ASo6alipsis .T. `adică est6 desc6perirea` ta,im.eloi celo`r acdperite'
(că descQperirea hi Dumnezeu este ^d`6 două feluii) cîhd §.e lumi-
nează Înţelegereă Stăpînului, s6ati din visele ce`1e ce sînt, .,d6 1a
I)umnezeu, sau Întru privegherea dintru luminarea hi Dumri6zeii
(În `a'd`everire nu `prin .somn).
Iaro cînd zic'e că aceasta i .s-a ,dat |ui lisus Hrisţos de.. la Dum`-
mezeu ădică Tatăl iia dat lui Hristos descoperirea, după omenire,
'că după D`umnezeire toate le ştie, face cuvîntul despr® Dînsul,
pemtru orienire, de Vr.em6v ce' Îrit.ru om`6nire Hristo§ `la" Evam.g.'helia
sa s-a făcut înfrumuseţat Înt`ru €ele Înalte şi `lui Dumnezeu cuvi.oa+
se, mai presu,s de toţi. Şi aici prin irig6±til ce.a s\lujit şi prin rium6le
slugildr ce trebuie să le Înveţe, pune înaîritea` oamenilor mărir.ea
Dumnezeirii lui Hristos, că Dumnezeirea ăre slrijitgare Pe toăte.'
Durinezeirea lui Hristos leLa fost arătată slugiloi Salg, iar `prin:
cele 'ce vor să fie însemnează a6easta: că unele diri ac6stea c6 s-ări:
descoperit sînt prorocii despre 'cele de acum şi celor ce vor. fi lîngă
sfîrşitul veacului |i se vor arăta Şi nu vor zăbovi (Psalm 89)' pentru
că o mie de ani la Dumnezeu se socoteşte ca ziuă cea de ieii ce
a trecut.
Şi ce a Însemnat-adică prin s;mn, a arătat Tatăl, trimiţînd pe
•-ipgmgă=:-:-ăLjîsşt=-%ug;:n±Ţfi-αîfiî-±;p:lLueizeŢ:Î-şşoi-ş-,-=*Iăuiîăîiissîi%ălolauni,Ici3ă3
Hristos, cîte a văzut şi cele ce sînt şi cele ,ce vor` fi,`după aceasta.t.
• Hristos mielmi grăieşte, Lca un stăpîn sltlgii sale, prin. Î.ngerul
'său acestea mi ie-a arătat mie, ceiuiL ce am mărturisit, mărturi-
sirea lui Hristos;.că:+.să mărturisesc `despre `acea`sta prin cele ce am'
văzut ` şi să. propovădu.iesc pentru Întoarcerea ' celo'b'/ ce. au`d şi cele
€e sînt şi de lă oameni `sînt as€unse ş'i`cele ce vor să fie..-'Ca. un pro~
roc le-.a văzut. amîndouă şi i s-`au ară'tăt diflwcele\ ce, i s-au`zis, celo
€e sînt' şi €ele ce. vor să fie. Şi acestea Sînt `stătătoare `d.e V'rt3mei`
icea de acum şi de cea viitoare. {
:t!l,

„Fericit este cel ce citeşte şi cei care ascultă cuvîntul acesteî
prorocii Şi păstrează cele scrise În aceasta! Căci vremea este
aproape!"
VeTset: 3
Tîlcuire :
Cum trebuie să fie ,cititorii Şi ascultătorii. Fericeşte pe cei ce'
citesc şi pe cei ce ascultă prih faptele bune, că aproape este vre~
mea de acum, care stă pusă înaintea celor ce li se cuvine să dobîn-
dească fericirea şi tuturor spre lucrare, adică să facă fapte bune în
vremea de acum. Precum zice Domnul: „Lucraţi pînă este ziuă,
că va veni noaptea cînd nimeni .nu va mai putea să lu€reze" aoan,
9, 34). Şi în alt chip vremea este aproape, care. este răsrilătirea
oştirilor pentru puţină muncă a vieţii de acum cu asemănarea
celei viitoare.
„Ioan, celor şapte Biserici, care sînt În Asia: Har vouă şi pace
de la Cel Care este şi Cel Care era şi Cel Care vine şi de la cele
şapte duhuri, care sînt Înaintea scaunului Lui," (Verset, 4).
Tî&1cu;iTe:
Multe biserici fiind În lume, căci numai şapte Biserici se nu-
riesc În Apocalips şi ce Închipuiesc, numai la şapte a trimis. Însă
prin numirile de Şapte duhovniceşti, adică după altă înţelegere,
Însemnează toate bisericile ce sînt pretutindeni şi unirea vieţii de.
acum, În care şi înconjurarea de şepte zile este. Pentru aceia Şfi
şepte îngeri şi şapte biserici a pomenit, cărora le zice: „Har vouă
şi pace de la Dumnezeirea cea În trei staturi. Că prin aceasta Cel
ce este `se arată Tatăl, cel ce a spus lui Moisi: „Eu sînt Cel ce`
sînt". Iar prin aceasta: „Cel ce a fost" se arată Cuvîntul, care era.
Întru început la Dumnezeu". Iar prin aceasta „Cel ce vine" se
Î:::ăTî=gaîiie::::ţ,îrcşî:eşipg:u|raer:Vîi:ev::.fjib.i:|erviiciiti;rp.ri:dşcEântvu:
veni). Prin şapte duhuri se pot înţelege şapte Îngeri, care au 'do-
bîndit isprăvnicia bisericilor, adică li s-a înci.edinţat condricerea
la şapte îngeri, care nu se socotesc în cea prea stăpînitoare şi. Îm-
părătească Troiţă (Treime) a Dumnezeirii, ci ca nişte slugi se po-,
menesc de ea." Ingerii sînt slujitorii Sfintei Treimi (1 Tim. 5).
Precum şÎ dumnezeiescul Apostol a zis: „Mărturisesc Înaintea luî
Dumnezeu şi a Domnului nsus Hristds şi a aleşilor Lui îngeri".
Despre altă înţelegere. Mi se pare că Cel ce este şi Cel ce era şi CeE
ce vine, Tatăl se Însemnează, care cuprinde În sine Începerea tu-
turor celor ce sînt, mijlocul şi sfîrşitul. Iar prin cele şapte duhurri
se arată cele şapte daruri şi lucrările Duhului celui de viaţă
făcător,
ld
\
Verset.. 5
„şi de la lisus Hristos, Martorul `cel credinc.ios, Cel întîi mv`HH
cut din morţi, şi Domnul împăraţilor pămîntului. Lui, care m
iubeşte şi ne-a dezlegat pe noi din păcatele noastre prin sîngelo
Său'".
Tî;kcwkre:
Iar prin cele ce urmează, Hristos Dumnezeu, care pentru noi
s-a făcut om, aceasta arată cînd zice şi de la lisus Hristos. Pentru
că Î.n multe locuri şi la Apostol fără deosebire fiecare faţă, adică
lpostas al Dumnezeirii se pune înainte şi pe urmă pentru aceia
zice aici şi de la lisus Hristos. Pentru că Acela este, care a mărtu-
risit pe vremea lui Pilat din Pont şi este credincios intru toate
cuvintele sale. Pîrg întîi înviat din morţi că este viaţa Şi învierea,
că e'l peste ,acelea stăpîneşte şi nu vor vedea ca cei mai dinainte
ce au murit şi au înviat, moartea, ci În veci vor fi vii. Iar stăpîn
Împăraţilor, ca un împărat al Împăraţilor şi Domn al domnilor şi
întocmai de o fiinţă şi puternic cu Tatăl. Şi altfel stăpîn Împăra-
ţilor pămîntului, adică ai poftelor pămînteşti se zice. Măcar că
fericitul Grigorie de Nazianz obişnuinţa aceasta Cel ce este Cel ce
era şi Cel ce vine, atotstăpînitor pe Hristos 1-a luat, însă.nu. sîntem
Împotrivă cînd i se aduce aceste cuvinte lui Hristos Însuşi stăpî-
nia În feţe, puterea' a toate .mărirea şi celelalte. Şi deosebit şi de
®bicei se zice, iar deosebirea feţelor se zice deobicei care sînt:
gîiîcî;-pşig:±:HrŢ6eij:i:-::d.iş;;ifsâ.ţriî:Fîiâ;r.,E!ău:ci:iigfă:Fgnî;t;-::;;Îă:Îîa,::cşă:â;i-şd;;Î
ieşirea, căci Duhul Îese din Tatăl, iar Tatăl slobozeşte. Însă deose-
birea Tatălui este nenaşterea, neieşirea, căci nu se naşte Tatăl nici
iese, ci însuşi` este izvor naşterii şi ieşirii, prin caie şi atotstăpîni-
torul so ia şi aducerea şi. de afară luarea, a° doua faţă nu Se adauge.
Pentru că aici aducerea acestui cuvi^nt şi de la Hristos lisus arată
€ă mintea din noi cea alcătuită o Întăreşte, că făcîrid vorbă de
singur cuvîntul lui Dumnezeu şi de statul fiesc, cu cuviinţă era
să aducă Îndată şi de la lisus Hristos, că să-l arate pe acesta dintru
acela altul. De vreme ce glasurile cele cuvioase lui Dumnezeu
dimpffeună urmează, fieştecăreia f eţe dumnezeieşti, şi de obşte
€elor trei, afară de deosebirile lor şi de aducerile unuia spre altul
şi afară de Întrup@rea Cuvîntului, precum spune tot Sf. Gi.igorie
de Nazianz şi se arată că, cîntarea cea Într®it sfîntă a serafimilor
în Evanghelie spre Fiul se zice iar În Faptele Apostolilor, spre
Duhti Sfînt, iar În aducerea Înfricoşatelor taine, spre Tatăl, către
€are o rugăciune ca aceasta ne-am deprins a face, pi®ecum ne-a
spus. şi Sfîntul Epifamie la Cazaria lui, spre Duhul Sfînt şi aceastfl
15
să Înţelegem că nu se potriveşte înţelegerea noastră ` gl.asurilor
părinteşti, iar r}oi, să pe. ţinem de, urmarea.1ui Dumnezeu.
VeTset.. 6
„Şi n;-a făcut pe noi Împărăţie - preoţi lui Dumnezeu şi
Tatăl Său - Lui fie slava şi puterea, În vecii vecilor. Amin`!"
T^eicribTe:
ţ Acelu.ia zice,,mărire se cuvine, adică Aceluia ce ne-a dezlegat
pe noi,.penti.u dragpste, , din leg.ăturile piorţii şi ne-a spălat. de.
şpurcăciunile păcatelor, prin. vărsarea sîngelui Său, celui de viaţă
făcător, şi a| apei, şi ne-a făcut preoţie împărătească, În mijlocuE
jertfelor celor necuvîntătoare, jertfă vie, care aducem jertfă c.u-
vîntătoare Tatălui.
VeTset: 7
„Iată, El vine cu norii şi orice ochi Îl va vedea şi-L vor vedea
şi cei, care L-au Îm.puns Şi se vor jeli, din pricin? Lui, toate Şemin-
ţiile pămîntului. 4şa. Amin !"
Tîlcrire :
` Aici grăieşte de Cel ce este ca un miel junghiat, iată'întru mă-
rirea, Părintelui, Judecătorul va veni pe nori. Însă aici arată ce
fel de nori 'vor veni 'cu Hristos la ,ijudecată, cu sfinţii: ucenici. Prin
ţ*#g#;e:-sîi=#tăăărîşn;:FBn#%uşîsfŢ:;iîiî.saăcîeiac'e:::]eo.
Şiicînd va veni El cu mărire, vedea-vă, tot ,ochiul şi cei. ce I-au` Îm-
`puns, ;care' sînt aici, jidovii şi ,ostaşii lui. Pilat şi toate Seminţiile
pămîntului, care au rămas Întru necredinţă, vor plînge, aşa amin!.
În loct c.u 'adevărat amin, prin care este aceiaşi Înţelegere ` şi,.În
limba gŢ.eacă şi în.` cea evreiască, aici arată adevărul: >.PşPLtru ,că
amin se .tîlcuieşte : aşa să fie '
Veis65: 8
„Eu sînt Alfa şi ,Omega, zice Domnul Dumnezeu, Cel` Care
dste, Cei care era şi cei care vine, Atotţiitorui". t bătă',. Sîribăta Însemnează a veacului viitor. Însă marele lrineu
TîlcubTe :
Adeasta ce `zice: Eu sînt Alfa şi Omega, Hristos este Însemnat
ca un Dumnezeu ce stăpîneşte toate, Împreună f ără de Început şÎ
fără de `sfîrşit. Prin început ,pe Hristos arată, Că după Dumnez©ire
făcător este a toate, iar prin sfîrşit arată 'că Hristos 'va` da' plată
:iset?ă;FiâgiupnăaîâăţeIîif#i#ggiatirneemaţî-â-du-?aL9±fe|S-ă#ue-r:3=:::â
1.6
/
de o fiinţă .cu Tatăl Şi pentru aceasta are să dea ficcăi.uii` i}lĂil,iţ
după fapte.
VersGt.. 9
„Eu loan, fratele vostru şi Împreună cu voi părtaş la suf erinţa
şi la împărăţia şi la răbdarea, care sînt Întru lisus, fost-am în
insula c+e`§e chiamă Patmos, pentru cuvîntul lui Dumnezeu şi `pen~.
tru' riărturia lui lisus".
•T^&1cuLre:
Iar eu ca un frate al vostru, zide, fiind părtaş şi întru necazuri`.
pentru Hristos şi cu cale am dobîndit la `voi cele de crezut că`pen-
tru riărturisirea lui lisus În ostrovul Patmos a ,locui, fiind rîiiduit.
săwă vestes6 Vdriă tainele, ce le-am văzut într-însul.
VEDENm EN CARE AM VĂZUT PE DOMNUL ÎNTRE ŞAPTE
SFEŞNICE DE AUR, EMBRĂCAT ÎN HAINĂ LUNGĂ,
ADICĂ ÎN HAINĂ ARHIEREASCĂ
Vă;seiele: `10, 11
„Am fost în Duh ân zi de Duminică şi am auzit, în urma mea,,
glas mare de trîmbiţă, Care zicea: Ceea cQ vezi scrie În carte şi
trimitd c6lor şapte biserici: la Efes şi la Smima, şi la Pergam şi..Ia
Tiatira, şi la Sardes şi la Filadelfia şi la ljaodiceea".
Tî,lcui,Te :
De Duhul Sfînt fiind cuprims, am agonisit ureche duhovni--
ăeasd.ă,;.Într-o. Zi de Duriinică, ca 6eia ce este mai cinstită decît-
altele, pentru Înviere, am auzit glas asemenea trîmbiţii, ` peri'tru
mărimea g.1as.ului, că În tot pămîntul a ieşit vestirea |or (Psalm 18),
care glas arată neîncetarea Dumnezeirii Şi nesffrşirea, care estea
Îriemnăt. prin Alfa şi romega, un glas i-a dat poruncă să se tririiită'
cele ţă.Z'rit'e la şapte biserici.
Însă .n'umărul de şapte ce sLa spus măi sus se atingea de Sîm-
a scris tă Dumnezeu a făcut şi şepte ceruri şi şapte Îngeri, care-
sînt p6ste, ceilalţi.
V6Tsetele: 12, 13
„Şi ri-am întors să văd al cui este glasul care vorbea cu mirie'
şi; Îmtorc'îndu-mă, am văzut şapte sfeşnice de aur. Şi În mijlocul
sfeşnicelor pe Cineva asemenea cu Fiul Omului, Îmbrăcat În veş~
mînt lumg pînă ,la picioaFe şi Încins pe sub sîn, cu un bFîu de aur".,
2 - "!ct4irea 4pocozipse6 1rj"
 T^81cwbre:
|iitiui ciu` nu era un glas firesc pe care 1-a auzit, şi arată aceasta
ACÂn{1 #ico: şi m-am Întors nu ca să aud ci ca să văd glasul, că
accLista este tă.uzirera, cea-L duhb_Vniceas6ă şi vedeni`a:--.ŞilntQrcî-n--
i{lu-mă,Zice,ari'-i;-ăzrit--~şă5t-a~--Sf6-şhi-eL6L~dg--ă-tif;Tc-ă-r~eir®gorîndu-se
L;jos În biserică le-a cunoscut 'şi Îp mijlocul lor pe Hristos asemenea
cu Fiul orienesc. De vreme ce este şi Dumnezeu acela, iar nri om
'simplu şi îmbrăcat În haină lungă ca arhiereul cel prea înalt, după
':î|Ţid:âa:ae:ŢisFr%:îEig.î`Şâ-;e-şa:--îîngîîif:Ej:oŢrJŢ:ău±Ţfir-ii=efiă--dşfEţi-g±-
Zeit nu --era`^ctiE5rin§ de--p-bfti-; ci Deste pe lîngă ţîţe, ca. :şi cea
[maî de-p-6 ti'i-mă`-ziLâ~d-făLffii~i"
şffiumnezeîâşEÎ`fiffifiFi5=riffibrie.ade
oameni fiind cuprinsă, că Îp
miEa din ziua judecăţii ޱ ca #ăî-â-rgai;gŢEă'|Î#iăŢjtiş-,-ăîf#gpu;l:â:3
;lsetgăep:.nprio|:Î.şâ:3Î:aaă:;E-=Î-:_._şî-€să--g|r:g*--Îeffllăî:-:_3.grleedgii:âg;_Î;aFEţmş:Î
•tde `amr Închipuie~ştt3 €i'ri`S-t6~â````Lri;--curăţiafi=n.esp"r€ăciunea. CrTŢ=--~ ; ~. -~-
VăŢse±: 14
„Capul Lui şi părul Lui erau albe ca lîna albă şi ca z.ăpada, şi
`®chii Lui, ca para focului".
TîhriTe..
Păru] alb închipuieşte că este de curînd pentru noi şi mai de
ăeaŢ:Ţâi-i=ăci-ăifi;afi=t,:Îdie|=in?ătzeă,Iiaarrofig6hi:eF:;f:c:t:ipai:rfdoec.ului
Verset: 15
„Picioarele Lui erau asemenea aramei arse, iar glasul Lui era
{€a vuietul apelor mari:"
Tîlcu&Te :
ş.ăîş;ÎŢÎ:aFÎŢg;:nî#Îsâ:nfrTuîE3gaŢÎ:fie:i±il;r-ÎŢăisăîsn:Î;l::u;Î:a:,3Î3i:a::c:i
`mîmfflirea noastră. Ensă p,rinpîgîga=:g+se arată şi apostoliî ca nişte
tîugşu:ieŢfiâb::en2I;%:rE:ocă::t:os:cîîrs###Îfi:uraî±:g:E:sŢŢÎ:
neascăg iar prin Liban sau arsă pe cea dumnezeiească, prîn care
se ăRFată şi buma mireasmă a credinţeî şÎ neamestecarea împreu-
nării cu arama, adică îmchipuieş€e şi mireasma propcovăduirii. Iar
`,Libamul Îm{oaH€erea păgîmiEor de unde s-a poruncit prin .S`olomon
r#i vi® mir®asa (adieă biseffEca cea .dimtr© păgîni). Pîcioarel© ,lui
`'ti.ti
Hristos închipuie şi pe Apostolii arşi În cuptorul ispitclo±' i,iĂ'i».
;;giîir:egpănî:ÎÎî:3jru:lu:i:flîoîiş%i:a-#s#-:îj|:;iîă:C:ăigEli;Îî#ua|î:,:d;I:;:|i!:!liJ
foarte tare.
VeTset: 16
„In mîna Lui cea dreaptă avea şapte stele: şi din gura liui`
ieşea o sabie ascuţită cu două tăişuri, iar faţa Lui era ca soarelc,,
cînd străluceşte în puterea lui".
T^&lcuiTe..
:;sÎîîisn::âîîaîrai:j:eîîjîîîăî#ă#ffiiîf-ÎÎ-g#Ţîefiîg:±Îi3i:iîi
iFite-ă±€:ă-ăL='Îh=âF:-Î}''Î-âr5^ti.S= de fire, că Soarele Dreptăţii este care stră-
luceşte În tăria şi put?rea sa, nu ca soai.ele cel firesc, ca şi cum ar
fi făptură, ci Întru puterea cea dată de Dumnezeu şi cu porunca`
cea dumnezeiască luminează.
Versetele: 17, 18
„Şi cînd L-am văzut, am căzut la picioarele Lui ca un mort.
Şi El a pus mîna dreaptă peste mine, zicînd: Nu te teme! .Eu sînt
Cel dintîi şi Cel de pe urmă, Şi Cel care sînt viu. Am fost mort, şi,,
iată, sînt viu, În vecii vecilor, şi am cheile morţii şi ale iadului".
TîlcwLre :
Tot aceiaşi a pătimit şi Apostolul loan ca şi lsus al lui Navi şi ca
şi Daniil, pentru neputinţa firii omeneşti, dar l-a întărit pe el'
Hristos, zicîndu-i: „Nu te teme că nlam verit să te ,omor. Că Eu`.
fiind fără de Început şi fără de sfîrşit, pentru voi am fost mort şi
am cheile morţii şi ale iadului, adică ale morţii sufleteşti şi tru-.
peşti„.
VeTsetele: 19, 20
„Scrie, decî cele ce ai văzut şi cele ce sînt şi cele ce au să fie>
după acestea; Taina celor şapte stele, pe care le-ai văzrit Îm`
dreapta Mea şi a celor şapte sfeşnîce de aur; cele şapte stele sînt
îngerii celor şapte Biserici (Isaia 9), iar sfeşnicele cele şapte sînt
şapte Biserici (Ioan 1)".
T^®1cwÂre:
De `vreme ce Hristos este lumina cea adevărată, pentru acoîftt
făcliile acestea se Îmbogăţesc cu strălucirea IĂui şi ele luminea*{Vi
S,
!,«

3zianz aşa a înţeles, conducătorii de acum, care sînt închipuiţi ,prin
Îngeri, cu Închipuire i-a arătat prin stele, pentru firea lor cea lu-
minată şi curată.
Capjf®!'ul 2 „Drept aceia adu-ţi aminte de unde ai căzut şi te pocăieşte şi
CEL`E CE S-AU SCRIS CĂTRE ÎNGERUL
BISERICH EFESULUI
ve;set: 1
„Scrie Îngerului Bisericii din Efeş; Acestea zice Cel C;re ţine
>cele Şapte stele În dreapta Sa, Cel Care umblă În mijlocul `celor
şapte sfeşnice.de aur". '
TîlcriTe: `.
\SâîŢ#EîglEg::Îş:-gje#aîi:-Î,:-:iŢâiîi!Î3tlî:i:;aîrggiirs:co?ŢEdii::a:i3Îâhi-ea:itîo:îîţc:1ue:
Pi.in îngerul bisericii vorbeşte Ca şi cum ar vorbi cineva, prin
•dascffi`cătf-e--riLddn'i`ăî`,--ri6htru că se..obişnuieşte să-şi atribuiască sieşi
iori' greşelile ori faptele bune ale ucenicului şi-l faee asdmemea cu
'`sine pe ucenic.
Epifparni|%-,±:-3--ţâ-risig:Îeşăjţ-:'ăpt-eş-adŢ|tfuîfni-g%ii-;,?Î.8Îşaîrnecfî;iciiet?utle,I:ienşnutâj
t3ăe|:|Ţ-filfi:3-g;-:-oiT|-g-:-cîe±e=ă?i5-|Pnait|ă-lpuămifiefitâîă:,eds:ev::ăăeî:edffĂE3Î:
€ste Cel Care umblă dup.ă Îăgăduinţa Sa ,prin mijlocul Bisericilor
t,`şi fa€e pace prin îngerii Săi.
VerseteTe: 2, 3, 4
„Ştiu faptele tale şi osteneala .ta şi răbdarea ta şi cum că nu
*'poţi suferi pe cei răi şi, ai cercat pe cei carQ se zic p? sine apostoEi
şi nu sînt şi i-ai aflat mincinoşi;. Stăruieşti În.răbdare şi ai tras ne-
cazuri pemtru mumele Meu şi nu te-ai lăsat prinş de oboseălă: Dar
am împotriva ta făptui că de''dragosteâ cea dintîi te-ai iepăd.at".
Tîlcri4Te:
Ai€i prin doi sau'`trei. înţeleg biserica Şi'Jlăudîndlo o Învinu-
1tîştt` şi o {1ofaimă. In rii'al-6-Ţe--~-â=pffiŢ=-oFşiîndftptările de amîn.două
;"
\
părţile. Însă. osteneala şi i.ăbdarea pentru ci.edinţă şi `vi`"iit!`rtiii
€ bisericii de cei răi o laudă, căci Biserica necrezînd oH`ice diih, ,ii«
ispitit pe Apostolii. cei mincinoşi şi cunoscîndu-i că sînt mim'in(),Ţî
" i-a suferit. Căci a urît faptele cele rele ale Nicolaiţiloi.. |i"V` o
Învinuieşte pe Biserică că şi-a răcit şi Şi-a lăsat dragostea ciuitre
cel de aproape şi facerea ide bine dintîi, la cai.e o chiamă iai' i"
Biserică prin glasurile ce urmează.
VerseteLe: 5, 6
ffă faptele de mai Înainte; iar de nu, vin la tine curînd şi voi mişca
sfeşnicul tău din locul lui, dacă nu te vei po.căi.- Ai Însă partea bu-
mă că urăşti faptele nicolaiţiloff, Pe cai.e le urăsc şi Eu".
Tîl,curie ..
0. chiamă pe Biserică |a. faptel6 ceie dintîi. Sf. Ioan Damas6hin
Zice »Ne=îg~_9=igiţ_ii_-Sîn± numiţi de la Nicolae, unul din cei şapte diaconi
g3acâ:emlă:FifeuâeaiT®osutâEîă|î6Creaş,ţ?aî-P;T-:i-;e:|ătiâ:-ăeri|ŢncF|:€PăăcEiti,|;săt-eşj
:i:Î=##au cşiî=: ;gî=SacfeeaŢteaîtî. Sa Cea frumoasă şi ® punea să
•`o`
ru|ŢăTt-âŢugâ:::g::::,lucia:%us3Îisceeri3i:inîpâ3:gmg_1|1iiad-şZ-gtoi:-îâgrigr-ăd-re6-dâă
6ăt~i`6-tari-hriril=6 -Vieleşu-guluiA şi de către oamenii cei răi. Alţii au
înţeles prin mutaffea sfeşnicului, scaunul arhieresc al Efesului, că
a fost mutat la Ţarigi.ad (C-pol). Iar faptele Nicolaiţilor cît sînt de
u.rîte de Dumnezeu, de va citi cineva şi va cerceta va vedea prin
multe cît de mare este erezia acelora.
VeTset: 7
„Cine are urechi să audă ceea c© Duhul zice Bisericilor: Celui
€ai.e va birui Îi voi da să mănînce din pomul vieţii, care. este În
raiuE lui Dumnezeu".
TîlcuiTe :
duhg3Licceeâ:ceău:âcmhâissăinaguudră..eF|odt#ri#riî6Ţ6e;.q-şşLg-În%ţ;ţggpagt?-S-3ăi,6#ă
ca-Ta`eeăst``ăŢşi-1tii.'~T8ăŢăf=_g~ia^`dat`(Isaia'S-)-..H'ar'-`c-e-Iui-~c-e`bifriieştecu
război asupra dracilor, acestuia Îi f ăgăduieşte că-i va da să mă-
mînce din `pomul vieţii. Adică se va Împărtăşi de bunătăţile veacu-
lui viitor, pentru că după Înţelegere mai largă, prin lemn se Închi-
ffifâ-sIvaiîariţ|a-Îăgşan#Îâ-cŢrff:gfăffii:dînatcee|%%ţcşfu-:ggg_==ăzjşie;fgţ'iî,miâ:
acesta llristos este adevărat Dumnezeu şi .viaţă veşnică. De dorim
21

să dobîndim aceasta, să isprăvim biruinţa peste patimă cu daruE
şi cu iubirea de oameni a Domnului nostru lisus Hristos, cu Ca-
rele, împreună Tatălui şi'Dtihului îi este mărirea acum şi pui`meab
şi În vec.ii vecilor. Amin!
CELE CE S-AU SCRIS CĂTRE INGERulj
BISERICII DIN SMIRNA
VeTset.. 8
„Iar ^mgerului Bisericii din Smima, scrie-i,: Acestea zice CeE
dintîi şi Cel de pe urmă, Cel Care a murit şi a înviat".
Tîlcrire:
În Smirna jidovii fi Întărîtaseră pe păgîni Împotriva creştinfloF
Şi pe mulţi i-au muncit şi pe Sfîntul Policarp l-au aruncat în foc.
Mai întîi este Hristos ca nn Dumnezeu, iar apoi este ca un om, c®
s-a făcut În vremurile de apoi om şi cu moartea cea de peste trefi
zile, ne-a deschis nduă viaţa veşnică.
VeTset: 9
„ştiu necazul şi sărăcia ta (tu Însă eşti bogat) şi hula din par~
tea celor ce se zic pe sine ludei şi nu sînt, ci sinagogă a satanei"®,
Tîlcuire :
Necazul şi sărăcia În cele trupeşti o spune, care rabzi pentru
mine, fiind rănit de către cei necredincioşi şi lipsit de averi, dar
;#iogăîti.Î-%:cie-l:ee-ţŢiEoşinîacd?ă-trii-;rceăaeşîLâouE:.â:-şs:-Î-â:gis-,-ă-;-ÎFuicaăişiî
dovi. §Înt cei din taină nu cei de la arătare. Pentru că luda se,.tîlT
`--,-..---<_-`
Cuieşte mărturisire pocăinţă._ -`_` -_ .._ _c-#
Verset: 10
„Nu te teme de cele ce ai să păţeşti. Că iată diavolul va să
arunce dintre voi În temniţă, ca să fiţi ispitiţi, şi veţi avea necaz
zece zile. Fii credincios pînă la moarte şi îţi voi da cununa vieţii"o
TîlcwĂre ..
Zice să nu se teamă de necazul ce le va veni din partea luptă~
iî,:Filî::niF3:z::;ii:Îîâ'ăiic:ŢgîŢin_%::iu:Î;e:â:;,L5eeăneîfc:ăi3ii.âeş:ăqrfîo#
(lffi cununa vieţii veşnice.
;!#1(
VeTset.. 11
„Cine are urechi să audă ceea ce Duhul zice Bisericilor: Col
®are biruieşte nu va fi vătămat de moartea cea de-a doua".
TîlcwkTe ..
Aici 'vorbeşte duhovniceşte: Cel ce aude şi biruieşte semănă-
Surile diavoleşti, deşi va fi luat prin _m_o_art.e din t.rup,`dar de moar-
tiea a doua de Gheeh'ărriîr-V~ali--Su-păr`at.
ş_s==±:r:===-.=_-~---===:=:=:PSZ::=l:::::=*_<-~a=.-.=r±:=~~.S=:!=:::=%==:=rl±-:I::=_`
CELE CE S-AU SCRIS ÎNGERULUI BISERICII
DIN PERGAM
VeTsst: 12
„Şi Îngerului Bisericii din Pergam, scrie: Acestea zice Cel Care
are dabia ascuţită de amîndouă părţile".
T^&lcriTe:
`=ergaT~ş€~+~ţî`lcui.eş_te:digşHăr~ţig]g>e..a«J±ain±g!*or.9~9Ţ_P.`_P~T?`P.._`?dică
ce--__ `
iar corn
idblilbr^;`'~Însă- c el Cre-
diHăiijşiâ'b`ffiric--r`ăffidăi*%.ăi%@i€--6loi`-S'Î-riFlări`d-aţi.=`-iar-Lsăbi'e,cudouătăi-
â:-:-ip-âş:3--E:Ţ€i6tfctFrveîdpitriuclioF;r-?ap;gh:%liiei,e33:âiia.ii?-#g:_Îg:id:o_u;ă#
şi răspunsul Judecătorului icel neîmb'Iînzit Împotriva păgînilor.
VeTset: 13
„Ştiu unde sălăşluieşti, unde este scaunul satanei, şi ţii numele
Meu şi n-ai tăgăduit credinţa Mea,. În zilele lui Antipa, martorul
Meu cel credincios, care a fost ucis la voi, unde locuieşte satana".
Tî]cuiTe:
Adică şi atunci ai ţinut numele meu cînd am omorît pe Anti-
pa'. Antipa a fost un ucenic din Pergam, foarte viteaz, de care
face acum evanghelistul pomenire, spre a ne arăta patimile luî
şi tirania celor amăgiţi.
VeTset: 14
„Dar am Împotriva ta cîteva lucruri, că ai acolo pe uniî care
ţin Învăţătura lui Balaam, cel care Învăţa pe Balac să pună piatră
•de poticneală înaintea ffilor lui lsrael, ca' să mănînce caffm©` jert-
ffită idolilor şi să se dea desfFînării".
#`ţ
 TîlcutTe ..
• Valaam Văzînd că nu-i poate blestema pe fiii lui lsrail, că Dum-
nezeu ÎI Învăţa să-i binecuvin.teze, a iînvăţat pe Ba.1ac să puie fet®
frumoase În pi.eajma jidovilor şi aşa iubindu-le evreii le-au nuat.
de femei şi prin aceste femei s-au închinat idolilor.
VeTset: .15
„Astfel ai şi tu de cei care asemenea ţin Învăţătura niconaiţiL
lor",
TîtcukTe :
Două păcate şi-au agonisit se vede aici: unul că erau mulţî
greci acolo, altul că şi din cei sihguri numiţi credincioşi, erau care`
făceau faptele cele de ruşine ale nicolaiţilor, semănînd neghina.
prin 8rîu.
Pentru aceia şi de Valaam am făcut pomenire, zicînd că aşa
1-a Învăţat Balaam pe Balac. Aici îl arată pe Valaam cel nevăzutS;
adică pe diavolul, căci în cel văzut l-a Învăţat pe Balac să pună
sminteală israiliteriilor: curvia şi slujirea la idoli. Căci cu dulcea-.
ţa aceasta jertfind lui Beelf egor, idolul moabitenilor, la car© s-au
Închinat şi israilitenii, care au luat fetele moabitenilor şi cuţ
aceasta s-au prăpădit.
Vers'st: 16
„Pocăieşte-te, deci, iar de nu, vin la tine curînd şi voi face
Cu ei război, cu sabia gurii Me|e6C. ,
Tî,lcui,Te..
'
Aici îşi aratiu` iubirea faţă de om Dumnezeu. Că m cu tine
zice, ci cu aceia voi l'acc război, care sînt bolnavi fără de leac® `
VeTset;: 17
„Cine ai.e urechi să audzui ceea ce Duhul zice Bisericilor: Birui-
torului îi voi da din mana cea ascunsă şi-i voi da lui o pietricică
âlebcătşpiEi:ÎiE-âJ::rf`f:ică-S<Criş un nume nou, Pe Care nimeni nu-l ştie?
` .3-=--r-= - =-ş
Tîlcwire :
caţţM=:gaigşgFâ::::::=:;;âffifiŢr#,âpăfvşiieţs`fa-CfeăaB-u?teLŢaeâîîi#ago.##,
âîăŢăŢ=iB3gfLE;hăătîă;îi]â cele-V~ii`t®airg€ăfg~ Se .VOF
pogorî -din-cer,
din cer, .de iîffiL;iririfelEriri-;-rirîffiffli
.de-rimde vine la-rris`aliffiffl'-cel ceresc şi cei ce .vor
birui pe ,diavolu`1 vor lua o piatră albă. (biruitoare Întru curăţenie}2
şi se vor Învrednici părţii celei de-a Ldreapta. Li se dă un nume
_,----r.-ri-y*_
24
mou care nu se ştie În viaţa cea de acum, pentru că omul n-i` Vii/,ii!
•şi urechea n-a auzit şi mintea m-a curioscut bunătăţile cole` viit()iiĂ'tî
:şi nici acel i}ume pe care-l vor moşteni sfinţii.
CELE CE LE-A SCRIS ÎNGERULUI BISERICII
DIN TIATIRA
Verset: 18
„Har îngerului Bisericii din Tiatira scrie-i: Acestea zice Fiul luî
Dumnezeu, ai Cărui ochi sînt ca para focului şi picioarele aseme-
mea aramei strălucitoaFe".
•TîlcriTe :
I-a zis de învă ăie±aL±2QhflQ| _~Lîr_ăLfln±_.±+=P_Îpîe_q_Ţe_PJiŢP=r__şi_9`_Ţ-
or.Iai,_.pîţ;_i.9gŢ~gl_g__.şL_ara_ma__îp~€_h_iriŢHŢ_iŢ6Fţ:iriiiţ.5ăifia
Fe±eâL:pîgă_ţ2ÎÎ
IgîEŢgs;i#şp=ăh|afirigF-:ş:ă-_-căihg-iî:Îă6ăî-;iâŢift:6:ri_iî__.:M:iăă;ă:ŢÎ:a:;gEj_Îîti.i:::
miriî, pentru că aceasta ca ceea ce este Învăpăiată cu Duhul cel
•dumnezeiesc, de cunoştinţele omeneşti nu poate fii ajunsă.
VeTsetete: 19, 20
„Ştiu faptele tale şi dragostea şi credinţa şi slujirea şi răbda-
q.ea ta şi ştiu că faptele tale cele de pe ui.mă sînt mai multe decît
ce]e dintîi. Dar am Împotriva ta faptul că laşi pe femeia `Izabela,
care se zice pe sine piorociţă, de Învaţă şi amăgeşte pe robii Mei,
€a să facă desfrînări şi să mănînce cele jertfite idolilor".
'` T^®lcuire..
p,ecE3#ief-Îi-Ic&a:ba9-gaî-;-i=::-E-Ed-i:-dfrirţ9-%#rig-iâ*|::.ieA?iicicâir::3:ăcşui
EemeiEe slujitorilqr de idoli şi -prin dragostea`Ior mîncau şi j6rtfe
adoleşti.
Ştiu faritele tale, pentru că şi primesc cucernicia voastră şi
ffăbfflaFea În loc de credinţă şi de slujbă. înţelea`ptă, însă pe drept
vă Învinuiesc şi vă hulesc, că lăsaţi eresul nicolaiţilor (numit aici
Ezabela, pentru faptele lor cele r®le şi pentru .credinţa cea rea)
de îmdrăzneşte atîta, Încît le dă robilor ,mei smimteală din cauza
simp.lîtăţii minţii şi-i trage pe aceştia `Ia je±tfele ce le aduc idolilor
dQ, care nu de mult s-au lepădat. Pe aceasta trebuie s-o biruiţi cu
Înţ9Hepciune, că ea prin făţămicie se zice pe sine prorociţă Îndem-
mată ffind de diavolul.
2,ţ

VeTset.ele: 21, 22
„Şi i~am dat timp să se pocăiască şi nu voieşte să se pocăiască
dc dcsfrînai.ea ei. Ia€ă, o arunc pe ea bolnawui În pat şi pe cei car®
se des.t'i.înează .cu ea, În mare strîmtoi`ai.o, dacă nu se vor pocăi d®
ral,tele lol.".
Tî;lcwrie :
Şi i-am dat vreme, ei.eziii loi` #ice cea vicleană a luat vreme d®
pocăinţă, dai. mu s-au p"`t€`t bine În aceasta. Iată o voi aruncaL
g:r:îeîg]_3^îaeţh,eşat#:,:;`tîţ;îo#tcŢÎ:;nsîE:#E:u:ă3;:gprg#seîg::gp%şînntţFă:
Vei.`seteta.' 'a:}, î24, 25
„Si po :riii ei €u moarte Îi voi u€ide şi vor cunoaşte toate Bise~
L'icilo ciyi lilu sînt Cel Care cercetez rărunchii şi imimile şi voi da.
v()uf` 1:iccLUL.L.uia, după fâptele voastre; IaE vouă şi celorlalţi din Tia~
*ii.i` {}îţi mu au Învăţătura aceasta, ca unii care n-au cunoscut adîn~
cui'ile satamei, după cum spun ei, vă zic: Nu pun peste voi altă
gi.eutate; Însă ceea ce aveţi, ţineţi pînă voi veni".
T^bEcuire..
Şi pe fiii ei îi va omorî pe cei ce s-au §tricat cu ea şi au rătăcit
de la Dumnezeu, de nu se vor pocăi şi să vină la Dumnezeu. Cîţă
n-au Învăţătura aceasta, acestea le vorbeşte către ereticii cei în-
şelaţi şi către cei ce Îi Înşală pe alţii şi către cei simpli. De vreme'
ce nu puteţi sta Împoti.iva unor vicleni ca aceştia şi scornitori der
vorbe stricarea moravurilor, ca şi cum nu aţi şti adîncul satanii.
VerseteLe: 26, 27
„Şi celui ce biruieşte şi celui care păzeşte pînă la capăt faptele
Mele,..îi voi da lui stăpînire peste neamuri; Şi le va păstori pe el®
cu toia.g de fier şi ca pe vasele olarului le va sfărîma, piecupi şfi
Eu am luat putere de la Tatăl Meu".
TîlcwĂTe ..
Nu caut de la voi război, ci să păziţi Învăţătura care aţi luat-o`
pînă cînd vă voi lua pe voi de aici. Îi voi da putere celui ce fac®
lucrurile Mele, îi voÎ da putere peste ei (Mt. 25), sau peste 10 cew
tăţi, pre€um sLa zis în Evamghelie Qic. 19), Prin aceasta arată
judecata celor mecredimcioşi, În care cei Înşelaţi fiind păscuţi ca
cu un toiag vor fi zdrobiţi şi cei credincioşi îi vor judeca, precum
a zis Domnul: Bărbaţii Niniviteni se vor scula (Mt. 12) şi vor ju-
Îdne,Ceîeggap=::râc|eusâ:ăacî:tîpzui|cuei'dşiEFti-â:=nlit;3:eş:e±g,=-T-9t-ă"eu'-Ş'@-`
----. ~ --`-=_=iT_-_.i__ --.- '^-`
20
Versetele.. 28, 29
„Şi-i voi da lui 'steaua cea de dimineaţă. Cine are ureclii 8#
audă ceea ce Duhul zice Bisericilor".
Tî,lcuire.'
idi-ntîi-;=`aF Soarelui lyî`eptăţii;c`P~ffi+fi iăsăritul cel dintîi inţeleg® Iegea
weche; Îar prin cel de-al doilea Legea Nouă. Iar llie al răsăritului
`celui de al doilea, se Înţelege` ca Mergătorul Înainte cu care cre-
deau că vor avea parte cei ce-l biruiesc pe diavolul. PentFu că şi
pe Hristos leu .din luda ''din Sci.iptură ÎI Înţelegem şi pe Anti-
firist leu din Vasam. Se Înţelege şi i'ăsăritul zilei €elei viitoare În
oare se va acoperi Întunericul vieţii celei de acum. Şi Îngerul cel
ce a vestit aceasta se Înţelege ca răsărit pentru că va merge Înain-
ftea Soarelui Dreptăţii, Care li se va arăta rsffnţilor şi se va risipi
megura vieţii de acum, cu ale cărui raze să ne luminăm cu.bună-
woirea Tatălui şi a Duhului Sfînt, căruia se Cuvine mărirea, În
weci. Anrin.
CapElolul 3
CELE CE S-AU SCRIS CĂTRE ÎNGERUL
BISERICII DIN SARDES
Verset: 1
',Iar îngerului Bisericii din Sai.des scri®-i: Acestea zice Cel
Care are cele şapte duhuri ale lui Dumnezeu şi cele şapte stele:
ştiu faptele tale; că ai nume, că trăieşti, daF eşti mort".
T^tlcuiTe:
Şapte stele, şapte Îngeri dumnşzeieşti am zis că sînt sau celo
şepte duhuri sînt lucrurîle Duhului de viaţă făcătoi., care amîm-
două sînt În mîinile lui lisus Hristos. Şi mai ara.6ă, ică un stăpîn
'îi ţine şi dă şi Duhul ca €el ce este de o fiimţă şi ceai'tă biserica,
căci ai.e un nume gol fără de credinţă vie şi este moai.tă de ffapto
bune.
27
 VeTseţ: 2 .
„`Priveghiază şi Întăreşte ce a mai rămas şi ei:a să moară. Căcî
n-am găsit faptele tale depline înaintea Dumnezeului Meu".
TîlcwiTe ..
Pi.iveghiază, ]eapădă somnul lenii şi mădulările tale ce vor să.
piară pi.in necredinţă le Întăreşte. Pentru. că nu începerea faptelor.
bune încununează pe ,lucrător, ci plinirea lor. Deci ,adu-ţi aminte
cum ai luat şi.auzit, şi învăţăturile cele de la Apostoli luate le pă-
zeşte şi te pocăieşte de lenea ta.
VeTset.. 3
\,
„Drept aceea adu-ţi aminte cum ai primit şi ai auzit şi păs-
trează şi te `pocăieşte. Iar de nu vei priveghia, voi veni ca un fur
şi nu vei şti În care ceas voi veni asupra ta".
TîLcuire :
Voi veni ca un fur, adevăi.at este de vreme ce nu ştim nici-
unul cînd va veni mo`artea fiecăruia sau sfîrşitul veacului cel de
obşte`al tuturor. Pentru cei pregătiţi venirea le este odihnă de os~
teneală, iar pemtrţi eei negata este fŢir; arătînd aici moartea suF
fletului.
VeTset: 4
„Dar ai cîţiva oameni în Sardes, care nu şi-au mînjit hainele
lor, ci ei vor umbla cu Mine Îmbrăcaţi În veşminte albe, căci vred-
nici sînt„.
. T^&1cui,Te :
Puţini sînt care nu şi-au întinat hainele lorr, zice că mai.e bine
este că nu şi-au Întinat hainele cele sufleteşti cu fapte spuTcate>
aceştia ce mu şi-au Întinat hainele se vor îmbrăca În hainele lu-
mimate În viaţa ce va să. fie fiindcă şi-au.păzit curăţia neîntimatăo
V`eTset;eLe: 5, 6 i rea vicleamtţlui şi nu caut cele ce sînt peste putinţă.
„Cel ce biruieşte va fi Îmbi.ăcat astfel În veşminte albe şi m
voi şterge deloc numele lui din cartea vieţii şi voi mărturisi nu-
mele lui Înaimtea Părintequi Meu şi ânaintea Qîngerilor Lui. Cine
are urechi să amdă ceea ce Duhul zice Bisefficilor".-
Tî;1cwkTe :
Cel ce biruieşte se va Îmbrăca În hainele bunătăţii Sale şi va
sti.ăluci ca soare.le. (Mt.. 13). Şi numele lui În .caE?tea viilor va fă
ncştei.s (Daniil, 12) şi va fi mărtuFisit de Mine Înaintea PărinteJ
28
lui <Meti' şi.~a puterilor Îngereşti ca şi biruitorii muconici i}i`(`iimii
spune Evanghelia : j,Drepţii vor străluci ca soarele".
Cele ce s-au scris Îngerului Bisericii din Filadelfia.
Versst: '7
Iar Îngerului Biseri€ii din Filadelfia scrie-i: Acestea zice CoÎ
Sfînt, Cel Adevărat, Cel Care are cheia lui David, Cel Cai.e des-
chide, şi nimeni nu va Închide, şi Închide şi nimeni nu va des-
chide".
.. TîtcuiTe:
Cheia lui David, Împărăţia lui s-a numit, a-l stăpîni este sem-
nul acesta, cheia iarăşi a cărţii.ipsalmilor este şi a toată prorocia.'
să descuie, pe cea dintîi o ia după omenii.e, iar pe a doua după
Dumnezeire pe cea fără de Început. În alte scrieri vechi zi6e, În loc
de cheia lui David, cheia iadului, s-a arătat puterea lui Hristos
peste viaţă şi peste moarte. Prin cheia iadului s-a arătat puterea`
\Iui lisus Hristos peste viaţă şi peste moarte. Iai sfînt şi adevărat,
numai Dumnezeu este Adevărul şi Sfinţ.enia în fiînţă.
VeTset.. 8
„Ştiu faptele
`care.nimeni `nutale:
poateiată,
s-o am lăsat Înaintea
Închidă, ta oai
fiindcă, deşi uşă deschisă,
putere mică,pe'
tu
ai păzit .cuvîntŢil Meu şi nu ai tăgăduit numele Meu".
T^blcuiffe:
scriF6şă|qăe=-C:i=ă---JFopăF-=Î--âăpcraQt#eYăăş:-găg3ÎăîndvaăîtiăiTaŢr±:-gîricDriendi#;
pentru care îi zice ei, ştiu faptele tale, adică, le primesc, `pi.ecum
i-a zis .şi lui Moise: Ştiu-te pe tine mai bine decît pe toţi şi uşa
Înaintea ta a propovăduirii Învăţăturilor o am deschisă, pe care
nu pot s-o Închidă ispitele, pentru că şi cu ceea ce am Înaintea
mea, adică faptele bume şi credinţa mă Îndostulează spre Înfrîna-
Verset: 9
„Iată, Îţi dau din sinagoga satanei, dintre cei care se zic pe sine
că sînt ludei şi nu sînt, ci mint: iată, Îi voi face să vină să se În-
chine Înaintea picioarelor tale şi vor cunoaşte că te-am iubit".
T^îlcuiTe..
Iatăuţi dau ţie dîn adunarea satanei, zice, vei avea plata măr-
turisirii mumelui Meu, Întoarcerea jidovilor şi pocăinţa, care voi.
29,
flcădea la picioarele tale. Întoarcerea la Mine şi lumînare de la TMine
cerînd şi fiind jidovi întru ascunsul inimii iar nu la arătare. ţii În veacul cel viitor. Iar cînd spune: numele Dumnezeului Moii,
după omenire vorbeşte lisus Hristos despr,e Tatăl, căci cu ti.up .Iivim\
VeTsetele: 10, 11 de schimbar6 pentru noi s-a făcut. Iar lerusalimul cel ceresc so vn
pogoL.Î, Înţelege că de la Îngeri s-a pornit cunoaşterea lui Dumncm
„Pentru că ai păzit cuvîntul răbdării Mele,` şi Eu te voi păzi zeu şi pînă la noi a ajuns şi aşa ne unim cu alţii, Îngerii cu oameu
pe tine de ceasul ispitei ce va să vină peste toatătlumea, ca să În- nii Întru' cunoaşterea lui Dumnezeu, prin Hristos capul nostru..
cerce pe cei ice locuiesc pe pămînt. Vin curînd; ţine ce ai, ca ni-
meni să nu ia cununa ta". VeTget: 13
Tîlcw%re :
„Cine are m.echi să audă, ceea ce DuhuE zice Bisericilor".
Ceasul ispitei sau goana ce are să fie foarte mare asupra creş-
tinilor, fără întîrziere de la păgîni va veri, adică de la Romani, Tîlcuire..
de care făgăduieşte că-l va izbăvi. Sau pornirea lui Antihrist, Ca să dobîndim şi noi această ureche, să ne rugăm.
rcare va fi În toată lumea la sîîrşitul veacului asupra credincioşi-
1or o arată aici. Din care se făgăduieşte să-i scape pe cei ce-i vor
•urma lui Hristos şi pe cei ce vor suporta ispita Îi va dezlega ca CELE CE S-AU SCRIS fiNGERULUI
dsă nu fie ispitiţi Peste puteriie ior. BHSERICII D" LAODICEEA
'lea,Şiimediat
bine zice, voi24)
(Mt. veni curînd, că
Dumnezeu va după necazul
veni (Mc. 13).din zileleaceia
Pentru ace-
VeTset : ` 14
îndeamnă la păstrarea comorii credinţei pentru ca să nu.-şi piardă
pcineva cununa răbdării. „Iar îngerului Bisericii din Laodiceea scrie-i: Acestea zi@e Cep
Care este Amin, martorul cel credincios şi adevărat, Începutul
Verse±: 12 zidirii lui Dumnezeu".
„Pe cel ce biruieşte îl voi face stîlp în templul 'Dumnezeului Tîlcuire :
Meu
_Meu şi afară nu va niai ieşi şi voi scrie pe el numele Dumnezeului
şi numele cetăţii Dumnezeului Meu - al noului lerusalim, princ%rgdsîenacŢ03,ăTăga%;g6:.Î~Şăragg]ÎunîgîE_:î~§î6%`dşîvă:::ăaşâasî®ăt]Î:şg:3ştaec.eşj:
care s'e pogoa*,ă din `cer, de la Dumnezeul Meu - şi numele Meu este adevărul cel din ffinţă, Îmepătura făpturii, ca Cel ce stăpî~
'cel nou", neşte făpturile, că Începutul făpturii este cauza cea Începătoare şi:
Tîlcuîre : pefăcută.
• VeTset: 15, 16
Cu adevărat
•.Dumnezeu, că zice că pe cel
biruitorul biruitor
puterilor Îl vapotrivnice,
celor face stîlp bisericii lui
stîlp şi întă-
rire q Cor.) bisericii se pune, căci îl are de temelie neclintită pe „Ştiq făptele tale, că nu` eşti`nici rece, nici fierbinte. 0, de aî
`Hristos. fi rece sau fierbinte! Astfel,` fiindcă eşti căldicel, nici fierbinte.
nicî rece - am să te vărs din gura Mea".
Hristos -cu`-nume nou`-2 se va proslăvi în sfinţi, Înş_ă~__p^HmQ|e_nou
.ati.eţăkg.ă;ÎÎ;o_s;Î3_Î.t~%upLŢ%3]±e_ădîe=^E_%%t:3Înpdeccraerdeînnţ:Ţ:FHurţ]st%:.nceă Tî,lcwfte :

nici credincioşii cei dimtîi nu se chemau creştinig ci numai ucenici,
~iar înmulţindu-se s-au numit creştini de llristos întîi în ,Antiohia
(Fapte, 11), şi aşa numai ci.eştinii cunosc numele lui llristos pen-
'1ru ci.edinţa lor.
Şi voi scrie pe Dînsul num®le Dumnezeului Meu şi în inimă,
'/ice, a Stăpînului acestuia, voi scrie cunoaştei.ea numelui lui Dum-
nezeu şi al lerusalimului celui de sus, ca să vadă frumuseţile cele
(lin ®1, cu ochi sufleteşti. Şi numele Meu nou îl vor cunoaşte sfin-
MIE
Şi atunci cînd faptele' bune nu sînt desăvîrşite nu trebuie să^
deznădăjduiască omul, numai de are credinţă dreaptă, că prin cre~
dinţa cea dreaptă primeşte Dumnezeu şi nedesăvîrşirea faptelor»
precum de curveşte cineva cu o fată şi apoi o ia de soţie, se soco~h
teşte căsătorie, iar cel de-abia cald În credinţă şi cu credinţă mij-.
Iocie, tot lepădat este căci şi crede Şi nu crede.
Şi Sfîntul Grigorie de Nazianz zice: trebuie' să fii desăvi^rşit`
ori rece ori cald şi adevărat este pentru cel rece şi care n-a gustat.
credinţa cea caldă, de multe ori va fi Întru nădejde s® dobîn~

31`,
ţ
{1o{i"fi i]e ®a (ci`edinţ{`). Xi`i. col ci`ld, c€ii`t` s-ii înciu`17,it pi.in` Sfintul
l!{)to%, cu Duhul Şi i` i.ătăcit din lono, mai i)o urmă şi-a tăiat nă-
{l®:itloa de mîntuii.e, nesocotind credinţa cea primită mai dinainte,
ponti.u că mijlocirea faptelor nu este să fii Întru deznădăjduire ca
Şi nunta cea după lege, mijlocitoare fiind curviei şi fecioriei nu
®stc lepădată. Iar în credinţă starea mijlocie nici cald nici i.ece,
€i căldicel, nu este de nici un folos ci este de lepădat.
VeTset: 17
„Fiindcă tu zici: Sînt bogat şi m-am îmbogăţit şi de nimic
•n~am nevoie! Şi nu ştii că tu eşti ticălos şi vrednic de plîms, şi să-
rac şi orb şi gol!"
TîLcukTe :
Pentru că în ce chip zice apa Încropită (stricată) aduce moarte
vcelor ce-o beau, aşa şi eu pe tine ca pe o mîncare urîtă vreau să
•`te vărs, cu cuvîntul gurii Mele\1a munca cea de veci.
De vreme ce spinii bogăţiei tale acoperind sămînţa dumneze-
iescului cuvînt, sărăcia ta În cele duhovniceş€i tu n-o cunoşti şi
•orbirea ochilor minţii tale n-o pricepi şi nu vezi nici lipsa faptelor
bune.
Verset: 18
„Te sfătuiesc să cumperi de la Mine aur lămurit În foc, ca să
~te Îmbdgăţeşti, şi veşminte albe ca să te Îmbraci şi să nu se dea
pe faţă ruşinea goliciunii tale, şi alifie de ochi, ca să-ţi ungi ochii
•şi să vezi„
Tîlcrire : ,
Alifia este o unsoare care se pune la durerea de ochi. Dacă
vrei să te Îmbogăţeşti Îţi dau sfat, zice, să cîştigi de la Mine cel ce
^imbogăţesc cu gîndul arzător şi cu inimă voioasă, cu aur În foc lăH
murit, adică cuvîntul Învăţăturii, pentru care vei avea. în inimă
comoară nefurată, cu care-ţi vei acoperi goliciunea care vine din
_păcat.
Aur lămuiit este cuvîntul învăţăturii şi al Înţelepciunii de sus.
Cu alifie săLţi ungi ochii tăi, adică cu neagoniseală multă, că de
vreme ce darurile orbesc ochii celor ce văd, iar aceasta este ivedere
•neprimitoare de daruri, alifia şi darul Duhului Sîîn6 o arată cu
care ungîndu-se omul Îşi luminează ochii minţii şi vede` cşŢe veş-
•nice şi nu cele vremelnice.
VeTset: 19
„Eu pe cîţi îi iubesc îi mustru şi îi pedeps®se; sîrguieşte dar şi
to pdcăieştef
#:3
Tîlcu*re..
Eu pe cîţi Îi iubesc Îi mustiu şi-i cert. .0, Milostivii'oâ` m X}timH
nezeu, cu cîtă bu.nătate a amestecat-o certarea.
Verset.. 20
„Iată; stau la uşă Şi bat; de va auzi cineva glasul lvm şî v]i
deschide uşa, voi intra la el şi .voi cină cu el şi el cu Mino".
. Tîlcw+Te..
Iată, am venit la uşă şi bat, Întîlnirea cu Mine nu este foi.|,ativ`,
În uşa inimii bat şi cu care Îmi vă deschide Mă voi veseli cu ol
Împreună pentru mîntuiffea lui. Mîntuirea este ospăţul şi cina coii
aleasă. Mă voi ospăta cu cele ce se ospătează ei şi va fugi foamo.i
de a auzi cuvîntul lui Dumnezeu şi va dispare întunericul Înşe-
Iării.
VeTsetele.. 21, 22
„Celui care biruieşte îi voi da să şadă cu Mine pe scaunul Meu,
precum şi Eu am biruit şi am Şezut cu Tatăl Meu pe scaunul Lui.
Cine are urechi de auzit să audă .ceea ce Duhul zice Bisericilor".
T^Qlcwtie.. .
Prin scaun, numeşte, Împărăţia şi odihna veacului viitor. Cei
c.e au birriit pe vrăjmaşul se vor proslăvi şi vor împărăţi cu Mine.
Precum şi Eu am biruit, Hris.tos spune că a biruit-,că a luat Îm-
părăţia ca om, nu după Dumnezeire, că după Dumnezeire este
-d5UTffiţăffl Ce este Veşnlc, omenire s-a zis, după lual
rea trupului că Dumnezeu Cuvîntul n-a cîştigat Împărăţia, `că
aceasta este de o fiinţă [cu El, ci după biurinţă este dar de vitejie
prin trup. Că spune Hristos că de n-ar fi fost aceasta n-ar fi pu-
tut-o Împărtăşi şi altora şi după loan Evanghelistul Şi fiul tune-
tului, a dăruit-o aceasta din plinătatea Sa tuturor sfinţilor, de aici
le-a făgăduit şi Sfinţilor Apostoli că vor şedea pe douăsprezece
scaune pentru a judeca ,.pe cele douăsprezece seminţii ale lui ls-
rael. Dumnezeirea duDă___fiintă este neîmnărt,ă,qitnarf] Îar d"nă
±=±ZP_gste Împărtăşitoare, prin care spune că se va sui la cer
Ţ_fi_riH-
~.ăi6TastamuTi= riFPŢîiiî Dumnezeire că duDă
vreme ce pentru noi
s-a racut om, Uumnezeu ±im~dŢilffiîp-ăffat mai
fi;~DfiffiLriţăe-fi`Tiffi-dŢffîHîj-ăFat maiÎnainte de veci
Înainte -de veci şişi
s-au făcut părtaş tuturor celor ale noastre, afară de păcat şi i-a
făcut pe toţi ai săi` biruitori asupra diavolului, pe cît puteau să
Înţeleagă oamenii. De unde norul l-a făcrit căruţă, ridicării Salo
la cer cînd s-a Înălţat. Spune prin Apostoli că şi sfinţii vor fi riviH
,..,,
f ~ T€Zct.ţrea Apoca}tpseS
##
)!1|1 (l(î »(}i!|, În ÎxiLîmi)i"u'oa Lui, cînd ai.e să vie ca Judecătorul
Mi li'i\t-.ilLi»`m,, ,qt!V`i)Îii al făpturii şi le va da sfinţilor să-i judece pe
iiţii (i() LĂ.ii« do|`iuiimat pe ei şi pe cei €e au călcat slujba cea dumne-
#tiii`,ii'#,{`(1ovăratăşi[ericită._CLăşp±Ţ~~p_e_Ap±,P.a_v_ekŢ,Nu*iţi]3ămai
.î,Îu#c"`.ulqî;--3i#.§ff-â##i±;ăăipri*oa%-gîî-iîn:ă-#±-â-r.#un#iLApv:nE|u.:
im milostiv şi făcător de bine, pururea Împlinind cuvîmtul lui
Solomon cel insuflat de Dumnezeu".În toată vremea să fie hainele
tale albe, neîntinate cu faptele rele" ca aşa ca nişte mirese ffind
ÎFaŢ:Feoabikeis|uufi::e::|:?afsătrrăe,dseă=e.:rut:eşŢapî#Siă::t:|euFiituei,ius3iţ5
cîştigarea împreună a bunătăţilor cereşti (unindu-ne cu dînşii
prin bunătăţi), pe care le vom dobîndi În singur Hristos Dumne-
zeul nostru, dătătorul acestor bunătăţi, cu Carele împreună cu
Tatăl lui mărire, cinste şi Închinăciune şi Duhului Jcelui Întru tot
sfînt, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.!
Capilo[ul 4 3 din legea Nouă. Poate fi aceasta, sau mai ales trebuie să Înţele-
Vetset: 1
„După acestea, m-am uitat şi iată o uşă era deschisă În cer şÎ
glasul cel dintîi- glasul ca de trîmbiţă, pe care l-am auzit vorbind
cu mine, mi-a zis: Sui.e-te aici şi Îti voi arăta cele ce trebuie să fie
după acestea".
TîEcwbTe ..
tainelor
`p_uffip#:g-':9aa.:gEÎ-iiteî.:Îâfptnrîăză
•iŢs=cL6par=it:iări;r-s=riîis='ă``:-'';`,âsuie-te aic'i"-, 5ste ca să-l depărteze de cel.e
pămînteşti cu totul şi gîndul celui ce aude să fie În cer.
VeTse±ele: 2, 3
„Îmdată am fost în duh; şi iată, um tron era în cer şi pe tron
şedea Cineva. Şi Cel Care şed®a semăna la vedeL.e ca piatra de
iaspis şi ,de sardiu, iar de jur Împrejur" tronului era un curcubeu,
cu Înfăţişarea smaraldului".
Tî,lcwrie :
Am fost Întru Duhul, glas a zis şi cu Duhul fiind scris, În
mimtelmi am văzut scaun prin care se Închipuie odihna lui Dum-
nezeu Întru sfinţi, că În ei se odihneşte Dumnezeu ca pe un scaun.
De vreme ce aici îl arată pe Tatăl văzut, nu-L arată pe El cu chip
ti.upesc ca pe Fiul în vederea cea dintîi, ci-L Închipuieşte pe El
34
ăiăăzăasf::emaă|#BuuEeetzâle,,ş3'3egâu.=pee;.t:a;e#rîaml;arsă'ă:|,t|ÎI(î|Ht„,;:::
fl'offi€â-Tcl`ă~de~-`a` pu`rurea--,'şi`'purta-rea--de`viaţă Şi darea de l'i],'(uifl
a ±irii .lui Dumnez@u, pentru că verde este toată seriinţia, iai. pL'i»
aceasta şi Înfricoşătoare celor potrivnicî, că se spune că sai`diul
este Înfricoşat fiarelor şi nă'luciri`lor (Pliniu, Cartea 39, cap. 19).
Sardiul este şi de leac, lecuind pe cei ce iau doctorie sufleteasciui,
€ă zice marele Epifamie că această piatră vindecă umflăturile Şi
rănile făcute de sabie, dacă se face unsoare şi se unge cu ea.
Curcubeul cel asemenea cu smaraldul ne arată Înflorirea cea felu-
rită În bunătăţi pe care o aţi cetele cereşti.
VeTset: 4
„şi douăzeci şi patru de scaune îhcomjurau tronul şi pe scaune
două zeci şi paţru de bătrîni, Şezînd Îmbrăcaţi În haine albe şi pur-
tînd pe capetele lor cununi de aur".
Tîlcui,Te :
Prin c®i douăzeci şi p%tru de bătrîni, cineva mai Înainite de noi
a spus să fi fost Abel şi alţi douăzeci de părinţ.i din legea veche şi
gem `pe cei înfrumuseţaţî cu fapte şi cu cuvîntul, care sînt arătaţi
prin 24 de litere greceşti. Cei temători de Dumnezeu sînt desem-
naţi prin 24 de litere greceşti, care sînt datori să le citească şi să
facă 'cele scrise Şi aşa `Vor şedea pe scaune. Mie mi se pare mai lu-
minat că prin 12 bătrîni sînt arătaţi cei ce au strălucit în Legea
Veche, iar prin ceilalţi 12, cei aleşi din Legea Nouă, că la evrei
Sîentten]î?(PMatt.rîiagr)îîiaŢaîînE::îeapecsetaeri3u%eî2mxrpîo§iosiîn:uciau:tîşctîer#ă:
În locul celor 12 patriarhi ai legii vechi, cărora (Apostolilor) pen-
tru puterea şi înţelepciunea lor cea mare le-a făgăduit lisus Hris-
tos că vor şedea pe 12 scaune să judece pe evrei. Hainele lor albe
sînt chipul vieţii lor luminate şi al prăznuirii celei neîncetate şi
a veseliei pe care o vor dobîndi sfinţii. Cunumile cele de aur, În-
chipuiesc biruinţa pe care au făcut-o prin luptă împotriva vicle~
nilor draci.
VeTset: 5
„Şi din tron ieşeau fulgere şi glasuri Şi tunete; şi şapte făclii
de foc ardeau Înaintea tronului, care sînt cele şapte duhuri ale lui
Dumnezeu".
T^&1criTe:
Sf. Ambrozie prin tunete şi fulgere înţelege minunile ce le~a
lucrat Dumnezeu prin Sfinţii Apostoli şi prin alţi Învăţători. Şî
muncile le Înţelege ce le vor lua cei neascultători.
S,
Ţ!Lr,
 !Ţl tli` !tlt*l )ii'lm Lrii()i`r/fil şi pL.in înfricoşarea lui Dumnezeu, Dum-
iM`#iiii itm|vi i"L]|,{Ui "Vibd{u.e şi milostivire spre cei vredmici. Că atît
liiiMiliil t'Îl, Hl l'ulLrei.ul, nu groază, ci dulceaţă şi lumimare pun aici,
]Miiili.ii r« lwmînează ochii minţii, iar aici cuprind urechile ceEe
thili(i"i{!eşti Şi le Îndulcesc auzul. Prim şapte duhuri ale lui Dum-
xm#()u, cum a spus lrineu, putem să Înţelegem şapte Îngeri car®
vînt mai aleşi decît ceilalţi, sau lucrurile Duhului celui de viaţă
f:Uicător, de care vorbeşte lsaia, acestea amîndouă sînt adevărate®
VeTset: 6
„Şi înaintea tronului, ca o mare de sticlă, asemenea cu crista-
lul" L fost la Început.
Tîlcu+re :
Prin marea cea ``de sticlă, |arată ,mulţimea cea curată şi neînti-
•nată a isfintelor puteri cereşti, la fel \.arată !şi netulburarea, adică
liniştea vieţii celei viitoare. Unii au spus că prin aceasta se arată
dosurile cerului cele acoperite de ape, după psalmist, de care noi
nu ne putem apropia. Însă de li s-a părut unora marea cea văzută
În chipul cristalului a fi firea cerurilor, dar trebuie să socotim că
şi de se Închipuieşte fiinţa pardoselii, este aceia pe care curg ceru-
rile, care are strălucire şi lumină. Nu putem şti mai mult, ispiti-
rea prea mare este lucru de rîs.
VeTset: 6
„Iar În mijlocul tronului şi Împrejurul tronului patru fiinţe,
pline de ochi, dinainte şi dinapoi."
T^alcriTe..
aceaşsitaîFep:reăŢărusl.a:rno:|u::ÎÎ:âi:Eui:iian|ţîmp:iănr:tigie|uoicEiu=ngzr::
şi al odihnei.
Verse5: 6
„Şi am văzut şi într-Însul şi împrejurul lui Serafimi".
Tî,lcuiTe :
Frin mulţimea ochilor Înţelegeri vederea lor cu care văd stră-
Iucirea lui Dumnezeu şi dinainte şi dimapoi, penti®u că sînt lumi-
naţi de Dumnezeu cri cunoaşterea celor mai dimainte Şi a celor maî
de pe urmă.
Verse;±.. 7
„Şi fiinţa cea dintîi era asemenea leului, a doua fiinţă aseme-
nea viţelului, a treia fiinţă avea faţă ca de om, a patra ffinţă 6ra
asememea vulturului care zboară".
36
TîLcuL.reS :
Pe aceste fiinţe socotim că le-a văzut; şi Hezechiil, `prin €`c{ţHlţiii
patru se arată sau patru stihii din care este format omul Şi l`i`t!iţH
rea lor şi paza lui Dumnezeu, aşa li s-a părut unora. Sau stiuipîni€i
lui Dumnezeu Peste cele cereşti, pămînteşti, peste cele din mar(ţ
şi peste cele de desubt, sau patru bucăţi cele mai dintîi, sau patru
Evanghelii cum au socotit unii.
Însă leul arată vitejia şi LEvanghelia lui loan (leul duhovni-
cesc, Ioaiîî;Fîj-=b`f.6cum zice lrineu, pentru Închipuirea hpărăţiei
lui Hristos celei mai dinainte de veci, că a vestit că Cuvîntul a
Iar vi`ţel-ul,.,ca_<cele ce se Îndestulează În osteneHle sale (duhov-
nicescul viţel, Luca) dreptatea şi Evanghelia Lucăi o arată, ca
cel ce a vorbit despre .neamul lui Hristos după lege şi despre
preoţie.
Vul±ujrtal,`±c`urăţia (vultur duhovnicesc, Marcu) că se mărturi-
seşte că această pasăre iubeşte curăţia, Evanghelia lui Marcu o
arată,, ca ceea ce este Scurtă şi începe. cu Duhul prorociei.
Iar priQiom_,jLp,ţelepciunea .şi Evan8helia lui Matei, că ea ves-
teşte naşterea, \,lui, Hristos, după fire, iar nu după lege, prin aceste
O , , \, , , + ,--, \
feţe se arată şi isprăvnicia lui Hristos.
Prin leu Îl, arată ca pe un Împărat; prin viţel ca pe un preot Şi
jertfă; prin om ca pe cel ce s-,a făcut om pentru noi: iar prin vul-
tur ca pe cel ce dă Duhul cel de viaţă făcător, care de sus zboară
peste noi. ,.Pf~4Ţî<E,O
VeTsst: 8
„Şi cele patru fiinţe, avînd fiecare din ele cîte şase aripi, sînt
pline de ochi, de jur împrejur şi pe dinăumtffu".
Şi cele patru fiinţe fiecare din ele avea cîte şase aripi, zice
marele Diomisie, pemtru aceasta cu două Îşi acopăr feţeleg cu două
picioarele şi cu cele dinL mi`jloc zboară, arătînd prin aceasta sfiala
acestor fiinţe f aţă de cele mai pr®sus de sine şi de cel® mai adînci
de€ît înţelegerea lor. Pentru 'aceasta se ridică cu cumpenele cele
de mijdoc spr@ strălucirea stăpînirii lui Dumnezeu.
„Şi odihnă nu au, ziua şi noaptea, zicînd: Sfînt, SEîmt, Sffnt,
Domnul Dumnezeu, Atotţiitorul, Cel Care era Şi Cel Care este
şi Cel Care vine".
Tîlcwire :
Adevărat este că sfintele puteri n-au odihnă pentru că el®
aduc cîntarea cea dumnezeiască către Dumnezeirea cea În trei
37
 s*atui.i de sfinţenie (Întreit sfintă). Iar spunînd, Cel ce Era, Cel
ce este şi Cel ce vine, Atotţiitorul, o arată pe Sfinta Trei.me.
VeTsetele: 9, 10
„Iar cînd cele patru fiinţe dădeau slavă, cinste şi mulţumit'ă
Celui Cai.e şade pe tron, Celui Care este viu În vecii vecilor;
Atunci cei douăzeci şi pati.u de bătrîni cădeau Înaintea Celui Care
şedea`pe s®aun şi se.Închinau Celui Care este viu În vecii veci-
lor, ,`şi aruncînd cumunile qor înaintea tronului, ziceau."
Tî,lcwire :
Cădeau cei 24 de bătrîni, prim aceas€a se ai.ată că şi bătrînii de
mai îriainte sînt` părtaşi 'Iă cîntăriile puterilor cereşti şi ei mărtu-
riise;c că de la Dumnezeu au luat putere de bimimţă asupra vrăj-
maşilor sufleteşti.
Vărrset:` 11
„VffQdni.c eşti, Dpamme şi Drimnezeul nostru, să primeşti slava
Şi cinstea şi puterea, căci Tu ai zidit toate lucrurile şi prin voinţa
Ta elş erau şi s-au făcut6f`.
T^&1cwi,Te..
Că Tu, zice, eşti Stăpîne c;uza şi dătătorul biruinţei veşnice şÎ
Ţie de la noi toţî ca de la ,nişte f ăpturi Îţi datorăm mulţumită.
PENTRU CARTEA CEA PECETLUITĂ CU ŞAPTE PECEŢI,
PE CARE NIMENEA DIN FIREA CEA FĂCUTĂ,
N-O POATE DESCHIDE
Capil®Iul 5
VeTset: 1
„Am văzut apoi, În mîna dreaptă a Celui Care şedea pe tron,
o carte s€risă înăumtrH şi pe dinafară pecetluită cu şapte peceţi".
Tî,lcwkTe :
Cartea acea'sta întru tot înţeleaptă, mintea lui Dumnezeu este,
în care după `înţelegerea PsaEmului E00, toţi oamemii sîmt scrişi st
în e? sînt adîncurfie jud®căţii lui Dumnezeu. Partea dinăuntrug
esto peritrri Duhul cel tăinuit din ea, nu se pot lesne îmţelege şi
{.jînt necupHims.e d.e` mîntd..
i!8
Iar partea dinafară, o spune pentru Scriptură, ciu` |ii,Hn{i Hţi
cuprind cele scrise În Scripturi. Cele şapte peceţi Întăi.iroi` («iiţii
dinţa adică) cea adevărată a cărţii şi de nimeni ştiută estc aceastH,
sau socoteala ce Întreabă de§pre adîncurile Duhului lui Dumney*cu,,
pe care nici-o făptură din cele zidite nu poate să le dezlege (În.ţo~
leagă). Iar prin carte se Înţelege şi prorocia, despre care Însuşi
Hristos În Evanghelie zice că sla Împlinit (Lc. 21, 22), iar cele cc
au mai.rămas În ea se vor împlini numai în zil6Ie cele de apoi.
VeTsetele: 2, 3
„Şi am văzut un Înger puternic, care striga cu glas mare: Cine>
este vrednic să deschidă cartea Şi să desfacă peceţile ei? Dar;
nimeni În cer, nici pe pămînt, nici sub pămînt nu putea să des-
chidă cartea, nici să se uite În ea".
T^®1cwkre:
Spunînd: Nim'eni nu putea să deschidă cartea, se Înţe|ege că
nici îngerii, nici oamenii ce sînt În trup, nici sfinţii ce au ieşit diri
trup, n-au dobîndit ştiinţa deplină a judecăţilor lui Dumnezeu,:
fără numai Mielul lui Dumnezeu, care a dezlegat p6cet.eă celor
prorocite mai demult. A dezlegat pecetea prin sine Însuşi prin ve-
nirea sa În lume.
Vejrset;: 4
„Şi plîngeam cu amar că nimeni n-a fost găsit vrednic să des-
chidă carteă, nici să se uite În ea".
Tî&1cwkre:
şi am plîms şi nu aEta, pentru ca să nu cadă În neştiipţă chiar
şi ceata cea prea curată a firilor cereşti.
VeTset: 5
„Şi umul dintre bătrîmi mi-a, zis: Nu pEînge. Că fiată, a bii.uit
Leul dim seminţia lui luda, iffădăcina lui David, ca să deschidă
cart®a şi cele şapte peceţi ale ei"..
EEj`
TîlcuîTe: '
Nu plîmge, i-a zis, că de vreme ee Îngeffii n-o pot cupn'inde
cartea, iar Dumnezeu o cupi.ind© (înţelege), şdică DumnezeuE caie
s-a făcut om pentru oarieni, care este rădăcima .lui David, după
I)mnezeire fiimd făcător, iar după trup rădăcină al lui David.
Pentru vedenia cea din mijlocul scaunului Şi a`..celor patru
fiinţe şi cum că Mielul, care avea şapte coarne a des.chi; cartea;
39
 \i,.',('',I : lţ
„AHmi'l i!m v€iznt,, la mijloc -Între tron şi cele patru fiinţe
pl liHli`ml. Hlfii(l tiii Miol, ca junghiat, şi Care avea şapte €oarne şÎ
#/iiiili` ii(i", (!iirtţ ,qîn.t cele şapte duhuri ale lui Dumnezeu, trimise
lm l!il itftniîntul".
TîtcuiTe :
Şnptc coarne şi şapte ochi ai Mielului le arată pe cele şapte
tluhui.i ale lui Hristos, fiind cele şapte daruri ce le trimite şi Hris-
't{)s, pomenite de prorocii lsaia, 11 şi de Zaharia (3). Iar spunînd
că acum ar fi junghiat, arată viaţa Lui de după junghiere, În care
după Înviere a arătat urmele patimii cum că cu adevărat a fost
jun8hiat.
VeTseteLe: 7, 8
„Şi a venit şi a luat cartea, din dreapta Celui Care şedea pe
tron. Şi cînd a luat cartea, cele patru fiinţe şi cei douăzeci şi patru
de bătrîni au căzut Înaintea Mielului, avînd fiecare alăută Şi cupe
de. aŢir, pline cu tămîie, care sînt rugăciunile sfinţilor".
Tî,huâre..
Alăuta arată lauda lui Dumnezeu cea bine Întorcmită şi aşezată,
iar' tămîierile arată jertfa credincioşilor, cea cu bună mireasmă ce
se aduce prin viaţa curată, precum spune Sfintul Apostol al lui
Dumnezeu. Paharele arată gîndurile din care iese mirosul fapte-
Eor bune şi rugăciunea cea curată.
VeTseteLe.. 9, 10
„Şi cîntau o cîntare nouă zicîmd: Vrednic eşti să iei cartea şi
să deschizi peceţile ei, căci ai fost junghiat şi ai răscumpărat lui
Dumnezeu, cu sîngele Tău, oameni din toată seminţia şi limba
poporul şi neamul; Şi i-ai făcut Dumnezeului nostru împăi.ăţie
preoţi, şi vor împărăţi pe pămînt".
TîlcriTe :
Bătrînii sîmt cei ce au făcut voia lui Dumnezeu În legea V®che
şi În cea Nouă Şi care-i aduc Mie'Eului lui Dumnezeu, celui jun-
ghiat cafl®© ne-a răscumpărat pe noi, rugăciune şi mulţumită.
Ear cîntarea nouă, înseamnă că noi schimbîndu-ne din vechî-
mea scrisorii din tot neamul şi limba şi lumimaţi fiind, am fost
Învăţaţi să cîntăm cu Duhul Sffint, cum că voi. Împărăţi acestea
pe pămînt. Dar nu pe acest pămînt Întunecat` ci pe cel care l-a
f ăgăduit Dumnezeu celor bHmzi.
40
„şi am văzut şi am auzit glas de Îngeri mulţi, de jur îmi"(`,îtr
rul tronului şi al fiinţelor şi ah bătrînilor, şi era numărul loi. #tw.Î
de mii de zeci de mii şi mii `de mii; Zicîmd \cu glas mare: Vredni€i
este Mielul cel Înjunghiat ca să ia puterea şi bogăţia şi îriţelepciu-
nea şi tăria şi cinstea şi slava şi binecuvîntarea. Şi toată făptum
care este în cer şi pe pămînt şi sub pămînt şi În mare şi toate cîtc
sînt În acestea le-am auzit, zicînd: Celui Care şade pe tron şi Mie-
lului fip bipecuvîntarea şi cinstea şi,sEava şi puterea, În veciî
veciloi!" .
_--1
VeTsetele: 11, 12, 13
Tî®1criTe:
Şi am auzit glas de Îngeri mulţi şi de fiinţ`e şi al,bătFi^rilor,
pentru că toţi cei Înţelegători şi de'la toate cele simţite, d6 la cei
vii şi chiar de la tot ce are glas firesc, Dumnezeu 'este prb.slăvit
de toate acestea. Adică atît de cele înţelegătoare t:Ît şi qe cele ne-
Înţelegătoare după firea lor. Însă este slăvit mai ales de îngeri şi
de oamenii aleşi cu sufletele În cer, şi de oamenii ce sînt cu trui
pi±1 pe bămînt. Că- Sf. Ambr``ozie zice, că 'fiind Început tuturor zidi-
rilor, Fiu'l, Fiu este al Tat'ălui. ca cel ce este Unul Născht şi de o
fiinţă cu Tatăl, că acest Fiu i-a dat omului Înoire şi naşterea cea
de-a doua ce s-a făcut prin El, deşi este scris că a luat stăpînia
celor cereşti şi a celor pămînteşti ca un om, căci ca Dumnezeu o
avea aceasta.
Verset.. 14
„Şi cele patru fiinţe ziceau: Amin! Iar bătrînii căzură şi se
închinară".
Tî®kcuÂTe:
Prin cele patru fiinţe şi prin bătrîni se arată că s-au făcut o
tiirmă şi o biserică, a îngerilor şi a oamenilor prin lisus Hristos
Dumnezeu. Căci lisus Hristos le-a unit pe cele risipite şi a stricat
zidul cel despărţitor. Am auzit împreună cu cele patru fiinţe care
sînt din cetele îngereşti şi pe cei 24 de bătrîni (care îi arată pe cei
ce se vor mîntui) cum că se vor Învrednici a-I cînta lui Dumnezeu
şi a 1 se închina. Acestor cîntări să ne Învrednicim şi noi Întru
Singur Hristos dătătorul de pace şi Dumnezeul nostru, cu care
împreună Tatălui şi Sfîntului Duh fie-i mărire, putere şi cinste,
acum şi pururea şi În vecii nesfîrşiţi. Amin!
dl

Capilolul 6
I II(:#I`,il}GARlm PECEŢII CELEI DINTÎI, CE ÎNCHIPUIEŞTE
ÎNVĂŢĂTURA APOSTOLILOR
VeTset: 1
„Şi am văzut cînd Mielul a deschis pe cea dintîi din cele şapte
peceţi, şi am auzit pe una din cele patru fiinţe, zicînd cu glas ca
de tunet: Vino şi vezi!"
Tî;1cwi,re:
Prin glas ca de tunet se Înţelege Învăţătura. Apostolilor cea
împărătească. Aici arată o bună Întocmire ce pogoară de la cetele
cele dintîi la cele de-a doua, de aceia şi de la o faţă din cele patru
Închipuiri, de la leu a auzit glasul care a fost auzit mai întîi, care
i-a arătat ce va să fie Îngerul arătîmdu-i vedenia într-uri chip
Întunecat.
Însă fiara cea dintîi, Ieul, aici se arată înţelepciunea împără-
tească a Apostolilor asupra dracilor pentru care s-a zis: „Iată Îm-
păi.ăţia pămîntului s-a adunat" (Psalm, 4.7, 44).
Verset: 2
„Şi m-am uitat şi iată un cal alb şi cel care călărea pe el `avea
un arc; şi i s-a dat lui cunună şi a pornit ca un biruitor, `ca să bi-
ruiască„.
TîlcriTe ..
` Dezlegarea peceţii cereşti de aici şi a celorlahte peceţi ai.ată
rînduiala lui Dummezeu-Cuvîntul ce s-a Întrupat.
După Î.nţ616ge'r6a noastră: Însă cei ce au înţeles `iaşa p-au înţe-
beesngri:es,ficnatepnrilan|::,lşaiie;:c:nşţeeă:ăep:i,ăî:s;|e,aîia::ătăapâpAo#ti:îi:
qaŢe au putşr6pămîntului,
•a împăraţilor dle Înţelegere datăse
precum deÎnţelege
Hristos din
împotrîva
ceea cedrăcilor şi
ui.m©ază,
îl aduc riărturie pentru aceasta şi pe Timotei.
Tot după Înţelegerea c®a de m'ai sus este şi această Înţelegere:
Naşterea. cea dintîi, este naşterea, a doua de la botez, a treia` la
semnele date de Dumnezeu, a patra cîmd a stat în faţa lui Pilat,
a cincea la Cruce, a şăsea la punel.ea În 8roapă, a şaptea la pi.ă-
dafl.ea iadului şi la jeluirea lui.
Hah. după Înţelegerea noastră: -Iar moi citind pe Metodie c.are
pcntru cuvîntul acesta a zis că nici-®. trebuinţă nu.este ca să Îriţe-
d2
Iegem că ar vorbi de ^mti.uparea lui Hristos, că de mult im`i 1"`1"
s-a împlinit tai.na Întrupării Înaintea acestei descopei`ii'i, h lHi
Dummezeu-Cuvîntul înti.upare. Şi loan de acestea de acum şi (lo
€ele viitoare Învăţat a fost să cîmte.
De aceia a făcut tîlcuire şarpelui celui Toşu, 'cum s-a zis mai
jos. Pecetea întîi se Î.nţelege, ceata Apostolilor ce au şezut pe viaţa,
lor cea albă ce au avuho. Arcul este propovăduirea EvangheHei,
săgeţile sînt cuvintele de mîntuire. Căci încordînd propoveduirea
ca un arc, i-au adus lui Hristos pe cei răniţi cu sîngele mîntuirii,
cunună pentru aceasta luînd. Că prin adevăi., pe domnii Îmşelă-
ciunii i-au bii.uit În nădejdea biruinţei celei dem doua. Pentru că
două biruinţe au avut Apostolii, una pentru măi.turisirea nqme-
lui Stăpînului pînă la m®artea silnică,, iar a doua p.rin .ceea ce au
scris ei. Şi a ieşit biruitorul să bii.uiască, că bii.uinţa ceă dintfi a
fost Întoarcerea păgînilor, iar a doua ieşirea de bunăvoie din trup
prin munci, pentru a-i întoarce pe păgîni. . `
DEZLEGAREA PECEŢII CELEI DE-A DOUA . .
CARE ARATĂ RĂZBOEUL NECREDINCIOŞHjoR ASUPRA
CREDINCIOŞILOR
VeTset: 3
„Cîncl a deschis pecetea a doua, am auzit zicînd, pe a doua
fiinţă: Vino şi vezi!" T"~
A doua fiinţă se pare că o numeşte pe viţelul evanghelistului
Luca, care Însemnează sfintele jertfe ale sfinţilor mucenici. Că
cea dintîi a arătat puterea Apostoliloi., iar după ce sna arătat pu-
terea Apostolilor, aici vorbeşte de munca lor şi a mucenicilor şi a
tuturor pffopoveduitorilor. Unii zic că a.ici 'se Înţ,elege prigoana
bisericii pe vremea lui Nero pînă na Tit împărat, cînd şi Petrti a.
fost omorît de Nero.
VeTset: 4
„şiaieşitaHcal,roşucafocul;şicăuicarecălăreapeelis-a
dat să ia pacea de pe pămînt, ca oamenii să se junghie între ei; Şi
o sabie mare i s~a dat"
Tî,kcwi,re : .
Pecetea a doua, noi socotim că se Înţelege Învăţătura Aposto-
lilor care s-a împlinit fiind stricată apoi de unii cu minciuni şi do
către Învăţătorii cei răi şi astfel s-a stricat pacea lumii, Împărţin-
du-se firea după a sa voie, fiindcă nu s-a mai supus la Învăţătu"
'8
ct`i` di.oaptă a lui Hffistos. „N-am venit să arunc pace pe pămînt,
ci sabie" prin care junghierea mucenicilor s-a Înălţat ca o jertfă
la altarul cel de sus. Calul roşu ca focul, sau este chipul vărsării
de sînge, sau este semnul imimii lui Hristos. Iar cel ce şedea pe el
este Dumnezeu. Iar cînd scrie că i s-a dat celui ce şedea pe el să
sti.ice pacea de pe pămînt, arată slobozenia lui Dumnezeu, cea cu
totul înţeleaptă, care a îngăduit să fie prigoană pentru ilămurirea
sfinţilor Şi .o mai mare pedeapsă a muncitorilor (necredincioşilor).
Pentru ca să se lămurească slugile cele credincioase lui Dumne-
zeu prin ispite.
DEZLEGAREA A TREIA, CA.RE ÎNSEAMNĂ CĂDEREA
DE LA HRISTOS A CELOR CE N-AU CREZUT
CU ADEVĂRAT ŞI TARE ÎN EL
Verset.. 5
„Şi cînd s-a deschis pecetea a treia, am auzit pe a treia fiinţă
zicînd: Vino şi vezi! Şi m-am uitat şi iată un cal negru şi cel care
călărea pe el avea un cîntar În mîna lui".
TîlcwiTe :
A treia fiinţă se pare că este omul, evanghelistul Matei, care
arată iuperea oamenilor de către cei credincioşi şi muncirea pen-
tru alunecarea În păcatul lepădării de credinţa cea dreaptă prin
voia slobodă.
Prin calul negru, înţelegem (că ..arată tînguirea pentru icei ce
au dăzut de la credinţa În lisus Hristos din cauza muncilor (chinu-
rilor). Iar cîntarul din mîna sa, este ispititorul acestora, care au
căzut din credinţă, `sau din cauza alunecării fiind neîntemeiaţi în
mintea lor sau din cauza măririi deşarte, sau pentru neputinţa
trupului` lor. Ispititorul, unii zic că ar fi fost (marginal), Împăratul
Tit, care a venit de la Roma la lerusalim şi locuitorii din lerusa-
lim s-au Înnegrit de -foametea cea mare, precum ne spune losif
Flaviu istoricul războaielor evreieşti, sau din foamete de credinţă.
Verset.. 6
„Şi am auzit, în mijl®cul celor patru fiinţe, ca un glas care
zicea: Măsura de grîu un dinar, şi trei măsuri de orz un dinar. Dar
de untdelemn şi de vin să nu te atingi".
TîlcwhTe:
Baniţa de grîu cu un dinar, adevărat este să fi fost atunci ŞÎ
:foamete duhovnicească arată aici prin dinar şi-i arată aici pe cei
ce ,sriflu me-voit după lege şi pe cei ce au păzit cu rîvnă chipul lui
44
Dumnezeri cel dat, după care.este făcut omul. Iar ti'oi i"iHiiri W
orz cu un dinar, îi arată pe cei ce s-au supus prigoamlw ihm
asemănarea animalelor, pentru lipsa de bărbăţie ce" ai!iiw"
dar mai pe urmă s-au căit şi şi-au spălat chipul cel spui'c!`t "
lacrimile lor.
Iar vinul şi untul de lemn de care a poruncit să nu se sti.icc,
zice să nu se strice doftoria lui Hristos În acea tulburare, sau
§păuâ3_Îăl;isevisnădşâerigiepecâ:câed3umcoăazri:Îpnetrceeitîc`:aprriifibsăîEţă;iăaniţuii
Dumnezeu şi prin multă răbdare, au vrut ei înşişi să-şi biruiască,
căderea lor în păcat.
Deci ca şi noi să dobîndim pe Dumnezeu ca doftor milostiv
spre patimile noastre cele sufleteşti, să ne nevoim în aşa fel ca
Îraţilor noştri ce greşesc să le aducem Vinul Învăţăturii amestecat
cu untdelemnul pătimirii, ca să nu se rătăcească ei cu piciorul şi
să se abată din calea dreptăţii, ci mai iute să se vindece după
dumnezeiescul apostol, ca făcînduHne împreună lucrători lui Dum-
nezeu să ne îndulcim în veci de bunătăţile Lui cu darul şi cu iubi-
rea de oameni a Domnului nostru lisus Hristos, căruia i se cuvine
mărirea, şi puterea acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin!
DEZLEGAREA PECEŢII A PATRA CARE ARATĂ
BĂTĂILE CE S-AU ADUS ASUPRA PĂGÎNILOR
Manuscris: 4286
Verset: 7
„Şi cînd a deschis pecetea a patra, am auzit glasul fiinţei a
patra, zicînd: Vino şi vezî!" "c%t7.e..
Fiara cea dela patra adică. vulturul, evanghelistul Marcu 'este,.
că această pasăre este zburătoare pe sus şi iute către stîrv, poate
să arate bătăile mîniei ce era ,să fie, care erau gata să le trimită
Dumnezeu pentru biruinţa creştinilor şi pentru. munca păgînilor.
Dumnezeu va face biruinţă Împotriva celor ce se vor lupta cu
creştinii.
VeTset.. 8
Şi mLam uitat şi iată un cal galben-vînăt şi riumele celui ce
călăffea pe el e.ra moartea. .Şi iadul se ţinea'după el şi H sia dat
lor putere peste a patra pa.rte a. pămîntului, că să ucidă cu sabie
şi cu foameteg şi cu moarte şi cu fiarele de. peT^®LcukTe.:
pămînt".g'
45
 Marf;rin{il ,.-. =*i Ciţl (!® şedea Maximian a fost, numele lui e m®ai.te,
câui im imil|i iii!` ()moi`ît din romani şi dintre creştini. Iadul ce mei.-
4ţm ţlii])j\ ţlîimxl oste munca ce era să ia Încă şi armemii ce-i ui.mau
mi, mm !tii l'(),qt omorîţi de către romani. Puterea lui Dumnezeu
M ,iihT}"îl, îii`o{`sta ca să se lămurească cei aleşi.
#iw În Cai.tea a noua În capitolul s istoricul Eusebiu: Că pe
Vi.tmioi` Împ'ăratului Maximian, romanii fiind omorîţi de foamete
tiî {lo ciumă atît de mulţi .muriseră Încît nu mai era `cîme să-i În-
#`i'o€ii)e. Căci şi creştinii atunci temîndu-se de 'Dumnezeu Întîrziau
cu Îngropările lor. Iar iubil.orul de oamemi pe cei Înşelaţi Îi adu-
cea la cunoştinţa adevărului. Iar armenii ridicîndu-se Împotriva
romanilor, mulţi au fost omorîţi de sabie şi au mîncat cîinii tru-
puri'l® ce'lor morţi. Aşa Încît cei rămaşi s-au ÎnSors să ucidă cîinii,
temîndu-se că murind şi ei să nu aibă asemenea gropi (pe cîini).
Şi nu este de necrezut, căci şi cîinii de multe ori se Însoţesc cu
fiarele sălbatice pentru a mînca stîrvurile rămase. Şi În neamuE
nostru am văzut cum că s-au Întîmplat unele ca acestea.
DEZLEGAREA PECEŢII A CINCEA, CARE ARATĂ
STRIGAREA SUFLETELOR SFINŢILOR CĂTRE DUMNEZEU
CA SĂ SE FACĂ SFÎRŞITUL LUMII
VerseteEe: 9, 10
„Şi cînd a deschis pecetea a cincea, am văzut, sub jertfeEnic,
sufletele celor Înjunghiaţi pentru cuvîntul lui Dumnezeu şi pentru
mărturia pe cai.e au dat-o. Şi strigau cu glas mare şi ziceau: Pînă
cînd, Stăpîne sfinte şi adevărate, nu vei judeca şi m vei răzbunai
sîngele nostru, faţă de cei care locuiesc pe pămi^nt?".
Tîlcrire :
De se va sili cineva să alcătuias€ă dezlegarea celor patnE
peceţi la isprăvnicia cea trecută a lui Hristos şi aceasta să o adtică
la prorocii ce s-au sfîrşit mai dinainte şi la alţi sfinţi, care strigă
către Îmdelungă răbdarea lui Dumnezeu, vom vedea că aceşti
sfinţi au fost batjocoriţi de evrei mai înainte de cruce. De le va.
lua acestea cineva ca o Prorocie pentru cele ViitoaFe şi le Va
Pune
şi la Învăţătorii bisericii care au fost junghiaţi pentru lisus Hris-
tos, va vedea că această strigare se Îndreaptă Împotriva păgînilor,
pentru ca să Întoarcă cu aceasta pe cei vrednici Şi să distrugă pă-
gînătatea celor mîndri prin sfîrşitul lumii acesteia, ca să nu-şi
tindă drepţii mîinile lor Întru fărădelegi. (Psalm, 44).
Marginal - Strigarea sfinţilor este spre întoarcerea celor
rămaşi ,şi pentru ca să ia muncă cei răi,
16
Că deşi s-au lămurit atunci cei răucredincioşi pri» mîril!t m
Dumnezeu, dar nimic mai puţin decît rămăşiţa coloi. co titt5biilim
Să se Întoarcă şi decît bătăile cele de nimic nHau trebuit oi (Hti`iiri
gîmd) şi celelalte.
. . VeTset: 11
„Şi fiecăruia dintre ei i s-a dat cîte un veşnrint alb şi li sHn
spus ca să stea În tihnă, Încă puţină vreme, pînă cînd vor împlini
numărul şi cei împreună slujitori cu ei şi fraţii lor, cei care avoau
să fie omorîţi ca şi ei".
T^®1cuiTe:
Qrezi că sfinţii cer sfîrşitul lumii).
Aceasta ce .zice: pînă ce se vor Împlini şi slujitQrii cei cdimpreună
cu dînşii, arată că sfihţii cer sfîrşitul lumii. Chiar de aceia li so
:3rsuămne#a'ofră:ăŢeaie;a#seă5Îîrnşîr:ea,vâruigpĂi::sftr.afiîIorhlEnv:e#â!
arată lumina faptelor bune care Înfloreşte pe dînşii, cu care sînt
Îmbrăcaţi deşi n-au încă făgăduinţele. Că prin nădejdea acestora,
pe care ca printr-o oglindă înţelegătoare le văd, fiind schimbaţi
din grosimea materială, cu adevărat se veselesc şi se odihnesc În
sînul lui Avraam.
Marginal: Sînul lui Avraăm Închipuieşte locurile pe care le au
Leă,;::îdcăţ.îsedsefsî#îţî::2Fspăc:aăsş:,racuf:ptce:ofrîet:Fee.dŢnen,:rcurăîărînă
luat loc după vrednicia faptelor bune prin .care şi pŢivesc la slava.
cea vie şi prin semne adeverite dovedesc adevărul.
DEZLEGAREA PECEŢII A ŞASEA, CARri ÎNCHIPUIEŞTE
BĂTĂILE CE VOR VENI LA SFÎRŞITUL LUMII +
Ve;seteLe:I2,`13 ` ` ` , `.,.`
„Şi m-am uit4at cînd a des;his pecetea a şasea.`şi 's-a făcut
®uti.emur mare, soarele s-a făcut negru ca un sac de păr şi luna
Întreagă s-a făcut ca sîngele. Şi stel.ele cei.ului au căz'ht be pămînt,
precum .smochinul Îşi leapădă smochinele sale tverzi, cînd este *`/`
zguduit de vijelie:`. T3IcîA67.e..
Unii au spus că acestea s-au petrecut p6 vremea lui Vespasian
împăratul. Nouă (Andffei) ni se arătă să fie aceasta trederea d® h
anii cei tffim. prigoane la vremea` cea de dinain'tea 'v6nirii lui AntiH
hrist. În eare vreme s-a pfforocit că vor fi mrilt6 bătăi, pentru ciui
oamenii nu vor voi să se lepede de rele fiind deprinşi cu el®; Fiiml
•1''
λ ]'t\l« li ,vo w trimite Antihrist, căci vor fi atîtea Fele cîte n-au
iiiiii ft)Ht. :l'i`,in cuti.emur arată schimbarea lucrurilor.
Mii,i'(!ii\{L:L: I]i'in schimbarea lucrurilor se înţelege despre €ei ce
m vtH' 'i`n'l,o{ii.ce atunci la credinţă.
tu multo locm.'i ale Scripturii aflăm aceasta: „Îmcă odată voi
(`l«i" (3ai'e ai.ată schimbarea celor ce se clătesc, precuri zise Apos-
Liilul. Legea veche a fost nrimită 'ieşirea evreilor din Egipt
(It}vi'. 11). Pămîntul `s-a cutremurat pentru că cerurile s-au topit
(Psalm67). , ne-a dat nouă Dumnezeu am tîlcuit acum, dar să urmăm celelalte.
Iar Întunecarea soarelui şi neluminarea şi sîngerarea lumii,
arată luminarea ,cel®r rămaşi din mînia lui Dumnezeu.
Marginal: Adică precum ,cei 'ce (au trecut, aşa ..şi atunci mulţi
vor tr,ece de la necredinţă la credinţă.
Pentru că aşa a tîlcuit şi dumnezeiescul Chiril (Matei `24).:.Şi
smo€hinu] se ia spre arăta.re ca şi cum ar lepăda roadele cele ne'-
coapte, prin, zăduful ispitelor şi nefiind Încă îndulcite cu dărui,
cînd sînt clătite de vîntul 'diavolului. Că În dduă .feluri se ia
aceasta şi bun şi rău.
Marginal: Smochinul bun şi rău Înţelege precum zice lere-
mia 24.
Aceastatse arată din cele două coşniţe ce i s-au arătat lui lere-
mia una cu smochine bune iar una icu smochine re.le. Şi smochi-
n`ul cel uscat (Mt. 21) de Hristos, care este spus şi la Cîntarea Cîn-
tărilor (2) Însă şi duhovniceşte de se vor plini acestea Şi de către
Hristos Judecătorul care va veni cu mărire, însuşi ca cele ce au . . .
Marginal: `Cerul nicidecum mu (se va `,strica, ci mumai `cu Învă-
Iuire tse va Înnoi.
Că cerul nu ise va supune stricăcîunii şi pieirii, ci numai se va
Învălui şi se va schimba |a mai bună fire. iprecum :zice lrineu în
Cazania `..a (cincea a mustrării conştiinţei celei cu hume rău: „Că pu
se va strica nici nu ,Va pieri statul făpturii (cu .`adevărat e `,`stătător
şi Cel €e a făcut-o pe Pa) ce chipul 1umii acesteia va trece ''(Cor. 7)
În care s-`a făcut călcarea poruncii". Irineu a zis: Vistierii ascunse
ale ştiinţei şi Înţelepciunii.
VeTsst: 14
„Iar cerul s-a dat În lături, ca o carte de piele pe care o f aci
sul şi toţi munţii şi toate insulele s-au mişcat din locurile lor".
Tî,lcrire :
Zicînd că cerul s-a Învăluit ca o carte, pune sub chip ascuns
neştiinţa venirii celei de a doua a lui Hristos. Căci şi venirea ne-
ştiută va fi. Că fără de sunet şi Îndată cartea se deschide sau cum
că şi puterile cerului pentru ceia ce au căzut vor avea durere, că-
48
zînd din credinţă ca şi cum ar pătimi împreună, şi s-ar Înti?i,mi
prin aceasta.
Marginal: Iar mi se pare că Apostolul i.şi `după obiceiul 'cel eLtţ
demult ca umblat.pentru că cărţile învăluite (suluri) evreii în l()i`
de cărţile ce sînt la noi acum le aveau, a căror dezvăluire nu piei.H
dea slovele ci le făcea cunoscute. Tot aşa şi dezvăluirea trupului
ceresc; arată descoperirea bunătăţilor celor ce li se ţin sfinţilor
(destinate lor). Şi aşa este ca În patru tîlcuiri şi chipuri după cum
Şi tot muntele şi insulele din locul lor s-au mutat.
`VeTsetele: 15, 16, 17
„Atunci împăraţii pămîntului şi domnii şi căpeteniile şi bo-
gaţii şi cei puternici şi toţi robii şi toţi slobozii s-au ascuns În
peşteri şi în stîncile munţilor. Strigînd munţilor şi stîncilor: Că-
deţi peste noi şi ne ascundeţi pe noi de faţa Celui Care şade pe
tron şi de mînia Mielului; Că a venit ziua cea mare a mîniei Lor,
şi cime are putere ca să stea.pe loc?"
Tî&lcw4Te:
Cînd. l-au întrebat pe lisus Hristos Apostolii despre stricarea
bisericii din lerusalim şi despre sfîrşitul vea€ului (pe cît au putut
Înţelege ei) Ie-a spus mai înainte cele viitoare. Din care siiau Îm-
plinit pe vremea luptei lui Vespasian şi a lui Tit, Împotriva uciga-
şilor lui Hristos jidovi, precum mărturiseşte losif Flaviu-jidovul®
Iar la sfîrşitul veacului, cu mai multă silnicie împotriva întregii
lumi vor veni aceştia ..'(evreii) 1a 'venirea lui Antihrist, 1a a cărui
venire (Antihrist) conducătorii cei mari, şi cei bisericeşti cu rîn-
duiala cea bună, şi conducătorii lumii, care sînt desemnaţi prin
munţi, unde sînt cuprinse şi {bisericile credincioşilor (care se nu-
mesc insule Şi care se înnoiesc către 'Dumnezeu după spusa lui
lsaia), toţi aceştia vor fugi din locurile lor din cauza hristosului
celui mincinos. Prin care prigoană şi noi înaintea venirii lui, pen-
tru păcatele noastre, îngăduind Dumnezeu, a fi ispitiţi. Iar Îm-
păraţii pămîntului adică cei ce `stăpînesc \pămîntul numai, şi himic
În ceruri ,nu şi-au cîştigat, ipipreună ,,`'cu toţi tiomnii Şi boierii şi '€u
slugile \cele mai de jos şi ,€u .toţi kei !ce sînt departe de slujba 'lui
Hristos, se 'vor ruga 'ca §ă-i bscundă pietrele şi peşterile şi munţii,
decît `\să ia bătăile ispitei ,mîniei lui Dumnezeu, ce va veni `ca un
vifor asupra lor, care ivor fi ,bduse `fintru venirea lui Antihrist, în
foamete, din ciume, şi 'din alte necazuri. .Sau ca să :se muncească
după înviere în muncile ±ără de sfîrşit ce Vor fi, cînd .va fi foarte
aprinsă mînia lui Dumnezeu. Şi cu dreptate ca un cuptor care va
mistui pe cei ce zidesc pe temeiul credinţei, fîn, lemne şi trestie,
4 - rS!ett*eo ApocaŢtpsei 49
•.H !iiwi lmii4"'i ))OliLi`u mîncarea focului sortite. De aceia iubito-
]`iil ţl« (im"(i»î l}umnezeu să ne izbăvească, pe noi şi să ne facă
]iĂ`H*I«Hi [itm{{tiv`|iloi. veşnice, cele gătite sfinţilor Lui, cel ce aşază
!!l"i'm celoL` co se mîntuiesc cu iubirea de oameni a Unuia Năs-
€iiit,, li`iul Său, cu care Împreună 1 se cuvine mărirea şi cu Duhul
SL`Înl în vecii vecilor. Amin!
Capifoiul 7
PENTRU CEI 0 SUTĂ PATRUZECI ŞI PATRU DE MII, CARE
AU FOST PĂZIŢI NEVĂTĂMAŢI DE BĂTĂILE
CElioR PATRU ÎNGERI
Verset: 1
„După aceasta am văzut patru Îngeri, stînd la cele patru
unghiuri ale pămîntului şi ţinînd cele patru vînturi ale lui, ca să
nu sufle vînt p`e pămînt, nici peste mare, nici peste vreun copac".
TîlcwiTe :
Deşi unii au spus că aceasta le-a făcut de mult romanii evrei-
lor, că socoteau că cei patru îngeri ai lui Dumnezeu Închipuiau,
că cei ce vor fi ispitiţi nu vor putea s.ă scape de mînia lui Dqmne-
zeu, nici pe pămînt, nici pe mare. Dar cu cît mai greu va fi aceasta
Înti.u venirea lui Antihrist, nu numai Într-o parte a pămîntului
evreiesc, ci În tot pămîntul, În unghiurile căruia vor sta patru
îngeri Împlinind voia lui Dumnezeu, slujbele date lor iar nouă
neştiute. Ţinerea vînturilor arată şi liniştirea bunei` Întocmiri a
Eăpturii şi nouă ne arată sţ:ăparea celor răi. Pentru că cu vîntu- r`;"
ril.e se `hrănesc pomii ce sînt pe pămînt ş~i înfloresc şi.pe mare
umblă corăbiile cu vînt.
VeTset .. . 2
„Am văzut, apoi, alt înger care se ridica de la răsăritul soa-
Ă.elui şi avea pecetea Viului Dumnezeu. Ingerul ă sti.igat cu glas
put®rnic către ,cei patru Îngeri, cărora li .s-a dat să vatăme pămîn-
€ul şi marea"
T^LlcuiTe:
„Şi.am văzut alt Înger de la răsăritul soarelui, care avea
(Iezechiel 9) pecetea viului Dumnezeu" acest lucru l-a văzut şi
lezechiil care a văzut un om îmbrăcat în alb, adică În haină lungă
albă şi care însemna. fi.unţile (pecetluia) ce suspinau, ca Să nu
piară drepţii-cu cei nedrepţi pentru neştiinţă. Pentru că nici în-
g©ffii de multe ori nu şt,iu bunătăţile cele ascunse ale sfinţilor.
50
Marginal: Adică tslau .pecetluit ,şi s-au Însemnat crodincio,ţii
lui Hristos care au scăpat de bătăile romanilor cînd s-a stric€`t
lerusalimul.
Aceasta i s-a arătat fericitului, cînd a văzut puterea cea Înaltiui
ce le poruncea acelor sfimţi îngeri muncitori, ca să nu le facă nimic
celor păcătoşi pînă ce nu vor cunoaşte pe slujitorii adevărului,
care se vor despărţi prin pecetluire. Iai. aceasta sua făcut prin
multe părţi prin cei ce crezuseră În Hristos şi cai.e au scăpat de
dărîmarea lerusalimului de către romani cînd au fost multe
milioane, precum spune marele lacob către dumnezeiescril Pavel.
Mulţimea cea multă Înşă va fi pe vremea lui Antihrist .cînd vine
ac§~şţ.a;fl~`fid=Pe€6t6ă-Crucii celei de viaţă făcătoare va despărţi ne-
Ş#i#rîfoăş-ări6kgfi§rie|i-.:rieEirîşî3:iincaairăetţărpăigîfi#::';sgivcourgng=iz:âa.|ă
seîîîriril -CFiî-aii) rie-ritriu aceia zice Îngerui :
VeTset: 3
„Zicînd: Nu vătămaţi pămîntul, nici mai.ea, nici copacii, pînă
ce nu vom pecetlui, pe frunte, pe robii Dumnezeului nostru".
Tîlcurie :
Mai.ginal: Cînd îl bate Dumnezeu pe '`om pentru păcate Şi cele-
lalte făpturi pătimesc împreună cu omul.
În ce €hip s-a jăcut făptura pentru noi tot aşa cînd ne mun-
cim noi şi ea se Împărtăşeşte de bătăile acestea, precim şi atunci
cînd se slăvesc sfinţii, împreună se veseleş€e făptui.a. Pentrua
::c,Îâst_Î.Î=Ţă±ÎT chă şŢÎ ,g..9Ţ.9.r_S_e fLgq .P_ăne [e t_r:ebua~eşţe Ş#.utpru] Înge.
riior cu pecetea DU'hriirii`~`C-eLă
d`atăî -noriă ri-ai- Îria'irit6 ffd6--ariria-;;e-a
ispiteior .------- ~ ---- ~ -V .UUVVLVU
- Marginal: 'Ajutorul îngerilor este foarţe__ folqsitor Îr} _,ispite.
Căci se vede dihlriăi-ăiă 'j6`ihfi+ lă cei.6m ajutoruE Îngerilor, iaŢ=
cei ce nu le cer ajutor rămîn neajutoraţi pentrii că nu cer ajutor.
Marginal: De către ,îngeri, 'căci §ingLiri tnu vor să facă bine, de
aceia ceŢ ajutor de la Îngeri. '
Verset.. 4 -
„Şi am auzit numărul celor pecetluiţi: 144.000 de pecetluiţi,
din toate seminţiile fiilor lui lsrail".
Verget.. 5
„Din seminţia lui luda 12.000 de pecetluiţi"
Tîlcuire :
r 51
 Verset.. 7
turi:Frceţig|PciirâînŢuaŢăetlgţricceelio:el3ep=t:#:;clŢpqrîafis-9ritâli?tEg|Îîiăgî-âi-----
Hfîi:ii6F cel răsărit din luda.
VeTset: 5

„DinseminţialuiRubengdouăsprezecemîî"T€zct4ire..

ceaEgge-oErii-:-;glşg:-1Păiîasheotî:ş::âs:eă'pprriinnccuarrăeţi:eiî#ÎŢuies-ei
VeTset: 5

„Din seminţia lui Gad, douăsprezece mii"

Tîtcui,Te..

GFafli,=i_Smî±.ă-.Se tîICuieşte, Prin care se arată cei ce se încunu-

1 , T _ ___

nează``Î;rin răbdarea ispitelor ca şi lov.

Tî®lcuLTe:
VeTset.. 6

„Din seminţia lui Aşer, douăsprezece mii"

A,Ş€_r, se.tîl.€ţ!i_e,şte _îericire, prin €are pentru viaţa cea vrednîcă
sîntAa8:ăr€Ţăşţş*~`:Î:-Î a~6- moşt6nesc fericirea Stăpînului şi cei ce se În-
vrednicesc' a sta de-a areapta Stăpînului Hristos şi se numesc fiii
luminii şi ai zilei.
Verset.. 6
„Din seminţia lui Neftalim douăsprezece mii"
T^&LcwiTe..

Neftalim, rugăciune se tîlcuieşte, prin care se Însemnează cei

iliiiiEiiiiiiiiiiiiiiiEiiEiiiiEliiEiiiiiiiiiii
şi care s-au făcut bună mireasmă Lui, precuri zice Pavel (11
ce ser|i'P-`e-§Aă'~d-6.`D'tirhhezeu cu rugăciunea neîncetată. Cor. 2).
VeTset: 5 Verset.. 8
„Din seminţia lui Manase, douăsprezece mii" „Din seminţia lui Veniamin, douăsprezece mii"
TîlcwiTe..
T^&1cwiTe..

Veniamin se tîlcuieşte fiul durerii sau fiul zilei, sau fiul lu-
şicaţeal:%3;i-srieiîî-âlire%Îeg#uuâtraarge;s:ed:clăuic3iuc=nueiztău:eledepeurmă\ ceafări-iti--d6--dimineaţă`,-adică--.e-ei--~e`e Împlinesc numărul cu dureri
VeTset: 7 de inimă, ori credincioşii cei din evrei,rc`e au scăpat ătunci diri tio-
bia romarifflor sau care este --lucru mai credincios, cei ce se vor
„Din seminţia lui Simeon, douăsprezece mii" mîntui prin cr,edinţă djn,ţŢ~e`.`.QVŢ_ei,L g..±_ţinc~i _Iajfîrşitu| `|,umii, de vre-
T^&1cuhTe..
me ce, cum zice Apostolul la Rom.11: După intrarea plinirii nea-
murilor tot lsrailul se ,va mîntui. Şi amîndouă sînt primite. (Vezi
ascusliLgegăpyd:S#-unl-g-g`gigeşteil:Î:cpuâ:ătneâi:dicăceiceseîndrepteazăprh că după ce se va plini numărul €eqor mîntuiţi din neamuri, tot lsraH
TîlcwiTe : elul se va mîntui, adică toţi caFe vor crede de `atumci Îmainto în

52 ."
 ][]`î,Lilt}H, Tjir {iîn(1 #icc c`ă o ,i.ămăşiţă se va mîntui, ai.ată că numaâ
f.iii fKi` viii. {iĂ'(j(le Înainte de venirea a doua a Domnului se vor
!iitiiliiî, Îm Si cei ce n-au crezut Şi au murit. Însă mi se pare că
x`Îvii!i it 'Locmii.ii arată dim fiecare seminţie, înmulţirea seminţiei
A]i(i!iL()liloi. prin icei 12. Înmulţindu-se îm numărul cel deplin aE
iniiloi' şi aşa plinind miile ce s-au zis. (Prim 12 00© se înţeleg &oţi
coi ci'edincioşi şi care au venit prin propovăduirea Apostoliloi.' şi
a Prorociqor.
Marginal: Adică patriarhii Legii Vechi. Fie6ai.e Apostol avînd
cîte;`12 000 de pecetluiţi, prin care se Înţeleg toţi cei pe care i-au
adus la credinţă.
De vremG ce ucenicii au fost ai seminţiei celei căzute pe pămînt
pentru iubirea de oameni, care a crescut roadă de multe feluri a
mîntuirii !a toată lumea. Şi `să se Ştie a6easta că neamul lui .Dan
i
nu s-a pus împreună cu celelalte, pentru aceasta, că din el se va
ţţ, `§ gsatşetîprAe%ÎL:har;îcS±, dceî ăne±o#şîuă€_:îE:s]asen:#âL:: ]uî Levî, deşî aceaa
lar tîlcuirea numerilor poate asemăna `fiecăi.ei seminţii vre®
Înţelegere cuvioasă oarecare, precum se pune Întffu cei de aproape®
Pe losif l-a pus în locul lri Efrem, feciorul'său.
Marginal: Iar Manase `În rînd se pune, căci Levi se pune îm
locul lui Dan, iar Dan se,scoate.
Şi cu cuviinţă şi numărul aces'tora îmtocmai s-a pus precum
s-a spus şi pentru cele 12 căpetenii evreieşti de demult!şi penti.u
oamenii ce s-au pus În locu`l lor, peste tot pămîntul, adică dumne-
zeieştii Apostoli precum s-a scris şi prin ei evreii cei risipiţi pe
pămînt în vremurile de apoi se vor munci (evi.eii fiirid de pai.tea
lui Antihrist).
P.ENTRU POPORUL CEL FĂRĂ DE NUMĂR DIN NEAMURE
ÎMBRĂCAT ÎN HAINE ALBE
VeTsetele: 9, 10
„După aceea, m-am uitat şi iată mulţime multă, pe ,care ni-
meni nu putea s-® numere, din tot neamul şi semimţiile şi popoa~
rele şi limbile, stînd Îmaintea tronulrii Şi Înaintea Mielului, Îmbi.ă~
cată În veşminte albe şi avînd în mînă i.amuri d`e tfinic".
TîlcuiTe :
Aceştia sînt cei de care zice David: „Psalm 138 -Şi-i voi nu-
niăra pe ei şi.mai mult decît nisipul se vor înmulţi" sînt cei ce s-au
luptat muceniceşte pentru Hristos şi care se vor mai lupta încă
ti4
bărbăteşte în vremile cele de apoi, din tot neamul şi ,qo"m|,iş` şl
care Şilau vărsat sîngele lor pentru Hristos şi şi-au albit astfol
hainele bunătăţilor lor şi le vor mai albi. Ţinînd În mîini ramuH
rile de finic simbolizează biruinţele cele prea drepte şi albe alo
Înimilor care le sînt de mai.e folos. Înaintea tronului lui Dumnc-
zeu, adică al odihriei lui Dumnezeu dănţuind ei şi ca nişte slugî
bine pricepute aducînd mărire dătătorului de biruinţe peste
dl.acî.
Marginal:Şiîmprejurulscaunuluit"deheru;imiŞi24_debătrini
şi toţi se Înţeleg că sînt,
VeTsetele: 11, 12
„Şi toţi îngerii stăteau Împrejurul tronului bătrînilor.şi al ce-
lor patru ffinţe şi au căzut Înaintea tronului, pe feţele lor, şi s-au
Închinat lui Dumnezeu. Zicînd: Amin! Binecuvîntarea şi slava
şi Înţelepciunea şi mulţumirea şi cinstea şi puterea şi tăria '-
Dumnezeului nostru În vecii vecilor.. Amin!"
Tîlcui,Te:
Toţi Îngerii stăţeau Împrejurul tronului şi ~al bătrînilor. Iată o
biserică a îngerilor şi a oameniloi.
Ma.rginal: Biserică În ceruri au şi o laudă: lauda lui Dumnezeu.
Şi cei ce se arată de mult Înfricoşaţi oameniloff celor asemenea
cu Îngerii, precum Ştim)din Daniil, atunci Împreună cu slujitoriiş
€u oamenii vor fi. Şi după Înţelegerea oarecăror sfinţi,. se arată
anti.u sine În trupurile lor, pentru scrierea Împrejur În loc. ,
Marginal: Îngerii se arată În trup'uri nu fireşti, precum
±.^, Jr_ ---_---+rl^* ----
9::icî.fe:ăuîpmcp*efijiar#--:sut:,apEiî.cuup:|ătiiefipeusŢn.?zâ:;s#kăec,io|ă.t|î=Se:
----- T--Tg ---- `ir? +V-şr+`ljL1`+3
_ _1±__ i . `_
adîncime, pe caFe o put®m cuprinde.noi, pentru aceia vrea Dumn
mezîŢ qe s`? S€riu împrejur şi îngerii, ca săli putem ved®a. d
* U , Ţ ---- =,~ ---, V`^L Ljul 11 ±/UAUUIAI. yc;Uc;a.
Şi după altă înţelegei.e, că nu este deosebii.e în tffei păFţi,#~`\
]un.g, ;în lat.şi În adînc (lucru ce este firesc lucrririlor), pentru
aceia nu se arată În firea lor, ci EEej±H±nymQ.i:gşŢ±P.u_m±.eiu_a_Ş.a.,Se
schim,b=ă_` î+pgerii şi se scriu Împrejur. Îăgn"_Ţ_e].flr_uŢ=Q=ŢiQgrp. _ g.! lHeru-
viriilor şi`-ăl `_bătiîp-iaşg _stînd, arată prin stare mărimea cini;-€ei cu
€ai.e '`slăvesc ceia ce se Închipuiesc prin numărufb`ătf~Îriib-r,` de la
care toţi să ti.inrită lui Dumnezeu mulţumită pentru biruinţa icca
€i.wioasă ce a făg.ăduit-o Îmtru noi.
##
 VeTseţ: 13
„Iar unul din bătrîni a deschis gura şi mi-a zis: Aceştia care
sînt Î'mbrăcaţi În veşminte albe, cine sînt şi de unde au venit?"
T^&1cuire:
` Şi a răspuns unul din bătrîni . . . Îndeammă cu Întrebare pe f e-
ricitul cel ce i s-a arătat spre dobîndirea celor ce a văzut (Ioan).
Iar el cu neştiinţa se Înţelepţeşte punînd-o înainte, se Învaţă de k
cele ce i s-au arătat.
VeTsetele: 14, 15
„Zis-am către el: Doamne, Tu ştii. El mi-a răspuns: Aceştia
sînt cei care vin din strîmtorarea cea mare şi şi-au spă'lat veş-
mintele lor Şi le-au făcut albe În sîngele Mielului. Pentru aceea
sînt Înaintea troriulrii lui Dumriezeu,` slujind ziua şi noăptea În
templul Lui; şi Cel Car-e şade pe t±ori înălţa-va cortul Lui asup±a
lor;"
TîlcuiTe :
Şi mi-a zis mie . . . Fericiţi sînt `care vor lua roadă, pentru oste-
nelile lor cele trecătoare odihnă veşnică şi care vor Împărăţi Îm-
preună cu IEristos pentru că au pătimit Împreună cu Dînsul şi cei
ce-i vor sluji Lui pururea. Spunînd aici „ziua şi noaptea" arată
neîncetare, că acolo noapte nu va fi, ci o zi continuă caie în locul
soarelui celui firesc va fi luminată cu soarele cel mai presus de
fire cu Soarele Dreptăţii. Prin aceiaşi noapte se Înţeleg şi tainele
cele ascunse şi cunoştinţele cele adînci, iar ziua le arată pe cele
arătate şi lesne de înţeles. Iar Biserica Acestuia (templul) este
toată făptura cea Înnoită cu Duhul şi mai ales ceia c\e au păzit
arvuna Duhului Întreagă şi neatinsă cum s-au făgăduit, şi cu
această arvună au trăit şi au petrecut.
Verset:: 16
„Nu vor mai flămînzi, nici nu vor mai Înseta, nici nu va mri
cădea soarele peste ei şi nici o arşiţă".
T&î&lcrire:
Adevărat este că pîinea cea cerească şi apa vieţii vor avea. Şi
de la ispitele cele arătate prin „soare" şi prin „arşiţă" nu vor mai
pătimi durere, nici Întristare, că vremea luptelor va trece.
VeTset: 17
„C.ăci Mielul, Cel Care stă În mijlocul tronului, Îi va paşte pe
ei şi-i va aduce la izvoarele apelor vieţii şi Dumnezeu va şterge
oi.ice lacrimă din ochii lor".
5r,
T^8LcriTe..
Zicînd: „Îi va paşte pe ei" arată că c6i ce vor fi păscuţi do L'fii
tre Hristos atunci, nu se vor mai teme de năvala lupilor. Pontru
că atunci lupii se vor trimite în focul cel nestins. Cei păscuţi do
Hristos vor fi lîngă cele curate şi prea desf ătate izvoare ale cu-
noştinţei de Dumnezeu ce|ei,mai presus de fire. Prin âpă s-a ară-
tat tumarea cea de prisosit a Duhrilui lui Dumnezeu, precum a
spus Domnul, despre cei ce vor crede În El după dreptate: „Că
izvoare de apă vie vor curge din pîntecele lui" cu care sfinţii se
vor adăpa atunci de.prisos Îmtru bucurie şi întrti veselie fără de
sfirşit. Aceasta va fi după ce se va strica cunoştinţa cea din parte,
cînd vor dobîndi desăvîrşirea şi se vor dezbrăca de stricăciunea
schîmbării.
Gapit®!u! 8
DEZLEGAREA PECEŢII A ŞAPTEA, CARE ARATĂ ÎN CE CHIP
PUTERILE CEREŞTI ADUC LUI I)UMNEZEU RUGĂCIUNILE
SFINŢILOR CA NIŞTE MIRESME
VerseteLe: 1, 2
„Şi cînd Mielul a deschis pecetea a şaptea, s-a făcut tăcere În
cer ca la o jumătate de ceas. Şi am văzut pe cei şapte Îngeri, care
stau înaintea lui Dumnezeu şi li s-au dat lor şapte trîmbiţe".
T^îlcwire:
PŞŢumărul de şapte îngeri prin sffntul acesta se ia, ca cel ce se
uneşte cu veacul acesta şi cu Sîmbăta şi!cu odihna sfinţilor şi drept
cu]fge. Prin desfacerea peceţii a Şaptea dezlegarea vieţii pămîn-
teşti se Închipuieşte, cînd şapte îngeri vor sluji pi.in munci asupra
oamenilor care vor fi vrednici de certare Şi de muncă. Iar „tăce-
rea" arată bunâ rînduială a îngerilor şi temerea de Dumnezeu şi
neştiimţa celei de a doua veniri. Iar: „jumătate de ceas" arată scur-
tarea vremii bătăilor şi arătai.ea împărăţiei lui Hrisos pe pămînt.
VeTset: 3 .
„Şi a venit alt înger şi a stat la altaffg avînd cădehiţă de aurî`.
TîlcuiTe :
Şi a venit alt înger şi a stat la altar . . . Deşi se schimbă În ma-
terii şi În Închipuiri, peste fire sînt cele ce se pot vedea d® sFinţ;Î
57

filîl it]Lm'til, (iît Şi cădelniţa şi orice se spune. Deci înaintea unuî
MH'til (`lt) :ioi`tfelnic stînd Îngerul şi cădelniţa cu ,tămîie fiind, a
it(lim lui I)umnezeu rugăciunile sfinţilor, ca nişte tămîieri. Prin
itt.t),iLei` cereau să micşoreze Dumnezeu chinurile păgînilor din
muncă şi a celor fără de lege din veacul viitor după sfîrşitul a toa-
tiv` |umea. Şi ca să dea prin venirea Sa plată celor ce s-au ostenit
şi aşa vorbeşte de cele viitoare.
VeTset: 3
„Şi i s-a dat lui tămîie multă, ca s-o ducă Împreună cu rugă-
ciunile tutuffoi. sfinţilor, pe jertfelnicul de aur dinaimtea tffonului"®
Tî;kcwbTe..
Altarul cel de aur este Hristos, În care s-a pus toată putere@
de slujbă sffntă şi s-a Întărit să aducă jertfele mucenicilor, al că-
ror chip a fost altarul lui .Moisi ce i s-a arătat în munte prin cort.
Iar tămîierile sînt rugăciuniile sfinţilor, care sînt bună mireasma
lui Dumnezeu. Zicînd: Înaintea tronului, spune că sînt Înaintea!
sfintelor puteri cele preaînalte ale lui Hristos, pentru vărsarea Îm
ele a dragostei dumnezeieşti celei arzătoare şi a ştiinţei celei cu-
rate şi.prea alese, aceasta o arată prin tîlcuirea numelor, a pute-
rilor celor preaînalte ce sînt aproape de Dumnezeu.
VeTsetete: 4, 5
„Şi fumul tămîiei s-a suit,' din mîna Îngerului, înaintea lufi
Dumnezeu, ÎmpreuHă cri' rugăciurile sfinţilor. Apoi Îngerul a lua8
cădelniţa şi a umplutlo din focul jertfelni`cului şi a aruncat-o pe
pămînt; şi s-au pornit tunete şi glasuri şi fulgere şi pămîntul s-a
cutremurat".
TîlcwLre :
Fumul tămîiei s-a su°it. Rugăciunile sEinţilor ce se aduc prim
Îngeri sînt primite şi umplînd cădelniţele din focul cel de mmcă
l-a făcut să se verse pe pămînt, precum i s-a arătat de demult luE
lezechiil, cum că a luat unul di.n Heruvimi din focul acesta şi s-a
dat Îngerilor ce au fost trimişi să-Î ucidă `pe locuitoffii din Eerusa~
lim. Chipul acestui Îmger îl poartă fiecaioe arhiereu (episcop) ca un
mijEocitor Îmtre Dumnezeu şi oamemi, care înalţă rugăciunil®
unora şi mâEostiviri.Ie altora cu rugăciunea, iar pe, cei păcătoşi ÎÎ
mustrăcsau cu cuvîntul sau cu certări mai grele. Şi s-au făcut gla-
suri şi tum®te, prin aceasta arată toate groazele ceEe dinaintea sîîr-
şitu'FuÎ. Pi.ecum se cuno.ş€eau şi În munteTe Simai semnele veniri3
lui Dumnezeu, care pe toţi îi vor Îngrozi şi-i vor aduce la întoaî:p
cere pe ceî mai pricepuţî.
58
Verset: 6
„Iar cei şapte Îngerî, care aveau cele şapte Srîmbiţe, s-au g."t
ca să trîmbiţeze".
Tî;1cwiTe:
Iar pe noi cei pecetluiţi cu cinstit şi scump numele lui Hristos
şi care dorim mărirea sfinţilor şi-i cerem scăpai'e ca nişte bolnavi
din patimile viitoare, cele rele, iubitorul de oamemi Dumnezeu,
Cei ce ceartă, să nu ne dea morţii Păcatui.ui Precum SHa Scffis, Ci Să
ffacă bune zilele cele rele ale muncii de vecij cînd i se va săpa
groapă scornitorului păcatului, Iocul cel ne'luminat şi pffea de-
desubt al gheenei. Şi ,să ne Îacă sălaş împreună cu sfinţii, umd@
va fi locaşul tuturoT celor ce se vor veseli împreună cu singur
Mîntuitorul mostffu Hisus HHistos, Dumnezeul nostru, căruia se cu-
vine toată măriffea, cinstea şi Închinăciunea, Împreună cu T?tăl ş3
€u Prea Sfîntul Duh, acum şi pururea şi În vecii vecilor. Amin.
a
DESPRE CEI ŞAPTE ÎNGERI DHTRE CARE TRÎMBIŢÎND
CEL DINTÎI S-AU COBORÎT PE PĂMÎNT
GRINDINĂ, FOC ŞI SÎNGE
• VeTset.. 7
„Şi a trîmbiţat Întîiul Înger, şi sJa pornit grindină şi foc amesl
Secat cu sînge şi.ari căzut pe pămînt; şi a ars din pămînt a treia
parte, şi a ars din copaci a treia parte, iar iarba verde a ars de tot```.
Tîlcwrie..
Unora li s-a părut că acestea Închipuiesc munca păcătoşilor În
gheenă şi se zice pentru durei.ile ceEe ce se vor simţi acolo. Noi
socotim mai ales aceasta, cum că nu a treia parte din cei ce se vor
munci, va fi În veacul âel viitor din toată Îirea omenească, ci mult
mai mulţi. Pentffu că zice (Matei 7) Iargă este calea care duce la
pieire, dar mult mai multe bătăile cele dinaintea sfîrşitului ce se
ara.tă aici. Însă grindina închipuieşte că din cer se vor pogorî după
judecata cea dreaptă nişte munci ca acestea. Iar focul amestecat
cu sînge arată cele ce se fac În toate zilele prin mîinile păgînilor,
sfărîmăril® cetăţilor şi apderea lor cu foc şi uciderea oamenilor.
De unde vedem că mai puţin de a treia parte din făpturile de po
pămînt au fost cuprinse şi omorîte, pentru că războaiele nu nui
mai îi pierd pe oameni ce le distrug şi 'cele pe pămînt. Şi fericitul
loan cînd zice că va veni fQc şi sînge Şi fumegare de fum mai
înainte de ziua cea mare a doua, Întăreşte înţelegerea inoastră şi
tî`nguirea de cele ce s-au spus.
5,
 ] }]i:Sl'ItE AL D0ILEA ÎNGER ŞI PIERDEREA
CELOR DIN MARE ŞI ENSUFLEŢETE (VH)
V€.]i``se,.leT,e : 8, 9
„A ti.îmbiţat, apoi, al d®ilea Înger, şi ca un munte mare În-
cins de flăcări s-a prăbuşit îri mare şi a treia parte\din mare s-a
prefăcut În sînge. Şi au murit a treia parte din făpturile cu viaţă
În ele care sînt În mare şi a treia parte din corăbii s-a sfărîmat".
Tîlcw4Te:
Şi marea cu cele ce sînt ea (unii au înţeles) cum că va arde cu
foc `pentru aceasta am socotit că arată vremea de după înviere.
Marginal: Prin mare, lumea ise Înţelege, precum mai jos care
va arde pe (cei păcătoşi adică) în gheenă împreună cu diavolul,
care ca un munte de!foc arzînd şi acum se aruncă În mare, adică
e aruncat În lume de arde .cu focul ispitelor pe cei ce nu pot birui
`viclenii.1e lui şi atunci cu toţi ai lui .va fi aruncat în gheena, care
este arătată prin mare . . .
Însă pomenirea numai de a treia parte, nu aşa ni s-a arătat
nouă ca adevărată, de vreme ce (precum s-a `zis) mai mulţi vor fi
cei ce se vor munt:i decît cei .ce vor scăpa de muncă,
Însă după altă Înţelegere, nu este rău de se va numi viaţa de
acum „mare", ca să se Întărească aceasta şi cum că a treia parte
din cele ce sînt În eag o spune pentru adîncul judecăţilor lui Dum-
nezeu, care pe unii cu adevărat curînd îi munceşte, iar pe aqţii îÎ
aşteaptă să se întoarcă şi ,să se pocăiască. Iar prip „munte mare" î!
Înţelegem pe diavolul (precum au înţel6s şi alţi dascăli) pe care-l
arde şi acum cu focul mîniei Împotriva noastră Şi va fi ars apoi
În gheenă (diavo`lul). Acesta, diavolul În vremea puterii lui libere
a treia parte În mare (adică din lume) din corăbii şi din insule şÎ
din cele ce sînt Însufleţite care Înoată le strică şi pierde, precum
i-a făcut de mult şi lui lov® Că diavolul este vrăjmaş şi pedepsito-f
după judecata cea dreaptă a lui Dumnezeu. Pentru 'că aceluia că-
ruia i se pEeacă cineva Şi se supun©, aceluia Îi est© rob, du.pă spusa
Apostolului. Apoi mai Înţelegem că li se aduce moartea suîle-
tească `celor ce hulesc În marea lumii cu tcuvint®le şi cu faptele loro
DESPRE AL TREILEA ÎNGER ŞI DESPRE
AMĂRĂCEUNEA APELOR
Verset,ele: 10, 11
„Şi a trîmbiţat al treilea Înger, şi a căzut din cer o stea uriaşă,
arzînd ca o făclie, şi a căzut peste a treia pa.rte din rîuri şi peste
60
izvoarele apelor. Şi numele stelei se chiamă Absintos (Pelin). şi
a treia parte din ape s-a făcut ca pelinul Şi mulţi dintTe o.imt)ni
au murit dim pricina apelor, pentru că se Îăcuseră amare."
Tî,lcu4T e :
Unii zic că prim Absintos (Pelin) ce are amărăciunea, durerea
ce va să fie a păcătoşilor ce se vor munci În gheenă o arată aici,
care pentru mulţime (ce este lucru adevărat) ape se chiamă. Noi
socotim că prin aceasta se Însemnează şi durerile care sînt În vre-
mea aceasta de acum. Şi steaua arată sau că din cer vin acestea
(adică duhurile) asupra oamenilor, sau că prin acestea se affată
diavolul, de care zice lsaia (14, 12) cum ai căzut din cer stea de dil
mineaţă? Căci acesta care-i adapă pe oameni prin dulceaţă cu răz-
vrătire tulburată şi amară Şi se slobozeşte de aduce bătăî
asupra oamenilor (însă nu asupra tuturor, ci numai peste a treia
parte, pentru multă răbdarea lui Dumnezeu) şi pentru că nu cred
că va fi răsplătire În veacul cel viitor.punînd ca pricinuitor al
morţii lor sufleteşti pe diavolul. De vreme ce.tamare lucruri vor
veni asupra acelora ce se vor afla înaintea sfîntului, din cabe
cele ce se văd au curs mai Înainte/şi mai ales la început Întîmpi-
riin-d pe Domnul, aşa cum le-a arătat el. Dacă nu voim să ne
dim pe noi Înşine este de nevoie după zisa Apostolului: (1 Co r:sll:1:
•;i;:;Î
31-32) „Că de ne-am fi socotit hoi pe noi Înşine nu ne-am fi
art. bai `f`iind judecaţi de Dumnezeu sîntem certaţi" ca să luă Cu
mulţumită darurile ;ale, precum vedem pe cei pricepuţi ce sîrit
bolnavi tmpeşte, că ei rabdă cînd Îi taie şi Îi ard doftorii, şi cu idu-
rere îi tămăduiesc pe ei. Ci dea Dumnezeu ca şi noi sufleteşte vin-
decîndu-ne şi neaducînd nici o materie pentru hrana cuptorului
Gheenei ce arde cu foc, să nu ne osîndim cu lumea, ci să împără-
ţim în veci cu Hristos, căruia i se cuvine toată slava, cinstea şi
Închinăciunea şi mărirea împreună cu Păiointele Lui cel f ără de
Început şi cu Prea Sfîntul Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor.
Amin!
DESPRE AL PATRULEA ENGER ŞI
ÎNTOARCEREA LUMINĂTORILOR
VeTset: 12
„Şi a trîmbiţat al patrulea înger; atunci a treia parte din soare
a fost lovită şi a treia parte din lună şi a treia parte din stele, ca
să fie Întunecată a treia parte a lor şi ziua săHşi piardă d.im numină
a treia parte şi noaptea tot aşa". ,
61
 Tîlcui,Te :
Acostoa socotim că sînt tot la fel ca şi cele ce s-au zis de pro.-
iw(!ul loil despre soare şi lună, ce s-au tîilcuit mai dinainte, după
i'iwispunsu| Stăpînului pentru sfîrşit (Ioil 2).
Marginal: Aceasta a tîlcuit-o Hristos atunci cînd l-au Întrebat
Apostolii despre sfîrşitul veacului. Iar ziceau pentru a treia parte
a luminătorilor şi a stelelor, că arată }a treia parte din cursul zi.Iei
Şi a nopţii, că se cunoaşte, că nici atunci, nu va aduce,Dumnezeu
mînie neameste.cată.
Marginal: Prin cmrgerea zilei şi a nopţii a treia înţelegere se În-
chipuieşteg milostivirea ce se Înţele8e Prin cUvîntul ce zice că nici
atunci . . . şi a . . . Paharul neamestecat se înţelege mînia cea de-
săvîrşită.
Şi slobozind să simtă durere cei răniţi, a ti.eia parte ce este
curgere a vremii, pe ascuns Îi chiamă pe aceia la pocăinţă, Eăsînd
mai multă pai.te, că cine va putea suferi paharul cel neamestecat
al mîniei lui Dumnezeu!
. Verset: 13
„Şi am văzut şi am auzit un vultur, care zbui.a Spre Înaltul
€erului Şi striga cu glas mare: Vai, vai, vai celor care locuiesc pe
pămînt, din pricina celoi.lalte glasuri ale trîmbiţei celor trei În-
geri, care sînt gata să trîmbiţeze!"
TîlcuĂTe:
„Vai, vai, vai celor ce locui6sc pe pămînt" prin aceas,ta se arată
Împreună pătimirea şi iubirea de oameni a dumnezeieştilor În-
geri, cărora după urnŢarea lui Dumnezeu le pare rău de păcătoşii
ce se vor munci. Şi cu mult mai mult de aceia, care nici. după bă-
tăi nu se Întorc, cărora mai ales acest amar le slujeşte că pe pă.-
mînt locuind şi gîndind numai de cele pămînteşti, miroseau pulbe-
rea În locul unsorii ce s-a vărsat pentru noi. Iar celora ce sînt În
ceruri pricina cununilor celor neveştejite şi a răsplăţilor Şi a da-
rurilor le sînt durerea de jos şi greutăţile.
Capil®lul 9
DESPRE AL CINCILEA ÎNGER ŞI DESPRE LĂCUSTE
ŞI DE CHIPUL LOR
VeTsetele: 1, 2, 3, 4, 5
„Şi a ti.Îmbiţat al cincilea Înger, Şi am văzut o stea căzută din
ceiq pe pămînt Şi i s-a dat cheia fîntînii adîncului". 2. „Şi a deschis
62
fîntîna adîncului .şi fum s-a ridicat din fintînă, ca fumul unui cup~
tor mare, şi soarele şi văzduhul s-au întunecat de fumu'l fîntînii``,
3. „Şi din fum au ieşit lăcuste pe pămînt şi li s-a dat lor putci'o
precum au putere scorpiile pămîntului". 4. „Şi li s-a poruncit si'i
nu vatăme iarba pămîntului şi nici o verdeaţă nici un copac, făL'!L
numai pe oamenii .care nu iau pecetea lui Dumnezeu pe frunţile
lor." 5. „Şi nu li s-a dat că \săLi omoare, ci ca să fie chinuiţi cincî
luni; Şi chinul lbr este la fel €u .chinul de scorpie, `cînd a Înţepat
pe om".
Marginal: Acestea .ce le înţeleg alţii, nu le socoteşte SfîntuE
Andrei să fie adevărate, pentru aceia arată adevărul mai jos, că
acestea nu vor fi după ,judecată 'ci maff Înaintea sfîrşitului pe vre-
mea lui Antihrist, cînd se vor împuţina zilele.
T^clcwkre..
Oarecare zic, că steaua care a căzut din cer pe pămînt sau îm
valea lu,i losafat ce a rămas la judecată, este Îngerul lui Dumne-
zeu ce se va pune peste munci, iar fîntîna adîncului e gheena, din
care fumul ce va ieşi va lucra de nu vor mai vedea soarele cei
ce s`e vor munci acolo, nici văzduhul, iar lăcustele, viermii, de care
zice prorocul: „Viermele lor nu va muri". Iar „Să nu strice iarba
pămîntului, ci numai pe oameni să-i mrincească", o spune pentru
că se vor slobozi făpturile din stricăciunea aceasta la care sînt
supuse acum. Iar ceia ce zice cinci luni, aceia o vreme hotărîtă
zice ică se vor munci foarte tare şi groaznic, iar după aceia maî
slab şi În veci. Iar eu mărturisesc că „steaua" este Îngerul lui
Dumnezeu, care după slobozenia lui Dumnezeu Îi va scoate pe
viclenii draci cei judecaţi şi-i vor da adîncrilui. Pe care HristQs
după ce s-a Întrupat i-a legat, ca mai înainte de sfîrşit lucrînd
faptele lor să dobîndească după aceia o mumcăl fără de sfîrşit.
Marginal: Dracii acum sînt legaţi ca să nu fi6 daţi adîncu,lui,
iar după judecată vor fi aruncaţi în munca cea de veci (adînc).
Iar „fumul" este Întunericul Înmulţirii lor ce va merge înaintea
faptelor lor celor viclene, cărora după ce se vor arăta, 1i se va `da
putere să-i mănînce pe oameni.
Iar „întunedarea soarelui şi a văzduhului" aratzi. Întunecarea
sufletului oamenilor acelora, care se Îndulcesc de ilumină sau arată
dragoste arzătoare În duL.eri şi an necazuri. Că Îmtunericul celor
ce sînt În dureri lumină se socoteşte. Iar lăcustele cele înţelegă-
toare cai-e vor veni peste oameni după asemănarea scorpiilor, ara-
tă că lîngă sfîrşit, ascunsă va fi moartea cea vătămătoare de su-
f lete dih cauza faptelor rele, care fapte rele vor fi pe fruntea ce-
lor neînsemnaţi cu pecetea lui Dumnezeu şi a celor neluminaţi cu
luminarea crucii, celei de viaţă făcătoare. Căci nu luminează prin
68
E}iihul Sfîiit lumina lor mintea oamenilor spi.e slava lui Dumne-
/cuo (Mt. 5).
Iai` munca cea de cinci luni, socotim că închipuie sau Împuţi-
narea vremii (Mc. 13) (3,Că de nu s-ar Împuţina zilele acelea nu
s-ar mîntui tot trupul, după! 'cuvîntul lui lisus") sau o vreme oare-
care încincită pentru cinci simţuri prin care inti.ă păcatul în om
sau o vreme hotărîtă şi numai de Dumnezeu singur ştiută.
VeTsst: 7
„Şi În zilele acelea vor căuta oamenii moartea şi nu o vor afla
şi vor pofti \să moară; moartea Însă va fugi de ei" Lc. 23.
TîlcubTe :
„Vor căuta oamenii moartea" prin aceasta se Însemnează mă-
rimea necazurilor, pentru ,că cei ce sînt în necazui.i au obicei a
chema moartea . . . Dar poftind-o ei, ea nu vine deşi sînt În neca-
zuri, aceasta este judecata lui Dumnezeu, prin care se judecă lul
crul ce est6 de folos, ca prin .amărăciunea ispitelor celor cu durere,
să urască oamenii păcatul ca pe unul ce chiamă şi produce
moartea.
Versetele.. 7, 8, 9
„Iar înf ăţişarea lă.custelor era asemenea unor cai pregătiţi de
război. Pe capete aveau cununi ca de aur, şi feţele lor ei.au ca fe-
ţele oamenilor`f. 8. „Aveau păr ca femeile şi dinţii lor erau ca din-
ţii leilor" 9.. „Aveău, apoi, platoşe ca platoşele de fier, `iar vuietul
aripilor lor era la fel cu vuietul unei mulţimi de care şi de cai
care aleargă la luptă".
T^&1cuLre:
„Înfăţişarea lăcustelor era asemenea unor cai pregătiţi de răz-
boi". Prin toate acestea şi prin cele ce se vor spune după aceste!],
lăcustele ce s-au numit, unii au tîlcuit Şă fie îngerii lui ,Dumne-
zeu, ce se vor pune peste munci, ffind puse cu Închipuire. Sau
pentru Înfricoşata şi groaznica judecată, sau pentru grabnica şi
cumplita muncă, ce li se va da celor osîndiţi În gheenă.
Iar mie mi se pare că prin lăcustele ac'estea mai vîrtos se în-
ţeEeg viclenii draci, .care sînt gata la război Împotriva noastră.
Pe capul lor cununi de aur putrtînd, purtînd ei biruinţele lor cele
peste noi, socotind ei că biruindu-ne pe noi prin du.lceaţ,ă se Încu-
nunează cu biruinţă, iar zalele de fier, arată Împietrirea inimii lor.
„Glasun (vuietufl) aripiEor lăcustelor celor Înţelegătoare, se asea-
64
mănă :.cu. 'gla§ul . bărtiţeloi .Ue t*ăz.boij `sdcotinii c'ă ,...'6st.e aiuăriiciumm
cea ...Înaltă. a lor. Şi iătă că s.e` .lqbt.ă cu ridi de .§uS; dqpă Eisa lui ,r}i`H
vid: @sari, 55). .. ::. .'.
VeTsetele:`10,11,12.` `
„Şi aveau cozi `şi bolduri asemenea Scorpiilor; şi puterea lor
este În cozile lor, ca să Vaţăme pe oan}eni cinci luni`f. 11. Şi aveau
ca Împărat .al lor pe îngerul adîncului, al Lcărui nume, În,evr.eieş-
te, este Abaddon, iar În elineşte Apollion". 12. „Întîiul" vai" a tre-
cut: iată vinQ Îfică un „vai" şi Încă upul, după acestea".
Marginal: Cînd zice că `avea împărat ipe Îngerul, se Înţelege că
şi draeii au mai mari peste ei şi au `şi ei cete, că din toate .cetele au
căzuti Abaddon ,sau Apomon, Închipuieşte pierzător, căci diacul
p`e mulţi din multe neamuri Îi pierde.
` T^®kcuLq.e :
Ear coadele lor asemenea cu ale 'şerpilor 'care nasc moartea su-
•fletului, Pentru că păcatul JplininduTse, naşt,e moartea,, pri,p Care
vine munca de cinci luni a§uprâ oameniloi. şi aceasţp` pentru Îm
puţinarea vremii care are. asemănare cu veăctil cel viitor. şi. noi
am .spus că cinci arată pentru.\,cele cinci simţuri Ple om.ulqi.
omu#g:Eg::tŢîrinnesci:%Îoi#t:îînch.ipuieştevremQa,cîtăv,rem"ste
rHar prin Împăratul lor pe diavolul trebriiă `s`ă-1 Înţelegeri, care
îi pierde pe 'cei ce i se pleacă cu adevărat lui, asupra 6ăfuia ridi-
cînd război vom dobîndi pace, căci Vor mai urma, după acest vai
încă două amaruri.
ÎNGERUL AL. ŞASEljEA ŞI DESPRE ÎNGERH
LEGAŢI LA EUFRAT ,
VeTsstele: 13, 14, 15, 16
„şi,a trîmbiţat al şaselea Îngei.. Atunci am auzit un glasj din
ceE© patffu cornuri a|e jertfelnicului de aur, care este Înaintea lui
Dummezeu. 14. Zicînd către îngerul al şaselea, cel care avea trîm-
biţa: Dezleag.ă pe cei patru îqgeri care sînt legaţti la rîul cel mare,
Eufi.a±ul." 15. „Şi au fost dezlegaţi c©i patru îngeri, care erau gă-
tiţi .spre ceasul şi ziua, şi luna şi anul acela, ca să ombare a treia
Lai#edionrio.aîŢee::`:.el#.fi"dşâ:ăul#ffă#,1.?âşctiiffâlâr.ae:zitdâud#glăăec#`:
Tîlcwkre ..
5 - T'€+ZcJu'i?.eci .Apocozjpsc6
 Acueşti patru îmgeri zic unii să Îie Hih`ail şi Gavriil şi .~Uri`il \ş,i
RaEail leg&ţi spre veselia vederii ;1ui Dumnezeu, zic că se vor ,d`ez-
lega la ziua judeţului cu Îngeri fără de număr spre pedeapsa pă~
g.Înilor prin cai.e a treia 'Parte se va pierde. Iar mie mi se paff® pă
aceştia sînt preaviclenii draci, care au fost legaţi la veniEea ,lui
Hristos, care după \porunca lui Dumnezeu aH Îeşit de la .alţaruE
ceresc (al cărui chip era Jcortul cel vechi) şi au căzut şi de ,duHnme-
zeiescul Înger se vor dezlega ca să tulbure neamurile. Şi pe #r,eş-
tini Îi va tulbura Încît şi aceştia se vor scula unul asupra a.ltuia
•pentru ca să se arate cei lămuriţi şi .ci.edincioşi şi ca să se Învred-
nicească cei vrednici de o şi mai mare răsplătire şi de locaşurile
ţ:ele de sus ca nişte grîu copt şi curat. Iar pleava, necredimi,®şii
şi cei prea păcătoşi şi care nu s-au pocăit ca să dobîndească după
dreptate, aici fiind munciţi prin draci, Însă la judecată o pedeapsă
mai milostivă.
Zicînd că „sînt .Iegaţi 'la Eufrat" nu este lucru strein, de vreme
ce unii în adînc, iar alţi ,`draci în porci s-au trimis, iar alţii În ®1te
locuri după plăcerea lui Dumnezeu. Aici la Eufrat pînă la o vFpme
au .fost pedepsiţi, căci după războiul /ce-I vor da asupra oameni-
Ior, dracii În veci se vor munci. Şi de crezut este, că pentru a\ceasta
se face pomenire de Eufrat, căci din acele părţi va să iasă ,Anti-
hrist. Iar de mulţimea dracilor nu t.rebuie să ne Îndoim de vrcrie
ce toţi sfinţii spun: că pli'n este văzduhul de draci. Se` arată a treia
parte din cei ucişi am zis mai Înaînte.
Verset,ele: 17,18,19.
„Şi ăşa am văzut, în vedenie, caii şi pe cei care şedeau pe ei:
călăreţii aveau platoşe ca faţa focului şi a iachintului şi a pucioa-
sei, iar capetele cailor semănau cu capetele leilor şi din gurile \1or
ieşea foc Şi fum şi pucioasă. -19. „Pentru că puterea cailor ®ste
în gura lor şi în cozile lor; căci cozile lor sînt asemenea şdrpilor,
avînd capete, şi cu acestea vatămă". -
TîlcuîTe :
Prin „cai" cu adevărat socotesc să se înţeleg sau oamenii ceâ
plecaţi spre femei şi cei dobitoceşti sau dracii cei mai de jos şi cei
stăpîniţi de alţ,ii.
Marginal: Adică dracii cei din cinul cel mai mare, îi stăpîmesc
şi pe oamenii cei supuşi loi. şi pe dracii cei diri cinul mai de 'jos®
Iar călăreţii, cei ce-i stăpînesc pe ei, au acest obicei nu numaî
prin slujitorii dintre ei (draci), ci şi prin oamenii cei răi ca pFin
organe ale lor (dracilor) ,le fac amăgituri şi ispite oamenilor €elor
cţe un fel cu ei. (Oameni stăpîniţi de draci Îi stăpînesc p.e alţî
Oameni).
66
Far zalele cele ca focul şi ca iachintul şi ca iarba puci{»`qLut Hi)(.(iri
tiri că Închipuie, că duhurile cele viclene au fir© din wV`'Ă(1uh ,ţi
EucFări arzătoare ca şi focul.
Marginal: Dracii îşi slujesc unul altuia spre amăgii.`ea oi\m{`"
niloF.
Far capetele cailor ca ale leilor, închîpuiesc firea loi. cea aduciv`~
toare de moarte şi sălbatică, iar focul ca şi fumul şi ca şi pucioa,q{`
ce iese din gurile lor, cu care spune că au fost omorîţi a ti.eia parl®
din oamenig ori închipuieşte păcatele ce ard roadele inimii prin
bîntuielile draciloi. cele aducătoare de moarte şi prin Învăţăturilo
şi Îmboldirile sau arderile cetăţilor şi vărsările de sînge, ce adu€
pE.in slobozenia lui Dumnezeu prin năvălirile barbarilor (păgîni-
1or) prin care nu mai puţin decît a treia parte din oameni au
mtirit. Cozile lor numeşte asemenea şerpilor şi cu capete de şerpi,
p,eritm că ascuţişurile drăceşti ale semănăturilor lor şi ale îndem~
muriEor lor, este pă€atul cel aducător de otravă şi de moartea
suf'ldtului.
VeTsetele: 20, 21
„Dar ceilalţi oameni, cai.e nu au murit de plăgile acestea, nu
s-ari pocăit de loc de faptele mîinilor lor, ca să nu se maî închine
deiHGnilor şi ido]ilori de aur şi de argint şi de aramă şi de piatră
şi.`.d® lemn, care nu pot nici să vadă, nici să audă, nici să umble".
21 -Şi nu s-au pocăit de uciderile lor, nici de fermecătoi.iile loi.,
niGE. de desfrînarea lor, nici de furtişagurile .lor".
Tî,lcufte :
„Dar .ceilalţi oameni care nu au murit . . ." Aceasta se leagă de
ceea ce s-a zis că de aceste trei bătăi au murit a treia parte din
oameni şi pune Îm mijloc şi aceasta: „Şi ceilalţi cîţi s-au Învredmi-
cit iertării şi n-au sufei.it moartea, au rămas nepocăiţi şi totuşi
n-ari părăsit slujba idolilor; nici uciderile, nici curviile, nici furti-
şagurile nici vrăjitoriile lor nu le-au părăsit ci stau supuşi aces-
t®ra." Se arată `de aici că rmînia se aduce Împotriva a toată lumea,
pentru că amăgirea se pune şi se poartă nebuneşte Şi este ames-
tecată cu neamurile cai.e deşi cunosc adevărul totuşi se Închină
ido"or, iar alţii se Închină făpturii în locul Făcătorului. Unii măi.~
turisesc că ştiu pe Dumnezeu, iar prin fapte îl tăgăduiesc şi se
ai.ată cu chip de ci.eştini, dar tăgăduiesc puterea credinţei şi slu-
jesG Eui Mamona, prin iubirea de argint, care este o Închinare la
idoli'. Iar noi care .arătăm prin fapte credinţa întFeagă şi adevă-
rată' Î`n Dumnezeu, să n-auzim acel g]as Înfricoşat zicîpd: (Matci
Îă!ă:aâdăEăâ,u?gâzăăzdiâraouriinneŢ.vcăicsuăn3âczipme:.o5llF®căă.#răi#
g, G7

dorit, M'atei 25`: „Veniţi binecuvîntaţii Părintelui Meu, de moşte~
niţi .Împărăţia cea pregătită' vouă de la Întemeierea mmii", cu
darul şi cu iubirea de oameni şi cu Îndurările lui .Hristos Dumne-
i#rg#ăruz'îcc:arTeaîă:#dma:r::gcşeîas€ŞnŢ#L:EvşOîîedgevnî:rţ:Eoă}€ăct:r%aEîîî
Duh, acum şi pururea ,Şi în vecii vQciEor. Amin.
CapEf®Iul 10
• "DESPRE ÎNGERulj CEL ÎNVĂLUIT ÎNTR-UN NOR \
ŞI PE CAPUL LUI Cu UN CURCUBEU, CARE A VESTm
MAIDmAINTE'sFÎRŞITUL
VeTset: 1
„Şi am văzut alt Înger puternic, pogorîndu-se din cer, Învă-
luit Într-un nor şi pe capul .lui era curcubeul, iar faţa lui strălucea
ca soarele şi picioai.ele lui erau ca stîlpii de foc".
Tîlcu4Te..
•Prin acest sffnt Înger, norul şi ,curcubdul şi sc;arele ai.ată lu-
mina lui cea asemenea cu aceste stihii. Prin aceăsta se arată .firea
Îngerească cea cerească şi felurită! întru bunătăţi Şi luriinată şi
ştiinţa ei. Iar „stîlpii de foc" înserinează groaza şi munca .asupra
celor ce lucră i.ele, adică asupra celor ce tîlhăresc pe pămînt.şi a
celor ce omoară pe mare. Pentru aceasta are peste mare piciorul
cel drept iar peste pămînt pe cel stîng, ărătînd prin aceasta munca
celor fărădelege.
VerşeteLe: 2, 3
„Şi în mînă avea o carte mică, deschîsă. Şi a pus piciorul luî
cel drept pe mai.e, iar pe cel stîng pe pămînt." - 3. Şi a strigat
cu glas puternic, precum răcneşte leul. Iai. cînd a strigat, cele
şapte tunete au slobozit glasurile lor".
Tîlcriţe :
Cartea cea mică şi cu cuvinte puţine, mie mi se pare să cu-
prindă numele şi faptele celor ce sînt prea răi, care au tîlhărit pe
pămînt şi care au făcut necurăţii şi au omorît pe mare, a Vcăror
muncă o arată îngerul Întinzîndu-şi picioarele ca riişte aripi d®, foc
pe pămi^nt şi pe mai.e. iar giasui Îngeruiui cei asemenea cu FăcniL
rea leului, arată spaima şi groaza ei de nesuferit, mărturie e
Danfil, căre n-a tputut să-1 vadă fără de ,trup pe Înger, ni€`i bine
68
E=
şi blîn.d., nici gi.oaznic.. Iar `şapte tumete §ocoti'm că se în|.elohr S:u}{(i
glasuri grăite de um Înger .sau sînt .c®Ie ale celor şapto sl'inţ;i ÎnLr{ţi'i,
care au vorbit c©le viitoare, precum se arată de aicî, ciu` actj,ţ(,Î
Îngeri. se trec după Îngerul cel mai înalt, şi de acolo iau motiv ,ţî
bun prilej de a proroci, după scrierea bunei rî.nduieli a Îngeriloi',
dup ă dumnezeiescul Dionisie.
VeTset;: 4
„Şi cînd au vorbit cele şapte tunete, voiam să scriu, dar am
auzit o voce care zicea din cer; Pecetluieşte cele ce au spus cele
şapte tunete şi nu le scrie".
Mar`ginal: Se Înţe|ege şi după ce vei scrie.
TîicriiTe :
Pi.in zicerea să pecetluiască cele ce le-au grăit c©He Şepte tţi-
nete Şi să nu le scrie, se arată că sînt neştiute decît numai după
dovedirea şi plinirea lucrurilor se vor cunoaşte, din car© evanghe-
listul a învăţat ca numai glasurile tunetelor să` ş@ însemneze. Iar
săvîrşirea şi tălriăci,rea Şi ştiinţa cea arătată s-o ascundă pînă la
vrem6a plinirii. Pentru că nişt6 cuvinte de adestea tp6cetluiţe şÎ
ascunse a Învăţat oarecînd şi Daniil (Daniil 12).
VeTsetele: 5, 6
„Iai Îngerul pe c?re 1-am văzut stîrid pe mare şi pe pămînt,
şi-a,ridicat mîna dreaptă către cer, -6. Şi. s-a jurat pe Cdl Care
este viu în vecii vecilor, Care a făcut cerul şi pămîmtul şi cele ce
sînt pe pămînt şi marea şi cele ce sînt În mare, că timp nu va mai
fi,„.
TÂbicriSfl.`e :
Şit Îi±gerul ;-a jurat pe Dumnezeul cel viu, pemtru că Dumne~
zeu neavînd pe nimenea mai. ,mare pe care s-ar putea jura, s;
jură pe sine singur, însă îngerii zic ei din .cauza mecffedimţei nQas-
tre s6 jură că nu va mai fi vreme; sau În veacul viitor'În care m
va mai fi vreme măsurată cu soare,. ci viaţa veşnică ce va încheia
numărul vremii de acum, sau vremea mu va fi prea lungă pînă la
plinirea glasului Îngerului de atl şaptelea.
Verse±.. 7
„Ci, În zilele cînd va grăi aE şaptelea înger - cînd va fi să
trîmbi.ţeze T- atunci săvîrşită este taina lui Dumnezeu, precum
bine ă vestit robilor Săi, prorocilor".
TîZcui,Ţe :
(;S

Mi Şe ,rpare că 'aici Însemnează că .după trecerea de şapte
veacuri în zilele veacului celui 'de al şaptelea, ce se arată prin
'a şaptea trîmbiţă, se vor plini desăvîrşit cele spuse de sfinţii Pro-
roci, însă numeşte Împlinirea acestor lucruri bunăvestire, pentru
odihna cea vestită a sfintilor.
ÎN cE cHm A LUAT EVANGHELISTUL CĂRFlclcA
DE LA ÎNGER
Verset.. 8
„Ia.r glasuE din cer, pe care-l auzisem, iarăşi a voi.bi± cu mine
şi a zis: Mergi de ia cartea cea deschisă din mîna Îngerului`€are stă
pe mare şi pe pămînt".
Marginal: Puterile îngereşti unele sînt mai mari decît altele.
TîtcuîTe :
Aici se arată o putere oarecare Îngerească mai mare, că i-a
poruncit ev?nghelistului să ia prin această cărticică, ştiinţă a celor
arăta,te.
Ve7.Seţ.. 9
Şi m-am dms la Înger şi i-am zis să-mi dea cartea. Şi mi-a
răspms ia-o şi mănîncă-o şi va amărî pîntecele tău, dar ^m g.ui.a
ta va fi dulce ca mierea".
Tî,lcutTe :
„Va fj dulce ca mierea". Dulce va fi ştiinţa celor viitoare, însă
va amărî pîntecele tău, adică inima ta cea primitoare de hrană
de cuvinte cu pătimirea cea dimpreună pentru cei ce vor lua
riunci de la Dumnezeu trimise după judecata lui Dumrie.zeu. Se
înţelege Însă şi În alt chip, că fiind evanghelistul om sffnt, nu gus-
tase ispita faptelor rele. Însă prin Înghiţirea cărticelii (care cu-
prînde faptele. celor necuraţi) s-a învăţat mai întîi că păcatul e
dulce, iar după săvîi.şirea lui e amar, pemtru răsplătirea şi primi-
rea muncii veşnice.
Verset: 10
„Atunci am luat cartea din mîna Îngei.ului şi am mîncat-o; şi
era În gura mea dulce ca mierea, dar, după ce am mîncat-o, pîn-
tecele meu s-a amărat".
T6lcuiTe :
7®
/
/
„După ce am mîncat-o s-a amărît pîntecele meu". lntîi ti fo,ti(;
dulce cărticica, pentru cele de bucurie dar mai pe urmă a 1`fl,it
amară, că şi păcatul este dulce la gustare, dar amar la mistui*o Şi
prin răsplătire. Pentru că sfinţii fiind Împreună pătimîtori, sc
veselesc Împreună cu cei ce se veselesc Şi plîng împreună cu ct`i
ce plîng (Rom. 12).
VeTset: 11
„Şi apoi mi-a zis: Tu tr;buie să proroceşti, Încă odată, la
popoare şi la neamuri şi la limbi şi la mulţi împăraţi".
TîlcuhTe ..
Şi mî-a zis . . . Prin aceasta arată că nu Îndată după vedenia
dumnezeieştii descoperiri, vor lua sfîi.şit cele văzute, ci i se `cade
fericitului prin propoveduirea sa şi descoperirea sa să le vestească
cele viito,aŢ.e celor ce citesc.
Mai'8ihal: Apocalipsul precum zic unii din cuvîntul ce zice:
„De VoiQvrea să rămîie acesta pînă voi veni Eu, ce-ţi pasă ţie"
(Ioan 21, 23).
Sau.cum să nu fi `gustat acesta moarte? Şi la i,sfîrşit va veni ca
să Înfrîneze năvălirea amăgiturii lui Antihrist.
Capifolul 11
VeTsetele: 1, 2
„Apoi mi-au dat o trestie, asemenea unui toiag, zicînd: Scoa-
1ă-te şi măsoară temp.1ul lui Dumnezeu şi jertfelnicul şi pe cei €are'
se Închină În e.l. - 2. Iar curtea cea dinafară a templului, scoate-o
din socoteală şi n-o măsura, pentru că a cfost dată păgînilor, `care
vor călca În picioare cetatea sfîntă patruzeci şi două de luni".
TîicriTe :
Prin 'tiestia aceasta se Înţelege că toate sînt Înţ®legătoare cele
ce se arată În cer, iar noi cele însufleţite precum sîmt altarul, pres-
toEul şi altele le Înţelegem. Iar trestia cea dată lui zicînd: „Scoa-
lă-te şi măsoară templul (biserica) Iui Dumnezeu" arată că pFin
mintea Îngerească şi prin limpezimea conştiinţei se măsoară bise.-
i.ica lui Dumnezeu. De va zice cineva că tot de la înger i s-a dat
şi trestia şi a auzit şi glasul „Scoală-te şi măsură biserica lui
) Dumnezeu", noi zicem că trestia aceasta arată că se uneşte (tres-
tia) ca .ceia ce ia ca tocmire măsura conştiînţei şi a ştiinţei, căreia
se Învrednicesc cei ştiuţi prin fapte bune de că€,re Dummezcu Şi
71

(1e dumnezei.eştii. îngeri.` Că Dumnezeu i-a cunoscut pe cei. ,ce şînt
dli llui, zice 'Dumneze.esctil cuvînt.. ` \ ~'. '
Se cade. să ,ştim ^€ă alţii ,'„biserică lui I)umnezeu`f au 'înţeles-o
să ffie .leg6a' veche, ia,r „curtea ce :este dinafară" este. Legea cea
\nouă,t. pemtru mulţimea celor nce se mîntuiesc În ea, -.fiind .fără de
măsui.ă. Prin 42 de luni zic că se închipuieşte scurtarea vr`6'mii,
cai.e cuprinde tainele legii.,celei noi pînă la a doua venire a lui
Hristos. Însă noi socotim că, casa Dumnezeului celui viu biserică
Şe mum®şte, În care-i aducem lui Dumn6Zeu, jer.tfa cea cuvîntăL
ftoare. Iar curtea care este dinafară, aducerea neamuriloi.; necre-
dincioase şi a evreilor la Hristos, socotim că se Înţelege, ca ceea ce
este nevrednică a se măsui.a de cătffe înger pentru necurăţenia lor
ÎÎ (păgînii, evreii)`. Că Domnul i-a cunoscut pe cei ce sînt ai Lui, iar
pe cei fărădelege, Cel ce ştie toate zice că nu-i cunoaşte, că mu vffea
`Şă mai. ispiteaşcă scornirile lor. Iar .că se va călca cetateă' sEîntă,
!;î:d:i:ăg,:5e:agntsir:eH;gău:i:cil::Nc:ouŢi;sâ:iăhbîrl;S:etfiiiă:ii:cei,::;Îo:r:ne:i:iîsi|Ce;şii,:u:#ăf:
€ălcaţi şi vor Ei prigoniţi.
J.`\
Versetel,e: 3, 4
„şi voi da p.utere celor doi martori ai mei şi vor prooroci, Îm-
brăcaţi în sac, o mie şi două sute şaizeci de zile -1260 ++'`Âceş-
tia sîmt cei doi măslini Pşi cele două sfeşnice care stau înaintea
Domnului pămîntului".
TtlcriTe : .
':.
`l':f:îff3:ăîoî:1i::iăb:|lâă:tclîrâj:Î:n::%:1:t;Îiliişt€Î:`Îlilgă:d::tîc;ff:I:eeîju::Î:n:tEejîîîn3:c:3Îe:d±:Îe-:s:
tru cei căl€aţi şi pentru cei ce se vor aîla atunci `amăgiţi' de Înşe-
lăciunea .lui Amtihrist. Pe care Zaharia prorocul (Cap. 4) i-a ase-
mănat cu doi măslini şi cu două isfeşnice, din cauză că ei aduc
h.raria lumii celei Înţelegătoare prin untdelemnul fapteloi. bune
plăcute lui Dummezeu.
Versetele: 5, 6
„şi dacă voieşte cime;a să-i vatăm®, foc iese din guHa lor şi
mistuieşt® .pe vrăjmaşii lor; deci dacă ar voi cineva să-i. vatăme,
72
acela: va trebui uci`s. .-6. JAceştia ău Putd!r\C` ',să înauie (!t`i.ul4 i.ii
g;01aeiascsfi#gepîl:usănîgnezşiil?slâE:toăropcăeăîlnotrtiş:up::ÎcreefaeŢă'eŢ,qtt{`";::,",:
ori de cîte ori vor voi."
TîtcwhTe :
„Şi de Va vrea cineva să le facă rău . . ." O,minunată bumu`h
tate a lui Dumnezeu şi #acere de 'bine! Căci Întocmai putemic de
a aduîe anii fiind, `de vreme ce Întru toate tsemnele şi minmilci
:Ţîgus::,%Îtsi:fii:?itltjîua:.oFîină:uălîi:oţfiîiişţ:ili%Ţş:Î;tp:t:ii:,:ăHîtLo;:a::cu::i,
va Înarma cu puterea adevăratelor semne şi minuni, ,care prin
adăugirea adevărului şi a luminii, Vor Vădi minciuna şi `Întuneri-
cul, adică vor Întoarce pe `cei rătăciţi cu cuvîntul învăţăturii Şi cu
bătăile prin munci, nu vor da {ploaie, îi vQr bate cu focr şi cu`.`schimH
barea stihiilor şi cu alte semne. `Iar. pe amăgitoml (Antihrist) ÎI
vor face cunoscut şi nici acesta nu-i poate vătăma pîn.ă nu-şi :vor
Împlini prorocia lor.
Ve+seteLe: 7,` 8.
„Iar cînd vor ispi.ăvi cu mărturia lor, fiara care se ridică dim
adînc va face război cu ei, şi-i vă birui şi-i va .omorî. - Şi ti.upu~
rile lor vor zăcea pe uliţ_e_l.9_€etăţîi_.._94±i._Ei€ar=iffirg_S_eLg±Î`9mă`
duhovniceste şrE~giîŢţ?'`riri~de a fost răstignit şi ' Do.mriuE
===±-iri___ . ~.,.DA~...~3~#ŢJ-ftam->-eH[5_ ~.`_. `_.`
TîicriTe :
Despre mărturisire spune că va fi f ăcută pentru întoarcereafi
celor Înşelaţi de fiară de Antihrist, care va ieşi din locuri`.întundi
coase şi din prăpăstiile pămîntului (acolo unde este diavo|ul osîn-
dit la muncă) îi va omorî pe llie şi pe Enoh după slobozenia luî
Dumn6zeu ş`i le va lăsa tFupurile lor neîngropate Îri.IerusaHmur
cel vechi Şi răzvrătit, undeJ a pătimit şi lisus Hristos. Pehtru că
acesta aici Îşi va pune scaunul de ,împărăţie scaunul Împărătesc.
după asemănarea lui David. Căci David a avut ca fiu după.trip.
pe Hristos adevăratul Nostru Dumnezeu, ca prin aceasta să s®
arate că Hristos este care Împlineşt6 cuvîntul prorociei, precum
zice: „Ridica-voi cortul lui David cel căzut şi cele surpate ăle lui
iarăşi le voi zidi", pe care jidovii cei amăgiţi Întru venire? lui ÎI
vor primi Şi-l vor tîlcui. Scaunul Împărăţiei lui Hristos ad.evăratul
fiu a.l lui David va fi iarăşi În lerusalim.
VeTsetele: 9,10
• „Şi din popoare, din seminţii, din limbi şi \Ld'in.r`'neamuri vor
privi la trupurile lor trei zile Şi jumătate şi nu vor Îngădui ca ele[
7#
 să ,fie puse În mormînt. -`10. Iar locuitorii de pe pămînt. se vor
bucura de moartea lor şi vor fi În veselie şi îşi vor trimite daruri
until :altuia, pentru că aceşti doi proroci au chinuit pe locuitorii
de pe pămînt".
Tî,lcw4Te :
',Şi ,din popoare,. din seminţii, din limbi şi din neamuri vor
privi" . . . Cei stăpîniţi odată, zice de minunile mincinoase ale lui
Antihrist şi ,cei ce şi-au scris În inimile lor numele lui Antihrist
cel urît d® s"a_rp.g±g se mai şterge, ori eji6i=`~d-ri păgîri,
aceştia nu .vor lăsa să se trupuri, de bucurie că
au s€ăpat de bătăile ce le-au primit de la aceşti doi, se vor veseli
pentî.u Întoarcere (Psalm 1`2), neadu.cîndu-şi aminte aceştia, că
„Pe care-I iubeşte Dumnezeu îl ceartă şi-l bate pe tot fiul pe
€ai.e-l pi.imeşte" (Psalm, 31).
Şi cu zăbale şi cu fffîu Îi va Înfrîna pe cei ce se apropie de
Dumnezeu, ca măcar prin silă să se Întoarcă la calea ce.a dreaptă
de la care si-au amăgit prin lucrarea lui Antihi.ist.
Însă nouă ni se cade să ne rugăm Domnului, aşa zicînd:
(Psalm 140,84)" Bine ne este nouă că ne-ai smerit ca să ne învă-
ţăm Îndreptările Tale şi Întoarce-ne pe noi Dumnezeul mîntuirii
noastre, Întoarce mîriia Ta de la noi, să nu intri la judecată cu
robii Tăi". Că judecaţi ffind de Tine, iubitorule de oameni,
Stăpîne, .sîntem certaţi ca să nu ne osîndim odată cu lumea"
(Psalm.145; I Cor.11). Pentru puţine munci să scăpăm de munca
cea veşmică, că Ţ.bogat eşti Întru Îndurări Hristoase Dumnezeul
nostru şi Ţie ţi se cuvine toată mulţămita, mărirea, cinstea şi înl
chinăciunea, Tatălui şi Duhu'lui celui de viaţă făcător, acum şi
pururea şi În vecii vecilor. Amin.
jf ,Ţîenrssăe€;:ep..ă]cze']eJî;ei ziie ş*umătate, duh de viaţă de la Dum-
!i:Î:::|:s::;n;tiă.i::Îîe-:;:şi;:t:aţTs_tJa;:ii?.i:cşi|:2a;r_!lî;o:r:tşi|caâ:::::Ţ:aurîi::g,Îăşî
au privit la ei duşmanii lor."
Marginal: Aici !se pune vremea trecută În locul 'celei viitoai.e.
După trei zi`Ie şi jumătate, zile Întocmai la număr cu anii pro-
rociloff, în care au zăcut morţi, zice că iar se vor scula şi se Vor
sui_ Ia cer În căruţa Stăpînului pe nori, frică şi groază făcîndu-li-se
celor ce-i vor vedea pe ei.
Versetele: 13,14
„Şi În ceasu.l acela s-a făcut cutremur mare şi a zecea parte
din cetate s-a prăbuşit şi au pierit Înt cuti.emur, şapte mii de
74
oameni, iar ceilalţi s-au înfricoşat Şi au dat slavă Dumiit`/.tiiiM
cerului. -14. A| doilea „vai" a trecut; al treilea „vai", iati"i, `ri]it+
de8rabă.„.
Tîlcufte:
Şi Îri ceasul acela s-a făcut cutremui. mare . . . Mi se pai.e că
acestea vor fi adevărat văzute atunci, dai. socotesc că şi duhovni-
ceşte arată `schimbarea celor ce se vor clăti spre lucrul cel stătă-.
;oăr?Îiâăt?aă:ţî±:±=u:_eîş__%|âriş_.vŢăin&:,;iîş:eqş:p:Înîî_,ă_Îţeaî_:âe:âgceeis-ăăq;ŢÎ=
®11 1, , J\
elora, iar ceilalţi sînt cei ce se vdr nfiri~
, ,
vi.eme. ,P6ntru 'că şapte mii/'`din cei ucişi, se arată
.... ` , :__ == ..,,~~___._, =_=-,<.T=-_Ţ==+T.l=.~_.~L=_~şT==_a .... T .
âăă:j=chşipvu:â%:|Câi%tsu=e:Ij|P#Ţffeeişiî_Pfitîăăv-Î=-Îă;_răi;jâi-ăi;#ţl:i-cg;:|Îii
se Vor ,omorl `Cu moarţe Veşnlca. bau Poate Ca şapte mll Voror il
ă=.---~Său~p--6ă~t6``=€ăi~â-P`t-â=î.iîiir~JV fi alm
di m
jidovii ce se .vor supune şi-1 vor ;crede pe Antihrist.
„Şi au dat mărire Dumnezeului ceresc". După ce se vor munci\
cei necredincioşi şi se voi. proslăvi mucenicii lui Hristos, cei_.y,g+?i~.
nici de mîntuire ŢF6DÎîffeŢZ5fi=DŢu-fă"ăj=dăl`ă~-ăg--Ţjş;ăFă`
aisferlaai;fE5;:=â=r-bisîă`S=ăffit~h.dasră=şiîtişă|ÎiEhbiţă.
DESPRE A ŞAPTEA TRÎMBIŢĂ ŞI DESPRE SFINŢII CE-L,
. Vori LĂUI]A PE DUMNEZEU PENTRU ŢubECA.TA CEA
VIITOARE
Ver.seţele: 15,16,17,18.
„Şi` a trîmbiţat al şaptelea Înger şi s-au pornit, În cer,.glasurî
puternice care ziceau: Împărăţia lumii a ajuns a Domnului nostru
Şi a Hristosului Său şi va Împărăţi În vecii vecilor. - 16. Şi €ei
douăzecî şi patru de bătrîni, care şed Înaintea lui Dumnezeu± pe.
scaunele lor, au căzut cu feţele la pămînt şi s-au Îmchî`na* EuÎ'
Dumnezeu, T 17. Zicînd: Mulţumim Ţie, Doamne Dumnezeule,.,
4totţiitorule, Cel Care eşti şi Cel Care erai şi Cel Cape vii, €ă aî.'
luat pute.rea Ta cea mal.e şi ai Început să Împărăţeşti. - 18. -L
Şi păgîmii s-au întărîtat, dar a venit mînia Ta şi vremea ceîor'
morţi, ca să fie judecaţi Şi să răsplăteşti pe robii Tăi, pe proroci.
şi pe s.finţi şi pe c®i care s? tem de numele Tău, pe cei mici şi pe
cei mari`, şi să prăpădeşti pe cei care prăpădesc pămîntul".
Marginal: Hristos după tdumnezeire are împărăţie veşnică, iar.
după ®m'enire a luat Împărăţia pentru noi, precum s-a maa zÎs.,
7r,
 T^®1cwiTe:
şi neamurile păgîne mîmiindu-se de aceasta ca şi crim ar fi o
Învăţătură mouă şi străină mult răbdînd, mai pe urmă aducînd
•mmqă, pentru aceia zice: „Şi a venit mînia Ta".
Arată vremea morţilor şi vremea Învierii morţilor, cîmd fie-
{căruia după fapte şi `după vrednicie i se vor da răsplătiri. Prin
proroci şi prim sEinţi şi prin cei ce se tem d® Dumnezeug se arată
trei cete care aduc roade cu sutele, cîte 60 Şi cîte 30. Apostoflii
cu adevărat au dobîndit soarta cea dintîi şi şed pe 12 scaune.
Iar „mici şi mari€` socotim că mumesc pe sfinţii cei mai mici şi p.e
cei mai mari de€ît aceştia. Sau mici Îi numeşte pe păcătoşii cei
defăimaţi,, iaT „mari" pe cei 'drepţ,i. o aceasta. îi sînt
DESERE PRIGOANELE CELE DINTÎI ÎMPOTRFVA
BISERICHI ŞI DESPRE CEI CE VOR FI PE LÎNGĂ ANTHHRIST
Verset: 19
„Şi s-a deschis templul lui Dummezeu, cel din cer, şi s-a văzut
În templu chivotul legămî.ntului Său şi au fost fulgere şi vuiete şi
tunete şi cutremur şi grindină mare".
T^&1criTe:
'Prin deschiderea cerului şi vederea chi+otului, descoperirea
bunătăţilor` €e.lor gătite sfinţilor se arată, care Întru Hristos (În
care locuieşte toată plinătat6a Dumnezeirii) toate sînt ascunse,
precum ,zice Ariostolul. Atunci se vpr descoperi acestea cînd
asupi.a celor mecredimcioşi a celor fără de !lege vor veni g1?suri
groaznicş, fuţgere şi grindină întru cuti.emur prin mutarea aces-
€or de acuma 'În munca Gheenii (iadului). ' r/
•Capil®Iul.12
vărsă6: 1. `` :` ''
;,Şi sha arătat În c6r semn'măre: 0 femeie înveşmîntată cu
soarele, şi rluma effa sub picioarele ei şi pe cap purta curiună din
douăspreze€e stele".
TîlcwbTe :
Ac6a ferieie Îmbrăcată ,cu soarele oarecare o arată prîn .toate
pe, Pffe Sfî.EBta.Născătoarea de Dumne u şit aşa' Înţeleg, cai.e mai
pînă nia dumn©zeiescul ei Fiu, s-a ``mrimcit
să-L Hască săLE facă cuhoscut (sau să-l cunoască'
i_o_#u::ola3;:iăns::tc, fflELu| isivm
;Îu:leăîEr;Îîiîffgî;iîfiîiiîtEÎ:;:l:p:dî;î;Iar;_Îăî;;;Î%ddi:ăî,Î::ui:sîo:eâffFil:,ăă'
Îmbi.ăcată fiind În Soarele Hristos şi acestea sînt cuvin6eEe lui.
ÎmbEâ:;tEiŢ:Săag®onelsetEâiŢriseifiî:r;icc:v:#3l:al:ioiMbei:%giâăŢg3îâ
_ -,,,. + J ul l ,_tl_ _.J_L
Ce g€6Fnai aurtil şi pietrel® strălu6it®are,
<iauuaDL,a` lLI eiVIL
D]L||.U Ut,V,.V.y şiŢ_stele
st©lele ~`____mai bine şi mai luminate decît
J. ^ _
altele. Şi s-a su`it femeia pe lmă, luna soco€esc că are această. Înl
ţelegei.e, adică sha aşezat pe cFedinţa celor curăţiţi prin spălarea
botezului şi a celor slîobozi de ,strică?iune, pentru că fireă cea
:eŢetîăpdei?ntil#es?eti;aăeufiio;âiFeŢFi:e?şit©iasăf-aitgaşsicîaaci3Easg-airăa:3
după asemănare,a lui Hristos.
Marginal: Luna sub picioarele ei, adică stă sus Înălţată bise-
rica p`e credinţa celor cui:ăţiţi . . .
Şi iaffăşi zice, nu se cade a se socoti să fie Hristos'acel pi.unc
ce sua născut, că cu mult mai înainte de descoperirea luir loan sla
Împlinit taina Întrupării Cuvîntului lui Dumnezeu şi loan de eele
de acum şi de cele viitoare'ne vorbeşte 'după lege şi proroceşte şi
mai tirziu decît alţii, aşa eă trebuie să mărturisim că biserica. este
€eia ce se chinuieşte săni nască,i născîndu-i Pe cei răscumpăraţi,
precum zice lsaia (66) întru Duhul, maiparte
Înainte`de ce a venit
•rerea din n`aştere, a Îugit >şi a născut bărbătească, dar duH
de la
`€ine: a fugit? Dinaintea şarpelui,. ca sămască Sionul cQl. Înţelegă.i
tor.,`oamenii`parte`bărbăte*scă.`
` ,.Pentru aceia În fiecarei om, Hristos se naşte duhovnic?şte. şi
pentru aceia biserica Înfaşă. .cu scutece şi simte dui.erea pînă-.ce
Hristos cel ce s-a născut ia formă în noi, ca fiecare Îmriărtăşinr
du-se` cu Hristos, Hristos să fie şi el. Pînă aici Met'odie, iar de,î aici
Andrei.
' Însă Biserica s-a îmbrădat în Hristos, Soarele .dHeptăţii, pentru
că. lumima lunii ce luminează noaptea, adidă a 'legii şi viaţa luJt
mească ce se schimbă, ca pe o '|ună (lumea) sub, picioar.e o are şi
pe cap s-a încununat cu cunună; adică cu dogmele Apostoliloi.
{âmvăţăturile lor) şi cu faptel6 lor .cele bune. `'
Marginal:
-._\^'+` Andrei
e:>__--`-` -_-__ _- prin
+ luna. de sub picioarele bis`er.icii,
u fl.f!^.r,L_.1înţelege
mfl^J.A,lt,`
1egeă veche şi. \,viaţa aceasta' '\de ac.um,,-imăcar. 1că Sffritul M
al3fel Înţelege;. cum am' văzut.
 şicLa=a.căel3kînM|:tno;işâzîincceiicpăufeeş,lâlbuo:ăzf#?acreea|ELeşgeăăâsăîă:
tuire celor ce nasc a doua oară, iar dracilor Ee 6 pierdere.
VeTse±: 2
„Şi era Însărcinată Şi striga, chinuindu-se muncindu-se ca
să nască«.
uî,Te
Zicem că pătimeşte biserica ,durere la fiecare din.,`cei ce se nasc
cu apă şi cu Duh, .pînă .ce se închipuieşte Hristos îritr-înşii, duptit
zisa idumnezeiescului Apostol. Pentru că nepădături c`înt cei ce-s
căzuţi de la adevărata lumină Hristos, care Împreună că'lăt®resc
cu viaţa şi prin necredinţă au de soţie şi pătimesc moartea.
VeTset: 3
„Şi alt semn s-a arătat În cer: Iată, un balaur mare, rioşŢ[9
îa#ă:aîîŢc:e Capete şi Zece Coarne, şi Pe capete şapte cununi de
TîlcuiTe ..
„Şi .alt semn s-a arătat În cer". Cer `înţelegem {că se înţelege
gărŢî€uthp:,:]ăa.rîbo%[,az:ţ]t]:îîB,u=e:z:ăuc,ut;rceac€ă;.[gs%tjo§::îesaîâăEî:=
Însă „roşu" se zice că este pornit spre ucidere şi bucuros de văr-
sare de sînge, sau pentru că are fire de foc Îngerească, deşi a că~
zut dintre Îngeri.
Marginal: Îngerii şi dracii auij:ire de foc.
Iar prin „şapte capete" se Înţeleg şapte puteri viclene ale luî.
şi potrivnice lucrurilor duhovniceşti, sau Şapte duhuri a.Ie lui, de
care a zis Hristos În Evanghelie (Mt. 12, Luca 11) care sălăş.luiesc
în inima omului cea măturată şi goală de gînduri şi de fapte bme,
sau şapte răutăţi care zice Solomon că sînt inima vrăjmaşuluiS
care vrăjmaş cu glas mare, făţărniceşte se roagă celor ce se supun
lui.
'Marginal: Se roagă, iadică meşteşugeşte ca să finşele, precum
zice Solomon să nu-l ascultăm.
Iar ,,zece coarne" arată zece păcate'.,potrivnice celor zece po-
runci .sau certurile dintre Împărăţiile pămînteşti lumeşti`, care~Î
aduc ves^elie lui ca celui ce.-i pare bine de. războaie şi de icerturi
şi de tulburări.
Iar „şapte steme" pe capetele lui sînt pentru aceasta, că,€ei
ce biruiesc lucrurile diavoleşti, de acolo poartă steme de bîruimţă,
(t .de umde au biruit prin posturi(şi osteneli. De aceştia zice dumn7e:
zeiescul Metodie: „Balaurul ce.I mare roşu, cu şapte` capete, ce
78
Î.Îe:Ea;iei=d:::c'şeiie:şî,;:;:I::llf'ilanD:ar:e:na:ip:3isge;Î;:z;:is::na?:;şt::3;:vaîgn:aeŢîi
unui`a în număr Îtrageatreia\parte
1 Sfintei Treimi"
din stele, care stă gata să `mănîmce pe fiul ce
Marginal: Adică \cei tce ,au ;căzut împreună ,lcu Lucifer din nu-
mărHuais,:;nutsetîîaŢFE\LT;a(rTer;iţter)î.nd6ehrăneşte,estebisericaceaslo-
bodă de rele şi cai`e este ,fără de prihană.
Iar ce zice 1260, cuprinde numărul înmulţit şi deplin desăvîr-
şit al sfiriţi.lor. Şi după aceştia pe rînd zice de stemele lui, pentru
€ă` cei ce s-au luptat mai întîi asupra diavolului şi au omorît şapte
€apete ale lui, şapte steme de bunătăţi stăpîneşte şi moşteneşte.
Marginal: Adică `n.260 de ,zi`le S-o hrănească În pustie.
Verset: 4
„Iar coada lui tîra a treia parte din stelele cerului şi le-a
ai'umcat pe pămînt...". o
\ Tîlcutie :
Şi co;da lui . . . prin „cQadăi` socotim că se arată două lucruri:
sau` Întîia cădere a lui Lucifer din cer, care prin pizmă a tras de
istov la pămînt împreHnă cu sine pe Îngerii cei ce slau \dezlipit de
ldaupDăŢzmd:âze.Ţiacrăeam.:ipîEiîii|âi.focsi#i:-gtl:â`a(-igi,d:î:)g|eiş.Caaăeeanicioczâî
slabi de imimă, Îi surpă jos de la tmirea şi împreună petrecerea cea
cerească, care se numesc stele după altă înţelegere, pentru lumina
de: la sfîmtul botez. Că aşa şi Daniil din Antioh a prorocit despre
€eb. ce vor fi la vemirea lui Antihrist.
VdTse5: 4
„Şi balaurul stăteă Înaintea femeii, care era să nască, pentru
€a. să: înghită copilul, cînd Îl va naşte".
Tî,lcwkTe..
Pemtru că pururea neprietenul (diavalul) se înarmează Împotri-
va bisericii cu rîvnă nevoindu-se să mănînce mîncare pe ce cei ce
se nasc a doua oară după vreme dintr-însa, işi mai mult pe biserică
şi p6 singur Hristos Îl prigoneşte ca pe un cap al BisericLii, care Îi
adună pe cei credincioşi la sine. Pentru aceia a şi zis: „Saule,
Saule, pemtru ce mă prigoneşti?" (Fap. Ap. 9).
VeTse6.. 5
„Şi a născut un copil' de parte bărbătească şi el avea să păsto~
ffeasc.ă toate neamurile cu toiag de fi6r".
70

Şi a inăscut m 'copil.fle barte .bărbătească`. . . urea biseFica
e ia fomă În-
prin cei ce se botează, naşt`e pe Hristos ca pe ..ce
tr-înşii ,(botezaţi), pînă .1a plinirea vîrstei celei `d ovniceşti după
Aposto1.
Iar copilul de parte bărbătească, poporu|,`ţ; ericesc şi cel ne-
slăvit prin dezmierdăciuni este, prin card°.şi cu Îinile cele tari ale
romanilor în€ă Vă Ţ`păscut® Hristos Dumnezeu ne urile şi iar le .Vâ r`{,`-
-__L -®
#î#'cdauEîăerî#ivieiruepaiacevaasdeî]:r#i'sŢFîîcnădcî!:ge6Cşîtşiraîb:a#ăţgîm:Ştei:
CaTre.Peri-tLru meci`edihţă n-.au Vrut Să bea Vinui €ei de tăină şi nou.
Marginal: Cu \mîinile \romanilor, adică după ce s-a iboteza€ ha-
rele Constantin, i-a 'adus tpe jpăgîni,r.Ia credinţă şi i-a stăpînit aşa®
VeTset: 5
„Şi copilul ei a fost răpit la. Dumnezeu şi la tronul Lui".
T^clcukTe..
Î::::ii-:iiîrt!-,::;t.:că:E#pi:iii:rrţşîeiăvăăp:c8;Sîeh:Î:n::rtie::CîeiăE:eisâa:i:ius:=;Îiî
``nului şi cu Dumnezeu şi cu scaunul liui adică cu puterile Îng6reştî
de sus vor fi.
VeTset.:.` 6
„Iar femei'a a fugit În pustiu, unde avea loc pregătit de rium-
nezeu, ca să o hrănească pe ea; acolo, o mie două sute şi şaizeci de
zile - 1260„.
T^®1cuiTe..
„Şi ftmeia a fugit În pustie . . .". Cînd diavoiui cei ce vâ l.ucra
În Antihrist va `porni război prin Antihrist Împotriva bisericii,
atunci aleşii eir şi capetele cele mai ÎnaLlte, urînd strigările orăşe-
neşti şi tulburările şi desc.Întăturile lumeşti, 1a pustiirea cea de
toată răutatea lipsa de răutate, adică la viaţa aducătoare de roadă
a toată bunătatea va, ffugi, :după înţelegerea marelui Metodie. `Şi
acolo vor scăpa numa.i` de luptele )diavolilor iîmpotriva lor şi 'de nă-,
vălirile ,oamenilor .celor .răi. Şi de crezut este că Şi pustia cea în-
ţelegătoar6 .va rhîntui `pe :cei \:ce vor`, fugi în munţi Şi în peşteri .şi în
crăpăturile pămîntului, 'din ,cauza .războiului neprîetenului #i min-
cinosului Hristos (Antihrist) ca şi pe mucenici mai Înainte.
Marginal : Pustia cea Înţelegătoare este depărtarea de toată (ţău-
tatea ,Jşi a gîndi la Dumnezeu,,"rugăciunea, postul Şi altele.
80
Trei ani Si jumătate care se arată prin 1260 de zile, în {}iu'(ţ W
ătuăFÎvnoîâes::îr:ţ,StHdr:stcoasreşîsăănneuîznbeăTaesaescsăăîîemn:sîp#îîî.°t,r°cvt;,rî.°Tt,,;
Îkî:Îîă.:bîE::cîi;,Î:#u:iF:ŢÎ:ră::;ă;.Î:i:iesş:păî;Îr:.iiîi:;slcîi:#;p:j.::r;uîi:.e,.p#;;it':`IÎ,;
biruinţă Că Aceluia care-i Întoar€e În fugă .de la cei slabi pe'
--,-..- ' L
domnii văzduhulriit cei tari, se cuvine biruinţa şi stăpînir6a Îm-,
preună cu Tatăl şi cu Duhul cel de viaţă f ăcător, acum şi pururea.
si vecii vecilor. Amin!
DESPRE RĂZB0IUL ÎNGERILOR ŞI AL DRACILOR, `
DESPRE CĂDEREA SATANII
Verset: 7, 8.
„Şi s-a făcut război în cer: Mihail şi Îngerii. lui ău pornit răz-,
boi cu balaurul. Iar 'balaurul şi Îngerii lui ău stat În luptă. - Dar
aceştia n-au izbutit, nici nu s-a mai găsit pentru ei loc în cer".
T^®lcui,re:
Acestea se pot spTne şi către căderea cea dintîi a diavolului.
din cinul îngeresc pentru mîndria şi invidia lui şi despre omorîrea`
lui cea de-a doua prin Crucea Stăpînului. Cînd stăpînitorul lumii
acesteia (Ioan 12) a fost pedepsit şi i s-a luat stăpînir6a, cea de de-,
mult, a` cărui` mîndrie şi înălţare meputînd-o suferi` dumnezeieştii
Îngeri şi cu ei laolaltă nici Arhanghelul Mihail, cu adevărat il-au
alungat, ^mtîi de la petrecerea diavolului cea Împreună cu îngerii,<
precum:.spune lezechiil j (28). că dintre Heruvimi a fost .1epădat
acela din mijlocul puterilor celbr de foc, dintre cinurile cereştî,,
de vreme ce s-au aflat în el fărădelegi şi nedreptăţi.
Iar venirea În trup a lui Hristos, îngerii ice i.-au slujit ljui dupivt
ispitire, iar s-au pornit 'asupra \lui cu urîciune`, .ca asupra umcj
slugi netrebnice.
Însă isă se ştie aeeasta (precum au Înţeles părinţii) că ,`dui]iv`[f{iH
cerea lumii celei văzute, pentru mîndria şi ,inbidia lui (ditw()lul)
fiind jlepădat Întîi i s-a ,,înciedinţat \lui stăpînirea văzduhului eum
ZLise AP. (Efes. `5)..
Şi P.apia la fel zice, :K}um €ă la oarecare din ei, adicii ÎnLVoX`il(},L"
dumnezeieşti, isprăvnicie Pe pămînt \li s-a dat, Să stiipî"`i`hv{!il şj,
să ,dom`nească 'şi T}Îne le-a Îpcredinţat a stăpîni.
6 - T€Zct46rea Apoca)Zipse6 8rl

VeTse*.. 9
„Şi aruncat a fost balaurul cel mare, şarp`ele 6el ide demrilt,
€are se chiamă diavol Si satana, c®l care înşală toaţ/ă lumea, arun-
`€at a fost pe pămînt şi Îngerii lui aruncaţi au fosti q7tL el".
T^vkcwbre:
Şi aruncatpămîntească,
•ţelepciunea a fost balaurul
de .vreme
. . Cu ce
adevărat
luminan-ă răbdat t6emln-are
cu \Întunericul În-
parte deşi se pune şi .cu numeEe. de isatana, dar unul şi acel'aşi este
şi diavolul şi satana, deşi cu două nume e numit.
Marginal: Cu altă parte adică arfon (artron) ce este partea nu-
mită încheietură.
Însă „diavol" se numeşte căci faptele cele bune şi pe\ iubitorii
•de aceste fapte bune îi grăieşte de rău şi-i cleveteşte precum şi
mai Înainte Adam pizmătareţ l-a clevetit. Iar Satana, sau potriv-
`nic şi stăpînul şi slugile lui.
.Marginal: Pîrîş grăitor de rău :este Satana, potrivnic se nuM
ţmeşte. Măcar de se punea Adam înaintea Evei ca un cap, căci a
ascultat sfatul' femeii. Grăitor de rău pe Dumnezeu \la Fac. 3, cînd
`a zis şarpele către femeie, că ştie Dumnezeu că, Îin orice zi veţi
`mînca din pom, vi se vor deschide ochii voştri şi veţi fi ca mişte
îdumnezei.
Însă
•1ului n-asă`fost
se ştie că după
cu loc, răstignirea
precum lui Hristos,
a fost căderea căderea
cea dintîi diavo-
şi precum
|€ăderea strămoşilor din neputinţă. .Se spune că a căzut după răs-
iignirea lui Hristos, căci după aceasta i s-a împuţinat puterea lui
uşi i s-a stricat, precum a mărturisit marelui Antonie. Cuvi^ntul
Tsaqmului 9 În el s-au împlinit, „Armele vrăjmaşului s-au împu-
•ţinat Întru sfîrşit". Este \dreaptă căderea `lui, slobozirea scornirflor
'şi a bîntuielilor celor rele,`! după lepădarea lui din cer şi dim stăpî-
•..'nia sa de tot, precum s-a zis.
Marginal: A doua cădere a diavolului se spune despre Împu-
-ţinarea puterii lui.
Zis-a şi fericitul Justin. Filozoful şi mucenicul, că diavolul
„după venii.ea lui Hristos şi după răspunsul asupra lui (la jud©cată)
`.că se va duce în .gheenă, Însă mai mare hulitor s-a făcut, deşi În-
L„tîi n.a hu|it aşa fără de ruşine pe Dummezeu.
Maiginal: Justin Întru tîlcuirea Apocalipsului şi Eusebie isto-
!ricul bisericesc, cartea 14, Cap.11 :
Pentru aceia de dî.nsul cu dreptate s~a zis: Inima lui s-a Îmcre-
'`i:inomit ca piatra, pentru răzvrătirea şi nepărăsirea vicleşugului lui.
'R2
\ *r,Ţ ''
g:rîeaţ:enŢiec:i:âş:3pţâŢemau=cuinâfiiuigL-eaeâăcŢîg:3:imc%iac:ŢE:.itî
faptele lui, €um să se mai cureţe de spurcăciunea păcatelor lor priri;r
lămurirea focului? Însă aceasta nedobîndind-o, oare în ce chip pot î`:
să aibă sfîrşit muncile după Înţelegerea ereticilor :celor cu Înţelep--/i:J
ciune deşartă? ' dL
Marginal: Irineu, Cai.tea 5, icap. 3: Împotriva eresurilor şi at
celor ce ziceau că munca va avea isfîrşit. Că zic ereticii aceia că.
diavolul şi păcătoşii În gheenă cîtăva vreme se vor munci iar apoi.`
lămurindu-se prin foc, de păcate, nu se vor mai munci.
VeTset: 10
„Şi am auzit glas mare În cer, zicînd: Acum s-a făcut mîntui-`
rea şi puterea şi împărăţia Dumnezeului nostru şi stăpînirea Hris-
tosului Său, căci aruncat a fost pîrîşul fraţilor noştri, cel care-iL
pîra pe ei Înaintea Dumnezeului nostru, ziua Şi noaptea".
Tî,1cwLre:
Căci a fost aruncat . . . Pîrîş şi c]evetitor Împotriva oamenilor.
diavolul este numit (11 Cor. 6, Sirah 13), Însă se veselesc Îngerii dev
surparea lui, că ii-are nici o parte cel credincios cu cel necre-.
dincios,
Versetele: 11, 12
„ŞÎ' ei l-au biruit prin sîngele Mielului şi prin cuvîntul mărtu~
riei lor şi nu şi-au iubit viaţa lor, pînă la moarte. 12. Pentru
aceasta, bucuraţi-vă ceruri şi cei care 'locuiţi în acestea. Vai, Însă,
pămîntile şi mare, fiindcă (diavolul a coborît la voi, avînd mînie
mare, căci ştie că timpul lui este scurt".
T^LlcwbTe:
Şi aceia l-au biruit pe el . . . Şi sfinţii cei pîrîţi de dînsul şi cle~
vetiţi ca şi lov, împreună cu toţi oamenii ce se plecau lui, l-au bi-
ruit pe diavol prin patimi după Hristos. Iar cum că se veselesc
puterile cereşti de căldura lui şi le pare rău de bîntuiala ce face
asupra celor ce se usucă şi se topesc spre cele pămînteşti, o fac
aceast.a urmînd lui Dumnezeu. Iar ,,amar celor ce locuiesc pe pă-
mînt şi mare" adică cei ce n-au.petrecerea în ceruri ci pe pămînt,
pentru că mulţi din cei ce locuiesc .pe pămiînt îl biruiesc pe diavol
şi-I vor birui, deşi acum se fiuţeşte mai mult asupra celor ce se
luptă c.u d, din cauza €ă i se apropie munca sa (a diavolului). De
aici vime: c.ă cei ce gîndesc cele pămînteşti şi `se Învăluiesc În marea
lumească. este cu neputinţă să nu fie mevoiaşi şi ticăloşi şi umiliţi.
€,
83
 /

" CE FEL .NU ÎNCEEEAZĂ \SĂ PRIGONEASCĂ'' BISERECA VeTsetele: 17,18

VeTse±ele.. 13,14 „Şi balaurul s-a aprins de mînie asupra femeii şi a pomit fsiw`
facă război cu ceilalţi din seminţia '`ei, care păzesc poruncilo lui
„Iar. cînd a văzut balaurul că a fost aruncat p6` pămînt, a pffi- Dumnezeu şi ţin mărtriria lui lisus.18. Şi a!;stat pe nisipul măi.ii".
:gonit pe f©meia care născuse Pruncul". 14. Dar femeii i is-au dat
Marginal.: Prin f©meie se Înţeleg cei mai mari şi riai aleşi ai
€ele două aripi ale marelui vu'ltm., ca să zboaFe în pustiu9 Ia locul
•ei, unde este hrămită acoHo io vreme şi jumătate de vreme, ddparte bisericii, pe care nu-i ,poate şi nici muli vor putea birui diavolii
ţ.de Eaţa şarp6lui." prin slugile lor.
TîlcwkTe.. Tîlcuk;e:
Cînd diavolul după ce a făcut război cu Hristos, după botez a
•.Îost biruit şi după ce s-a înarmat împotriva SEinţilor Apost®li, s-a cecs;âgiosre:i:iî,ar#îe::iâăjîsceăă`să#âi.e.i.(FrîE||.tâ:-gîdniâ;Yi%5u.L3ăîâg
•Întors ruşinat văzîndu-i pe ei că au aflat prin moarte v'iaţă. Şi ţătorii -Cei riari `şi riai aieşi ăiT bisericii şi Pe Cei Ce dispreţuiesc Pă-
mîn'tul şi siii.au p.ţitat la ,necaz În pustie) vă `i;idicar iăzb6`i,:.^de nu-i
`:`Diîiăă;|îÎ,aba:Îăt;ircsgî.âad::ărg:nn;;Îi::p-şÎE:Î:pîe:ştîfi,âiîl-:fi;:ie-#isş:it4-eâ;ăî-g:c,ăîîţ:Î va\ riutea cîştiga-Antihrist pe acdia, Îripgtriva ostaşilor lui Hris-
tos`.cei din lrim6. Ca prin pulber6 pămîntească, car® Strică` unsoa-
`pe poporul lui Dumnezeu cel nebiruit de desfătare. rea urifida6ri-h-ului, adică _-Fffi-ri ,' lriă-rii±r`i-lume-şti şi Cprin forţă,``, să-Î
Iar aripi'le vulturului închipuiesc două legi ca cu acesţea zbu-
Tînd În pustie 'isă se hrănească, cu viaţa cea .duhovnicească din bel- F.°aautăuvbîi#6es#şisştî6Săăiripîtaorăqă';În:Lăăşi]dj::r3îst::ş:]:adTa%]:i.ffindcă
şug, să ;e hrănească pururea, mai .ales în vremea venirii lui Anti-
hi.ist, care va stăpîni atunci. În vremea lui Antihrist va fi nepu-
tinţă, că cei ce se vor ascunde în-ii5iiăr-cţă`-ţ§ii-Î1'6t€ă`ă-â`ă,. !ţîri 4riuhţi, Capi+oluiE 13
;,\În :6î-ăp`ă§ţii^şi* Păş.ţş2,ri _.ygr `Şc<ăpa d.e Antihrist. (Fabe riomehir6 qde
~ , ,- J , '+,- C.__ •DESPREFIARACEĂCUŞAPTECAPETiEŞICU
Îndoităr'b'ti-i ă să n-avem păcate si cea materială fu-
gii.ea de oameni).
` _-a_Ţ=,L=alţ>--_--= 'f-1
ZECE COARNE
' VeTse5ele: 15,16
veTset: il
„Atunci şarpele a arun€at din gura lui, după femeie, apă ca un
TÎU :ca. s-o ia rîul, 16. Şi `pămîntul i-a venit femeii În ,ajutoff,. căci „Şi am văzut ridicîndu-se din mare o fiară,i careLavea zece
pămîntuldin
'balaurul şi-a Ldeschis 'gura sa işi ,a ,înghiţit
gură". ` ,... rîul pe car`e-l ai.uncase coame Şi şapte capete şi pe coarnele ei zece steme şi pe capetele
ei nume de hu|ăff.
T^&1cw4Te:
Tîlcufte ..
Şi a a;uncat
•biserica În locuridin gura lui după
neumb`1ăfe`. femeie
şi`fără apă' .de
de `apă.,u . .către
Zice,hăvălirîl6
că 'Eugindîn- Oarecare prin fiara .aceasta Înţeleg o, putere oarecare mai de
rşelătorului din gură §ă, adică din ,por'unca` lui, a sl®bozit în urma jos a Satanei, dar mai mare peste ceilalţi draci. Iar prin ceia ce
f`€i apă, adică mulţime de oameni fă`ră de . Dumnezeu şi`viclenii va ieşi din pămînt după aceasta, a fost Înţeles Antihrist;
r,draci. mtilte feluri d6 ispite a Poruncit tastipra ei ca să' o supună`. Marginal: Iar Metodie şi lpolit şi alţii ari tîlcuit că fiaioa
````` rar pămîntul ila ajutat `ei, său cu lungimea căii şi cu lipsa `de aceasta va fi singur Antihrist, ca cel ce va ieşi din lumea cea cu
.apă ,şi cu' uscăciunea Înfrîrig.înd pomirile vi'clenilor. (Înfrînare) Şi valţii.i şi tulburată.
acea apă ce vine din .ispit6 pe. 'aceâsta soffbind-o cu smei.irea min- Iar capete"
',şapte prin ,,zece coarne" unirea
se Înţelege cu atîtea steme Împodobite
)diavolului şi . prim
cu simgur Antihrist
ţii sfinţilorg celor ce grăiesc` drept şi adevăffat:.'„Eu sînt pă|nînt
``şi
•iui,c'enuşă" (Fac.
pent.i.u că ,18),
nimic ,stricînd
precuri cu arătat
i s-a acest gînd toate|tii
de' Îpger cursele diav®Iu-
AmtoniS' ,mu şi cu stăpîniile pămîmteşti împărţită în zece Împărăţii în vi.emu~
ri.le d® apoi. şi Împărăţia lumii acesteia Închipuită cu ş.ipto
'zdi.obeşte şi taie puteril© diavoluEui aşa. ca şi Smerenia. +(LP.ămîn- curgeri de vremi şi cu vffeme de şapte zile riăsurată şi cu şai)t(}
•tiul dste sm©renia).
petreceri este arătat.ă În cele Ce urmea`ză. După ÎmpărătiQ +Iu
- il... „lî=-s.`ţ=t.-`---y ---. tî__ '_

#ţ4
!il,

şapte veacuri a Domnului În veacul acesta, va Începe să lucreze
satana.
Şi „Numele de hulă" pe €apetele ei, adică pe ajutoarele şi is-.
pi.avmicii săi Îi arată, de vrem6 ce aceia din Început n-au Âncetat,
:#EUEeăŢari:toasupfî:sătqah#iă:::eîuE::el;iişţacl:enşstinî#g:tşiovnastal:i
Hristos®
Marginal: Prin capetele lui ,Antihrist se înţeleg toţi tiranii cei
hulitori de Hristos, cîţi au fost pînă la marele Constantin şi cei;
ce au ffost după dînsul şi vor mai veni pînă la Antihi.ist.
VeTset.. 2
„Şi fiara pe care am văzut-o era asemenea leopardului, picioa-
rele ei erau ca ale ursului, iar gura ca a leilor. Şi balaurul i-a dat
fiarei puterea lui şi scaunul lui şi stăpînire mare".
T^LlcwLre:
Şi fiara asemenea leopardului . . . Prin leopard arată Împărăţiat
grecească, iar prin urs;ipe icea persană, iar prin leu pe cea a Babi-
lonenilor, pe care pe toate !1e va stăpîni Antihrist ca cel €e va veni
ca un Împărat roman, cînd Îşi va vedea degetel® picioarelor sale
de lut, prin care arată Împărăţia cea slabă şi lesne de stricat a
împărăţiei în zece părţi.
Marginal: .Antihrist, degetele picioarelor sale le va vedea ca
de lut, adică împărăţia romanilor călcată de sine (el).
„I-a dat fiarei puterea sa" ică va da Satana, ba.1aurul, cel în-
ţelegător lui Antihrist toată puterea sa întru semne şi minunfi
mincinoase spre pieirea celor neîntăriţi. `
Verse:±: 3
Şi unul din capetele fiarei era ca junghiat de moarte, dar
rana ei cea de moarte a fost vindecată şi tot pămîntul, minunat,
se. uita după fiară".
T^&LcwiTe:
Prin capul ca şi junghiat spre moarte, sau pe un voievod îl
numeşte al 1ui, că va fi omorît şi chiar de acelaşi Antihrist, prin
farmece şi prin năluciri amăgitoare se va arăta înviat, precum a
făcut Simon Vrăjitorul a făcut şi marele Apostol Petru care 1-a vă-
dit; sau 'împărăţia romanilor care prin Împărţirea În zecs părţi
după asemănar© oarecare va răbda omorîre (curi a fost porunca
#6
&.ri` August Cezarul), apoi iar se va socoti că se va vimdec&\,, i`([lţtx
se va Ştrînge într-o stăDînire.
VerseS: 4
„Şi s-au inchinat balaurului, fiindcă i-a dat fiarei stăpînireâ`;
apoi` s-au Închinat fiarei zicînd: Cine este asemenea fiarei şi cine
poate să se lupte cu ea!".
TîlcutTe :
Marginal: .Antihrist cu minunile va îngrozi pămîntul tot.
S-au minunat şi s-au Închinat . . . Minunile .care 'le va ±ace
Antihrist prin amăgirile sale, ale diavolului, cel ce va lucra În el
trebuie Înţelese aici. Prin el balaurului i şe va da Închinăciune,
tcă` şi morţii va Învia Şi va face şi semne, care se vor arăta celor
orbiţi la minte.
VerseteLe: 5, 6
„Şi i s-aj dat ei gură să grăiască semeţîi şi hu.1e şi i s-a datfpu-
tere să lricreze `timp d6 patruzeci şi două de luni - 42. .i„-6. ,Şi
•şi-a deschis gura sa spre hule asupra lui'Dumnezeu, ca să hu-
1ească numele Lui şi`cortul Lui şi \pe cei care locuiesc În cer".
Tî;1GwkTe..
Şi i s-a dat`. g.m.ă . . . Prin.42 de luni, arată că duriă. slobozenia
lui Dumnezeu, trei ani şi jumătate va avea putere şi va huli pe
Dumnezeu şi pe sfinţi. Iar prin cortul lui Dumnezeu şi sălăşlui-
reă lui Dumnezeu Cuvîntul În trup o arată, adică întruparea şi
odihna lui Întru sfihţi, Împotriva cărora totul se va Întoarce spre
hulă, apoi şi împotriva sfinţilor Îngeri.
VerseteLe: 7, 8
•„Şi i s-a` dat să Îacă \război cu sfinţii şi să-i biruiască şi i s-a
iaut|.,?i8:tăpîin::ev:resîtnec#:âţ:=ţinj::cşirŢŢ.::Ţ:sîip|:mp?amîşitr:î:
căror nume nu sînt scrise, de la Întemeierea lumii, În cartea vie-
ţii Mielului celui Înjunghiat".
T^®1cwire:
Şi i s-a dat să facă război . . . Peste toată s6minţia şi .limba va
avea vicleană stăpînire.
Marginal: Şi pe aceia numai îi va stăpîni, ale căror nume nu
sînt sci.ise. în cartea vieţii.
87
 VeTset'ele :: 9',10.
„De are cineva urechi - să audă! - 10. Cine ia pe alţii robE
de robie are parte; cine cu sabia va ucide (Mt.26) dator e!st© de
sabie să moară. Aici este răbdarea Şi credinţa sfinţilor"
TîlcwhTe ..
Cine ia pe alţii robi . . . Fiecare va lua vrednice răsplătiri după
faptele sale, care au fost gata mereu a-i necăji pe vecini, aceia
vor fi robiţi de diavolul şi prin sabia sufletească a Satanii vor fî
luaţi robi acestuia, căruia ilau slujit prin fapte rele, precum zic®
marele Petru. Iar cei ce au credinţa curată şi neştirbită Şi răb-
darea neştirbită în ispite (11 Petru 2) aceştia nu se vor şterge din.
cartea vieţii. Cărora şi pe noi 'vrea Dumnezeu, care le gîndim ,.cek
necuvioase a`1e patimii vremii de acum şi nevrednice de mărirea`
ce se va descoperi sfinţilor şi care călătorim vi,tejeşte pe caflea cea
strîmtă, să ne facă părtaşi şi peste toată mărirea căii veaculri ce-
lui viitor şi de odihna şi desfătarea aflînd Împreună cu Hrîstos
să Împărăţim, cu care Împreună se cuvine Tatămi ,şi DuhuluS
Sfi^nt, toată mulţumita şi Închinăciunea, acum şi pururea şi în ve~
cii vecilor. Amin !
DESPRE PROROCUL CEL MINCINOS
VeTse±.. 11
0
„Am văzut apoi altă fiară, ridicîndu-se din pămîntj şi `g=Ţ.?_Î
două c?.aŢu?e, asemeneamielului, dar grăia ca un balaur".
-.-. ==i`--±LidAL`n,ac..t, LŢ_;e--.= .',;` ` - y , ,
T^alcrifte:
Unii înţeleg fiara aceasta tpe Antihrist, altora li se pare că e
satana şi două coarne a'le ei le socotesc să fie ale lui AntihEtist şi
ale unui proroc mincinos. Noi socotim că cu adevărat un proroc
mincinos va veni şi prih balaur pe satana, care prin fiară pe Anti-
hrist Îl înţelegem, iar prin fiara aceasta de acum (după ÎnţeHeg.e-
Leîan:utalriien?î,uL#i:ăpăîăQ;i#ăp*ă%ăYfifniiesaes:ălcşŢi3âtr?;grtîrg;îepfă
pămînt.
Se zice că va avea două coarne asemenea cu ale mieluEui şÎ
pentru aceasta se bpune, ,t°căci sub piele de oaie va tăinui sălbăti-
cie de lup ascunsă Şi mohorîre. Pentru 'că din Început ea avea un
chip de creştinătate de care lucru aşa scrie lrineu, pentru sluga
cea ajutătoare. Satanei (pe care .Şi proroc mincinos Îl numeşte) Îi
grăia, că balaurul acesta va primi putere de semne Şi minuni, ca
88
să le facă înaintea lui Antihrist, gătihduii ltii calea cca dut!îJ`L{i&iÂ`ţţ
fla pi,eiŢe.
€.tel#rv:i::ă;Î:;d3:f:iî:iăcs::Ţrăgriîa:iffs;că:r#eăi:fiiicâslîeî::a:rlevafân:1;l;:`;#:
A I L . . U . J. U ` . ^ - d .
ă vreme prin Crucea Domnului i`
%nrdeŢÎFît::Îeaîîî:Îăcşaîtepâset:Lpaumîîîan Satan.eî. prin Antihrist sau Învi®i.ci`
amăgitoaie a vreunuia ce v`a muri dint.re ai lui Antihrist.
Marginal: Vindecarea răriii f.iarei, cuiri o Înţelege li`ineu.
Zice că va g.răi acesta cri balaui"'1, de:.vreme ce cele ce sînt
ale diavorilui celui Începător tde răutate acelea le va face şi le va
8răi®
VeTsetele: 12,13
şin%'iî::atp:ăîăst::l:îşŢîă;ai:o:iî::Eiî%::;rîi]d°:Î:S:eă:Î:]%ާîă'ffî::Î:::=Îeîî
mdr.i` chiar şi ,foc face` să ,se pogoare din câr, pe pămînt, Îmaimtea
®am®mîlor".
T^&lcubre`:
Toate 'le va. făce prin farmecile \ şi nălucirile` po,trivnicului rui
Hrişt`os;' Aritihrist, mergătorul Îriaint`e ;ac6la,`` spre amLăgirea b'ame-
riiEof; c-a să li se`riăiă că-Antiririst. este Durinezeu, mărtŢrişit `riind
că`=d.e=Ia`rrin-luc.jj-ătdr`' de riişte riiriririi ' ca a6elb? şi. ca şi cum ar lua
mărirea vredniciei.
'"arginal: Antihrist va"avea un` pror6c rpiricinos mergător
înainte ca şi Hristc)s .pe loan Botezătorul.
Însă Întru toate Îl va urma pe loan Botezătorul, care i-a aduj
fla Mîntuitorul pe cei ce au crezut, că se va arăta amăgitorul 'ăcela
spre 'Îrişelăciunile oamenilor \şi deşi vor fi Îh. rătăcire le va spune
aL`ă uff`mează adevăru]ui.'.Căci nu este minune, de va ,face În ve`de-
rile oamenilor, celor ce sLau orbit cu Înşelăciunea; ca să. vadă po-
gorîndu-se foc din''.dei., aşa ca Şiin istdria lui `Io.v, cum 'că s-a po-
gorît foc şi a ars dobitoacele lui după îngăduinţa lui Dunezeu
{Iov, 1, 16) Şi după lucrarea Satanei.
VeTse:b: 14
„Şi amăgeşte pe cei ce locuiesc pe ,pămînt prin ssmnele ce i
s-au dat să 1© facă înaintea fiărei."
TîLcriTe :
mîpşîpâŢuărgeeaş,t3ă.;.e-Şcieiv-c?uî#geeoc%iuci@nî.:rviauţ-ăi:Lăâg:;tă':nŢIÎ:
€ea, că sînt întăriţi întru mai înaint'e vestirea venirii lui..
»»

Ve;Ts&Sele: 1`4, 15, 1©, 1T
„Zicînd celor care locuiese pe pămînt să facă chip fiarei `g3are
a FOST RĂNITĂ cu sabia şi a rămas În viaţă. 15. Şi i s-a da± ei
să insufle duh €hipului fiarei, aşa Încît chipul fiarei să şi grăiaseăo
lar pe cîţi .nu se vor Închina chipurile fiarei, putere avea ca să-i'
ucidă. - 16. Şi-i sileşte pe toţi, pe cei mici şi pe cei mari, şi pe,
cei boga.ţi şi pe cei săraci, şi pe cei slobozi şi pe cei robi, ca să-şi
pună semn pe mîna lor cea dreaptă sau pe frunte. - 17. Încît
nimeni să nu poată cumpăra sau vinde, decît numai cel care arîp
semnul, adică numele fiarei, sau numărul 'numelui fiarei".
TîlcwiTe ..
„Şi €a să grăiască chipul fiarei", spune Apolonie şi alţii, că d®`
multe ori cu puterea farmeci`lor au grăit dracii prin chipuri şi
prin idoli săpaţi şi prin leinne şi prin apă şi prin trupuri moarte,,
precum le-at -arătat şi Simon Vrăjitorul romanilor înaintea mare-
lui Peti.u, deşi i-a vădit apostolul rătăcirea lui, cum că+`cu părerea,
mincinoasă 1-a Învîat arătînd pe cel ce singur Petru l-a Înviatj..
cum că vor scula morţii.
Marginal: Apolonie a fost un filozof În Alexandria.
Simon.p înviat un mori asemenea cu farmecele sale.
Deci aşa se zice că va face şi ispravnicul şi mergătorul înainte
al lri Antihrist cu lucrarea diavolului, de va grăi chipul fiarei
Întru arătare mincinoasă şi-i va omorî pe cei ce nu se vor în€him
fiarei şi se va nevoi să-Şi impună numele său cel pierzător al
potrivnicului şi Înşelătorului peste toţi însă pe mîinile drepte le
va pune ca să taie lucrarea celor drepte şi bune.
Iar în frunţi, ca să înveţe întru înşelăciune Şi întru întuneric
pe cei amăgiţi să Îndrăznească. Nu-l vor primi pe el cei Însemnaţi
în feţele lor cu dumnezeiască lumină. Şi numele fiarei va Îmepe
a-I vesti peste tot şi celor ce vor cumpă.ra şi celor ce vor vinde,
ca.cei ce nu-l vor primi pentru lipsa celor de treabă, să.1e fie
moarte cumplită.
Pentru spurcatul pume al lui Antihrist.
Verset: 18
„Aici este Înţeiepciunea. cine ar6e pricepere să socotească nu~
mărul fiarei: căci este număr de om. Şi numărul ei este şase sute
şaizeci şi Şase - 666.
Marginal: Omului adică al lui Hristos, care a fost om deplin,
întru ştiinţe şi Întru puteri În faţa Dumnezeirii, căci se va sili să
LiL'meze numele Domnului Hristos. \
»0
Tîl(1,u,l,lr( ,11
Ştiinţa cea dovedită a numărlnlui precum şi alLtjl(t (i« ţi im
'scris de dînsul, vremea le va descoperi şi nevoinţa ccl"' Îii((ih`ii|l
şi trej.i. Că de ar fi fost de vreo ti-eabă (precum au zis a'l|,i {l"H'Hli
să se ştie) €u adevărat cum Îi va fi numele, cel ce 1-a văzuL ])t` (*1
ar fi descoperit, dar n-a voit darul '1ui Dumnezeu să se sci`,i(! 'i`ii
`dumnezeiasca carte, numele lui cel pierzător.
Însă în ce chip de Învăţ,ătură multe nume se pot afla (dux}iv`
Hpolit şi alţii) care cuprind numărul acesta şi deobşte şi deosebitc,
€um ei zice după lpolit: 1uminat, soare, latineşte: benedictus,
care se tălmăceşte binecuvîntat şi. nu alta, după urmarea bine-
€uvîmtatului cu adevărat Hristos Dumnezeul nostru.
Iar de obşte cum sînt
R.ău povăţuitor;
Vechi pizmătareţ :
Adevărat pierzător; miel nedrept cu 'care nume din amăgî-
'Sura celor potrivnice se va tchema. pi.etutindeni şi mărirea sa îi va
ff i Întru ruşine În fărăd6legi.
Capilo]ul 14
PENTRU MIEL ŞI CEI 144 DE MII CARE VOR STA
CU MIELUL PE MUNTELE SI0N
Veîse±: 1
„Şi m-am uitat şi iată Mielul stătea pe Muntele Sionului
cu El o sută patruzeci şi patru de mii, care aveau numele Lui
mumele gatălui Lui, scris pe frunţile lor".
T^®1cuĂTe:
Miel Hristos este cu adevărat şi stă pe Muntele Sion, nu pe cel
vechi, ci în cetatea Dumnezeului celui viu.
Iar 144 de mii sau mai mult, roada darului seminţiei Aposto-
1ilor `o arată, din care fiecare Apostol 12 mii a lucrat, adică roada
@redinţei depline sau pe cei' curâţi din Legea Nouă şi după omul
`cel dinăuntru şi după omu'l cel dinafară se închipuiesc, că în ceî
•de demult nu s-a aflat fapta curăţiei, ci numai În foarte puţini.
Însă şi celelalte mii din cele ce s-au zis trebuie să se Înţeleagă ce
s-au adunat pe nume din seminţiile lui lsrael, întru care fecioria,
adică curăţenia s-af mărturisit.
Marginal: Prin celelalte mii se înţeleg miile ce s-au zis, iar
cîte 12 din fiecare seminţie a feciori'lor lui lsrail, precum lft
Cap. 7.
fll
 Şi ale acestora a tuturor, fffumţile se voi. pecetlui cu lumina
feţii lui Dmnezeu, pentffu care Îngerilor celor pierzători, groaz-
nici şi Înfricoşaţi se vor arăta.
VeTset: 2
„Atuncî api auzit sunet din cer, ca vuiet de ape muEte şi ca
bubuitul unui tunet puternic, iar glasul pe care l-am auzit ca gla-
sul celor ce cîntă cu alăutele lor".
T^&1criTe:
Glasul ca de ape multe şi ca de tunet mare şi ca de lăutari,
arată răsunarea cea stră'bătăcioasă, precum şi slugilor omemeşti
li se dă descoperirea taineloi. stăpînilor lor după întocmirea bu-
neivoiri şi a dragostei.
V?TseteLe: 3, 4, 5 `'
„Şi cîntau o cîntare nouă, Înaintea tronului şi Înaintea celor
pa€ru. fiinţ6 şi Înaintea bătrînilor; şi nimeni nu putea să Înveţ,e
cîntarea decît numai cei o sută patru zeci Şi patru de mii, care fu-
seseră răscumpăraţi de pe pămînt". - 4. Aceştia sînt care nu s-au
Întinat cu femei,D care sînt fecioffelnici. Aceştia sînt care mer8
după Miel ori unde se va duce, aceştia au fost răscumpăraţi dinti`e
oameni, pîrgă lui Dumnezeu şi Mielului. - 5. Iar în gura lor nu
s-a aflat.minciună, fiimdcă sîrit fără de prihană".;
TîlcuiTe ..
Dinaintea celor 24 d® bătrîni limpede se aude versul sfinţi'loF
Şi cîntărHe cele dulci aşezate şi tbcmite cu stihuri, care cîntă Îm-
prejurul a toată biseri.ca 'şi a prăznuirii cclor Întîi născuţi ce sînt
scrişi În ceruri, care Într-un glas Înconjoară tronul slav©i, sînt şÎ
sfinţii care prin omorîrea poftelor trupeşti au ajuns la desăvîrşii'e.
g:;:3=:ăcgîâţaăeăsnuirma:?iieţŢiusgEtăe?tîi-notaî.nveţefărănumaiaceiag
Marginal: Că măsura vieţii adică, precum este viaţa de Îmbu-
nătăţită, aşa se dă de la Dumnezeu cunoştinţă fiecăruia.
Aceştia ce s-au numit sînt cei ce i-au Întrecut pe alţii, care şÎ
pentru feciorie şi pentru nevinovăţie` În Hmbă şi În mîini, L'după
venirea lui Hristos şilau .agonisit tinereţe Îmbunătăţită prin care
Învaţă cîntare nouă, pe care mulţ,i n-o Ştiu nu numa'i În viaţa
aceasta, dar nici În veacul cel viitor, cădi de va şi veni atunci de-
săvîrşirea cunoştinţeî, după ce se va sti.ica ştiinţa cea dim parte
după spusa Apostolului, În Rai. Căci după asemănarea şi întoc-
mirea vieţii sfinţilor celei de acum, va fi şi descoperirea dumne-
HecştiEOF taine, că multe locaşuri sînt la Tatăl şi stea de stea se
ndŢţ
deoseb®şt® întru mărire ĂI Cor.15), precum şi numele Şi munci'l\`
sînt de diferite feluri, de care să me 'izbăvească pe noi Domnul
tutHr®r Şi să ne facă părtaşi celor ndntuiţi, pentru bunătatea Sa,
meuitîmdu-se la mŢilţimea păcatelor \noastre, ci la milostiviriloJ
Sale pentru car© a venit pe pămînt şi şi-a vărsat Prea Scump
Sîngele său penti.u noi şi spălînd păcatele şi stricăciunile noastre
să ne ducă cuffaţi la Tatăl cu care Împreună Lui, ca povăţuitoru-i
lui vieţii şi mîmtuirii noastre şi Prea Sfîntu'lui Duhg i se cade mă-
rirea, stăpînia Şi cinstea, acum şi pururea şi în vecii v©cilor. Amin.
DESPRE ÎNGERUL CARE VA VESTI APROPIEREA
JUDECĂŢII CE VA SĂ FIE
VeTsetele: 6, 7
„Şi am Văzut ăpoi alt Înger, care zbura prin mijlocul Lc©ruhuî;.
avînd să binevestească Evanghelie veşnică celor căre locuiesc pe
pămîm€ şi la toţ neamul şi se.minţia şi limba şi poporul. - 7. ŞÎ
striga cu glas putemic: Temeţi-vă de Dumnezeu şi daţi Lui
sflavă, că a venit ceasul judeîăţii Lui, şi vă Închinaţi Celui Car`e'
a făcut berul şi pămîntul şi marea şi izvoarele apelor." (Psalmy
145, Siff@h,18; Fapte,14).
TîlcuiTe :
Spunînd „Prin mijlocul cerului" arată locul de sus cum căJ\
ceresc epa Îngerul ce s-a arătat, de sus fiind trimis ca să-i înalţe`
Pe ®ameni de pe pămînt prin. mijlocirea sa şi pentru solirea sa la
ceruri ;urrnîrid pe Dumnezeu, aşa ca să ÎmpreuneL trupul bisericii
€u Hristos capul nostru. Evanghelia cea veşnică era cea gătită şi.
Însemmată din veac de la Dumnezeu.
Şi va zice aceasta: De Dumnezeu să se teamă, Şi să nu se. tea-
mă de Antihrist, care pu va putea omorî,împreună sufletul şi tru-
pul, ci cu .mare Îndrăzneală isă ,stea Împotriva lui, ca celui ce ţa.
stăpîni puţ,ină vi.eme, pentru apropierea judecăţii şi a răsplătirii:.
pentL.u fapte.
DESPRE ENGERUL CE VA VEs" CĂDEREA BABILONULur'
.~
Verşet.. 8
„Şi alt înger a venit după cel dintîi, zicînd: A căzut, a căzut,
Babi.lQmul, ceţatea cea mare, care. `a @d`ăp.at toate neamuril® din
vinul pătimaş al desErînării sale".
!':r
 TîlcuîTe :
',j
„Babilonul" se tîlcuieşte amestecarea lumii acesteia şi tulbu~
Tarea vieţii, care spune aici că peste puţin lse va termima. Iar prim
.,vinul. pătimaş al curviei ei" numeşte nu numai nebunia cea ve-
nită din Închinarea la idoH şi`depărtarea şi Înstreinarea minţii de
la Dumnezeu, ci şi îmbătarea din tot păcatul şi ieşirea din minte
l
prin care toţi cei ce curvesc, vor fi piei.duţi de către Dumnezeu
îi!;,f,,;,;(,(î!,j'
J ',r
m după cuvintele psalmistului. Însă va cădea Babilonul acesta de
n •`istov, surpîndulse din rădăcină, cînd după ce-i va trimite pa
'\,,!
lucrătorii fărădelegii În focul de veci, atunci se va arăta lerusali-
•mul cel ceresc cel de sus. Numeşte Babilon, ames,tecarea şi tulbu-
'`\
Tarea de la ameste€area limbilor, după ce le-a amestecat Dumme-
zeu limbile.
DESPRE ÎNGERUL AL TREILEA CARE-I VA ÎNTĂRI
PE `CRED"CI®ŞI CA SĂ NU-L PRIMEASCĂ
PE ANTIHRIST
Îngerul al treilea opreşte să nu se închine lui Antihi.ist.
VeTsetele: 9,10
„Şi a| Ltreilea Înger a venit după ®i, strigînd cu glas putermic:
€ine se Închină fiarei şi chipului ei şi primeşte semnul ei po
•Lfruntea, sau pe mîna lui, ~ 10. Va bea şi el din vinul aprindei.i'i
lui Dumnezeu, turnat neamestecat, În potirul mîni`ei Sale, şi se va
/chinui În foc şi în pucioasă Înaintea sfinţilor Îngeri şi înaintea
`;Mielului.„
`T^&1cwhTe:
Oricine se va supune lui Antihi.ist car® se va face ca o Eiară
şi vasari
petrece viaţăil necurată care-l va arăta pe i sau cu €uvîn-
•tul ±E`Ţapta va mărturisTjăH: eTHTffi ăzeu{iă~a~ciras-
-.l?_li`,n!1l`:i,`
da 1a frunte şi la mînă) Şi
•:icie:%|%î:gaf=33tgă#E-ă#kr#gâ;Ţ#g.#i-F-i5cu?Ţ:ă-edze6fiŢ-t;Hâ-:ăt,râLmff:3|
datea judecăţii. Amestecată ,cu felurite munci, pentru răutatea
`cea mult stricăcioasă işi de,multe feluri pe care singmi au ales-o
'şi au voit-o. Şi bine se numeşte pi.in vinul fărădelegii, care-i va
îmbăta pe cei .ce beau, de vreme ce cu căBiă^iăb5îsy'±-gi6`şŢe.şi3eŢi5i-fi-e~vâ`
`cuifie#Faî=giămîunncgîr`,":
Îmbăta În gheena pe ceia ce-l beau aici prin
pă8înătăţi.
`94
'i VeTseţ: 11 /
„Şi fumul .€himuri]or, l®r .se tir€ă `În v®cii vecilor".
Tîlcuk.e :
Prin fumul muncii trebuie a înţelege sau aburul ce va ieşi dcr
jos` cu suspinuri de la cei,ce se vor munci, .sau fumul cel ce `se văt
înălţa din focul ce-i va munci pe cei ce au căzut. Iar se .zice .că înt
„v`ecii vecilor" se va Înălţa, i.ca să ştim şi să ne învrednici.m a!
şti, că fără de sffrşit va fi munca păcătoşilor ca şi desfătarea+
di.epţilor.
Marginal: Munca păcătoşilor va fi fără de sfîrşit, împotriva,.
ere'ticiEor, 6are, zicQau că munca Va avea s.fîrşit.
VeTset: 1`1
„Şi mu au odihnă nici ziua nici noaptea cei care se Închină
fiăi.ei şi chipului ei şi oricine primeşte semnul numelui ei".
" „Şi nu au ddihnă ziua nici noaptea".` Ziua Şi noaptea zice, nu'.
că doară va fi măsurată cu soare curgerea, veacului viitor În care
nu vor avea odihnă ziua şi noaptea cei fărădelege, ci sau după
obiceiul cum se numără veacul de acum cu nopţi şi cu zile, sau
prin „zi" se. înţelege triaţa sfinţilor, Îar prin „noapte" muncat
ce`Ior spui.caţi, pe care o vor lua cei ce Închipuiesc faptele diavo-
lului şi hule Împotriva lui Hristos fac, adică cei ce zugrăvesc chi-.
pul fiaFei celei neprietene Şi cu numele ei cel de ocară ca şi cum-
ar fi, fost de cinste crezînd ei.
VeTset: 12
„Aici este răbdaiea sfinţ,ilor, care păzesc poruncile lui DumL
nezeu şi credinţa lui lisus".
TîlcuiTe :
„Aici este răbdarea sfinţilor` . . ." Cei necredincioşi zice, puru-
rea se vor munci În veacul viitor, iar sfinţii arată aici, tăria ră`b-
dării în vremea ce vor păzi poruncile lui Dumnezeu şi credinţa/
În Hristos.
VeTget.. 13
„Şi am auzit glas din cer, zicîmd: Scrie: Fericiţi cei morţi, ceÂt
care de acum mor întru Domnul! Da, grăieşte Duhul, odih-
nească-se de ostenelile lor, căei faptele lor vin cu ei".
!)!_Â

Tîtcwbtie:
Lf:s::pş;isoi;Îipî:ş,icaîdî:Î|;i:et;Î:;ăâ:::t#ieîr;ri:it:rlrEÎI;;Pl;;::Îogr:aa-;Îi.|i;eaaîŢi
# pricina şi temeiul cununiloi. `celoi; neveştejite şi a măririi. daruri-
:lor de biruinţă ce li se dă cu multă măsură celor ce bimţiesc.
Plată pentru vitejiile` cu care vitejii lui Hristos Dumnezeul mostru
s-au luptat ÎmpoEriva ,puterilor ce|oi. navăzute, că .nevffednice sînt
patimile veacului ac.estui de acum, spre mărirea cş li se va desco-
peri icelor din Rai ce au făcut voia` lui Dumnez6u'.(Rom. 8,18). De
care şi noi dorind ni se cade să rie rugări lui Dumnezeu neîmcetat
zicînd: „Pleacă inimile noastre, Doamne, spre ştiinţel® Tale"
{Psalm. 110, 36) şi întoarce ochii noştri dinspre toată deşertăciu-
nea. Şi să nu intri la judecată cu Hobii Tăi, că nu se va Îndn.®pta
-înaintea Ta tot cel ce viază, ci cu Îndurările Tale ..cele multe
€aută spre noi, că a Ta este mila şi stăpîmia şi împărăţia, puterea
şi mărirea, a Tatălui şi a Fiului şi a Sfîntu|ui Duh, acum şi pui.u-
'Tea Şi În vecii vecilor. Amri!
DE`SPF5E CELA CE VA ŞEDEA PE NORI,`^quM CĂ SECERA
VA SECERA PE CEI CE RĂŞA.R bEN. PĂMÎNT `
Verset: 14
(
„Şi am privit şi iată un nor alb şi Cel Care Ş.edea pe` n®i. ei.a
^asemenea Fiului Omrilui, avînd pe cap cunună de aur şi în mînă
seceră ascuţită".
T.îlcwkTe :
Prin nor Înţelegem sau pe cel simţitor ce l-a ridicat pe D;m-
mul nostru lisus Hristos din ochii Apostomor, sau o putei.e. oare-
`care Îngerească pentru curăţenia şi asemănarea cea cu noffîiS pre-
cum zice Psalmistul: „Şi s-a suit pe H©ruvimi şi a zburat p© arid
•pile vîntului" Psalm.17,1..Pentru aceia socotim că Hristos este
•,cel ce s-a arătat pe nori asememea cu Fiul Omului, iaE cumuna
€ea pusă de dînsul Însemnează Împărăţia Lui peste cele văzute
şi peste cele nevăzute. Însă de „aur" zioe că era, pentru scumpe~
tea pe care o ai.e aurul la n®i. Ear „secei.a" arată sfîrşitul hmii
(Mt. 13, 20; Ioan, 13; Daniil 12) de vi`eme ce Domnul sfîrşitul
lumii ]-a numit prin seceiiş. /
L";
VeTsetele: 15, 16
`:`''`.
„Şi alt înger a ieşit din tempklşi a strigat cu 8.las imu't3 ('iilti!
Came şedea pe noi.: Trimite sece.ra şi seceră, că a venit ceasul {I{i
secerat, fiindcă s-a copt secerişul pămîntului. - 16. Atunci Ci`]
Care şedea pe nor a aruncat pe pămînt, secera Lui şi pămîntul
a fost secerat".
Tî,lcuiTe..
strigarea îngel.Uiui acestuia însemnează rugăciuriea tutul.Or
put©rilor cereşti, care doresc să vadă cinstea di'epţilor şi tăierea
fărădelegii păcătoşilor, cîncl vor Înceta cele ce se clătesc Şi trecă-
toan.e şi se vor arăta cele ce nu se vor clăti. şi nu voi. trece. Iar
cînd zice că s-a uscat secerişul, s-a copt, arată apropierea vremii
sfîrşitiului, cînd sămînţ,a cea coaptă a bunei creştinătăţi, ca nişte
grîu copt se va face vi.ednică de jitniţele cereşti, care vor da
flucrătorului de pămînt roade cîte 100 şi 60 şi cîte 30 (Mt. 19, 8).
E}ESPRE ÎNGERulj CE VA CULEGE VIA AMĂRĂCIUNII
Vei.set.. 17
„Apoi alt înger a ieşit din templul ccl ceresc, avînd Şi el se€eră
as€uţită". Tîzct4t?.e..
Deşi se numeşte Hristos Îngerul sfatului celtii mare al Tatălui,
însă aici se arată că una din puterile cei.eşti va ieşi din cei. cu
seceră ascuţită ca să fa€ă culegerea cea mare a celor fărădelege.
VeTset: 18
„Şi Încă un îng.er a ieşit din altar, avînd putere asupra focu-
lui şi a stri8at cu 8las mai.e celui cai.e avea secera ascuţită şi a
grăit: Trimite secera ta cea ascuţită la Cules sti.ugurii viei pămîn-
`tului căci boabele ei s-au copt".
TîlcuiTe:
Zicînd că alt Înger a ieşit din Alţar şi avea putere peste foc,
ne învăţăm că puterile cereşti sînt puse mai mari peste făpturi,
uhe]e adică peste ape, altele peste foc, iar .altele peste partea
fiecăi-ei făpturi. Însă spunînd .„Că avea putere peste foâ" Înţele-
gem puterea de muncă. Ingerul, care poruncea era din îngerii
cei mai de sus, pentru aceia spune poi.umca celui ce avea se-
ceră să culeagă boabele viei pămîntului, prin care arată pe călcă-
toriî d.e lege şi necredincioşii, care umplu pahai.ul `mîniei Dom-
7 ~ 7`9{€uireo Apoca)Z€pse4
07
nului şi rodesc În locul lucrătorului celui bun de pămînt, În loc`
de vin bun de veselie, şerpi şi venin de aspidă.
VeTset: 19
„Atunci îngerul a aruncat secera pe pămînt şi a cules `viaL
pămîntului şi ciof chinii i-a aruncat În teascul cel mare al mâmieî.
Iui Dumnezeu".
Tîlcw4Te :
Teascul mîniei lui 'Dumnezeu este locul €el de murică gă€iE
diavolului şi îngerilor lui. şi este mare cu adevărat pentFu muE-
ţimea celor ce se vor munci În el, că largă este calea care duce laţ
pieir® şi desfătată.
VeTset: 20
„Şi tea-scul a fost călcat afară din €etate şi a ieşit sî
teasc pînă la zăbaEele cailor, În depărtare de o mie şas®
stadîi«.
Tî,lcuĂTe :
Marginal: Vor `sta pe loc 125 de paşi, precum socoteşte Eerio-
nim.
Şi s-a călcat teascul afară de cetate, afară de cetatea drepţi~
lol. Teascul se va călc`a db Vreme ce nicidecum toiagu'l păcătoşiloF
nu se va apropia de soarta drepţilor. După cuvîntul proFo€uluî`
că nu va ' fi amestecată petrecerea acestora precum ni€i ®bi-
ceiul nu le-a fost amestecat. Iar prin sîngele vărsat din cei osîm-
diţi la muncă ce se va ,călca, arată judecata, cea dreaptă\ şi n`e i-
tarnică şi nebiruită a lui Dumnezeu. Prih ;înge de stEuguri, vi-
nul, Însă vinul cel meamestecat din care se va umple t6ascuE, În
locul paharului mîniei lui Dumnezeu, prin care arată munca ce
o tvor lua cei vrednici de muncă, ce va ajunge,pînă la frîieăe cai-
Ior celor' desfrînaţi, căci n-au avut înfrînare În desfătare şi În căl-
cările cele fărădelege, 1600 de stadii, arată vicleşugul cel desăvîr-
şit, caF`e este număr desăvîrşit în anul şase sute al lui Noe, ştîm
că păcatul cu apă a fost Înecat, iar prin 6, că a fost strîmbă€ate
cu viclene izvodiri şi Învăţături ale făptui.ii €elei zidite În' şase
zile. Că semnul lucrului este numărul de şase zile În care s-a al€ă-
tuit lumea, pentru că În ce chip afară de cetatea ,IerusaHmuEui
ceresc va fi, 1ocurde muncă (Iadul) aşa şi cei vrednici de mumcăo
(Vezi eă iadu! este ăfară de lume).' Spunînd că sîngele .lor a curs
pînă la friiele cailor ca la 1600 stadii, Îi arată pe Îngerii ce s® voff
munci. Pe care după altă Înţelegere are obicei Scriptura a-i nmî
„cai" şi pîmă la frîiele ror vor ajunge tînguirile celor ce se vor
bate. Enşă prin „frîie" se Înţelege porunca lui Dumnezeu, pe care
8 SfîmţîloE care vor s€rălucî ca soarele cu bunătăţile cele striutlu€iH
® au' sfintele. puteri cu\ car.e se4dî:eptează spre colo cc lĂ tq{i iţţ)*
r,um.Ceşte pr.ecum Zice AvaSuri: „ÎncăiecaHvei.Pe Caii tăi" şi În
cîmtăre ,,icu căTărimea ,Întru căruţele .lui Faraon te-ai asemivimflL",
(Avacum,13; 7`:Cîmtărea 1, 7). Se poate Înţelegd şi altfel, tlt]
ăraî#:cdeesdf:.Îîrî(nLaj:ia:ei6ŢEi#rsied3oŢuci:5ir,insdperedede=fuă:ăîi:ÎŢi:::::,
şti"€ Înfrînare întruY 'dezmierdăciune.i (Lc. 16, 26; 16, 1'9).
Prin i600 de st@dii fie Înştiinţăm că mare este prăpastia a®eiii
`ce-i va\ despărţi pe cei drepţî de. cei păcătoşi pentru săvîrşirea lor
ÎmtFu vicleşug şi pentru fap.tele lor cele urîte. Iar zecile sutelor
ara€ă mărimea rău`tăţii, iar numărul de şase lucrarea'-păcatului,
pemţru obişnuinţa făpturii cea rea obişnuinţă ce s-a zidit În şase
rile şi cînd în anul al şase sutelea al lui Noe a fost Înecat tgt pă-
mîmtul cu apă. (Fac. 31, 7, 6).
#i rţ/On .= S q`t!+ /L. Q;;`{`Vţrw f:Ă `<*ţ4:&: Ţ
1',^ ,
`ti a-`,p4,îî ,,
Capit®lul
ŞAP.TE ÎNGERI VOR AI)UCE BĂTĂI ASUPRA QAMENILOR
MjM ÎNAINTE DE SFÎRi}IT ŞI DESPRE MAREA DE STICLĂ
CE A FOST VĂZUTĂ ÎN DESCOPERRE
-VeTset:..1
;Ăm Văzut apoi În Cer, ait Semn, maffe şi riinunat: Şapt©
fingeri avînd şapte p6deps.e - cele de pe urmă - că`ci cu ele. s-a
sffirşi6 mînia`` lui Dumnezeu".
Tîlcu4Te :
Prin numărul şapte 'înţelegînd nedreptăţile ce se fat .cu În-
drăzneală În şapte zile ale veacului acestuia. Se arată că cu şapte
bătăi şi prin şapte. îngeri se vor .domoli Şi se vor înfrica `şi Şe vor
înfri^nge. Iar după aceasta se arată viqţa sfiinţilor €e va fî şi `mări-
ffaea E®F.
VeTset: 2
„Am văzut ca ® mare de. cleştaff; a.meştecată cu fdc, şi pe bimui-
•toriî din ispită cu fiaffa şi cri chipul `fiarei ,şi cu număFul numelui
ei, stîmd lîngă marea de cleştai. şi avînd alăutele lui Dummezeu".
T^ilcuĂTe:
`,Maffea de sticlă" soc®tim că iînchipuieşte şi muEţimea c{ţn{)#
•ce s® mumces€ şi cmăţ6mia odihnei\ celei viitoare şi străluciroâ`
J* "1
toare ce-i vor Împodobi.` Cînd zice că era ames.te€ată cu.`foc,, se
poate Înţeleg.e ceia ce a zis Apostolu.l (1 Cor. 3,13): „Fiecare
faptă se va lămuri cu foc". Iar celor curaţi şi neîntinaţ.i nimi€ nu
le va strica, În două lucruri, zice cuvîntul Psalmului că se voi.
despărţi cei păcătoşi pentru a arde, iar pe cei drepţi îi'--'-Vă`^`1rimim
FesgaelŢi'hştî!rişăe|cuuipDâ-înnţâi%SuŢiaăealr?uyâseil;.iaŢă.infăfgîtgşuŢ|Îi#|-,
pentru că În foc s-a arătat lui Moise Dumnezeu (Ieşire,. 3, Fapteo
2) şi s-a pogorît Duhul Sfînt în chip de limbi de foc peste `Apos-
toli. Iar prin „alăute" arată omori^i.ea mădularelor şi viaţa cea
lăudătoare care întru unirea glasului' bunătăţilor cu arcuşul Du-
hrilui Sfînt se sloboz`eşte.
VeŢsetete: 3, 4
„Şi ei cîntau cîntarea lui Moise, robul lui Dumnezeu, şi cînta~
rea Mielului, zicînd: Mari şi minunate sînt luci.urile Tale, Do`am-
ne Dumnezeule, Atotţiitorule! Drepte şi adevărate sînt căile Tale,
Împăi.a.te al neamurilor! -4. Cine nu se va teme de Tine,. Doam-
ne, şi nu va slăvi numele Tău? Că Tu sipgur eşti` sfînt şi toatc
neamurile voi. veni şi se vor închina înaintea Ta, pentru că jihd'e-.
căţile Tale s-ati făcut cunoscute".
T^&hriTe:
Cîntau cîntarea lui Moise. Din cîntai.ea lui Moise cunoaş±em
cîntarea de laudă ce i se înălţa lui Dumnezeu de către cei dreB.jţi,
ce' erari în lege, mai Înainte de leg.ea darului. `Iar din cîntarea
Mielului, Înţelegem cîntarea de laudă cea neîncetată şi mulţumita
celor ce au vieţuit cu temere de Dumnezeu, după venii`ea 1.ui
Hristos, pentru facerile de bine şi darurîle ce au venit de la Dîn-
sul pentru neamul nostru. Că pe toate neamurile i-a chemat
Dumnezeu brin d+imnezeieştii Săi Apostoli la cunoştinţa Sa.
VeTsetete: 5, 6
„Şi după aceasta, m-am uitat şi s-a deschis templul cortuluî
mărturiei din cer. Şi au ieşit din templu cei şapte îngeri cu cele
şapte pedepse, îmbrăcaţi În veşmînt de in cui.at, luminos şi În-
cimşi pe sub sîni, cu cingători de aur".
Margina|: Sau piatră Curată şî ']Umîn°asă. T€zc%t7.e..
Aici îl numeşte cortul din ceruri (Ieşire 15, Jud. 9, Fapte 3}
după a cărui asemănare a poruncit Dumnezeu lui Moisi să-l Eacă
pe cel de jos. Din această biserică vor ieşi Îngerii îmbrăcaţi În
cămăşi de În (sau piatră cui.ată) cum a spus cineva pentru cuffă-
1,enia firii lor şi din cauza apropierii lor de piatra cea din capuE
100
unghiului Hristos şi. pentru..` Ţqrinarea, bunătăţilor l()i'. I»t.i,îxi,Ţi
peste piepturi cu 'aur o Spune peritru firea lor putei.nică şi tiui'i\LiJL
şi Cinstită şi pentru siujba neînceţatLă.
VeTseJu-u: 7
„Şi una din cele `şapte făpturi a dat celor şrite Îngeri Şaplc
cupe de aur, pline de mînia lui Dumnezeu; Celui Cai.e este viu
în vecii vecilor."
Tîl,cuiT e :
De la cele patru fiare au luat cei şapte îngeri cele şapte pahai`e
de aur pline cu mînia lui Dumnezeu precum spune şi lezechieţ
(Iez. 5,13): arată că În ceruri purui.ea sînt aduse ştiinţa despre cele
ce se fac de la cei dintîi la cei de-al doilea, după Î.mţelegerea ma-
relui Dionisie.
VeTset: 8
„Iar templul s-a umplut de fum, din slava lui Dumnezeu şi
din puterea Lui". ( T§}c%67^e..
Prin' „fum" frica şi groaza şi munca mîniei lui Dumnezeu În-,:,
ţelegem, de care că se va umple biserica ştim şi va veni peste ceî';L
vrednici de aceasta În vremea judecăţii Şi mai înainte de jude-
cată asupra qelor de se vor pleca lui Antihi.ist şi vor face fapte
potrivnice.
Verset:. 8
„şi nirpeni nu putea să intre în teriplu, pînă ee se vor sfîrşi
cele şapte pedepse ale celor şapte ÎiŢgeri".
Tîlcwbre :
De aceia socotim `că pînă._nu. va_c despărţi mînia ,lui Dumnezeu
Pe Cel de cei±",'gŢQ_djngiQşi _ şi tdrepţi, nu..Y.9LŢ"_q*P_`btî,P,di
ln nlcl un soarta lerusalimului ceresc şi SîiijLii~6--ă[-`i~fih-
telor şi odihna în biseri.ca lui Dumnezeu. Că trebuie zice, să se
sfîrşea§\c'ă-Jb'ătăilei+i.i-nş '`€ăr6~-c§6`"Vă-`±da` riăs~rilătire pemtru păcate ce-
Eor vrednici de dînsele şi vor lua aceia răspunsul ce li se va da
lor. Iar dripă ad.eia li se va da locaş sfinţilor În Mitropolia cea de
sus şi aşa li se va adăuga bătaie după bătaie celor ce vor fi la
sfîrşit. Pentru că fiind iubitqr de oameni Dumnezeu (c`a şă mic-
şoreze În vea€ul cel viitor mun6i^le fără de sÎî`rşit) va slobozi şi
v.`iaţa ace-ăsta-de acu`ri,\ dă, să adu`că` -celori^ vi6dmi6i` ``de "murici pe
Hlie şi pe''Enoh,.să aducă mup,ci ş,i bătăî,`de riuncă prin ffăutăţil(ţ
ce-:V.~d`=fl'i'"ătiăîi-6i' `diri războăie ca răsplătire pentru măsm.a piu`t`iiw
telor-.:`'Î`risă noi ca să nu ne certe ca un părinte şi să mu m bată t'ţw
"ţ
 Nu. .este lucru-`hare` .s.au tm anevoie În puterea 'lui -Dum"ţ#t`ij,
muncă întru!-m.Înia .Sa :(Ps.ălri` 37) .pe..Dbmnul Să-l. rugăm: .că nu să Întoarcă marea prin sfirişii săi proroci llie şi Enoh în sîngc t"
es`îă-"ţriLd6`care trupului.. nostru ffin faţ`av riîniei Lui, că hainele
noastre cele Întinate cu păcate spălîndu-Ie cu lacrimi de pocăinţă :eaşaŢaocŢtordî:sFarbei:Îi:Vceedie:Lggeiş|ŢtFnţasîiugieî:tăheriâiş:uE#ai
şi împodobindu-le ca pe nişte mirese, să intrăm În cămara vese- pierzîndu-i Dumnezeu pe cei ce sînt întrLînsa. Precum `de demult
fliei cea nestricată a lui Hristos Dumnezerilui nostr.u, căruia i se În Eg.ipt (Ieşire 7) prin Moise a făcut, spre mustrareă Împietririi
`€uvîne toată , lauda, c,inst6a. şi Închinăciunea Împreună cu Tatăl lui Faraon şi pentru a-şi arăta puterea sa, pentru ca cei adeve-
şi cu Duhul Sfînt, acum şi pururea şi În vecii vecilor. Amin! :ijiîvneâ::dî#u:îsil;n.ttăr23:sîărşîucpetiînndei::ăriţ5nst:usecitnesatŢaăpciîenrt
zătorului. Pentru că numele lui , este pierzător şi în vărsare de
sînge'#i în tdăzboaie Se va face venirea lui Antihrist,'' de v'reme ce
Capil®Iul 16 Gpg şi. Magog Împreună se vor îndemna şi se Voi.. l`upta' În ,cele
patrii `părţi ale lumii.
DUPĂ CE S+ABUBĂ
• S-A FĂCUT VĂRSAT
REAPAHARUL
PESTE CEICEL
CE DINTII,
S-AU Marginal: Prin făptură Înţelege pe Gog şi rie.riagbg care se
vor luptă împotriva celor ce inu vor primi pe Antihrist.
LEPĂDAT DE CREDINŢĂ Către aceasta şi împăraţii cei ce nu se vor supune lui `Anti-
hrist (Iez.. 38, 39) cu toată oastea lor se vor al6ge (doborî) şi văr-
VeTsetele: 1, 2
sări de sînge pe alocuri se vor face şi marea pentru. războaiele
cele din co-răb-ii, €h sînge se va spuraa şi apela cu sîngele celoŢ{'
„Şi am aurit gias mare, din tempiu, zicînd celor morţi se va amesteca.
'Du€eţi-vă şi văFsaţi pe pămînt cele şapte cupe aleşabte Îngeri:
mîniei luî '

Dumnezeu.
``Ţ`mînt. - 2. Şi s-a şÎ_'
Şi`. bŢzţţă.^r.ea~ du§ucigaşă
cel dintîi şi. apevărsat`
s-a. Îvit oamenii cupa lui pesem-
care aveari pă- PRIN PAHARUL AL TREILEA APELE SE ENTORC ÎN' SÎNGE
\ mul fiarei şi care se Închinau chipului fiai.ei".
''-.
VerseteLe: 4, 5
Tîlcw4re : „Iar cel de~al treilea, a vărs;t cupa lui În rîuri şi în izvoar®Ee
Paharul în loc de lucrare de muncă se ia, că spune că după apelor şi s-au prefăcut În sînge. - 5. Şi am auzit pe îngerul ape-
vărsarea lui de către îngeri s-a făcut o bubă mare, cumpF.tă, ca lor, zicînd: Drep.t eşti Tu,'-Cel €e eşti şi Cel Ce erai`; .Sfinte Doam-
me, că ai judecat acestea;".y,
Tîlcwkre..
âăteinlia#i:::sist;cveaîŢ:::pîuniîimdiumrie|:e:eţ:::i:ş|Prv=ă;:rtarse|mcuE:Î
dimţa, .cîmd Eiirid .bătmţi de bătăfle ce le va slobozi Dumnezeu, nu Şi prin aceasta se arată că Îngerii sînt puşi peste stih.ii, pre-
vor .Ldobîndi vimdecare de la Antihrist de acestea că sînt date de cum s-a spuS mai sus,, dintre care iunul''este peste ape, căci Eice
Dumnezeu. Adevărat ests. că cu simţire serv;r răni tmpurile ce-
că-l laudă pe Dumnezeu pentm pedeapsâ ce a adus după vred-
ni€ie peste cei potrivnici, pentru că celor ce Şi-au spurcat mfinile
lor 'c.e vor avea. sufletele răriite cu săgeţile Înşelăciunii amăgirii cu sîngele sfinţilor le-a dat să bea sînge. . Prin. aceasta se ,aratăs
diavdleş€i. Şi âle` Iui Antihrist Lcel vrăjmaş.
înisă ică mulţi prin starea icea tare în credinţă se ,vor învrşdnici\`
În vremeă-``;ră-6{âi'`ă-~-;'d6` `dârtil pÎ'`broc6sc şi v`6r fi omorîţi de` ` slugild
1, , 1 1 ., h .,,, J 1,- ® \, ®
CUPA A D®UA ASUPRA StJFLETELOR CE SÎNH EN MARE
gia=:leuzlgii;ş#|3iâE3i.a.:a;iăcş:;:%eiîcccăă-tâăpcăe-dnr:_riî:#%s3;y;egâg%Î
VeTseb: 3 rît Hristos de Jidovi, cei Împie{riţi la inimă împreună cu ucigaşii
lor vor fi,.®`P_orîţi, precum a spus Domnul Către evEei că: C.gTÎ ce
„Şi al doil6a 'Înger a vărsat cupa lui În mare, şi marea s-a zidesc mormintele prorocilor, vor voi âmpreună omorîrea lor.
preîăcut În `sî.nge ca de mort şi orice suflare de viaţă a murit, din Margî:nal: Cei d3e nu brimesc propoveduir`®a pi.®^rid`6i.lb`f -Împre- ''1
cel`e ce Şînt Îm mar®." ună cu ucigaşii lăr se Vor--6rior^i^.e Cei` ce zidesc sînt evreii, cai.6? !t
_._-_-'---- `-`J -',,-J

TîlcwiTe :
10:)

1e2
i"â\ti omoi.ît Pe pi.oroci, şi dimpreună cu moartea vor voi ,moai.tea
Ct}lol`, ,ce mu primesc pe pl-oroci.
Verset.. 7
„Şi am auzit` din altar, grăind: Aşa, .Doamne Dumn®zeule,
Atotţiitorule, adevăi.ate şi drepte sînt judecăţile Tale!".
TîlcwiT e :
\
spi.e veselie ca împreună cu dîmşii În glas `de bucurio Şi 6lti, iiiEii'lixi
risirea sunetului, prăznuind lui Hri'stos Dumnezeul mosti:ti i)!`iip
tru biruinţa lvicieniior puteri să-i muiţumim.căi.uia împi.eumi m
Tatăl şi fu Duhul Sfînt i se cuvine mărirea, acum şi purui'ea ,ţi îib
vecii wecilor. Amin!

Şi am auzit din altar . . . Altar, pe Hr±stos îl numim aici, căci PRIN BĂTAIA A PATRA VOR iARDE OAMENII CU ZĂDUH
ântru Dînsul şi print±însul se aduc Tatălui jertfele cele cuvîntă-
toare şi cele vii, pe icare să le aducem am Învăţat. de tia dumne- VeTseteLe: 8,9 `
zeiescul `Apbstol (Rom. 2, 1). Aici am auzit pe puteril6 Îmgereşti,
ca cele ce Înalţ,ă rug.ăciunile noastre şi jertfele 'cele duhovniceşti „Apoi al patrulea \îmger a vărsat cupa lui În soare şi i s-a daţ
care se trimit prin .slujbă pentiu cei ce vor mîntuirea. să dbgorească pe oameni cu focul lui. -9. Şi[oarp.9nii` au Îoss
dogoffîţi cu mare arşită şi au hulit numele lui Dumnezeu, Cai.e
ni]eŢoarr#;nda:; Î]:ŞEriiîn:ez;t:îmît Celor aleşi spre slujbă şi rugăciu. are putere peste pedepsele acestea, şi nu s-au pocăit ,ca să-I .dea
Însă din .acest altar zi€e tă a ieşit din altarul de slujbă m slavă". T3Ic%€`î^e..
glas c`are ara'tă că drepte-s judecăţile lui Dumnezeu, care întrec
orice minte şi cuvînt. Învăţîndu-ne din Sfintele Evanghelii că pu-
'î terîle cereşti îngereşti se veselesc şi prăznuiesc peptm mîntuirea
€e'Ior ce se ,întorc prin pocăinţă (Lc. 15, 8) şi le pare rău de rătă-
L cirîle. lor din calea cea dreaptă şi cum că mulţumesc lri Dumne-
':\t.zeu p6ntru muncă celor ce calcă po.runcile lui Dumnezeu ca să-şi
duce la fintoarc6r6 cT`i ;'pi.3` hulă se vo`ri duc'e şi mai mult prin rău-
\Îacă mîntuire
'spre darea de acea
datorie. Pentrubucurie,
veselie, aceia nepentru
nevoim' ca să mijlocească
întoarcei.ea noastră, fa-g6ăwăfldŢi6şatTiriţe'i şi â"S-6~ii ior=^. ,`~±.co-,<.._,. ` ~-hi /
'~-`"pf|hriiާ€şăîi#ffi"SB'*=ffiai` .Poate Închipui Cm.gerea Ziiei, prin care
i, gîndimd că fiecăruia din noi îi urmează dumnezeiescul Înger cu
\, cuvînt negrăit9 Îndemnîndu-m pe noi şi aducîndu-ne la faptele zice că se voi. arde cei ,tvrednici de bătăi, ţă-zţi`#-g`.#jl.ÎăŢi`ÎÎ`.##L~6-â-\
pi.in sa-sirea-'d--tirerilor'`să ura-scă păcatul tce'l născător. `Dar ac_e`ş,ţ±a
i bune, ca o minte.vorbind oarecum În taină cu mintear noastră şi fără` de-mint'evfiind,-în-loc -de a-şi cunoaşte``gr6ş6lil'e lQr~şi căderile`
Uacă ascri.ltă.m d6``er+3n6'~-ti-ucriră= (Cuvînt-Ia Fapte 26,17) iar cînd În păcăt6|şi -Vor ^as-cuţi limba împotriva ,.rlţ!i, Pqpnezeu. Pi.ecum
'ţriu-l aşchlt`ăm îi pare iău, urmînd pe Dumnezeu.
se pot +v`6d6`ă:tliă--cei~'=di`n-+'.iuml` ri63€iri-~§i -acri~ri-, care ne grăiesc `ffele
Marginal: Fiecare are îngerul său, care se bucură de întoarce-
Şi mîniindu-se din pricina barbai.ilor învinuiesc bunătatea tiui
rea lui şi-i pare rău de nepocăinţa lui. Dumnezeu, că atîtea mecazuri i-au adus ineamului nostŢu baiba-
Un oarecare Înnegrindu-se de mu`1te păcate; intrînd În biserică, rii aceşti.a.
a v.ăzut pe ,m înger ffinneg.rit ..şi Îngi.ijat de departe mergînd în
urma lui, dar după ce ,Ş-a smei.it spre întoai.cere la bine făgăduind
din suflet Voitorului de milă (bărere de rău mai Întîi pentă.u ,viaţa ` pRrN BĂTAIA A clNCEA sE vA ÎNTUNECA. t
€ea dintii, cîmd a ieşit din biserică 1-a Întîmpinat pe el îmgei.til 1ui ÎMPĂRĂŢIA FIARril
acum luminat şi vesel, iar vicleanul drac mergea depai.te după
acest .om ruşimat acum, deşi mai Înainte s-a bucuFat de rătăci- VeTsetele: 10,11
ffea lui.
. Marginal,: Veste foarte folositoare de suflete, cum că îm- „Atunci al cincelea înger a vărsat €hpa lui pe Bcaunul fiarcS
gerilor le pare bine de întoarcei.ea bamenilor. Si> în Âmpă.răţia ei s-a ff ăcut Întuneric şi oamenii îşi mtţşcau nim
Fie ca viaţ.a moastră 'care este \Întru Dumnezeu, să `le fie prici-
m'i de supărare draci]or şi spFe ruşinare, iar Îngerilor să le fio :iiieateurde::|e.rre.şiŢ:#eşiiaTo-F,qăi:rpdeeŢa'pŢg|?zÎ.url:3r:[g|3i.nt.i-`#'î',i.:
---- `: .-1.--"cwhre:

],(),,fl

l')!1p

Vărsînd .\paharul peste §caunul i'fiarei arată că peste Împărăţia
lui Antihrist .se va vă±sa o `riînie ca aceia ce nu va fi luminată de
Soarele. Dreptăţii ,ci va fi. întunecată. ilar „muşcarea nmbilor"
arată' măiiriea .durerilor de care vor fi cupririşi-cei amăgiţi de
Antihristg ftiind bătuţi cu !bătăile ce le va slobozi Dumnezeu, ca
âău`ăănhe3_3ăcă?i?Îin,Căcgsîef:Fşseăl:ştior.uc:;,ics?is-Î:?:f::iă:ietaîFop:i53rue:
niciţbdin*ace.asta 'hu''s-e Vor Întoarce la pocăinţă, ci şi ma-i mult vor
huli.
" ` De vrem'e ice v®r huli şi mai mult după bătăi, pemtru aceia şi
şie=ic?|;'geo|r-..bu@t.ee|pebâîuţF.rfliăcdoş|iadâ:es#j3a.ăalfi:t=1nueizgiuv;.ă%ăi
ară^t`ă\`p6 `â`Ît--di putea.
Marginal: Aici cei ce se vor munt:i după dînşii se îpţeleg, dră-
cii şi păcătoşii ce se vor munci În gheenă, că nu se vor pocăi de a
pu huli pe Dumnezeu, Însă dracii şi aici hulesc precum urmeâză
riuncindu-se ori 'călcătorii de lege ori draciig nu 'se vor .mai În
vorba, prin cetatea Talantului se Înţelege -Împărăţia icerului. Adic`ă
toarce de a .nu huli.
Eocîă'g:Îtn®-îîdgţ::îra%r,Îgti:ruu)Pduerîsf:=ţî,nîenş:ă:%rvfoîrREă::Î`::Căa_:ehî=
1ă'ă.ă'răă pe cei. ce-i ^vor bate. Trebuie isă socotim pentiu cei ce se.`vor
muri-ăi'în gheena În foc; că în acest chip vor părăsi răutatea .lor
;Îîşnq€3i:iîsîăiîăş:eă?::Î::u:âîte:m::ÎiŢn;eîâşt::âîn:iţg:l:e;te:ifiîe:Ţe::ravîi:cîâcî:ne;e3|ÎÎ
3:găvhooitiid:Pa--ţiu#rc:g-l;ÎaŢţ;3bcîzâefl:g€oÎ::-uţi'-nuse`Înfrîneazăde
Maigiri.al: Nri ,se vor`-'d`e-părtă de ia răutate pînă cînd (îşi vor
scoate isfaturi'le În mod desăvîrşit Întru lucrarea muncii.
Auzind eu de .munca de `+®c'i nu pot să nu cred celui ce va da
răspuns de istov. Ci ştiind că e gata spre milostivire şi bunătate
iauc~t!ti---~aHa-vă-rat €eia ce (la mine aşez, văd că ni,ci prin aducerea
Îngrozirii Şi .riici pedeap'sa adusă asupra celor. `vrednici, 6i nu s-au
pocăit-riici--ri-au urît răutatea ci d6 ,bună.voia lor au iubit-o. PenŢ
`tru că nu cei ce de nevoi6, Lci €ei de bună Voie au greşit, aceia se
vor munci pentru dînsa. -
î``` Mărgina|: Aici zice de rătăcirea lui `,Origen, care+ zice `că mumca
vă..avea.Sfrişit..`'.`
` Prtiuri .Faraon ţ}rin bătăi se, muia, iar duriă.iuarea. bătăii iar,
*d. arivîribşă, ,Însă cel 6e are. milostivire .Îi slăbeă .iriririci|e (Feşire,
18, ۱2 ,.... 30; 28 33) fiimd+ ru\Bat ;d6 Moisi c'u ۔t mai miilt cei 'ce. ar
trebui să fie, .€a. `ăurul,, prin foc ar 'trebui să lepede spurcă€iunea.
10',.,,
h aur ca ântr-un neînsuîleţit este întinarea din fire, iiw l:i {'{il
cuvîntători spu±căciunea s-a\|ipit de bunăvoie qe ei, şi mi`i iil(ţ,i
cDăus=e:ăăcŢ:iianiâi.ai:teen;:Enatâeşis-t3ri:3:eâe6ap:-ăpfi:us:Î:a:iarirlt','îi
muncii de veci,. ei de bunăvaie se unesc-6hri răutăţile `şi nu iuu
seama la `dreptatea ceia €e se Împart.? ,fiecăruia\ dup`ă vrednicio ŞÎ
prin -acdă+sta vor da răspuns la întoarcerea mi` Du.mnezeu, răspum-
sul €el de p`ierzaie.
Marginal: Adică icele trei, cu bunătate, cu mai Înainte ştiinţa Şi
cu puterea lui Dumnezeu. Dumnezeu după dreptate va da plată
păcătoşilor, car6 nu se despart de dreptate.
Sau să-i facă vinovaţi şi pe Împăraţii pămîntului, ca să fie
una cu dînşii, precum ştim că nu toţi nici cei €e se bat cu luptă
sau cu pumnii sau cu război, sau icu alergarea cailor, sau cu Între-
cerea de cai, nu toţi biruiesc ci numai unu| singur şi acela se încu-
nunează, deşi toţi au cîmp deschis de alergat.
Marginal: Iar Origen zice că bunătatea lui Dumnezeu va face
sfîrşit muncilor, despărţindu-se de dreptate.
Ceia d6--6st6-Llă-`cei ce se luptă cîripul, aceasta. Ie este la toţî`
=â:3nnfiL?sttrearî:apî:te'rue=e:.âşteraăs,tad,aînîşnă-fiab..şea-;Ţgşâ@u-6ş-:u-s-a@`rnă:b-;î
şi a-i birui pp viclenii draci şi a dobîndi veşnice'le bunătăţL
3ăE:43iă:-Î#-g-;ăauîţ;Îign.;ascsî:::ăoi:Îiîiii:;;gît.:c%iud:u:-s::Î:nîvn3tie:cli'.:::e:n;3:Î
iui (Psvăh,` 6; 5) că nu va mai fi. ,eu ,-€ei.-0`sîndiţi ajutoru`l Drihului'`
Sfînt ca şi acum, de Vreme` ' €e-'-'s6 voi tăiâ--îri id6uă'-`(Mt. :`25, -'35}
despărţindu-se de Duhul~ Făcăto'rril de via.ţă_, €.e.1`.hulit` de ei şi În--
-
Î3:eag3raeâf:l-Ţ6ailaâ4:Îâ3.Păî#1g.rc:ecsi:Î#:,;Pâ::Ţţii3r4,)c,;Csăănnuu?şÎ
:n:iepsfep.gtrăepşiiin=îi:iiea!o:el:tîără:â`=geis`;.e.caăreş:-:iâ-t-â-'|::L:iudae5ggi
i±r:ş:.ţa:năar:aiŢvugr=î:,îîă';fci!şnîră::e,:iî:±:#j:.!:-:ens:SP:tîiă;%%%:a:in:`;Îi:npă:Î!:Î:
schimbării, ci -`aLI` ~ri-`fm-at tăriă ``şim'eschimb?rea cea `Îhtru Dumne-
Zeu.
PR" PAHARUL AL ŞASELEA SE VA DEC.HIDE CALEA
SPRE EUFRAT DINSPRE RĂSĂRITUL SOARELUI
Verse±: 12
„Şi ai şaseiea Înger a vărsat Cupa iui În.rîui Cei mare ai iEUHl
fratului şi apele lui au secat, ca să fie gătită `calea împăratilor
de la ră§ăritul soarelui".
X,OF'
 Tî,lcwbTe :
cîndŢîvâedpaa:ă;ăraŢFîfo5ra_t_g_Î_mţ#tpeă;t.Î`ş!t%:3g.ş,gîs_p]r:±ăDmu6ŢÎ:3:©Torsş;
p`ieHi`derea dimpreună şi a altor oameni care s[bc6timn eă se vor rî-
di6.a la hota.rele` S,ciţilor, precum vom vedea din pomeriirea Gog
şi Magog, arătată mai jos în Apocalipsă.
ŢaŢginal: Gog şi Magog (Cap. 20, 68) din părţile Schitenilor,
yor leşl Precum mai jos.
r ,; Mi se pare că şi Antihrist din părţile r^ăsăritului, din Ţara
•,.-.,,
` ,Persiei (unde1este ,.6a-riihiia lui. Dăni d.i'p neăni-u± jia-6-+e;-;=şăţfe-ş~;
şi `Îriipreună' `cu alţi .ÎmpăraSŢsau.'voieirozi ce vor ^ă-jea' ideL.' ri6şîâ
nume Împăi.ătesc, trecînd Eufratul Şi trupească şi sufletească
moarte le va aduce oamenilor, unora adică pentru credinţă şi răbH
dare, iar altoră pentru lenevie şi slăbiciune.
Marginal: Eufratul este apă mare În Mesopotamia, ce iese ':din
Nifat, muntele Armeniei şi este adîncă \şi repede şi `dă În Marea
ROşie.
VeTset: 13
„şi am văzut ieşind din gura balaurului şi din gura fiai.ei şÎ
din gura prorocului celui mimcinos tHei duhuri necurate ca nişte
broaşt©.„
Tîlcwire :
Zâcâmd că a văzut ieşind din gui.a lor trei duhuri necurate se
arată că Îm faţ,a sa, diavolul ca um balaui. şi Antihris€ ca o ffiară şi
proi.ocuE mincinos, din aceşti ,tirei zice că vor ieşi trei duhuri necu-
me-
c_ele
:â:.:ăîeâ®sg©3n:Î;.ec:aăb;r;qa#şîi^;Î.i.i:o::ni;i3uşmă:ÎEâ#ÎŢ#Î'o:ş:-Îfâg;f:Îîîgiîî: Eui
Amti.ffiŢEîst--~'ş.FL=ă`iral® pror®cuEiii mincinos îmcEripuifte prin guffi,
V®n.
arăta semne amăgitoaffe şi minuni ®amemil®r cum v®m vedea.
VeTset\`: 14
„Căci sînt duhuri demoEriceşti, făcăt®are de s®mm© şi ®affe se
duc la Împăraţii Humii Întregi, săHi adune la războiul ziHei celei
mari a Hui Dumm©zeu, Atotţiftorul".
T^®1cuire:
Semmele cele mîmcimoase ice se lucrează pi.in draci, v®r scorni
la ffăzboi pe cei ce se supun zilei celei mari şi luminate a lui Dum~
nezeu, în care zi cu adevărat luptătorii Împotriva lui Dumnezeu
fiind biruiţi, nu vor plînge cu- folos pentru Înşelă6iu-ă-e-ă`-=ăă
dintîi.
Verset,ele : 15, .16 .
„Iată, vin ca un fur. Fericit .este cel care priveghiază şi păs-
`trează veşmintele sale, ba să nu umble gol şi să se vadă ruşinea
108
3ui!` - 16. Şi s-au str'Îns la locul ce se chiamă evreieşto
gh 6a6_ri„;
-:`9~LCîri`d` \
zice de cel ce priveghiază şi-şi păstrează hainelc, ,ai'i\til
•ca să privegheze şi f ără lenevie să poarte grijă de faptele celc bua
ne, că acestea sînt hainele sfinţilor, de care lipgindu-se omul so w
ruşina plin .de grozăvie.
se tîlcuieşte. Pentru că alâ:nE#n#ovgîqŢ#aL;
affig±gŢg±.TŢgLg±ŢgaLflgrîHăgH=ăE ŢaŢrjs.eLJzahucui.t`
€1e sîriăale oamenilor:'-Fiind urîtă goliciunea fără hainele bunătzur
ţilori~.'l:ăffi-Vă=ZŢf=ş'Ir în Evanghelie pe cel lepădat din cămai.ă
(H Cor. 5, 2, 8) pentru fapteHe rele. Nestricăciunea sînt faptele
bune, iar ca să nu ne aflăm goi să-1 mgăm pe Dumnezeu să ne
spele'aici hainele sufleteşti, ca să ne albim mai mult decît zăpada
Ps. 50). „Ca nu cumva auzind, că am intrat aici fără haină de
nuntă, '1egîndu-mi-se mîinile şi picioarele să .fiu aruncat în Îritu-
nericul cel mai dinafară" (Lev.14, Mt. 22,13; Eccles..9, 8). După
Solomon În toată vremea avînd h'ain© albe ,şi lumînări luminate
prin viaţa îmbumătăţită şi Împodobită cu \răbdarea, dimpreună
umbHn'd cu Mirele sfinteloi. suflete cel cui.at 'şi fără prihană cu
Hristos Domnul nostru, să intrăm în cămarăg cu care Împreună
TatăEui şi Duhului Sfînt i se cuvine mărirea, stăpînia, cinstea
acum. şi pururea şi În vecii vecilor. Amin!
HDEpa,HN BĂTAEA A ŞAPTEA SE VA FACE CUTREMUR MARE.
şH HUNEHE PESHE ®AMENH
tierse.telve: 17, |8 r
„Al şaptelea Îmgei. a vărsat cupa lui în văzduFn şi glas mai.© a
ieşit[ din t©mEBlul cei.uEui, de la tffon, 'stffigfind: S-a făcut! -18. Şi
s-au p®ffmit EUEgeff© Şi vuiete Şi tumet© şi s-a Eăcut cutremm mare,
a.şa c"m mu a fiost, QTţe cîmd est© omul pe păm.Înt, 'um cutfl.©muq]f atît
de Puteffmric6`.
T^&1cui,Te..
G.la.s îmg©i®esc dim cer spume că s-a făcut0 'adică s-a Împlimit po-
rumca lui Dumnez®u. Ensă glasurifle şi tun©t®Ie şi fulgerele, închi-
pui©sc gi.oaza şi îmfi.icoşar©a ce se vor face la venirea cea d® apoi
a Eui Hristos, aşa cum s-a f ăcut pe Muntele Simai la pogorîrea lui
bumnezeu. Cuti.emurul Închipuieşte, schimbarea lucrurilor fă-
€ut\e după Apostol (Evreî., 12, 26) ,unde zice că Încă odată v®i ckiti
mu numai pămîntul ci şi cerul.
VeTse±: 19
„şÎ cetatea cea mai.e s-a rupt În trei păi.ţi şi`cetăţile păgîniloL'
s-au prăbuşit".
T^81cw4Te:
X ()I)
 Prin „cetatea €ea mare" înţelegem lerusalimul cel mare şi fl.e
demult, s® zi€e mare nu pentru mulţimea şi mărimea zidurilorp
ci pentru cinstea lui Dumnezeu şi buna credinţă .care cu adevă-
rat s-a tăiat pi.in patimile lui Hristos şi s-a despărţit şi s-a deose-
\ bit de cetăţile păgînilor. Împărţirea în trei părţi, socotim că-i aFată
':,dincioşii
pe cei din
ceiel, peŞicreştini,
'tari peau
pe cei \ce evrei şi pebotezul
spurcat .Samarineni,
€u fapteadică
urîte pe cre-
şi pe
evreii care nicidecum n-au primit propoveduirea. Şi arată Împli-.
nir`ea .cea neînfrîntă şi obraznică a voii lor şi 16pădarea sau sc®a-
terea amîndurora din soarta locurilor ce li se cuvine.
Pentru că acum jidovii şi Samarinenii de frica 'celor ce Împărăm
;'ţesc În .€ă
creştinătate, îşi noi,
ascund sfaturile lor cele necredincioase şi
' se arată se lipesc de neîndrăznind să se deosebească cu ere-
L,.Sui ior.
Marginal: Jidovii .care acum se lipsesc de creştinătate şi Îşi as-
cund sfaturile necredinţei lor.
Aşa şi creştirii cei adevăraţi, cu cei ce şi-au agonisit numei de
creştin sînt amestecaţi.
Marginal: Creştinii sînt amestecaţi cu cei ce au numai nume
de creştini.
Iar cînd va veni `ispita îi va scoate la iveală, atunci se va face
Împărţirea În trei părţi, adică a creştinilor, păcătoşilor şi necredin-
cioşi.lor, care se vor uni cu .cei de un obicei €u ei şi se vor întoarce
şi se vor uni cu legea lor.
Marginal: Aprinderea €ea din ispită îi va scoate pe evrei şi pe`
păcătoşi la vedere pe vremea lui Antihrist, cînd evreii şi păcătoşii
Se vor separa de creştini şi-1 vor primi pe Antihrist.
„Căderea neamurilor" Însemnează sau terminarea lor sau, am-
puţinarea şi lipsa vieţii păgîneşti la venirea Împărăţiei lui Dum-
nezeu, €are o vor primi sfinţii (Daniil, 2, 24 şi 7, 27).
Aşa şi`creştinii cei adevăraţi, cu cei ce şi-au agonisit nume de
ca să-i dea paharul aprinderii mîniei Lui".
TîlcuĂTe ..
EH
Babilonul cel ma±e cel amestecat cu Împărecherile sale cele lu~
meşti şi cu ispite'le tulburăcioase ,şi care s-a mărit cu bogăţie din
strîmbătăţi Îl arată şi mu.lţimea cea multă a oamenilor va bea pa-.
harul mîniei lui Dumnez6ti cînd va veni (ca şi cum ar fi În uitar®
pentru Îndelunga răbdare) ca să răsplătească călcarea pe dreptate`
şi cuvintele de hulă şi faptele lor cele rele.
VeTset.. 20
„Şi toate 'insulele au pierit şi munţii nu s-au mai aflat".
TîlcihTe:
110
\
Prin irisule se arată sfint;1e biserici, iar prin munţi pe condu-
cătorii lor, aşa înţelegem din dumnezeiasca Scriptură.. Şi vor fugi
aceia pe vremea necazurilor de mai sus, precum am auzit do la
Domnul: „Atunci cei de la răsărit vor fugi la apus şi c6i de la apus
la răsărit căci va fi tulburare mare precum n-a mai fost de la Îm
€eputun .lumii, nici nu va mai fi" (Mt. 24, Lc. 21, Fapte 1). Pentru
•că unii se vor munci pentru păcate iar alţii spre lămurirea fapte-
lor bune vor răbda nevoi grele şi iuţi, nu numai În'muncile lui
Anti.hrist pentru Hristos, ce şi întru fuga aceia în munţi, în peş-
terile Pele rele, care le vor suferi afară din cetăţi pentru a-şi păs-
tra creşţinătatea.
Marginal: Tulburare mare va fi În toată lumea pe vremea lui
Antihrist.
VeTset: 21
„Şi grindină mare, cît talantul, s-a prăvălit din cer peste oa-
meni. Şi oamenii au huliţ pe Dumnezeu, din pricina pedepsei cu
grindină, căci urgia ei era mare foarte".
T^blcwkTe:
„Grindina" ;a şi cum ar fi fost din cer căzută,, am Înţeles să
#ie ,mînia cea slobozită :de Dumnezeu şi care seT pogoară de sus.
Prin mărimea ca talantul, arată plinirea păcatelor peste măsură,
avîmd Închipuire talantul.
Marginal: Mărimea grindinei ca şi talantul se zice de 110 1i- ` \
tre, precum socotesc' unii că trage talantul.
Precum a văzut şi Zaharia (5, 7), că nu s-au întors la pocăinţă,
ci.spHe hulire cei răniţi de Învîrtoşarea şi de Împietrirea ipimii. Că
'vor fi ca şi Faraon Încă mai `Împietriţi,`.`,mai mult decît acela, căci
ăcela de cît6 ori era bătut de Dum,nezeu sd' riuia şi Îşi mărturisea
Îărădelegea sa, iar aceia 'şi cînd se vor munci Îl vor huli pe
Dumnezeu. J
Capîlolul 17
UNUL DIN 'CEI ŞAPTE ÎNGERI I-A 4RĂTAT` FERICITULUI
IOAN` STRICAREA cETĂŢlr cELEI DEs.FRÎNATE Şoi pE `
` ' FIARA CU ŞAPFE CAPEIEŞI CU ZECE COARNE
Verse±eke: 1, 2, 3
„Ap.o'i ă Venit unril din cei şăpte\Îh`ggri,r căre ă+eău cel6 şapto
Sripe, şi a grăit către ririne,' zicînd: Viho să-ţi arăt judecată d®sJ:rîi
EEn
 natei celei `mari, care sălăşluieşte( pe ape multe. -2. Cu care găritar®.. Prin j,pahar" se arată\ dulceaţa băuturii faptolor ei i`cl{i*n
s-au desfrînat Împăraţii pămîntului, şi cei care locuiesc pe pămînt viclene, iar prip aur, \cinstea pre€um zice cineva de lov, bînd bat-
s-au Îmbătat de vinul desfrînării ei. - 3. Şi m-a dus, cu duhul, jocuraJ ca o b.ăutură, spre a arăta că nu spre s`aţiu, `ci §pi.e 'setei`
În pustiu, şi am văzut o femeie şezînd pe o fiai.ă roşieg ri'lină €u pieirii ei o urmează pe răutate. Pentru aceia s-au Înmu.Eţit urî- [
nume,de hulă, avînd Şapte capete şi zece coarne." ciunil`e ei, cu car6 este adăpată mulţ.imea cea iubitoai.e de' păcate,.,;
care soarbe în ea ca o băutură dulce Îmbătarea păcatului ceat`"!,
T^clcuLTe:
urîtă Şi spui.căcimea cea de curvie care-l depărtează pe om dgd
Prin această desfrinată unii au Înţeles că este Roma cea veche9 Dumnezeu.
cai.e e zidită pe şapte mumţi. Prin şapte capete ale fiarei înţelegem
Verset: 5
şapte' '.împăraţi mai fărădelege decît toţi, care de la Domiţian pînă
if}`t Ea Dio€1eţian au prig.onit biserica. Iai. noi socotim că se înţeEeg® „Eaff pe frumtea ei scris nume taimic: Babilomul cel mare, mama`
;`:' prin această desfrînată toată împărăţia de obşte a pămîntului ce desfi.înatelor şi a urîciunilor pămîntului".
:i,'`,este T^&1culTe:
`;ţ:(ce a ca şi cum
avut ar fi
şi avea într-un prin
stăpînire trup,.venirea
Socotim
lui să fie oarecai.e
Antihrist. Pentrucetato
eă
!:Roma ceacăveche Scrisoarea de pe frunte arată pl+ipirea \Pgdrepţăţii _şi.`aA, Păca-
`'`-tească, numaidede
multă
vomvi.eme şi-aiar pierdut
socoti că stăpîniala împăffă~
se va întoai.ce ea stăpî- tului şi tulburarea inimQiqor, iar .mama se num6şt6 a desfrînatelor,,.
nj.rea cea de demult. Că zice Apostolul: „Şi femeiâ pe cai.e ai vă- că ea e~§te învătătoarea cea de ctirvie dti+hbvnicească, ea-re ` fiăste`
zut-o este cetatea cea mare care are stă.pînire peste împărăţii pă- cetăţrro~f`'~ăî|"Î}`tis'eh urîte de Dumnezeu.
Marginal: Prin plinirea nedreptăţii Înţelege taina; iar prin
mîntului (Apoc.17, vers. 18).
tulburarea inimii înţelege Babilonul. Cum că îngerul i-a tîlcuit:
Dus fiind în pustie cu Duhul, să vedem ce se Înţelege. Prin luî taina ce văzuse.
cetatea ceă mare înţelegem toată cetatea sau mulţimea cea maTe
a oamenilor care hulesc pentru beţia sufl®tească, pentru desfrî- VeTsel;eze: 6, 7
nare şi pentru alte Îndrăzniri. Prin vederea în duh se poate îmţe-
„şi am văztit o femeie, beată de sîngele sfinţilor Şi de sîngele.
lege că apostolul loan a văzut ipustiirea desfrinării ce se vesteşte mucenicilor `Iui lisus, Şi văzînd-o, m-am mirat cu mirare mare.
\ mai dinainte. Pe ca`re ca p6 o. femeie a văzut-o, pentru nebăffbă-
L 7. Şi Îngerul mi~a zis: De ce te miri? Eu Îţi voi spune taina
femeii şi a fiarei .care o poartă şi cai.e are cele şapte capete şi cele
r|j-feâdr:gr:şaâî::ă;ir::Ia:erc:e;:ş:d:e::P:e:rf:Îrsgpe:;să:ie:cnaet;tepefapt-e|e,p® zcce coarne".
'`;qiavolul care se bucură de omorîre şi de văi.sare de sînge. De
/
Tîlcurie :

L``thJăceia este Împi.eună iucrătoare spre huie ^mpotriva iui Dumme~
'zeu, cu vrăjmaşul, de vreme ce fiara şiL culoarea ei roşie este chi-
\pul sălbăticiei şi a gîndului ei de omorîre. Iar pe cele şăpte capete
şi. cu zece coarne le vom arăta mai tîrziu, le vom Învăţa de la
Înger de căti.e Dumnezeu.
Verset;: 4
„şi femeia eLa Îmbrăcată În purpură şi în stofă stacojie şi îm-
podobită Cu ăur Şi cu pietre scumpe şi cu mărgăritare, avînd Îm
mînă u`n pahar de aur, plin de urîciune şi de necurăţiile desfrî-
nării ei.„..
' TîEcuîTe..
Imbrăcată În purpurăl şi În stacojiu arată semne de stăpînire.
Î, peste tqţi, de aceia este împodobită cu pietre scumpe şi cu măr-..
112,
Dih Scriptură' se
pum_ ,pume ţ.etăţil.QŢ... Bt€eucnădeF-Îg.ăf~JeriB:#tîş~ÎÎ~3~ăîbŢi%~]#%%i]v°ercESşÎ'
Îiiâ::ă:ee:c:u:eî.5Î-:-ÎŢŢ;â,şana::Î::i;acc%:t:o;i:r::a;ieaadversăfjriît::!i::rş-şel-:râa=:
Marginal: Babilonulr-cel vechi s-a numit mamă curvarilor pre--
cum urmează (Roma cea veche).
Şi Roma cea veche.în cartea lui Petru, Babilon se numeşte Şi.
cetatea. ce are stăpînie peste perşi Şi` Babilon şi .curvă se numeşte,]
şi oricare cetate ce-i pare bine de omorîri şi de vărsări de sînge„
se numâ.şte cuîv`ă:._.. ]_ _ _. ,:. `,`.`_.r.T_..;`,.,t.`.î_.~`` ,. ~.^`<,..Tr`"ţ~~ <_g` .... +..~ ,...Lpt.,ffi_ţtm_a. m.„
Mafgiriâl:''-^Roma, Babilon se numeşte, precum Clement şi`i
Papia au Înţeles şi istoricul bisericesc Eusebie.
Din acestea pe una văzînd-o evanghelistul, spurcată fiind fl{!b
sînge.le sfip,ţilor, s.-ă mirat tare şi a fost învăţat de Înger cît{) «i'o
S - TşZcuirea Apocaz€pseS
„:Li

să pătimească. Pentr.u aceste .călcări de lege, cetatea se ţine de
'stăpînia a toată de la sfîr şitul v6acului, sau ceea t ce+`stăpî-
meş`te,pe Psrşfi--s-aTri{'ri6riă"J€`67ă-].$6 C HQ`,`~eăfăa`s'o`dotîri `6ă-Şi va lua iar
stăpînia 'cea dinţîi. Că ştim că aceste păcate', vărsări ide sîngele
sfinţilor ea le-a f ăcut. Sîngele riucenicilor pînă la Diocleţian şi
muntile lori din Persida cine le-ar putea număra şi cele ce s+au
făcut pe ascuns cu.Îndrăzneală fim vremea lui lulian şi cele din
vremea 'lui Arie Împotriva ortodocşilor În Roma cea Nouă (C-pol),
istoriile le pun Înaimtea celor ce socotesc.
. Vers.st.. 8
`'`AiE!-iî:ăţ:i%Îîî:iîŢâiii-Îi;:iia:Î-Fieâjî;ÎÎ;eFÎîgîi:âNâinn:::Îâ`:aa#r::ăirEa;tî:niit:o3:;
„Fiara pe icare ai văzut-o era şi nu este şi va să se suie din
adîmc şi să meargă spre pieire".
Tî,lcwkTe :
„Fiara care era Şi nu este" este Satana, care a fost ucis prin
€i.uc.ea lui Hristos şi iar se zice că va Învia la sfîrşit şi va face
;semne şi .minuni amăgitoare prin Antihrist, lepădare, şi tăgăduire
de cruce. Pentru aceasta era şi putere avea, mai Înainte de cruc®,
•,Î;sŢu|eeps:â,atcădcidsutEăî:iaatis=,apc:acaŢân;uitvoea:ep:sst-eanl:1âi:ărE:îşîiv=
Lvemi la sfîrşit după cum am ar[ătat, ieşimd dim adînc sau de alt-
undeva, unde sLa osîndit, căci nu În altă parte (Mt. 8`, 30; Lc. 8,
'32; Mrc. 5. 11) ci în porci au fost trimişi dracii ce ieşeau din
oameni, rugîndu-1 pe Hristos. Sau din viaţa aceasta ce se\ numeşte
după altă Înţelegere „adîmc" pemtru adîncul, păcatelor ilumeşti ce
se tulbură şi se învă'luiesc de duhuri.le patimilor rele.
\ Marginal: Viaţa oamenilor adînc se numeşte.
Că de acolo Antihrist, ce va purta În sime pe Satana spre pier-
Jderea omenească va veni mergînd la pieir`e. În veacul vfiitor.
Verset.. 8
;Şi se vor mira cei ca:re locuiesc pe pămîmt ale căror riu`me nu
esînt scrise de la Întemeiereă lumii îh 'cartea vieţii, văzînd pe fiară
`Cră`ţ:,raşînTT'epşi:.rd,arc'rseya`arăta". t7 "c„„e..
•:t r . ` Şi, ,se _T9.r_mi.rFa;
`t6Ie-rii=hiifiii ZIC venirear fiarei` penţru minumile ei
se, cei ţLe„ Lnu `Ş-.au şc.ris \În cartea. celor ce .viază În
veci şi``~±`â~6f--6`a---riău'. Îpvăţ.at, din a®qeaşţă proi.ocie gîndind `cum , că
•.îar`ăşî_Y_?~`l,T~a~f[i~Ţ.a+nî?Lţţa±de`.demult.
•Vârset.. 9 '.. `.'`
„Aici trebuie minte c;rie are Înţelepciune".
'`1
Duhovniceşte fiind`` cele înţeiese, zice că şi Înţelegei`ea ti'cbuî{i
să ffie duhovniceaseă, iar nu luŢTească ca să Se Înţeleagă ccl(i #iso.
Versetele: 9, 10 i.
„Cele şapte capete sînt şapte munţi deasupra cărora şada}`
femeia. 10. - Dar sînt şi şapte Împ`ăraţi".
TîlcuiTe : .
Prin %ş?_P~tgfap.e_t.q;: ~şâ_~,ŞcaH2ţ€_.<`E~Hnţîi_`; soeotim că se Înţeleg
şapte oraşe, care au mărire cu puterea cea lumească Între€ pe
oraşe, peste care
alt`6„6`iăi +iemi s-a Întărit pute-
\ r6`ă`cJsi-Îripărăţiă ` iume?ş€ă.` \ Însă` €guâ,<`_dinffi (Fac. io, 22) este'
precum spune istoria.
<-{:,9 Iar după aceia Babilonul' a luat Împărăţia Cald:ilor qst. Carto
Îţ#:iî:ci:E:e;;?%-g,::Î:n%#rEo:ŢÎîiî|:I:Îiep:ee€Eia|:::':|i:î::o,iuîiF:a:
Împărăţia macedonemilor. I.ar apoi 'Îmi;;Roma icea veche stăpînia
romanilor a urmat sub August Cezarul,'ffitipă Împăraţii cei mai
dinainte de el Şi voievozii şi judecătorii, care au stăpînit (Numeri:
24, Daniil 11, 13) şi de Păgîni condusă pînă la marele Constan~
tim. Apoi 'după ce s-a fstins tiranul s-au mutat podoabele `(Socratej
:Ee::oînia::Eoiîg:Îîit{Î:Şă;Îr:t;fir::Î3ic(Îm:sîe:ÎÎ:,i|!e::h:di::i;!ÎŢ;i;::Îi;;ÎÎî;b;Î:;
Pentru Că .ş.a#.t"e±.eip~e±.gm`t_ÎpLm,Qamul„(geml) ~±emeiesc (feminin) şi
® ,1 ^ 1, , , ^ V ,, ^
şapte munţi În neamul de Îpchipuies.c -. şapte Împăraţi Îm
meTâffifirfi~~ă"fb± Că de multe ori În locul nu-.
melor--'farii-e&i-.eş'ri` Îri 'Scriptură se pun nume bărbăteşti şi Împotrivă
ca şi Efrem, juninca zglobie.şi fugară, Efrem spume porumbiţă c®
nu are inimă. După loan evanghelistul trei mărturisesc (1 loari 5)'
Iui Hristos, sîngele, apa. şi Duhul, şi aceşti trei una sînt. Şi după
Solompn, ţapul şi cocoşul şi Împăratul, Însă prin şapte .capete aşa-
ză la greci ,cetate numită cu numele feminin. Prin şapte munţi,
şapte anatematisme (Înălţimi) arată În neam de mijloc, şg~P|e_Lgăpe-
teE!i„cŞ~agaLjmpăEaţi,.maijn.a`lţ`i_ a`lte trupuri ce stăpînesc şi au,
stăpînit În vremiie ceie trecrit6; `ri`riw`tri lot;ulrii, ci cu vredn,i-
cj=aiţp=ă±ŢiFii,' tcare au avut. fie€aFe`T îfiîş~ă`iăţi=6T -d\6L6S^a~-b=it `6`riri au avut'
Nil al Asirienilor. .AiYî?_ ?.]> ~PF.i9aîLPÎ|9Ţ. Ne_ţu`ş*9ţ949T?Sor al BabiloM
"--`c'__*`-}`*'-p--d-,_i_=t'`--J--J+.H`

TîlcwkTe.. 8,
„,ţi(

ul„l.d,
 menîlor, Kir al.perşilor, Alexandru al Macedonenilor, Romul al
Romei celei vechi, Constantin al Romei celei noi (C-po'l).
Verset: 10
„Cimci au czU`zut, unul mai este, celălalt încă n-a venit, `iai' cînd
•7va veni al'o de stat puţină vl.eme".
TîlcuiTe :
Pi`in cei cinci împăraţi ce au căzut din cei şapte Împăraţi,
ti.ericitul lpolit a socotit să fie ,v``e`acuril_e`_ţa.c.es.t9`?`,dip care cinci au
ti`ecut Şi al şaşelea`trece cînd a văzut apostolul ace`stea. Iai® al
'tşaptelea care încă după şase veacriri mu v6mise, încăJdacă va veni,
puţină vrem-e-J-V_â-:::`§ţă`.--Fericitul lrineu` Zice că precum şapte zile
is-aLUJ-fă-crira-Şiă J'S-i--ş-a~fJte ceruri şi şapte Îng.en.i care sînt mai sus .de-
`cît ceilalţi.
Aici se mai înţeleg Şi şapte împărăţii de la Începutul lumii
`,pînă acum mai vestite. Din care cinci au căzut, iar a şasea, În tim-
'pul căreia a avut' sfîntul loan descoperirea încă` stătea În Roma
•.:%auăv:ăE;;|;:rşiqbşt:np:eeasiîen:ăţg|:g%3şÎs3,acsîi'3uang3iststîăpîE:amţacveiî
r.§:nbsăţ##:tdo,`a{.ăr]uc::\aLpaîînă:apveeEÎ:âî;]u:îstAenîîparâsăta,Îăîfîâ:tîc#stt:
•,rcare `va stăpâni puţimă vremeg de vom pffivi Ea stăpîniil® cele. din-
•`;ăî±De.:vi.eme. -ce rim`ele--din[ eEe ari stăpîmăt cinci sute de ami, iar
`.aEtele .o,.~ri@. Îmsă tot numîărul amil®r puţin o©ste9 În, asemămai.® cu
:`împăffă.ţia sfimţ,iE®r ce va Ei făm"ă de st~Îris-i-€
VeTsetele: 11,12
„Şă ffiaffa care effa şi mu est© - est.e al optuH©a, d.©şi es'ae dimti.e
-`c®i şapte Şi meff8e spff© pieiff®. - 12. Şi c©Ee zece G®ai.me pe caEoe
•:E®-ai văzut sîmt zec© Împăffaţi, cai.® Îmcă mmau luat Împă.răţia, da.r
t`..care voi. Iua stăpînire d© împăffaţi,L U.m c©as, împEJeumă cu fiara".
T^blcwiTe:
•`,^&mţi,:Eiig6r-â`:gitriehaffi?:i±pŢ#ii:g:-g3k:âE#|%î`;®c-ăvcai-`agruă#saep-ţga-Îs=upflăa:
`-|Ţfrdgiinn:1e:iî:;i:-Fiî:aa-l.r3păţ;:i;,8c,;gipaăir-auţrieuş|teji:-ŢrŢy:nq;iiŢ:3irşâTr::
.:.Pentru că mu din ?E~t neam`, ..ci, +eq_ Ţip.. _îripăp-at r®mări 'şrir.6` `pusSiiffea
i,r,şi pierzar`e? cdŢor ce se vQr Ş]qiriHp_?_|ŢŢiyş`Vemi.'
d--J`-_.` .,.. ' ,r'
Marginal: ~Si-a`r2i-6= ra--Cap. ,\13, verset 2, că va veni un Împărat
:.,<,Poman, ,dar nu din Roma. .Emsă ca Hn Îm.păi.at roman, dar nu din
.';.:.Romag ci' din părţile răsăritului tva veni, di'n sămînţa lui Dan . . .
lt,,,116'
z]:=p§iE;Îaîr:ÎîÎî;Îîiî_:v;Î:tE]!eâ:r:e:cE;:§rîaî;Î.iîîi:::ÎÎ1:î§.:ji!t:p:L::[;t:;{:dtci:in,I:Î<:t;::
vcdem trei rădăcini, iar cdelalte le va supune luişi căzutul. Iar
Engj:Î::gt:icâeî-:-î-âcâe:ŞîauYs:î:n:tie:Î:helleîgneîLi=Ţ=Li:%e€-âig-;ntiş-:i-aad-.1CuÎ
VeTset;ele: ,1.3, 14
fiar'e'iîcişti|a4.arlii-q-3b-şÎ#-ăig:1gzefoşiiipmupt3:âiav-âi#e#ir:,ead:3r,#i:|auri|
Lîr-i7â^ birui, pentru că este Domnul domnilor şi Împăratul Împă-
raţ,ilor şi vor birui şî cei Împreună cu El - chemaţi şi aleşi şi
€redincioşi".
M.arginal: Adic`ă vor birui Pe fiară (Mielul cu sfinţii). `n
TîlcwiTe :
Aceasta o vor avea 'cu adevărat pentr,q ,Lcă riimeni. nu_`poate
:]#jî~6Ţ,ffonîtiîdhorîsŢ,Î;;_P:eeri;rour::epaus±~â:ÎÎÎ:ÎÎS%evovroruE:gşădsîî;E#Şrâş
puteă să-i sSea Împotrivă adevăratului Hristos, luptîndu-se cu
EI, \ci-i va birui pe ei, Mieluşelul lui Dumnezeu, Cel junghiat
pentru noi. Că nu i s-a luat lui Împărăţia şi domnia cea peste
toate după c© s-a făcut om, ca să-i facă părtaşi pe c®i aleşi la
Empărăţia Sa.
VeŢsetele: 15,16,17,18. -
„Şi' mi-a zis: Ap©E© p® caE.® le-ai văzut şi deasqJapffa cărora şade
desfh.îmaftag sîmt p®p®are şi gHoate Şi meamu.E.i şi limbi. - 16. ŞÎ
\=J .. ^--' -r-1-,`,
şi©floe33:efacc®®aHrinuestiEg";i3:eo#:a;ivcăazr:;âi®Îfi?ff®affŢ=gn:.Îop;idpeesfi:.ânşâî.
ai'd.e-o cu fo® .-.--.- fl7o - HDentru că Dump_e±edLi a pq_s În imimi'H`g
l--6i.~s`ărffa-6ă ~Voia Lui şi să se ÎriEîlm®ască+Î.nt.rTriH}. gînd şi să vdea fia-
rei Împărăţia lor, Pînă se vor '.Împlimi cuvintQl.e r|ui Dumm8-
zeu:" - `E8. Iar ήmeia pe care ai văzut-o este -cetat6a cea ri`are
că-firăLfe stăpînire pest© fimpăraţii pămîntului".
Tî,lcriTe :
Şi mi-a zi; mie „apele pe care le-ai văzut". Tîlcuind .Îngerul
acestea luminat Şi adevărate pe deplin şi adevărată este tîlcuirea.
:î<:gi:e±şe-Î:sÎîot:,;Î%se;ţîaeîîăă?ăi:ig-Înâa3pHîfpîi:c:e:-3|-iî:-iă;c:e:a:c::E:g:ÎÎÎ#iăt'#i:
-`-_-`----:...-.--,-.-----,.------,--==----=--..^.--,,-=-----.--.,_,-.-
m,
torului d.e bunătăţi Hriştos şi să pustiiască cetatea Îea cu muiţfi
ÎîEn%Î:Ţăi;bîl;-;r:i:ârşai:::tr:daîieîiîăpî:rpb:iî:iârăe':!şe:siŢeng;ies:e::evra::sâtt:::.:#i:
ldoer.ogîŢEîgi:;Î^iîai±ii.Î--ţ:idşăiinigâârhipeccee:ocaer:?g:tcrŢ:âi:gruunri::
'0,
între..ş_i~ne,{~-i+i
`~Marginal`: Cel ce a slujit desfătăciunile omeneşti rea plată-şfi
va lua.
Prin femeia ce s-a văzut se Înţelege cetatea cea mare ce ar®
stăpînire peste împăraţii pămîntului, aceasta fără Îndbială o face
pentru că proroceşto de patimile stăpînirii aceleia, de a cărui is-
pită izbăvinduLne pe noi iubitorul de oameni Drimnezeu, să ne
facă părtaşi Mitropoliei celei cereşti şi lerusalimului celui d® susg
În care toate Întru toate vor fi aceiaşi după zisa Apostolului. Cînd
se va strica stăpînia cea potrivnică, domria şi puterea şi pe ceft
ce i-au slujit lui cu credinţă aici şi Înţelepţeşte îi va pune să Şadă
şi le va sluji lor punîndu-le înainte toată desf ătarea bunătăţilor
veşnice ,cele întemeiate mai Înainte de Întemeierea lumii. De care
desfătări Dumnezeu să ne Învrednicească şi p© noi În llristojs
Mîntuitorul şi răscumpărătorul sufletelor noastre, cu care Îm-
preună Tatălui Îi este puterea şi mărirea întru tot Sfîntului şi de.
viaţă făcătorului Duh, acum şi pururea şi În vecii vecilor. Amin§
CapiFolul 18
AL DOILEA ÎNGER A ARĂTAT CĂDEREA BABILONUL"
Şi DESPRE GLAsUL cE ZicEA sĂ FUGĂ Dm CETADTE
ŞI DESPRE PIEIREA CELOR FRUMOASE CE
AU CÎŞTIGAT MAI INAINTE
Verset: 1
„După acestea, am văzut alt înger, pogorîndu-se din cer, avînd!
putere mare, şi păhîntul s-a lluminat de sl.ava lui,".
/_
TîlcwkTe :
De aceia se arată lumina şi strălucirea sfintelor puteri, ®ar®'
biruieşte cu multă măsură lumina şi strălucirea stolglor şi frumu-
seţea lor.
VeTssteke.. 2, 3
„Şi a strigat cu glas puternic şi a zis: A căzut Babilo°nu| ceE
mare şi a ajuns locaş demonilor (Isaia, 27, 19) închisoare tuturor
118
tduhurilor necurate, şi cblivie ttituror păsăril6r spur€ate Şi ui'îto
fleremia,
`băut toate 21, 8). Pentru că din vinul aprinderii desfrînării ei au
neamurile".
Marginal: Straja a tot duhul necurat, adică duhul necurat îl
păzeşte. ,
Tî€idrira..
Despre cetatea caldeiloi', de Babilon, ce au luat-o Cirus şi
E:işjirişielcsuariâ#pf:it::paucsetşi:iaeaas:r:::ciă,ecîst:g.v%ăuEŢrl:ledşei
dracii au obicei să umble prin locuri pustii după rînduiala lui
gig,mriŢ=au,,|.cr%âoitzrE5:egâerig:i|o.arŢfienni.ed?.ribi#uăadlâplaotr,Bâîăî.â:Î
rioate neamurile cu vinul curviei `sale a mînigş sale. trimiţîndu-le
daruri cetăţ,ilor supuse |ui, el fiind călcător de lege şi puternicai
€€.t_ă_ţi.i` v+Ţăjm_aşi adeyărului şi dreptăţii fiind ca şi el.
VeTseS: 3
.„Şi împăraţii pămîntului s-au desfrînat cu ea .Şi neguţătorii
fluriii din mulţimea desfătărilor ei s-au Îmbogăţit".
TîlcwĂTe :
:Î3::u:-nşpiegjîr:#:#ŢăE::in#:ieiar::.:Î:ăăiâee:i:Î:.eîsie:e|âî:Î.ş;teîîiîît:Îă:eî#sit::şÎ
aui, negustorii păniîntuiui. ~-mu-±t--,~~,U_ ....._.. `~h_.2_`_,,__t._Ţ =±.,m._..G.`. ,,
----..=-.--_..-1=-__--".".____._-fl---,--.--`---`_-.--_-.''-'''=-=.±`
` VeTse±ele: 4, 5
„`Am atizit; apoi,. alt glas din cer, zicînd:. ,I.eşiţi' din ea, poporul
meu, ca să nu rvă `împărtăşiţi-din pă€aotele: ei şi să nu luaţi dîn
pedepsele ei. -5. Fiindcă păcatele ei au ajuns `pînă la cer şi
Dumnezeu .şi-a adus aminte de nedreptăţile ei".
Tîlcwkre ..
`,„Ieşiţi din ea poporul meu`; precum ilă zis şi Lui Lot ce' era
;Fre,s#,o#gî:a,g#,Îîtr7îgf]ăffi:#g:î:,ş[teeşţţţîîdsîunf]ee:uş:vtăăud,;stpFă::îţî9;î[deă
cei necuraţi să nu `vă atingeţ,i". Zice a.ceasta aicî €ă se cuvine a
se despărţi.de petrecerQa şi de viaţa celor ce au faiDia`-Sj}-urca.te şi
€a*e .În, to-ate Ziieie Îritărîtă Pe i)riririez46ti.
YŢ= : `__=:.```.,`.~.... =`` ..,, =: _=_`=`.oi;L`*.`~i_:':`_=_`.ii~.'=L:± : L. _ .2__. ;-: --.- J-`-`--:- .`-'
VeT`.Se;±e.1e : 6,.7
:;;Dăţi-i Înapoi, precum L,v-a dat şi ea' şi, după ." `faptele ei, cU
măsură Îndoită, îndoit măsmaţi-i; În paharul Îp,: ,care` v-a turmat,
11#

-§19ă%cţâra?iŢtnaeşzaeţipar-Îc==n:Ţipm`mîcne:u:epgerâşeeis:efăfraăcdveol;aocŢălitiţt,!,l,"
tumaţi-i de două ori.'.-7. Pe cît s-ă mărit pe sine Şi a fost În des~ .
fătări, tot pe atîta daţi-i chin şi plîngere".
Tîlcui,Te :
„Daţi-i îndoit după faptele ei".
Marginal: Îndoite zice Domnul, să-i dea Babilonului după
faptele lui.
Acestea le zice saul'' către cei nevinovaţi din ea, din cetateay
care a pă'tiriit'ririn`ci`c~umplite de lă cei ce o stăpîmeau pe eă şi au
;ăţbedîîg|ut:eî:ţ:i,âtăiâgfâ:it|ac::Ţe.,e§st)3ă:ităittr3ş:Îr=iăîât:şcmăiîîg
nişte sfinte puteri oarecare muncitoare, care pentru dragostea
lui Drimri`ezeu,-au socb-tit ca-şi--erim ~a-r fi a.ţe lor necazurile ce 1®-aL*
i;1ÎÎ.!c:|;Î;:e:n[;:p:lăoîă;tîzşşl;c[t:rşj::câăî::;lr:Î:lî:Iă::iî;Îiî:::p:ui::u:::=ăîîsr:Şu:pjeinuî:®iă:c;
păcatul nu numai prin munca c.ea..~7_`di`naîaŢă se Va răsplăti ci şi'
peli::ăţeaî-6Ş-i-gkă-Î%-1aţâ-ăli--Câăât:ltilendoşal:uÎuTt?3ii:iţa dpeăcoaati'â:i a |uî
Dumnezeu se voi. deosebi de singură di.eptatea lui Dumnezeu cea.
ţ, --_-.., __-j .``.-
neame`§tecată.
._-`--i-~.,L=-.-
VdTset: 7
„Fiindcă În inîma ei zice: Şed ca împărăteasă şi văduvă nu,
sînt şi jale nu voi vedea nicidecum".
Tîlcuri`e :
„şi jale nu-_voi._vedea". Pentru că au obicei unii ca.re vieţuiesc
În voie bună şi În odihnă de n-au frica lui Dumnezeu în ei de
`zÎc:`„Nu mă-+oi clătina îri veac"(Ps-ahi 29, 6). Care cuvînt îE
-zice şi desfrînata.
VeTset.. 8
„Pentru a€eia într-o singură zi vor veni pedepsele peste ea:
:moarte şi tînguire şi foamete şi focul va arde-o de tot, căci puter~
•nic este Doinnul Dumnezeu, Cel Care o judecă".
TîlcuhTe :
ior:ă:e±±oi#upî:Îfăăa:ş:1gLgSF-:i®rî.%sj;ÎiŢaa;;şă;pfaioec:rî®::fi
Î::f:itiăaîîjâi:ş:;i-=?=Î:9:î%:Câ:g.E:eî-c:e:i-ăţici-:ogrc!ăăc.ţaî;Ţ=cşi:gait:aefiţ-Î
1P,(F
/
VeTsetele: 9,10
„Iar împăraţii p`ămîntului, care s-au desfrânat , cu ea şi s-au
•dezmiefdat cu ea, se voi jeli şi se vor-bate În piept pentru-ea, cînd
vor--vedea--fumul foctiliii în care ard6. L 10. Stînd departe, de
ffrica -chiririr.ilbi` ` i}i` `§i :Zid`rid:` Vai! Vai! cetatea c ea. riă.ă.-ră-=Babil`o -
muE, 6et-at'ea `c6ă t~ăi6`; că Îritr=riri Ceas a venit judecata ta
Tîlcwrie :
În acest loc priri Împăraţ,ii pămîntului socotesc că se `Înţeleg
dommii şi ispravnicii pămîntului, precum zic© psalmistul pentru
Herusalim: „Stătut-au aproape Împăraţii pămîntului şi dommii
s-au adunat la un loc" q'salm, 2, 2) şi în Psalm 47; 4: „Că iată Îm-
păffaţii pămîntului s-au adunat" şi aceia ca `cei ce au lucrat în el
€urvia, rătăcirid de la poruncile lui Dumnezeu, zice că vor plînge
văzîmd sau auzind_, ard.eF~ga şi`p_q_şţi±Eg`q~ +?i. a cetăţii aces\tei? şi În-
ffrîco`şîndu-se de grabnica scăpare a ei, că `În-t`r-'o-clipeălă--de` -ochi
s-a făcu`t schirib-area ei.
-------V767,€g-ăt€tid.: . -ri`, -i2
„Şi neguţătorii pămîntului plîng şi se tînguiesc asupi.a eî,
căci nîmeni nu mai cumpără marfa loi-, (Lc. 16, 19). - 12. Marfă
deT aui. şi de argint, pietre preţioase şi mărgăritai.e, vison şi por-
firă mătasă şi stofă stacojie, tot felu'l de lemn bine mirositor .şi
tot felul de lu€ruri de fildeş, de lemn de mare preţ şi marfă de
aramă şi de fier şi de marmoră."
TîlcuiTe :
„Neguţătorii pămîntului vbr plînge" cei ce se strică În boierii
ş,i an r des.f.ăt.ăŢi, .negustorîa_ Ce!Or.a. .ţ:? eşten _P~Ţ_i..SPşTiţqa.r.P, şi ,a8Oniseală
rea.
' -VeTsetele: 13,14
„Şi scorţişoară şi balsam, mimdenii şi mir, tămîie şi vin, unt-
deEemn şi făină de griu curat, grîu şi vite, oi, cai şi căruţe, tru-
•găHriŢÎsîi;-ăqâlue:edge|agatTn?F;.ii:a|â..Îiăr#agslg-±şî!3-ig3Îră:3tgeiăŢâi:tr:!
d® Ea*ine ş_i _pi,cÎ`Qdat-ă..riu-le vor mai găsi".
TîlcuiTe:
Pe lîngă aceştia se aude că nimeni nu va cumpăra. Se cado sri
soc®tim noi unele ca acestea de oamenii caFe fac cîştig din cel€ do
pi.is®s din -d-6sfă`t`ărieă` fără de măsui.ă, adică din cai şi căruţo Şi
_ ___ .,.--- `,-J= -,i'.-,------ ^ ` ----,- ` ------ ` -..-,
EIEE]
 dîn robi, celor ce zic că roada lor este În plus. „Suflete de oameni"S`
cu sufletele oamehilor `ziqe nu vei mai 'face negustorie, robind. p® TîlcubTe :
cei slobozi, nici nu vei mai avea desfătarea celor de deriult şî \\
luminate şi grase. .Margin.a`1: Adică pentru Babilbnul ce. a căzut. Despre cetatea
Babilonului.
Verset;ele: |5,16,17 Prin „cer" sau Îngeri se `înţgleg sau sfinţii ce locuiesc în el, cu
„Iar neguţătorii de aceste lucruri, care s-au îmbogăţit de pe €affe se porunceşte ap®stolilor şi prorocilor să se Veseleas€ă
urma ei, vor sta depaffte T,de frica chinurilor ei, plîngînd şi tîn- •dimpreună.
guindu-se, - 16. Şi zicînd: Vai! Vai!. Cetaţea cea mare, cea în- Marginal: Prin „ceruri" cereştii îngeri se Înţeleg, Apostoni,
veşmînta€ă În vi.son şi În porfiră şi În stofă stacojie şi Împodobită prorc;cii, mricenicii şi alţi sfinţ.i.
cu aur şi cu pîetre Scumpe şi cu mărgăritare! Că într-un ceas s-zB Căci aşa au ,biruit În strîmbătăţi şi d®făimăi.i. Sau despre
pustiit atîta bo9ăţie. L 17. Şi toţi cîrmacii`şi toţi cei care plutesch `aceasta vorbesc `strigînd f ără de auzire locuitorii acestei cetăţi
pe mare şi corăbierii şi toţi cîţi lucreazărpe mare stăteau departe"o după slobozirea de la Dunmezeu, pentru călcare.a dumnezeieşti-
qor porunci, Şau pentru că au Jfost junghiaţi peste tot pămîntul ('\\i
Tî;1crire :
'`
pen#EăDpurŢr::ZiîEedienvrceaiu=:ÎâsşuoâsocrŢ#,ala:uăipn:âj3HEudiâpăstni'
!t Vai, Vai!
`iBabilon cetatea
Înaintea cea şi
ochilor mare.
prin .-tînguirile
Aici aduce patimi'le
pentru acestuî,
el arătăm mă- 4cărora mai vîrtos li s-a propoveduit cuvîntuE. Iar se bucură, nu
ririle relelor nevoie şi ale necazurilor care le va pătimi cetatea,. că că le-ar părea bine de venirea necazurilor, ci avînd dorul aprins
{s-a mîndrit mai Înainte În conducerea împărăţiei. pentm tăierea păcatului, ca cei ce. sînt robi păcatului, să 'dobîn-
idească o muncă maâ bşo.ară În veacul viitor, prin aceste munci din
i Versetele: 18,19 .parte. (Mai uşoare dar veşnice).
Marginal: Sfinţii se bucură În cer, pentru cei ce. ,iau munci, nu
„Şi strigau, uitîndu-se la Îumu| focului În care ardea şi ziceauo părîndu-1e bine de muncile lor, ci Pentru ` că se Vor munci mai
Care cetate era asemenea cu cetatea cea mare! - 19. Şi Îşi pu-
neau ţ,ărînă pe capetele ^lor şi strigau plîngînd şi tînguindu-se şÎ puSri pentru muntile 'ice iau din parte, adică nu desăvîrşit.
zicînd: Vai! Vai! cetatea cea mare, În icare s-au Îmbogăţit din 'co- Versetele: 21, 22, 23, 24.
moriie ei toţi cei care ţin Corăbii pe mare,, Că într-un Ceas sLa „Iarşiun Înger puternic a ridicat o piatriă, riare cît o piatră de
pustiit„. 'moară a aruncat-o în mare, zi€înd: Cu astfel de repezicîune va
' Tîlewbfl.e : -Ei aruncat Babilonul, cetatea `cea mare, şi nu se Va mai afla. - 22.

„Care ţin corăbii pe mare",. deşi „mare" după alt ÎnţQles s-a Şi glasul celor
•*rîmbiţă nu se care zicauzi
va mai dindechitară şi din şigmă,
acum înainte dinmeş{eşugar
nici un flaut şi dîn
numit viaţa de acum care este cu multe .valuri că are îri ea ne-
de orice fel de meşteşug nu se va mai afla Îm time şi huruit de
gustoFii Înotînd ' ca nişte peşti' În mare şi sîn't purtaţi de valririle
mori nu se va mai auzi În tine niciodată!. T 23.:Ş.i ,nic,i.odată lu-
`,`lumeşti. Adevărat
cu marea este .că şi cetatea
cea Înţelegătoare cefivapricină
şi ea va păzi acestea este pemtFu
de tînguire vecînă
mina lămpii mu se va mai ivi fin tine; şi glasul d® mire şi de mi-
' pustfirea ei. Acestea \1e vor pătimi Şi negustorii 13abilonului ,a toată reasă nu se vbi. mai auzi În ,tine niciodată, pentru că neguţătorii
dăi erau stăriînitorii lrimii şi pentru că toate' neamurile s-au ră-
]n lumea, care Înseamnă amestecare şi tulburare 'lar sfîrşitul acestora
{ăcit cu fermecătoria` ta. - 24. Şi s-a găsit Îm ea sîmge de prqr®ci
\' ce se văd şi se vor tîngui fără de mîngîiere, despărţindu-se fără
t,yr' de voie de dulceţile vîeţii acesteia şi Împumşi fiind de faptd de şi de sfimţi şi sîng.ele tuturor celor Înjunghiaţi pe părint".
cunoştinţa faptelor lor. Tî,kcwkTe :

VeTset: 20 Aşa cu pomii.e se va arunca BabiHonuH cetatea cea mai.e, În ce

„Veseleşte-te de ea, cerule,, şi voi sfinţilor, şi voi apostoHior, %ޱp©aseB:î#]%:ă]]%îîaî:#nîŢîoâ:ămîănn:a::,waaşamvaî€ăeg:agăfgî:ă.c6,`zţ

Şi voi prorocilor, pentru eă Dumnezeu v-a fiăcut dreptate, Îm ju- ac©asta Însemmează fipsa şi stimgerea lăutarinor şi cîmtăreţilor, cf`
decata ce aţi avut cu ea"® a amăgit toate neamurile cu dulceaţa cîntăi.ilor şi cu otTăvitoamlt.
Îarmece. Că a fost pi'imitoare de sîngele prorocilor şi al tu`turor
12Z
lH.1
 s(inţilor. Prin toate acestea şi necredinciosul Babilon cel de la,
Perşi se închipuieşte, că sîngele multor prinţi prin diferite vremi
pînă acum au .pătimit În el, căci pururea a fost bucuros să ămă-
gească neamurile cu vrăji şi cu farmece şi cu Înşelăciuni. Trebuie.
să ne rugăm ca acesta ce se poartă pe sine şi aceste prorocii. să-şi
ia i.ăsplătirea mîndriei ce o aveau Împotriva lui lisus Hristos.
Mi se pare că se Împotriveşte ceva acestei socoteli, aceia ce'
au zis Învăţătorii bisericii cei de demult, de aceste proi.ocii Îm-
potriva Babilonului, socotind că cele zece coai.ne ce s-au văzut la^
rfiară, al patrulea să fie Împărăţia Romei, din care răsărind un
:'com le va dezrădăcina pe €ele trei şi pe altele le va supune şi aşa
: 'va veni ca un îripărat roman, prin făţărie şi prin meşteşug ascuns,
',ca iarăşi
răţia să aşeze şi să înnoiască şi să prefacă şi să ci.ească Împă-
lor,
Marginal: Adică trei împărăţii: grecească ce se Închipuieşte
ririn Pardos, persească îrichipuită prin ui.s, a Babilonenilor ce ser
Închipuie prin leu peste care va stăpîni Antihrist, ce va veni ca un'
Împărat roman, precum s-a zis )1a Cap. 13, 12. Babilonul cel de
taină este împărăţia a toată lumea.
Iar mai degrabă cu adevărat să-i facă Împărăţie de istov ace~
î lei împărăţii. Însă cum s-a mai zis, nu va greşi cel ce va tîl€ui a.
fi împărăţia aceia ce a stăpînit ca şi cum ar fi Într-un trup, de la.
t\ Începutul lumii pînă acum, ca ceia ce cu adevărat a vărsăt` ;în.-
\, gele mucenicilor, prorocilor şi apostolilor, că precum o ceată şi oi
oaste şi o cetate se numeşte deşi se schimbă cei din Dcare se Împli-
nes.c acestea, aşa şi o Împărăţie se poate zice, deşi se împari.e şi{
id se taie în mai muite iocuri.
J1
.ţ'
Capif olul 19
PENTRU CÎNTAREA SFINŢILOR ŞI PENTRU ÎNTREITUL
ALILUIA, PE CARE-L CÎNTĂ SFINŢII
PENTRU PRĂPĂDIREA BABmoNULul
VeTsetete: 1, 2, 3, 4
„După acestea, am auzit, În cer, ca un glas puternic de mul~
ţime multă zicînd: Aliluia! Mîntuirea şi slava şi puterea sînt ale'
Dumnezeului nostru. - 2. Pentru că adevărate şi di.epte sînt
jude€ăţile Lui! Penti.u că a judecat pe desfrînata cea mare, carG
a stricat pămîntul cu desfi.Înarea ei, şi a răzbunat sîngele i.obilor
Săi, din mîna ei! - 3. Şi a doua oară au zis: Aliluia! Şi fumul
focului În care arde ea se suie În vecii vecilor. 4. - Iar cei două~
zoci şi patru de bătrîni şi cele patru fiinţe au căzut Şi s-au Închi~
124
nat lui Dumnezeu; Celui Care şade8;jpe tron, Şi au zis: Amiii!
Aliluia". \ (` \ ""tifl
„Aliluia" închipuieşte larida lui Dumnezeu, iar „Amin" A d e-
v ă r a t, sau „fie" Închipuieşte. Care cuvinte de către puterilcv
cereşti Îmgereşti şi de către oamenii cei asemenea cu Îngerii i se
aduc lui Dumnezeu cel În Treime (Troiţă}, adică Dumnezeirii în
trei staturi: Tatălui şi Fiului şi Sfîntului Duh. Că Şi sîngele robi~
lor săi din mîinile Babilonului lla izbăvit şi a cetăţenilor lui, prin
muncă l©~a făcut bine, Iucrîndu-le tăierea păcatelor.
Marginal : Întreitu.l Aliluia i se aduce lui Dumnezeu în Ti.eime,
adică laudă Întreită, Însă de obşte (Împreună) de către puterile..
îmgereşti, prin care le arată cînd zice versetul 1 că a auzit Ali-
Iuia, iar de către oameni, verset. 4, unde zice şi au căzut cei 24.
de bătrîni şi cele patru fiare.
Iar prin fumul cetăţii ce se Înalţ.ă în ve€ii vecilor, arată ne--
cont.enirea bătăilor ce au venit asupra ei Întru neîncetaţii veciî
aceştia,,sau că adesea au luat munci pe măsui.ă şi veşnice În vea-.
cul viitor fiind muncită. (Iad veşnic).
Ve.I.Set: 5
„Şi un glas a ieşit din tron, zicînd: Lăudaţi pe DumnezeuF
nosti.u toţi 'Şlujitorii Lui, cei care vă temeţi `de El, mici şi iŢiari".,
Tîlcui,Te ..
Scaunul lui Dumnezeu sînt Heruvimii şi Serafimii, de la carer
se dă poruncă să laude pe Dumnezeu nu numai cei mici întru
fapte, ci şi cei mici fiecare duriă mărimea puterii lui. Însă mi se'
pare că Şi ceiă ce sînt acum '.!nici în bîrstă, adică pruncii ce mbr.
şi nu-s desăvîrşiţi,' în vîrstă mâre Înviind, 'Vor lăuda Pe Dumne--
zeu, făcătorul de lucruri mari.
Verset;ete: 6, 7
„Atun'ci am auzit ca un glas de mulţime multă şi ca un vuiet-
de valuri fără număr şi ca tm bubuit de tunete putemice zicînd:
Aliluia! P6ntru că Domnul Dumnezeul nostru, Atotţiitorul estew
Împărat. - 7. Să ne budui.ăm şi să ne veselim şi să-I dăm slavă,
căci, a vemit nunta Mielului şi mireasa Lui s-a pregătit".
TîLcwkTe :
Glas de mulţime multă şi de popor mult şi de ape mult® Şi dth
tunete arată străbaterea şi lăHdătorul vers întru cîntări al tuturoi.
puterilor celor fără de număr, Îngereşti şi cereşti, pe care unii au
Înţeles să fie apele ceie mai pi.esus de cei.uri, de care zice prorm
lî',î»

tcul David: „Şi apele cele măi presus de cer să laude..mumel6 Dom-
mului, cu care Împreună şi toată adunarea drepţilor măieşte pe
#ăcătorul" (Ps.148). Însă lisus Hristos Împărăţeşte peste Îngerî,
l{,după fiinţă ca `un Făcător. Iar pe.ste cei drepţi, după iubirea de
',`oameni împărăţeşte, sau stăpîneşte după fireasca sa putere sau
`b după Stăpînia a ce .i S© cuvine, ca judecătorului. Iar p.i.im .nunta
Mielului, adunarea bisericii şi ,)amestecareâ' cu Hristbs .se înţelege,
gîrîcnărce:r:s:rg_vanîâ;tsî:g:odgnoadîctâaridauuhofvons:cgausŢă::ăş::ş:îîaâp[ous:Ş:î;
atun€i faţă către faţă, curata .amestecare `şi adevărata amestecare
LCU Hristos.
D Margina|: De 'nunta cea de taină şi de cina Mielului. \
Vers.etele: 8, 9
„Şi s-a dat 6i să se Înveşm-Înteze cu` viso`m curat, luminos, căci
wisonul sînt faptele cele drepte ale sfinţilor.` -9. Aboi `rii-a zis:
Scrie, Fericiţi cei chemaţi la cina nunţii 'Mielului! Şi mi-,a zis' iar :
Acdstea sînt adevăratele cuvinte ale lui Dumnezeu". {Mt.. 22, 2;
Lc. 14, 16).
Tîilcukre..'`
Marginal: Îmbrăcămintea femeii În vison curat araEă Îmbră-
•cămintea' biseriicii cea luminată Întru fapt© bune Şi subţire `Întru
cunoştinţă şi Înaltă întfri vederea lui Dumnezeu şi În `gînduri'1e
aritru Dînsul, căci cu acestea se ţes dreptăţile dumnezeieşti. Iar
Cina .lui Hristos este prăznuirea celor mîntuiţi şi wese]ia cea al-
cătuită cu bună. cuviinţă, pe c.are fericiţi vor fi acei €e tb' vor d®-
bîndi şi vor intra cu Mirele cuel sîînt al Sufletelor cuHate În că.mara
•cea veşnică, că nemincinos este cel ce a făgăduit9 Însă multe, ffim d
bunătăţile veacului viitor şi Întrecînd c,ug.etul (cwărşimd) ÎptFeg-
pentru aceia şi Împărtăşirea cu acestea cu multe nume s,e Hăs-
punde şi slăveşte În Scriptură. Apoi se zice Împărăţia ceruEui
pentru slav.a şi cinstea ei.
Marginal: Adică împărtăşirea .cu bunătăţaqe veşnice, că 'îmE9ăr-
tăşirea cu bunătăţile veşnice cu multe nume se numeşte., Apoi,
®5a:i_*pentru masa cea îndestu]ată plimă de tot Îelul de bucate şit de
hrana bunătăţilor, sau pentru ospăţu.l cel cu totul cinstiS. Sau,
spÎ#uăţ±u5;.aÂriv=Lggm;:f3#gâ,uEşg,trnuuo#îhmnâîcpeeangreua;g%aîaacceeh:rf;ă;
de sfîrşit, ci şi pentru amestecai.ea cea curată şi adevărată şi ne-
'grăită a lui Dumnezeu cu robii Săi. CaHe amest©care atîta.ţa co-
vîrşi şi va Întrece pe acea Împreunai.e a trupurilor umuE cu altul,
pe 'cît întrece lumina întunericul ,şi pâ cît se deosebeşte mireâsma
'de putoare.
1'26
VeTset: 10
„Şi am căzut Înaîntea picioarelor lui, ca să mă închin lui. X{u"
el mri-a zis: Vezi să nu faci aceasta! Sînt Împreună sldjitor cu ti"],
şi cu friaţii tăi care ău mărturia qui lisus. Lui Dumnezeu Închi~
nă-te, căci măituria qui lisus este duhul prorociei".
` TîlcuLre..
•Să nu faci aceasta, Împreună slujitor cu tine sînt. Adică nu
mi te Închina mie Îi zice dumnezeiescul Înger, gîndind tu că doar
d® la mine le spun aceste.a, ci cele le spun eu despre cele viitoare
le grăîesc. Pentru că mărturisirea, adică mărturia lui lisus Hris-
tos, aceasta este darea duhului prorociei.
Marginal: Va să zică, muvimtele ce le spun eu mai înainte măr~.
turisind` pe Hristos, :acestea sînt ale Duhului \de prorocie, care ni
se Împărtăşeşte Şi nouă îngerilor .`şi vouă oamenilor.
En alt chip aşa se poate Înţeleg6, ca şi cum ar zice Îngerul, că`
pentru aceasta este prorocia ca să se vestească mărturia de Hris-
tos şi să se mărturisească credinţa prin sfinţi. Pentr.u aceea pă-
zeşte-te nu mi te Închina mie, că împreună slujitor sînt, ci teÎn-
chină Aceluia ce are stăpînie peste toate. Ca Făcătorului să i
Îmchine lui, şi nu 'ca unei făpturi. De 'aici putem cunoaşte mint
cea smerită a sfinţilor.îngeri, cum că nici Într-un. chip jnu voies
să li se dea lor, cinstea şi. mărirea (cea .dumnezeîască, precum ai
făcut. domnii cei răi 'şi ucigaşi (diavolii) ci aceasta i se adu€e `si
gur Stăpînului. Facă Dumnezeu aceasta ca şÎ noi, cu minte sme-
rită, strălucind Împreună,i să Plinim cuvîntul Stăpînului: ce zice:`
„Învăţaţi-vă de la Mine, că ,sînt bEînd şi,srierit cu inima şi veţi
afla odihnă sufletelor voastr6f` şi„ să dobîndim odihnă În veacuF
viitor, de unde a fugit toată durerea şi grija şi suspinul, unde est®
locaşul tuturor celoE ce se veselesc şi să me luminăm icu lumina.
feţ`ei lui Hristos, căruiă 1 se cuvine toată mărirea, cinstea şi închi-
năciririea Împreună cu Tatăl şi.€u Duhul Sfînt, fă€ătorul de viaţăp
acum şi pururea şi'În vecii veci'l®r.
Versetele.. 11, 12
tll.Ţ+
„şi am văzut cerul deschis şi iată un cal alb, şi Cel Care şe-
dea pe el se numeşte Cffe'dincids şi Adevărat şi judecă şi Se răz-
•boieşte Întru dreptate. - fl2. Iar ocfiii Lui sînt ca para foculri şi'
pe €aptil Lui sînt cununi multe".
Tî;kcuiŢe :
Des€hiderea cerului ara€ă că dim cer va Ei venii.ea judecăto-
ruluî `Şi a€6ia va fi fără Înt'Îrziere, precum şâ aici pe pămînt strîn-
flp.7
 ţ:-tH'!i şi Închidei.ea cărţii şi deschidei.ea ei închipuieşte jude€ata
#i i`{î.qi,)unsul de pierzare al judecătorului împoti.iva cel®r vinovaţi.
M€ii.ginal: Precum prin \unele locui'i fac judecătorii cînd dau
pc t`ineva spre piei.zare, pentru vina lor ceQ au făcut (vei.set 18).
Iar „cal.alb" închipuieşte lumina sfinţilor şi veselia ce va să
fiie şi Cel Care şedea pe .el, arată că va fi înti.u toate cuvintele sale
•credincios şi întru fapte adevăi.at. Şi acesta este lisus Hristos,
Fiul lui Dumnezeu, care Întru di.eptate va judeca neamurHe, cu
ochii Săi ca para focului fiind, adi€ă cu puterea Sa cea de depai.te
văzătoare şi cu amănuntul socotitoare, împărţind `para fo€ului,
care pe cei di.epţi îi va lumina Şi nu-i va arde, iar pe p`ăcătoşi Îi
va arde şi nu-i va lumina. Iar stemele €ele multe sau Împărăţia
lui Hristos peste toate cîte sînt În cer şi pe pămînt Închipuiesc că
atîtea sînt, cîte sînt Între ,Îngeri cete şi pe pămînt sceptruri şi Între
sfinţi oameni, adunăi.i mulţime. Sau închipuiesc biruinţa Lui în
toate isprăvile ce le va face penti.u noi păcătoşii prin Îmdeîungă
răbdarea Sa, cum zice David" Şi vei birui cînd vei judeca Tu".
VeTse±.. 12
„Şi ai.e nume scris pe cai.e nimeni nu~1 Înţelege decît numai
El„.
TîLcui,Te :
Neştiinţa numelui Lui Închipuieşte necuprinderea fiinţ?i Lui
!j!,,,`
/)î L ` `/Ţ.Ju-.ş.^ l,.U^l,lLVILL.l ~gA- .^--lLILILAr-L4`+Ţ.`> 1A`P-U]+lLII.-L..`+L`+tr. l.A*llLŢrrjL ,Llq^jl)
r`' căci pentru isprăvile şi grijile Lui se numeşte cu alt nume, adică
):`î`\ .bun, păstor, soai.e, lumină, viaţă, dreptate, sfinţenie, răscumpă-
it: rar®, nestricat, fără de moarte, nevăzut, neschimbat (Mt. 7, Isaia
`:`'Îi°n'eîî°±'pîrnesuăn8UcpuăTfiît#ăşîe8:ejărhău]d%fŢrŢtmcejnnoes:?.::Piatînsuşiprin
Marginal: Hristos după fiinţă nu are nume.
VeTset: 13
„Şi este Îmbi.ăcat În veşmînt sti.opit cu sînge (Ioan,1, 5; Isaia
?63, 1, 2, 3) şi numele Lui se chiamă Cuvîntul lui Dumnezeu".
Tîtcui,Te ..
``j Prin haina aceasta a Cuvîntului lui Dumnezeu, prea cinstit şi
',` nestricat trupul Lui cu adevărat se Închipuieşte, care În patima
;`,('v' €ea de bunăvoie s-a muiat în sîng.ele Său, iar acum cel fără de
`j .,nume şi de nimenea văzut se numeşte aici Cuvînt:
Marginal: Hristos se numeşte .Cuvînt al lui Dumnezeu. Sau
'spre arătarea fiiască a naşterii din Tatăl cea Îăi.ă de patimă. Pre-
cum şi Cuvîntul nostru iese din mintea noastră; sau că El.Întru
Sine ţine cuvîntul tuturor .celor ce sînt, sau că este vestitor şi ară-
tătoLr de Înţ,elepciunea şi de putei.®a Tatălui.
`128
VeTsst.. 14
„şi oştile din cer veneau după El, €ă]are rie cai albi, puriînd
veşminte de vison alb, curat".
` .Tî,lcwLTe :
ÎîiŢaji:ece;:;şff:iî;âi:r::Şatiiliî:iînîiîl:Î-iî::p?î:g:şîÎÎ:Î.iiîrîîiitt:g;iBÎ::;:::ş:c;eîie:Î
de Dumnezeu lipită şi nedeosebită.
VeTset: 15
„Iar din gura lui ieşea sabie ascuţită, ca să lo+ească pe păgînî
cu ea. Şi El îi va păstori cu toiag (de fier şi va călca teascul vinului
apiinderii mîniei lui Dumnezeu, Atotţiitorul".
TîlcwiTe :
Sabia arată munca ce se va aduce necredincioşilor şi păcătoşi-
|or, ~ăm-pra"d'i`-eLP<t``ă`t6ă =rjudecăţii şi după i.ăspunsul ce va ieşi din 8ura
Lm:nDcr,=:eszăe:,upki:i|Cuaă,ee:g.Yăourtăp,îşdt3=uu|tti:#|#^i:±gs=i-â-r-âigt:f;
sfimţii wor rămîn® necertaţi. Că nu Va lăsa Domnul toiagul băcă-
toş.ilor ..,peste soarta d.reptăţilor, după cuvîntul .Psalmistrilui
(Psalm 124).
Marginal`: Iar drepţii nu se vor bate cu toiagul de fier.
Şi jghiabul mîniei lui Dumnezeu va călca, că Ţa±ă`1.,,`pq V3.. jtu~-
!deca .pe nimeni, ci toată judecata a dat-o lui. Hriştoş,`,`după.,`ome-
nif5`,--P`e <care iudecată 'dti`pă_ Fiinţă tca un `fiu o avea ihai Înainte
VeTset: 16
„Şi pe haina Lui şi pe coapsa Lui are nume scris: Împăratul
Împăi.aţilor şi Domnul domnilor".
T^olcuiTe:
Numele „Empăratul împăraţilor" arată nedespăŢţirea .dumne-
zeieştii întrupări (mai sus Cap. 7, v. 14) de <Vţ`eriL6-~-d`6ÂDriririezeu
Î;irn:eas-p:ăiti|Îl:ti|şŢn:r;#iş:eosFeâii:idm:s;ief=-E#iFfipi-|ăbEieî:î:rcâ;
au*Td^6-b`î`~ri-dii*~6`ri~-~aj`ti<t`b`i;`-ti`1 ihîiL Hristos `d6mnie şi +stăpînie pesţ9 Pă-
cat şi al celor care vor împărăţi cou EI În Veacul viitor.
t.rLl-.-,.- ' _`
g - T1!cttţtea[ ApocoZ!p`ţd
120
l»I.;Nmw ANTIHRIST şl PENTRU CEI CE SE VOR ARUNCÂ
CU EL EMPREUNĂ IN GHEENĂ
VeTset: 17
„Apoi am văzut un înger stînd În soare; şi a strigat cu glas pu-
ternic, grăind tuturor păsărilor care zboară spre Înaltul cerului:
veniţi şi vă adunaţi la ospăţul cel mare al lui Dumnezeu".
Tîlcwif f e ..
Şi Îngerul acesta socotim să fie unul din cei ce au stăp^mie
gie-spţşfiîLiŢigg;iiîei-âiel3:ţai,pcăa.rae,:leus:.eştie,Ţpeăsie!irî,P3:,tîrhug=.TŢ-caanpă=ăittoii#:
tru zburai.ea lor cea de `p6 sus şi pentru Înălţarea în văzduh, spre
îndreptarea noastră şi Învăţătura, a căror nrană,=,u.rmînd pe Hrist®s
este plinirea voii lui Dumnezeu. Iar „spre Înaltul cerului" zboară
ca săl-6--~Îă-eă~ şi.-~b`ări6hilbLi\ cel6r ce sînt întocmai cu Îngei.ii suii.ea
la cer Împărtăşită şi veselia cea zisă mai sus, a căror solire Îi Înalţă
pe cei de jos şi prin care.+sfinţii se voi. .răpi Întru Întîmpinarea
Domnului. „Veniţi la ospătul cel mai.e".
VeTset: 18
`,Ca să mîn€aţi trupurile Împăraţilor şi trupu*ile căpetenffl.or
şi tmpurile celor viteji, şi trupurile cailor şi ale călăreţilor lor, şi
trupurile tuturor celor slobozi şi icelor robi, şi €elpr mici şi celor
mari"®
T€1criTe ..
Voia lui Drimnezeu' se Înţ,elege în două feluri. Întii voia hri
goumŢgezLe:ic6esî;În.taî=ginmăît:taurieas;3~r:eşit#.ăg|ăâ:fieaşiLgi%iietiiă
cuîro3ft`ri~~ţ~ă'``âdovărului şi să se Întoarcă tşi să fie vii. A doua voie
cste `caLL`să semtmcească cei ce şi-au cîştigat muncă. .voia Tatăiui,
Hri-§=t6-5`~rii±`ri6-aiea` `sa a numit-o, iar aici aceasta o numeşţe cina m
Dumnezeu. Că voi. `lua cele. Lce ;au dorit fiecare prip. fapte, Sau
Împărăţia, sau munca. Iar prin „mîncarea trupurilor" se închipu-
ieşte pierderea tuturor celor trupeşti şi stingerea numelor pe pă-
mînt. Iar de cai a făcut pomenire, nu că doar caii Vor învia sau g.u-
deca, ci pe c`ai Îi Înţeleg sau pe iubitorii de muieri, adică pe cei
â:uâ:ccaaţiie;3upg?acieîiiînm,ăgeiâo;ies.aeŢg:t3;:;_::ŞnaFăîunt#ăc.a:?raieîââî
ară€aţi şi ma~i-j6s zicînd: „Şi cărnurile tutui.or celor slobozi şi ale
robilor şi ale celor .mici şi ale celor mari". Ensă prin ?®i slobozi şi
130
3Îm;EFg:iEa:app:îînnî,erlâ.g±eţ..ÂŞŢ%ir]yfr:gş,Ţâ;cceîî.cââţ%%gees%€i[:netîlcî;`t:rt:,o#`:itHŢ
maiJ ptiţâm, `sau idiri, neştiinţă sau idupă wîrstă sau dim rioputimţ!`i€
c,--'-==-` -.-- =,.==j -,
Verset: tl9
matâ;Acgs:ăfza:tăfriâ:goîicEecîeŢ%ăarr:ţişiaEăgggali:id3`;-Î-i:ieiâi:1H;"?du_
Y~`_ `' =''``
TîlcuÂf f e :
Prim număfful de multe oşti Îi mumeşte pe cei ce Împreună cu
•diavoEul se lu'EDtă împoJtriva lui Hrist®s şi a sffimţilor Luii, pentru
mulţimea păcatului cea vătămătoare şi de munte feluri şi pent"
pri€eperea ân€ru .sfaturi 'şi Întru dosădir`e a multor lucruri deşi se
tne:#.erştîgn3:::şt:u?in:m.ărmu:mdi;.:ncuei,ogeînpt:Ţ=aaic::Ţna5eŢi:că:rp@Ţ;
care-l umează pe Hristos prin unirea voâi şi a îngăduinţei sfatu- `--r+`v-T ''`.`\-.J-_t .--.. 3 -.,. `-
lui către Dumnezeu Cuvîntul.
`-` -2VG*L5ă-±-,:: . . ~20`,--- ` .. ` ,r .-r + ,-,-,. `, ;^-`
„Şi fiara a fost răpusă, şi cu ea prooro€ul\ mincînos,, cel care
Îăcea înaint®a ei semne cu care amăgise ipe cei care au p`urtat.stm-
nul fiarei şi pe icei care s-au Închinat chipului ei. Amîndoi au fost
amncaţ,i de vii în iezeru.l de foc, unde arde pucioasă".
Tîlcwhre:
„şi a fost răpusă fiara şi cu ea proorocul mincinos" deşi îm-
potriva Mîntuitorului Hristos au fost, fiara şi cu prorocul împreu-
mă' cu Împăraţii şi domnii care i-au ascultat pe ei, ânsă amîndoi
au fost biruiţi şi prorocul cel mincinos (care amăgea cu minuni şi
semne pe cei mai simpli i-a ajuns mînia şi s-au aprips de vii de
mmia lui Dumnezeu, şi au fost arumaţi amîri~d:6i'`'Îri `'iez6i-ri'l```.d`dl` de
fu€~€e ~ărd-eTciiia-r-bă ^riti~`di`6'ă`Să: ~Nri vbr riu`ri aceştia cu moărte obiş-
nu.i±`ă2_s.Î_Î,p.t,Ţ`=.9.=Le.i.Îp.g.i`ă de ochi \omoFiţi`'iro`rli`` ş`i"` -cu ` moartea a
ăoTă=a=26=.Îfi.ă'î#;±.VSLăi: c'bl `d'ă fo`c,` precum zicc
sîpfit3iuînd.e|i3!iiâă,eoî-Efu-|-Eîr;-iagâoeri#Îi!=cu=ă)it:oăălao|)ti-;iors=e:3ă
la judgTC-ătă-.`--Iată. aceşti `doi ``necuraţîv `şi-potrivnici`. lui Dumnezeu
Fiuây:3:-s#e:;ae,lâ`ej?Şâăaetă:âîălăzi?sÎĂgăâtJgi#ănovraafli§emg:îrteAanŢiLJ
hri~st~ cri Duhul prorociei lui Dumnezeu.
Um dascăl oarecare a zis că se voi., afla unii `vii, cei `fericiţi cu
%::,eia:tâ§iîîîârd;:-r(E:odraotciuăeşib#mtiherziâ:)fî.nctEFuingsht:i:aeti,dcTfll:,::
ăă_=9:~ăziş;=:caăJ.fi `lor Ucidere şi moarte cu pc!r`qn_ca tEui Hristos cGţii
9®``
],!!,1
 `Verset: 21
„Iar ceilalţi au fost ucişi cu sabia care ieşea din gura Celui
Care şedea pe cal şi toate păsările s-au săturat din trupurile lor".
TîicrikTe ..
.,Iar ceilalţi au fost ucişi cu sabiaf`. Două morţi sînt, cea din-
tîi este despărţirea sufletului de trup, iar a doua trimiterea în
gheenă. Deci urmînd vorba care spune că-i va Întîmpina \moartea
dintîi a trupului cu saria lui Dumnezeu, adică cu porun€a
Lui, pe-Cei 6e S6`.Vdr h-p`ta Îripreună cri`Antihrist` împotriva lui
=,-,
::ari;Îo:işi.aeisf.iâlţî:3:':iăAgT,oiiîai:.a-saejuvn.greî=âirrt,eăaşiaideoka.ăirtaecaeş;
doua şi de munca de veci. Cînd zice că se vor sătura păsăril6 d6
cărnurile lor aceasta s-a spus mai sus. Precum Îi grăieşte Dumne-
Zeu lui lsaia, că v-aţi fă.cut mie Întru saţiu, aşa şi sfinţilor le este
gă:tăărî?:ÎC.?~_P~α:P_ă,.`?_`±:.UP~Ul_Ui.şile-gstetgrea.Peîngeriîinumeşte
Capilolul 20
SAT'ANA A` FOST LEGAT LA RĂSTIGNIREA 'LUI HRISTOS,
PINĂ LA VREMEA SFÎRŞITULUI ŞI PENTRU 0 MIE DE ANI
•VerseteEe: 1, 2, 3
„Apoi am văzut un Înger, coborîndu-se din cer, avînd cheia
adîncului şi un lanţ mare În rnîna lui. - 2. Şi a prins pe balaur,
pe.şai.pele cel vechi, care este diavolul şi [satana, şi l-a legat pe o
mie de ani. - 3. şi l-a aruncat în adînc şi l-a închiş şi a pecetluit
deasupra lui, ca să nu mai amăgească popoaffele, pînă €e se vor
sfîrşi .ceî o mie de ani. După aceea, trebuie să fiie dezlegat cităva
(vreme" Tî,lcwLTe :
• Aici surparea şi pierdei.ea diavolului o spume, care s-a făcut pe
vremea patîmilor Stăpînului, În care vreme pe diavoEul cel ce se
socotea a fi tare l-a judecat ca să nu mai arunce pe n.imeni
În prăp@G+.iS. Şi aceasta se vede de la dracii care-L rugau pe lisus
să nu-Î irimisă în.adînc.
Marginal: Gheena le este înfricoşată şi dracilor.
Har cum că s-a leg.at este semnul pierderii slujirii idolilor şi
sfărîriarea capîştilor idoleşti şi Încet@rea jertfelor celor sînge-
roase Şi plinirea voii lui Dumnezeu şi cunoştimţa Lui de către toată
lumea;
Mai'.ginal: Încetat-a slujii.ea idolilor după ce s-a legat diavolul.
.1#`2
Marele Justin zice că ştia diavolul de la-început că a f.ost juB
decat să mear.gă În prăpastie şi în focul gheenii pe vremea vcnirii
lui Hristos. Şi poruncă de pierzare asupra diavolului este d© k`
Hristos. Înger numeşte pe cel .ce a slujit unei porunci ca aceia c.fl
să arate
să pe diavo]^UI=,CăT_`esie±I±j3ju,S[
arate pe diavo]^ul=,căT_`es.ţ.e_inai slab în putere, decît puterile cele
H-sta-p"'ffi`i€ăŢ'6are
Slujit.QLţeL şi cum că În zadar Îndrăzneşte` el asuprTă-sta-p"'ffii`a-i--care
stăriîneşte toate.
Marginal: Îngerii şi cei din cinul cel mai de jos, biruiesc pe
diavolul cu puterea.
Iar lanţ numeşte după cunoştinţa noastră, .cu care l-a legat şi
a prins puterea cea vicleană a lui. Iar o mie de ani atîta trebuie
înţeles cu numărul.
Margirial: 0 mie de ăni să fie legat diavolul se Închipuieşte.
Că şi cuvîntul spus de David (Ps. 104) cuvîntul poruncit în mii'
de noroade, nu putem spune să fie{ zece sute, ci mulţime multă.
Aşa şi aici socotim.că acest număr este Însemnare a mulţi ani.
Însă mulţiriea aceasta a anilor (Mt. 26, 28) se Înţelege pînă cînd .se
va propovădui pretutindeni În toată lumea Evanghelia şi se va
Înrădăcina în ea sămînţă buriei credinţe. Iar anii cei Închipuiţi c'u`=j
1, 1 \J ^ , , ,
=:_tă:Şceâ.ă=Î#,Î::rîunţbeă:5aa,căiâsâ:Î:;irtegiinaviaţ,î.::a.PhŢeu#â;iasîă
plirirea vîrstei plinirii` hi .'Hristos.` 0 m'ie de an`i'. este şi vreme
::kâsî.natrtTPc:,rî:az]eucîeHsr;îtsgo§ăpîFeăLaî:ecneîrse.aa]:îîsîsnatăhăs;tî;kî#]td`:gă
mai priţin, precum singur' Du'mnezeu ştie, cel c.e ştie anii. fiecăfui.a.
diri ``'rioi şi a judecat a fi de folos În.delunga răbdai.e şi lungimea
vieţii. Iar qupă_ a_9eia,_ ţa tulbura toată luînd Î
sine `lucr€ răutăţii şă vărsîn
răutăţii sale ce'1ei otrăvite Între oamemî, ştiindu~şi. nesfîrşire'a. muri-
cii sale,` de ale căFuia:fapte rele să he izbăvească pe noi Atotrii-
lostivul Durinezeu şi. să ne ferească de munca cea gătită lui şi slu-
gil.or lui şi să ne `arate 'părtaşi veşnicelor bunătăţi celor gătite c€i
lor ce ,vor sta împotriva lui pînă la vărsarea sîngelui lor. .Că Ace-
luia i se cuvine mila spi.e cei ce nădăjduiesc Îm EI Şi de Ea toate
sfîntel,e puteri îngereşti Şi de la oamenii cşi de pe părpînt, mulţu-
mită, Î`richinăciune. Împreună cu Tatăl şi cu Duhril ceT dd vîaţă f ă~
cător, acum şi pururea şi Îm vecii vecilor. Amin!
PENTRU SCAUNELE CELE GĂTETE CELOR CE AU PĂZIT
MĂRTURISIREA LUI HRISTOS NESCHIMBATĂ
ve;sei: 4
. ``„şi am văzut tronuri şi celor care şedeau pe ele li s-a dat.pm
tere ca să facă.judccată. Şi am văzut sufletele celor tăiaţi pcntru
":!
 mărturia lui Hisus şi pen`tru cuvîntul 1ui Dumnezeu, cai.e nu s-au
Închinat fiarei şi nu au primit semnul ei pe fruntea .şi pe mîma lor.
ŞÎ ei au înviat şi au Împărăţit cu Hristos o mie de ani".
T^&lcukre:
Li .s-au dat Sfinţilor Apostoli scaune de Învăţătură prin care
s-au luminat neamui.i;le şi li 'se va da dupoă dumnezeiasca făgă-
duinţă şi În veacul cel viitor spre osîmdirea celor ce au lepădat
propovăduirea Evamgheliei, după Davi`d (Psalm, 121) că acolo s-au
suit seminţiile, seminţiile Domnului, mărturisirea lui lsrail. Acolo
ş-au aşezat 'scaunele spre judecată. Sfimţi'lor care n-au primit sem-
.,u nele fiarei adică mucenicilor şi Jcenorlalţi sfinţi li s-a dat puter6
f de judecată, putere isă judece, cu care precum vedem îi judecă pe
t; draci, pînă acum, sfinţii fiind proslăviţi Împr®ună cu Hristos şi pînă
•,!:3esdfiî:3Î:ŢLvdeoaâunliuiii:âs:âcişnâ;|Ţşid3rgăpă;a.ţiiip:rt?şrtei:ecş:.ăşâag3
`
de Pumnezeu împotriva ta toată boala trupească şi puterea diavo-
`,`,`
'i'
l€ască. Se arată apoi că se `unesc în fapte
-
şi
'
În cuvinte diavolul cu
;,' Ântihrist şi cu prorocul cel mincinos, se vede şi din nume.'
Marginal: Antihrist Şi diavolul şi prorocul cel mincinos şi în
fapte.şi În nume se unesc.
Din care fiecare §e numeşte fiară şi tot €u un fel de Îmbră€ă-
riinte e Împodobit şi se arată, pentru că şi balaurul sau Satana,
şapte capete şi zc€e coarne cu atîtea steme purtînd se vede şi fiara
ce a ieşit din mare, adică Antihrist cu asemenea Îmbrăcăminte
Îmbrăcat se arată. Şi prorocul €el mincinos le mărturiseşte lor
ţacelaşi sfat şi înţelegere şi lucrare şi putere spre pieirea celor ce
''`8e vor amăgi, de care pierdere cei ce vor scăpa vor Împărăţi cu
Hristosaceia
'i\după aşa cum s-a spusmai
vor moşteni maimari
sus,făgăduinţi
pînă la a doua venire a Lui,
'dumnezeieşti. iar
(Sfin-
i,il:|vcorre;E?iărmăii|:|PpŢ:.ăst|oassofîTşii:uqe|â=iiie.siârv:eem:=dăeta.:nîc=3::
CARE ESTE ÎNVIEREA Cm DINffEI ŞI CARE ri'STE
A DOUA MOARTE
Versetele: 5, 6
„Iar ceilalţi martori nu Înviază pînă ce pu se vor sfi^rşi cei o
mîe de ami. Aceasta este Învierea cea dintîi. - 6. Fericit şi sfint
este cel care are parte de Învierea cea dintîi. Peste aceştia moar-
tea cea d© a doua nu are .putere, ci vor fi preoţi ai lui Dumnezeu
şi ai lui Eîristos şi vor Împărăţi cu El o mie de ani".
134
TîlcwĂre :
m
Cum că sînt două vieţi ,şi două morţi din dumnezeiasca Scrii)-
tură ânvăţăm. Este viaţa cea dinţîi după călcarea poruncii În
trupu`l cel trecătbr, Singură Lriă`Za durinezeieştilor porunci.. , A doua
Îăş:;;v:î#|r:Îşcn#::aoşr:a::;g:Î:e:;t;ăejîl|C:e:i,5:3ră#oa-::;Siî!iu:|;-ăgiîe:Îiici;;
deosebirea morţilor o ştiri, unii adică sînt cei osîndiţi de €are zicc
lsaia (26) „Morţii viaţă nu vor vedea" şi adevărat este că a€ei,a sînt
care du€ cu ei faptele cele .rele şi Îi]ţe|gpciqn.ga`.Ipr___le_este moarte
rea. Alţii sînt €ei lăudaţi, care-şi o`rioară Întru Hristos faptel€`lor
cele trupeşti şi `se 'fă-stignesc împreună cu Hristoş şi mor lumii. IaT
mărul cel dosăvîrşit. Care ţine de la venirea cea dintîi (a lui Hris-
tos) pînă la slăvita Lui cea de-a doua venire, cum.s-a spus mai
sus. ffi`i-.dih pămînt numai născîndu-se (din trup) iar nuj din Dnh
(Botez) se. Întorc În pămînt. Că moartea lor le este lor ,începepea
Făus:cuiîa:3'aeid|ynfitgoî:ăejriiî:€g.iŢc3irig:rii:::-%t;indvii:rfăpt%`-tiEţfiiâ#:
te, aceiă sînţ`fericiţi,. că nu va avea peste ei biruinţă moartea cea
deTa doua, adică mun-6a a6a` -făfă de sfirşit a iadului. ,Şi preoţe;?
ş`i. împăî.ăţesc cu Hristos, în. mia .de ani. după înţele8?r.ea. noastffă
pînă.1a dezlegarea satanii să amăgeasc,ă. toate neamurile.
' Marginal: Sfinţii ihăcar că şit, Îpp.ărăţes.c acuma` €u\, Hristos,
dar încă nu desăvîrşit, precum romanii înţeleg.r Nu că doar ,atuncî
s6-+dr -libsi de Împărăţ,ie €i mai adevărat şi măi Întărită şi mai
stătătoare Împărăţie vor dobîndi. Că după ce va trece vre-
mea de acum, vor moşteni cele veşnice, ccă puţi,nă^va fii vi.emea
iăuig;ÎiQîăeezgegjee:n;ă:iî:EŢ:-:::p:;-ă-ş?iîfuăiniîru:săîs;p:Îa:rsgbiuâiŢzicoîtjî:.a;g::i|îcF:geî
din nou a anilor celor dintîi, de vreme ce minunile sfinţiior ce se
văd acum cut dovedirea şi cu plinirea o lucrurilor şi răsplătiri'le
isprăvilor Încă viitoare erau atun.ci cînd le-a văzut evangheHstul
cum s-a zis.
Însă de vreme`+ce sînt două morţi şi Învieri, c[ouă ti.ebuie să fic.
Marginal: Care sînt morţi \două şi Învieri două?
Cea dinţfi` este moartea trupească după pedeapsă, adică a *i.u-
pultii ' pedeapsă, pentru călcarea poi.uncii: a doua moarte, munc`îi
de v?ci. Iar Învier6a cea dintîi este Învierea din faptele c®le m(}nrH
1:!!'
te, iar coa de a doua este aducerea din stricăL`iunea truRului. la
nestricăciume. (Învierea dintii trecerea din păcat la faptele îtŢ Du-
hu], iar îhvierea a doua va fi la sfîrşitul lumii).
DESPRE GOG` ŞI MAGOG
Vdisbtele: 7, 8
„Şi cîmd se.vbr sfîrşi cei o mie de ani, satana va fi dezlegat
din închisoarea lui. - 8. Şi va ieşi să amăgească neamurile, care
sînt în Cele patru ung'hiuii ale pămîntului, pe Gog şi pe Mă.gog, Şi
să le adune la răiboi; .iar numărul lor este ca nisipul mării;.{ţ
TîlcwiTe :
'.Vremea de o riie'de 'ani riu ştim cum au primi.±-o unii Şi au
'tîlcuit-d să fie trei jumătăţi de ani de la bot6zul lui Hristos;` pînă
•1a Înălţarea lui la cer. După care vreme au Înţ6les ei că se vă dez-
lega .diavolul. Alţii .atţ zis_ c_ă după plinirea a şase mii de ani ..H s-a
feazteşi.pugEliilâ5#oşriî.nt?i=rârairîe3fiifetîiedi:1nr3;ţi:-€ce%tsâ-ăs-#sff:
•care a:ri răbdat murici şi după a.ceia vă Îi învierea cea de obşte nu
ntimai` a drepţilor ci şi .a păcătoşilor. Nici, a.c_eaş_ta= n-a_.p_rimit-o
Bi.serica. Noi, dar auzind pe. Dumnezeu (Mt. 22) zÎcînd către Sa-
dudhei;t:că .prec`tim: sînt Îng.erii. lui Drimnezeu în cer aşa vor fi `şi
drepţii. şi pe Apostol qţom,14,17) ce`Zice: „Că nu este Împărăţia
lui. Dumnezeu mîncare şi băutură". Drept. aceia mia de ani; `vre-
mba propovăduirii Evangheliei a fi am luat şi am tilcuit, că pre-
Cu.m:S-a Zis mai Suds nu trebuie a se înţeiege cu număru]:a.cea.mie
de an,i.. ` .
Ţ€Ţă~riici ceea ce zice la Cîntai.ea Cîntărilor (8, i2): „OmLl va
adrie întru .roada ei o mie de arginţi" şi „0 mie lui Solorion şi
1.00 celbr .ce păzesc roada ei", număr idesăvîrşit a Însemnat, ca
şi'`la Matei ;`,Celor ce păzesc i.oada ei" că şi mulţimea Întm adu-
cerea'd5 rbadă desăvîrşită este.
Margirial': Sămînţa ce a căzut pe pămînt bun a dat roadă, una
100,iar.alta 60, alta 30. '-
Pi.ecum şi aici roada cea preadesăvîrşită a credinţei o arată aicî
E:_i|:gîipviăe-Sgn:i;1i:aînsâ:ira:_JyurâeŢâtfăi,u:opfiierczeîr:e`I:-Faeus.c3r'e2tiiu:dfă:ă:
rului ci -ău vQit~ îîi4tr`ti rie-di;eState, dri'pă-spusa Apostoluldâ şi` dup`ă
cuvîn6ul Stăpînuiui.'ce le-a zis: „Eu am venit În numele Fatălui
Meu şi nu MTaţi primit, iar altul va veni în .numele său şi pe acela
Î| veţi primi" (Io.am 5,,.3), că atunci precum S-a Zis Se,_Ye.~Fg_e~ZL±S8a
~,,`
136
Satană (Foarţ,16, 3) din temniţa sa Şi va amăgi toate poi)(}iii'(ţl{i, rŢi
i:e-aş-9Î-iş-:-ep-3-ăT6a:ongorîiţâtăl;Îgl:irkzggâgsî:âtp:â:i:3îâcî;)i`t`:,:,ni'|:;;:
{,;eL]tnî:.aî_ct:î%.sgîrriet:;a=ă:]oa:tae]_.S±uTţîîşîdem:Îpvaîrtte:Îcîanrerăszeb:Îuâîeecîî:
1oate popoarele p`i'ecum vedem. bar Ş.e,.Qp.r`e~şţ}_. şi se ţi,n de singură
mîna~ mi Diimnezeu, ca să nu cupi.indă toată lumeă', j>îhă la dezle-.
Feac;rgeăaâl:gv:o:#ă.ăjâfsaăl:iiatdî|cnuai:::iîi.nkiamg:3:eîvnrăe|i,aastc:a:ăîâeă|Î,::.ee;
aSa-cft`ţşi briri` nurhele ~`ăcestea sau adunare de neariuri. sau.mîndrie
---,----, 1, ,
:]nccah±%Urtî?Îăe.vţă=i,:e::îgîîd'eaappro°][.:Sîrts(arevz±.e2c'uş';:::r:'g}ecaăî:.Cepsi:
mşri-'t`tî1.Ttîîl§vi." -Şi -ş`â`P-t6 -ani vo+f căd6a de J arm`el6 .'aceldra` Şi` .atîtea'
arm'er.`=-vorrfi-ţri-€ÎtJ vor +ăprinde foc mare cn ele. (IV Re9i, Ibv, 1`;
Sîrah `48). Năvala asirîenilor cu Senaherib În Zilele lui rcz6chia,
care :a fost cu mT[1ţi ani Înaint6 de prorocîa. lu.i lezechiil (Isăiă 10,
37, I Mac. 7,11 Mac. 8,15). Ia.r alţii au tîlcuit să fie.spre piertŢeL
rea neamLu.ilor ce au căzut asupra celor cd voiau să ziddasi.ă Şi'
să Înnoiască lerusalimul după robiă Babiloneană. Întî'i a poruricit
Cirus să\ zidească, iar ,apoi Darius împăratul Asii.idhilor. Iăr alţîi
au luat să fie asupra puterilor lui Antio'h (1 Esdra 1, '1 şi 4,..?4;
85:;:Îş'-::j3eîs:ă±S:e:[d°:r:a:_Î:::aunî;i:C:eeiriîe:~:?]:Î:Q:i.sŢiîîtteăn:î::Srt,Se9:ăă°;%Îî:ă:i:rti9pn::
|uiaJ6ii.,~:` -c ă` .'§i-h'g.`tire ' neămririr6Tii616`c'iîi`6-S;dŢ -Î-ririi.6jri`ful lor ii pizmu-
Îesc pe ei pentru bună petrecerea lor. A doua: că este scriş (16, 3)
pen`tru că în zilele cele de demult se găteşte şi îh vremil.e cele de
apoi va veni. A treia: Că În Apo'ca!ipşEI_~aceşta .câ proroceşte. Î6le
viitoare,` s-crie că Gog şi Mago8 -v6r 'verii la sfîrşi.tul veactilui.
Ve;:dtăLe : . 9,10
„Şi s~au suit pe faţa pămîntului, şi au Înconjurat tabăra sfi.n-
ţilor şi cetatea c.ea iubită. DaT sha coborît foc dim cer şi i~a mis-
tuit. - 10. Şi diavolul care-i amăgise a fost aruncat În iezerul, de.
foc şi de pucioasă, unde este şi fiara şi prorocul cel mincinos,. şi,
vor fi chinuiţi acolo, zi şi noapte, În vecii v6ciloi."'. "
Tîlcuî+e :
Ca irişte fiare sălbatice din nişte culcuşuri, aşa zice că vor ieşi
di.n locurile lor, fiimd purtaţi de diavolul şi de dra6ii ce vor,.fi cu
ei şi.se Întind pe pămînt, vrînd să robească şi 'să Strice. tabăm
âî:n|ţilârii,(andei;tăfi:ăsşăicnaul:iE:is:ons)Înc33r,aî:zât#esepîirputăŢarpgî:!
jurul `c6lor ce se tem de Dumnezeu, după ctivîntul` Psalmistu"
(Psalm 8) Încă voimd să ia şi să supună. şi nQul lerusalim, Cetatc`fit
E#,'7
 cea iubită, din care a,,ieşit dumn€zeiasca lege prin .Apostoli În
lume, unde zic itcă şi !Antihrist În Bişerişa. lui. Pumnezeu~va, şedea
g::jn6ăţ-3g3t3-riraetîâ-spcJrăi'n,CÎ:rderădzeneâ:am:ţ:eş|roarîmlpu:tr?vuam|:ÎEEE,stioasr.
Marginal : Din lerusalim legea a ieşit.
Care mădăjduiau evreii, luptători Împotriva lui Dumnezeu, că
o va drege Hristos (Co. 2ţ. 4). S,au cu adevărat În Biserica lui
Dumnezeu, adică cea soborniceas€ă În ea .v? şedea făcîndri-Şri luişi
pri6teni pe cei străini şi arătîndu-se pe sine a fi Duimnezeu, pre-
şg-Eiă-l_âeri4:P:3-ştpoolg:.m-Eâ:-::ÎYavâtamgtuulitfŢ:i,răiiiavlăuziu#itih,:isotf
va fi ac?l foc ca pe vremea lui llie care a ars de două ori cîte
cincizec.i de oameni (IV Regi.1, 5) cu €ăpetenii.le lor, QŢ~i. .ş`|Lăyîtă
venirea lui Duhul,gurii Sale Îl va omorî pe,.el
Îmcă şi, pe neamurile ce s-au zis, mai sus focu| le va mîpca şi.pe
căpetenia lor diavolul, Împreună cu Antihrist şi cu prorocul cel
m±ncinos Îi va arunca În iezeru`1 (lac) cel de foc, unde:.se [vor!,
mri`ri-6i- îri `+ecii veciior.
• Marginal: Ozia Împărat`ul Samariei i-a triiriis pe aceia să-l
``4`:duîărp:®Iiliîen'vaă_;ti:â şdieiiaa aksî:Ţuî%iu| Hristos să ne €ugăm să --p`ţg-
`,, intrăm În\js+rii^ţ_ă^m`QÎpcetat şi cu deadinsul (Mt. 6, 9; Lc.11, 2) de
aceăsJtă.+să n6 ^rugări,`T curio's6În4,+meputinţa noas\tră să scăpăm \de
ifîiisttgl%gâ--:-_:vu6_apel=;o:iit.işinşăvăŢiereaapear.ee,locraln±iiv:girs:âu`u:isA±tâi
iT SUS;~n-1-t§`iL`ri-avoia Cea aducătoare de moarte Care-i va siii pe ®ameni
Păr_ăş~€Lăş`_ţă_::€ie.dinţa ` cea mînţuitoare. (Cetatea cea iubită a lui
mri`6`Za-ri'-ast6 Biserica ortodoxă).
Păzind după putinţă mărturisirea cunoştinţei nevătămată şi
lintită şi dragostea arzătoare către Hristos Cel ce ne-a răscum-
părat şi pe noi cu scump sîngele Său, arătînd prin fapte bune că
credem, să credem că vom lua Îndulcirea veşnicelor bunătăţi, de
aceasta nădăjduind În Îndurările lui Dumnezeu cele bogate, care
dea Dumnezeu să le dobîndim prin singur Mîntuitorul şi Răscum-
părătorul nostru Hristos, cu care Împreună Tatălui şi Sfîntului
Duh de viaţă Făcătorul, îi este mărirea, puterea, cinstea şi Închi-
năciunea, acum şi pururea şi În vecii vecilor. Amin!
PENTRU CEL CE ŞEDEA PE SCAUN,
PENTRU ÎNVIEREA I)E OBŞTE ŞI DESPRE JUDECATĂ .
VeTset: 11
„Am văzut ,apoi, un tron mare ălb şi pe Cel Care şedea pe
tron, iar dinaintea feţeî liui pămîntul şi cerul au fugit şi loc nu
s-a mai găsit pentru ele".
138
TîlcuLTe :
Prin „Tronul alb" se arată odihna lui Dumnezeu, care odihmri,
o va avea În sfinţii cei lum`inaţi cu bunătăţile şi va şedea pe dînşîî,
`Marginal: Scaunul alb, moartea şi învierea lui Hristos` închiH
puieşte.
Iar fuga cerului şi a pămîntului Închipuieşte riutarea lor şi
schimbarea la €hip mai bun, unde nu se va mai afla loc de schim-
\
bare.
Marginal: .A'dî€ă În cer şi. În pămînt nu se va afla Eoc de În-
toarc®re la chipul cel dintîi + pffecum este acum.
Că de vreme ce făptura pentru noi s-a supus ;tricăciunii (Rom,
8, 20) se va preface Împreună cu noi Întru slobozepia fiilor: măriT
rfi |ui Dumnezeu înviindu-se şi .scliimbîndu-se la €hip ` mai.`ves.?l
şi mai frrimos. Făptura \nu .se va strica de tot, ci se .va Înnoi. Nu
va pătimi pi?i`der'e de tot, .precum dumnezeiescul lrineu (Irineu
Cartea 5, cap. 36) 'şi 'Antipa şi alţi sfinţi au Învăţat. Zice dumne-
zeiescul lrineu: Statu| şi fiinţa făpturii nu se va strica, nici nu va
pieri, căci credincios şi adevărat este cel ce a alcătuit® şi zidit-o
pe ea, ci chipul 1umii `ace'steia va trece ădică chipul În care s-a
făcut călcarea poruncîi de vreme ce Îmbătrînise omul Într-Însul.
Pentru aceia chipul acesta este Îăcut pînă la o vreme mai Înaînte
ştiind Dumnezeu toate.
Marele Metodie în Cuvîntul său despre Înviere aşa zice: Nu
este quci'u plăcut nici acesta a zice că cu totul din temelii vor pieri
toate Şi pămîntul şi văzduhul şi cerul nu +a ,fi, că va arde spre cu-
răţire şi Înnoire, după .zîsa Marelui Vasile, toată lumea cu foc, ca
cu potop curăţindu-se, dar nu va trece întru pieire de tot şi întru
stricăciune. Zice şi Pavel luminat d6spre .descoperirea fiilor lui
Dumnezeu, aceasta o aşteaptă făptura, că deşertăciunii s-a supus
făptura spre nădejde, că se va slobozi din robia stricăciunii spre
slobozenia mării.ii fiiEor lui Dumnezeu. Şi Sfîntul David a grăît:
„Tri.mite-vei Duhul Tău şi se vor zidi şi vei Înnoi faţa pămîntulri"
(Ps. 103' 31).
Şi lsaia zice: „Se va face cer nou Şi pămînt nou ,şi m vor po-
meni 'ce].e riai dimainte, şi nu va veni în inima lor idurere, ci ve-
seHe şi bucui.ie vor afla" (Isaia, 65, 17). Pentru mărirea ţveseliei
celei fără de sfîrşit şi pentru mărimea darurilor de plată, vor uita
lupteEe şi războaiele şi durerile ce au avut fiind aici jos În lum®.
Şi iar zice: „În ce chip cerul nou şi pămîntul nou ce-l fac Eu, va
rămîmea Înaintea Mea, aşa va fi. sămînţa vţDastră şi numele vos-
tru". Pentru aceasta dar, făptura ce s-a făcut pentru noi, împre-
ună cu noi va lua schimbare la chip mai bun, netrecînd Întru m+
fiinţă, precum nici noi nu vom trece după moarte.
X:'')
 VeTset`: 12
„Şi am văzut pe morţi, pe cei mari şi pe cei mici, stînd Înain-
tea tronului şi cărţile au fost deschise (Ioan 5, 45 şi 12, '4&;``Rom.
2, 12) şi altă carte a fost deschisă, care este cartea vieţii, şi morţii
au fost judecaţi din cele scrise În cărţi (Apoc. 5, 3;+3, 8) potrivit
Cu ' faptele 'Ior".
Tîlcrire :
„Morţi" Îi numeşte sau pe toţi oamenii, căci pătimesc moartea
trupului sau îi numeşte pe cei morţi În păcate. Iar „mari şi mici"
aceia se numesc sau cei ce sînt aşa cu vîrsta sau cei ce au `făcut
fapte de nioarte mari sau mici şi după .întociriirea şi asemănarea
faptelor vor lţia muncă. Sau ,şi aceasta, mari Îi. numeşte pe drbpţi,
iai mici cu adevărat pe păcătoşii cei netrebnici pgntru micşorarea
lor' ceă sufletească ce le vine din păcate. Cărţi`]e cele deschise' În-
chipuiesc, faptele fiecăruia şi cunoştinţa de păcate a fiecăru.ia.. Iai
o carte, precu.m acelaşi zice, este a vieţii, în care sînt scrise :riu-
melt3 sfinţilor.
•Verset;: 13
„Şi marea a dat pe morţii cei din ea şi moartea şi iadul au dat
pe morţii lor, şi judecaţi au fost, fiecare după faptele sale".
Tî,lcuire..
Aici zice că fiecare trup iîntru cele ce se dezleagă şi se dă pă-
mîntului sau mării, din acelea se va şi da şi se va alcătui.
Marginal: Trupul din stihii este alcătuit şi iar În stihii se 'dez-
leagă şi la înviere iarăşi dintru aceleaşi stihii s6 va a]cătui (ti\upul
se desface În pămînt, apă Şi alte stihii şi din acestea se va reface
din nou).
Moartea şi iadul nu sînt însufleţite precum scriu unii, ci moar-
tea este despărţ`irea sufletului de trup, iar iadul este un loc .ne-
arătat şi neştiut, adică de noi nevăzut, care primeşte sufletele ce
merg În el de la noi de aici din lrime.
Jar sufletele cele moarte se numesc cele ce au făcut fapte `de
moarte că sufletele drepţilor sînt îm mîna lui Dumnezeu, după
spusa Înţeleptului: „Şi nu se va atinge de ele munca" (Înţe-
Iepc. 111).
VerseteLe 14, 15
„Apoi moartea Şi iadul au fost aruncate În rîul de foc. Aceasta
e moartea cea de a doua: .iezerul cel ;de \foc. -15. Iar cine n-a
fost aflat scris În cartea vieţii, a fost aruncat În iezerul de .foc";
140
Tîlcukre :
Cînd spune că „moarteă şi iadul" au fost aruncate În iezoi'ul (i(n
de foc arată sau aceiă c6 este scris: „şi vrăjmaşul cel mai de i7tg
urmă, moartea, se va surpa" (1 Cor. 15, 26) sau pe cei răi ce i}i'i-
m,esc videnele puteri ale morţii păcatului, cărora le este iadu| |iu`H
caş al lor şi de acolo se vor trimite în foc să se muncească, că preH
cum „cetatef` locuitorii din ea se numdsc, aşa şi „moarte şi iad"
locuitorii din ele, cei suptişi lor `se humesc, Însă toţi de Dumnezeu
sînt făcuţi şi care sînt buni, pe unii ca aceia nu-i va mînca nu-i va
mistui focul acela, că scris ffite că Dumnezeu moarte n-a făcut şi
prin aceasta se arată că moarte şi stricăciune nu va mai fi, ci ne-
stricăciunea Şi nemurirea va împărăţi. Iar cum că toţi cei nescrişî
în cartea vieţii se vor arunca În iezerul cel de foc, nu trebuie să no
mirăm .de loc de aceasta.
Marginal: Morţii c^ei ,buni ce sînt scrişi în cartea .vieţii nu se
vor munci în foc, iai. cei nescrişi se vor arunca În iezerul de foc:
Că precum sînt multe lăcaşuri la Tatăl, gătite celor ce `se riîn-
tuiesc, aşa şi acolo (în iad) multe feluri de munci şi (de locuri vor
fi, unele adică mai iuţi, iar altele mai uşoare, în care se vor munci
cei ce n-au fost vrednici să fie scrişi în cartea vieţii. (Cei €e nu. au
multe fapte#Ţ:=~vor merge În iad dar se 'vor munci mai uşor).
Capîf oiul 21
DESPRE CERUL CEL NOU ŞE PĂMÎNTUL CEL NOU CE Vori FI
ŞI DESPRE EERUSALIMUL CEL DE SUS
VeTset: 1
„Şi am văzut un cer nou şi un pămînt nou. Căci cerul cel din-
riîi şi pămîntul cel dintîi au trecut; iar 'mai.ea nu mai este".
{Isaia 65,17 şi 66, 21, 2, 3, 13).
:,r t; Âf,i''Ţ :,`` TîlcwiTe :
Aici nu arată neşţiinţ.a făpturii, ci înnoirea la. chip mai bun,
fdupă spusa apostolului: „Pentru că Şi făptura însăşi se va izbăvi
din robia stricăciunii, ca să se bucui.e de libertatea mării.ii fiilor
:1ui Dumnezeu" (Rom, 8, 21). Şi Psalmistul spune: „Toate ca o
haină se vor învechi şi ca un veşmînt le vei Înfăşura şi se vor
ÎÎ:Î:p:uîiş;Ţrsâ:t:rŢşfiogr;:#?;îiâ-ŢÎ-::3âî:Îil:1gţîşei:F-Χgă§Friîă::r:iîă::îâi%t:e::
`€umri#t`"ririii`-buni 'venind din alţii răi, unul din altul s~a făcLtt',
adică s-a schimbat. \
"]
 Marginal: Din cei răi mulţi îs buni şi din cei buni răi, aceastâL mult o închipuire a chipului, care era chipul bisericii de acum. Em
(ţiste schimbarea. acest cort nefăcut de`mîn`ă, nu`va fi nici plîngere, nici lacrimă pt`ii-
•tru că Dătătorul devbucurie veşnică le va da tuturor sfinţilor ca Sfi
Cînd zice de €er.şi qe pămînt €ă au trecut, se înţelege că s~au.
sc?himbat, precum şi n®i vom lua schimbarea stăL.ii dintîi şi aleă- wadă' veselia neîncetată şi fără de sfîrşit. „Nu va mai fi durere"
t"irea şi mutarea la `soarta cea mai bună sau Ea um sfîrşit mai fe- după spusa lrii lsaia: „Unde a fugit durerea Şi grija şi suspinar®a"
i'icit. Cîmd zice „!m,are.`mu.maLeste" că la ce va foHosi maffea dacă

3:ŢtâEi.nDurig:Î::sâ#iă;Ji:cf?tzfigg:-:-gă-g;ŢLă:Vveăiugfr,9îl-:gîenm:?taazrăe:3: ÎF#a;Hîtşţg-:-g,1='eia-C-ÎgŢ-:şfsiş-Ţiî-âr-e-:şţ-,==iîn--g:Ţş-±grşff-t-imcăl#ât
rea, de aceia nu va mai trebui, căci nici o urmă de tulburare sau rr,+-pJ+_

de° frică nu va mai i.ămînea atunci Înti.? sfinţi. Şi Marele Vasile

o spune aceasta, comentînd pe lsaia: „CeE ce zice adîncului te vei DESPRE CELE SPUSE DE CEL CE ŞEDEA PE TRON
pustii şi toate rîurile tale le voi usca" (Isaia 44).
VeT`se+ueLe.. 5, 6
VeTset: 2
„şi Cel Care şedea pe tron a grăit: Iată, noi le fac pe toaţe:
„Şi am văzut cetatea sffnţă, noul lerusaHm, pogorîndu-se:' dim Apoi a zis: `Scrie, fiimdcă'aceste cuvinte sînt c`redincioase`. L 6. Şi
€er de la Dumne.zeu, gătită ca o mircasă, Împodobită p.entru mi~ ăar m'i~ă zis: Făcu€u-sla, Eu sînt A.1fa şi Omega, În.ceputul Si '.şfîf-
r®le ei„.
şitul,...".
Tîl.cttiTe.. '{Isaia, 43,19,11 Cor. 5,17,) -,m°ai 3us Apgc. ,Cap; 1, v. 8`,1®;'maî
•,.. ` .-., t.` ' `,1 `

Vederea cetăţii celei sfinte, Llerusalimul cel nou, arată cunoş- j®s Cap. 22, 13).
T^îicwriet:

Cuvintele .acestea sînt adevărate că au ieşit din simgurul Ade-

:ă:|âii.mîuncceupmuotsuc|CşŢsmfiş;?true|î:yeed|ii:irisciHnrŢSŢoasi,€cXc:dceaveîrnigî:aei::
:i:-_-:::::::]::_:::i_::::-:::--:--:::-:-:-:::::---[_::::--::::--::-:i_:t:::::-:-:i::---i::_:-:-:::::l::::-l:[::-::::::-:-:------_:-:::::-:::-:-i::-:-:=--:-::-::=:i:-::_::::::_::-
pentru Dumnezeire şi mai pe urmă pentru omenire.. Sau, pemtm
„Pietrele cele sfinte se tăvălesc pe Pămînt, piatra din capul un-. €ă de la făptura ®ea dintîi fără de ta.up, pînă la.oamenii cei mai
ghiului fiind Hristos". Se numeşte „Cetate" ca un lăcaş al Empă~. de pe urmă îşi Întimde purtaL.ea sa de gffijă.
ratului Dumnezeu În Treime, că " locuieşte Îm ea Şi umblă precum.
s-a făgăduit (1I Cor. 6,16). Har „Mireasă"se nu'meşte, că este lip~ VeTse±.. 6
şdi::ăgşrşi:ăpîşŢui:â:paăcrutFtăs.eîumn;:tde#tăElp:ffiăinuiâlur:tîaua#uepsâeczîg: „Celui care Însetează`Îi voi da să bea, în darg din izvorul apei
vieţii„
psalmistu.lui (Ps@lm 44) avîmd mărire şi riodoabă Întru multe fe~ TîLcuiTe :
lurî de bunătiăţio
VeTseteLe: 3, 4 „Celui' însetat" de di.eptate i se făgăduieşte că-i va da daH
i.uS. de viaţă Făcătorul.ui Duh, cai.e în Evanghelie (Hsaia 12, 3, 8;
„Şi am 'auzit, din tron, un glas` putermic care zicea: Iată, cop~ Hoam 7, 37 şi 4, 1) 1-a făgăduit celor ce cred în El. Iar În dar (Rom.
tml lui Dumnezeu este,âmtre oameni şi va săEăşlui cu ei şi vor fi po~ `80 18) căci nevrednice sînt pătimirile vremii de acum pentru mă-
porul Lui şi Îrisuşi Dumnezeu va Îi cu ei. - 4. Şi va ştei.ge orice riffea ce li se va aFăta sfinţilor că nu se pot dobîpdi acestea cu
]a€rimă din ochii lor şi moarte nu va mai fi; mici pEîmgere nici stri- avuţii, ci numai cu fapte bune şi cu iubirea de oameniLa Celuia
găt, nici durere nu vor mai fi, ,că,ei cele dinSîi au trecut".. (Esaia •€e dă.
25, 8; 6,17).
TîlcwĂre: Verse±: 7

Evanghelistul sfînt Învaţă idin .cer că „cortul" acesta este cu „Cel care va birui va moşteni acestea. (Efes. 6, ll;i6an 5, 4)
adevărat acela al €ărui chip i l-a arătat Dumnezeu lui Moisi şi mai uşili voi fi lui Dummezeu şi el Îmi va fi Mie fiu".
ld,!l
14,#
 Tîlcu6Te :
„Cel care va birui" Îl numeşte pe cel ce face război Împotriva
novăzuţiloi. draci, care le va dobîndi aceste bunătăţi, făcîndu-se
fiul lui Dumnezeu şi se va Îndulci de bunătăţile cele duhovniceşti
şi sc va desfăta În ele.
VeTset: 8
„Iar partea celor fi'icoşi şi necredincioşi şi spurcaţi şi ucigaşi şi
ieăfci:â;ig:t:eîrnmi:Czăetroui.ş:rgârm#t.ourifod.eşidcouHpş:.îbâ#:â|;ec3::ă
moartea a d`oua."
Tîlcu{i.e :
Dumnezeu Cel se Însetează de mîntuireă noastră din toate băr-
ţile, spre moştenirea bunătăţilor celor de la Sine şi cu ccle bune
Şi de veselie ne Învaţă şi cu cele de plîngei.e pe noi ne învaţă şi nc
Îndeamnă, aducînd înaintea noastră şi t Lumina rcrusalîmului ce-
lui de sus şi mflnirea cea Întunecată şi cu durere a focum gheenii
şi amărăciunea, că ori pentru dorirea măririi celei veşnice, ori pen-
tru groaza ruşinii celei ffără de sfîrşit noi să facem bine, pînă avem
vreme. DeLyreme ce a spus că ceilalţi blestemaţi şi fricoşi şi cei
făr-ă` vitejie `În.ră`zboiul. cu"diavolul, cu,.mo.art.ea a doua voi. fi omo-
rîţi. Fie-ne dar nouă celor cd cu fapte bune facem milostiv rie CeE
•ce voieşte mila, nu moartea păcătosrilui ci Întoarcerea, ca să 'd®-
bîndim Darurile Lui de care ne-a Învăţat nu numai cu cuvintel®
sale ci şi prin patimi ne-a Îndemnat (ale Sale). Că vrednic lucru
îi era Lui să se îndestuleze la Îndemna.rea cu cuvîntul prin Învă-
ţături Îndemnîndu-ne la bine şi să ne Întoarcem de la rău Şi după
aceia sau să-i dea la muncă pe cei vrednici de ea, sau pe cei vred-
nici să-i ducă la mărire, dar El a şi pătimit pentru noî. im] s-@.
socotit nevrednic să-şi piardă putei.ea cea singură, nici n-a vrut
să arate că ar tre" cu vederea vindecarea şi Îndreptarea noastră
ci s-a jertfit pentru noi. Să nu luăm dai. în zadar dai.ul lui Diim-
p'ezeu, ci să facem facerile Lui de bine lucrătoare prin întoarcereg&
noastră Şi prin arătarea faptelor bune făcîndu-Ee, ca bunătăţile
cele .făgăduite nouă să le dobîndim ^m singm. F[ristos, Dumnezeul.
nostiu cu. Ca±ele Împreună Tatălui şi Sfîntului Duh i se cuvin®
mărirea, acum şi pururea şi În vecii veci]or. Amin.
Despre îngerul ce i-a arătat lui cetatea sfinţilor Şi care ă mă,-
surat pereţii ei şi porţile.
VeŢset.. 9
„Apoi q venit unul din cei şapte îngeri, care aveau cele Şapt®'
cupe.. pline `cH ce]e şapte ped'epse dd apoi, şi a grăit .către minep
zicînd: Vino, să-ţi arăt .mireasa, femeia Mieluluic`.
1,14
Tîtcu+i`e :
Prin aceasta se arată că îngerii nu aduc numai bătăi rele a,+Lte
pra noastră, ci ca şi `doftorii cei isteţi care taie părţile celc sti.iciiLc,
iar pe cele mai bune şi mai uşoare doftorii le tămăduiesc cu ierH
buri punîndu-le pe răni. Pentru că cel ce aducea bătaie mai ÎnaH
inte peste cei vrednici de bătaie, acum ai.ată fericirea Bisei`icii. Ş:
bunăprimirea Sa de către Miel (Apoc.19, 8) femeie o numeşte, că
atunci cînd a fost junghiat ca un. miel Hristos, atmci a logodit-o
pe ea cu sîngele Său penti.u Sine.Că brecum dormind` Adam i s-a
luat coasta din care a fost zidită femeia lui, aşa şi Hristos pe Ci.uce
de bunăvoie dormind, prin moarte cu vărsarea sîngelui din coasta
Lui Biserica s-a alcătuit şi cu Cel rănit pentru noi s-a împreunat
Fac. 2, 22, 23; Fapte 20, 28; I Cor. 6, 20).
Verseiele: 10,11
„Şi m-a dus pe mine, cu duhul, într-un munte mare şi înalt
Şi mi-a arătat cetatea cea sfîntă, Ierusalimul, pogorîndu-se din cer,
de la. Dumnezeu -11. Invăluită În slava lui Dumnezeu".
T€1cwire :
Zicînd că 1-a dus cu Duhul, arată că de pe pămînt a fost i.idi-
ca`ti.cu, Înţelepciunea Dubnlui, spre. cunoştinţa celor cei.eşti. i. Prin
„munte mare" arată viaţa,sf.inţi.lor, cea'.îhaltă şi mai 'pr`esu.s. d`€`.1u-
me, În care femeia MiQlului, IerusaHmul cel de sus, de la Dum-
nezeu se va Înfrumuseţa şi se va proslăvi.
VeTset: 11
„Ijumina ei ei.a asemenea cu piatra cea de mare preţ, cu piatra
de iaspis, limpede cum e cleştarul".
T^elcuiTe..
Luminătorul Bisericii este Hristos, prin iaspis în chipul cleş-
tarului ce este verde şi În multe chipuri şi feţe Hristos este ase-
mănat,. ca Cel ce este de-a pururea şi de multe feluri de bunătăţi
dătător şi Curat, deşi a.Iţii În alt chip o Închipuiau, că nici cu o
arăţare nu se poate desci.ie, pentru Închipuirea a miilte felui.i de
bunătăţi dătător şi curat, deşi alţii În alt chip o Închipuiesc, că nu
se poate descrie cu ai.ătarea nici unui chîp că multe bunătăţi şi
f®flu.rite lc dă El spre noi.
Verset: 1Z
„şi` av®a zid mare şi Înalt şi avea douăsprezece porţi, iar l`a
poi.ţi.doispr6zece îngeri şi nume scrise deasupra, care sînt numelo
cel.or d®uăsprezece seminţii ale fiilor luî lsrael" (Isaia 26,1; Zz`~
haria 2,. .4; Paralip. .18, 10).'. .
# ~ TtĂcetitţea Apoca%psgi
MF;
 Tîlcui,Te :
Zidul cel mare şi Înalt al Bisericii şi care păzeşte cele ce sînt
în Sfînta Cetate este Hristos, în .care porţi`12 sînt sfinţii Apostoli
pi.in care aducere şi intrare la Tatăl am luat.
Marginal: În Hristos sînt Apostolii.
şi ace.1ora Împreună lucrători ajutători Îngeri 12, mai mari 'şi
mai vîrtos sînt mai aproape de Dumnezeu, li s-a dat după Însoţire
ceea ce au Întru vedere şi întru sfinţ6nie.
Marginal: Apostolilor li siau dat 12 Îngeri ajutători spre pro-
povăduireâ Evangheliei.
Că de vrerie ce credem că fiecărrii credincios Îi umează 'un Înl
ger păzitor, -cu mult. mai riult trebuie să ştim că temeliile.Bisericii
şi semănătorilor cuvîntului Evangheliei, cei mai mari dintre îngdri
le-au fost ajutăt6ri, pentru propovăduirea Evangheliei., Iar nu-
Hiele npamuŢilor lerus?Iimului celui..înţelegător ,sînt scrise pe porţi,
adică pe Apostoli.
Marginal:f Numele a i2 seminţii ale lui lzrail sînt scrise pe
Apostoli care riume erau săpate peceţi În pietre 12 şi cusute În
engolpion.
De vreme ce şi pe engolpioriul lui Aaron Arhiereul pe vremea
aceia era scrisă' scrisoarea aceasta a numelor celor ce acuma măr-
tui.isesc (Ieşi±e 39, 12, 11 Cor.' 6, 11) purtarea de grijă a Apostoli-
lor de cei credincioşi. Prec'um zice Apostolul că avea purtare de
gi.ijă de toate bisericile şi imiria lui se lărgise şi în ea încăpeau
toţi pe care i-a născut prin evanghelia sa.
VeTsst: 13
„Spl.e răsărit trei porţi şi spre miazănoapte trei porţi şi spre
miazăzi trei porţi şi sP1.e.apus trei porţi".
TîlcwkTe :
Chipul senin dinspre patru pereţi al poi.ţilor şi întreita lor ară-
tare închipuieşte cunoştinţa Sfintei Treimi celei închinate din pa-
tru părţi a lumii, pe care am luat-o din Crucea cea de .viaţă făcă-
toare şi s-a tîlcuit aşa.
Marginal: Care .cunoştinţă a ;^mchinării Sfintei Treimi qroiţe)
o am luat închinarea crucii.
Pentru că chipul cel asemenea cu crucea (111 Regi 7, 23; 11 Pa-
ra(ip. 4, 2) ?`1 rînduirii poi.ţilor este asemănarea a 12 boi ce-i făcuss
Solomon de aramă ce purtau marea, care Închipuieşte împătri-
rea Apostolilor cea îritreită propovăduitoare a Sfintei Treimi şi tri-
miterea a patru Evanghe'lii în patru margini ale pămîntului, cu
marea cea Înţelegătoare a Sfîntului Potez .se curăţeşte lumea de`
146
păcate după 'hsemănarea mării celei făcute de Solomon care În-
chipuieşte aceasta.
VeTset: 14
„IaŢ zidul cetăţîi avea douăsprezece pietre de temelie şi În ele
douăsprezece nume, ale celor doisprezece apostoli ai Mielului".
(Sf. Apostoli sînt şi uşi şi temelii ale lerusa`Iimului celui de sus);
T€1c:uiTe :
Temeliile zidului (după spusa Apostolului - Efes. 2, 19,` 20}
sînt dumnezeieştii Apostoli, pe care este zidită Biserit.a lui Hris-
tos, ale .căror nu.me sînt scrise``ca pe nişte tabltL, spi.e mai lesne
deprindere şi Învăţ,area celor €e citesc.
Ve:rset: 15
„Şi cel care vorbea cu mine avea măsură o trestie de aur, cn
să măsoai`e cetatea şi poi.ţile ei şi zidul ei".
Tî®1cwkTe..
„Hestia de aur" arată cinstea Îngerului ce măsura, pe care l-a
văzut În chip de om. „Cetatea" măsurată, al cărei perete Hristos
ar fi am tîlcuit, n-a fost măsurată de oameni, ci de Îngeri pentru
curăţia şi Înţelepciunea fiilor celor mai presus de lume.
Marginal: Cetatea cea cerească, pentru că s-a măsurat de la
Înger nu de la oameni.
Ştiut este care Îi este mărirea şi °podoaba cetăţii celei de sus.
Însă aici socotim că peretele ' şi Îmbrăcămintea dumnezeiască sau
înconjurarea Împrejur şi acoperămîntul se Înţeleg În care vor fi
păziţi sfinţii.
VeTsst: 16
„Şi cetatea este În patru colţuri şi lungimea ei este tot atîta
€Ît şi lăţimea. Şi a măsurat cetatea cu trestia: douăsprezece mii
de stadii. Lungimea şi Îărgimea şi Înălţimea ei sînt deopotrivă".
T^&1cwLTe:
Cetatea este pusă În patru unghiuri şi aşa este Întărită şi În-
tocrită Şi aşezată făptura ,,ei. Pentru că lucrul făcut În patru un~
ghîuri, Înă'lţimea şi lungimea Si 'lăţimea şi .lărgimea ei, adică făp-
tura În patru unghiuri Îl numesc, ca şi cum s-ar zice o turlă (Tum)
în patru unghiuri. IaH 12 mii de stadii ai cetăţ,ii, socotesc că Închi-
puie mărimea ei. Că mai mult decît nisipul se înmulţesc locuito-
rii ei, după David. Mi se pare `că Şi 'pentru numărul celor 12 apos-
tofi, prin care s-a făcut locuită şi pentru numărul al şaptelea, ct.
este lucru de taină. Cu o socoteală oarecare pun Înainte ceea co
X,47
zico, că din miile de stadii ce s-au zis, 1 700 plinesc 14 se.mn'e ale
milei ce se zice. Din care 1 000 arată săvîrşirea vieţii celei fără de
sJîrşit, iar 700 arată săvîrşirea în odihriă. ,Iar 14 îndoita sîmbătă
a sufletului şi a ti.upului, că de două oi.i şapte 14 este.
Marginal: Săvîrşirea, adică Întregimea ce.a fără de sfirşit. Sîm-
bătă, adică odihnă. Vezi aici pune 7 000 şi din 5 000 face de şapte
ori cîte 700 unde 7 000 şi 7,şeptiuri de ,sute fac 17 semne ale mi-
lei de unde arată Îndoirea sîmbetei.
VeTset: 17
„Şi a măsurat şi zidul ei: o sută patruzeci şi patru de coţi (144),
după măsura omenească, dar şi după măsura` îngerului".
- T^tlcwtie.:
Măsura adîncu|ui zidului este de 144 de coţi, că două;pre'zece
ori 12 Îmbiriînd, numărul acesta .arată învăţătura celbr 12
Apostoli.
Marginal: Mai sus arată lungimea şi lărgimea şi înă]ţimea zi-
dului, iai. aici. adîncul zidului, în Pămînt, de douăsprezece ori cîte
12 fac 144.
Ve;set: 18
„Şi zidăria zidului ei este de iaspis, iar cetatea este de aur cu~
rat, ca sticla cea curată".
Tî,lcuiTe :
„Zidăria zidului de iaspis" arată viaţa sfinţiloi., ceea ce este
pururea vărătecă (verde) şi neveştejită, cum s-a spus de multe
ori, iar „aurul cel curat ca sticla" Închipuieşte viaţa cea luminată
şi scumpă şi strălucitoare a locuitorilor ei.
VeTset: 19
„Temeliile zidului cetăţii sînt împodobite cu tot felul de pie-
tre scumpe . . . "
T^blcwkTe..
' Sînt douăsprezece temelii ale cetăţii din douăsprezece pietre
scumpe, care erau cusute În engolpionul arhiereului şi le purta
pe deasupra şi erau în patru cornuri şi îndoit Cusute, ca să se arate
unii.ea legii Noi cu Legea cea Veche.
Marginal: Din engolpionul ce-l purta arhiereul Aaron pe ume-
rile lui în care erau cusute pietri 12.
Iar strălucirea din engolpion a pietrilor scumpe, ei.a lucru]
covîrşitor ce se va arăta prin Apostoli, că Apostolii s-au Împodo+
bit cu toată facerea .de bine.
148
VeTsetele.. 19, 20
„Întîia piatră d6 temelie este din iaspis, a doua de sa.fir, a treia
de calcedoniu, a patra de smai.ald. - 20. A cincea de sardonix,
a şasea de sardiu, a şaptea de hrisolit, a opta de beril, a noua de
topaz, a zecea de hrisopras, a unsprezecea de iachint, a douăspre-
zecea de ametist".
T^&1,cubTe:
TEMELIA CEA DINTÎI: IASPIS -APOSTOLUL PETRU
Prin iaspis ce este verde În chipul smaraldului (Dioscor Car-
tea 5, Pliniu, Cartea 36,. cap.19,10').adevărat este că se Închipu-
ieşte verhovnicul Peti.u,. ca cel ce a.purtat moartea lui Hristos În
trupul său şi a arătat pururea dragoste verde şi vărat6că către
El; prin credinţa Sa cea caldă.
TEMELIA A DOUA: SAFIR -ŞFÎNTUL APOSTOL PAVEL
Prin p.iatra aceasta, ce este aserienea cu trupul .ceresc din care
zic că se fac şi lazurul, socotesc că dumnezeiescul Pavel este În-
chipuit, ca cel ce a fost răpit pînă la al treilea `cer şi fiindu-i min-
tea cu totul În cer acolo i-a tras pe cei ce i se plecau lui. (11
Cor. 3, 4).
Marginal: Precum safirul este asemenea cu cei.ul aşa şi riin-
Sea. lui Pavel.
TEMELIA A HREIA: CALCEDONIU - APOSFOLUL ANDR,EI
Această piatră nu era cusută În engolpionul arhiereului,. ci an-
trax, care aici nu este pusă, însă trebuie socotită prin calcedoniu,
antrax, a Însemnat sfîntul, căci Îşi sînt asemenea În faţă şi se
poate numi şi antrax, adică cărbune, fericitul Andrei Apostolul
este Însemnat, ca cel ce a fost aprins cu focul Duhului.
Marginal: Antrax era cusută, În engolpion. Antraxu]. este la
ffaţă ca şi calcedoniul.
TEMELIA A PATRA: SMAriALD ._ IOAN APOSTOLUL
Prin smarald (Pliniu, dartea 57, cap. 5) care este cu faţă verde
şi cu untdelemn se hrăneşte şi din el îşi ia lumina şi frumuseţea,
socotim că propoveduirea lui loan Evamghelistul închipuieşte.
Marginal: Care cu untdelemnul cel dumnezeiesc risipeşte mîh-
mirea şi slăbiciunea inimii, ce ne vine nouă din păcate şi cu darul
lm
€cl scump al teol®giei me dă nouă putei.ea €redimţei care. creşte
totdeauna.
TEMELm A C"cEA - SARDONIX - -APOSTOLUL IACOB,
Cu dovedire credem că prin această piatră (Pliniu, Cartea 37,
cap. 6) ce luminare arată faţa unghii omului, se Însemnează lacob,
ca cel ce mai Înainte de ceilalţi de toţi, a luat pentru Hristos moaLr~
tea trripească (Fapte 14, 1) care Însemnează unghia, .de vreme €®
aceasta nu sîmte durere cînd se taie.
"MELIA A ŞAS.EÂ: SARDIU _ APOSTOI+UL ,FILri
Prin sardiu, €are ®te roşietică întunec;tă {Pfiniu, Cartea 37,
€ap. [7) asemănîndu-se cu para focului şi.. luminată ,`are putere de
vindecă umflăturile şi rănile cele din tăietura fier.ului, mi se pare
că sb Însemnează podoaba bunătăţii fericitului Filip, cea lumimată
c.u focul dumnezeies'cului Duh şi care vindecă' rănile cele sufle~
teşti ale celor amăgiţi, pe care le-au luat cei răniţi de la diaţolu].
TEMEm A ŞAHEA - HRISOLIT - APOSTOLulj
VARTOLOMEU, NATANAIL
Prin Hrisolit care €u luminare şi cu faţă gălbinicioasă (Pfiniu,
Carte 37, cap. 9) se aseamănă cu aurul şi se pare că închipuieşte
pe Vartolomeu (Natanail), cel strălucit cu multe feluri de bună-
tăţi şi cu dumnezeiasca propoveduire.
TEMELIA A OPTA: BERHj -APOSTOLUL TOMA
Prin aceasta ce are firea mării şi a văzduhului şi se apropie
c'u asemănarea şi de iachint (Pliniu, Cartea 37, Cap. 5) cu dreptate
Se poate închipui Toma, cel trimis de Dumnezeu prin lunga că-
lătorie pe mare, pînă În lndia pentru mîntuirea acelora.
TEMELIA A NOUA: TOPAZ -APOSTOLUL MATEI
Pi.in topaz piatră roşie şi asemenea cu antraxul (Pliniu, Cari©a
37, cap. 59) şi slobozeşte din sine sudoare, adică umezeală în chi-
pul lapt®lui, care le este spre folos celor bolnavi de ochi şi-i izbă-
veşte de durere, sufletul fericitului Matei se poate Închipui, cel
aprins de dragoste dumnezeiască şi Împodobit cu vărsarea sînge-
lui său pentru Hristos, care-i curăţea şi tămăduia prin buna ves-
150
trie pe cei orbi la ,inimă şi hrănea cu lapte pe coi născuti do eui
rî.nd prin credinţă.
TEMELIA A ZECEA: HRISOPRAS -APOSTOLUL
IUDA TADEU
Prin hrisopras care era faţa aurului mai presus decît aurul,
socotesc că se Închipuieşte (Pliniu, Cartea 37) fericitul luda Tadeu
dare lui Avgar Împăi.atul Edesei i-a vestiţ Împărăţia lui Hffistos
cea aiătată prin aur şi moartea lui e Însemnată prin pras.
Marginal: Eusebiu istori€ul Bisericii, Cartea 1, Cap.1.
•--, \,
riEMELIA. A UN.SPREZECEA.:
IACHINT - APOSTOLUL SIMON CANANITUL
Prin iachint, care ,este la faţă albastru În chipul văzduhului,
c`uvios lucru. este`a. se Închipui Simon ca un rîvnitor de da.rurik
flui Hristos şi ca cel ce a avut Înţe'lepciune cerească.
TEMELIA A DOUĂSPREZECEA:
AMETIST - APOSTOLUL MATIA
Prin ametist care este În tchipul roşu şi în chipul focului, so-
c'otesc că se Închipuieşte Matia, care s-a îmvrednicit focului celui
dumnezei6sc la Împărţirea limbilor (Pogorîrea Duhului Sfînt) ş
pentru dorirea cea aprinsă după Dumnezeu Cel ce I-a ales p6 6
să-i facă voia luînd locul lui Huda celui căzut şi acestea din- cele
ce le-a zis Sfîntul Epifanie de .pietrile a`cestea şi cu căpeteniile
neamurilor lui lzrail le-a asemănat le-am adus la ştiinţă, spre
Învăţarea celor ce vor `iciti acestea, care ca o vorbă întunecată
arată adevărul Întreg, şi-i lasă lui Dumnezeu singur ştiinţa să
Îacă dovedite aceste lucruri.
Apostolii sînt cu adevărat temelii şi pietre scumpe, însă unul
mai presus decît altul, şi toţi laolaltă mai presus decît toţi păzin-
du-şi deosebirea şi Înălţarea În €ele frumoase. Pentru aceia mă
rog să lipsească bănuiala pentru Înţelegerile ce s-au pus ca şi cum
ar fi fost puse prin multă nevoie şi prin milă. Pentru că în deo-
sebirea bunătăţii fiecărui Apostol obştea lor şi Însoţirea lor a
unuia cu altul n-a tăiat-o, ci cu rdeosebirea cea singuratică toată,
uniciunea lor, unîrea lor one-am silit a arăta, căci se ţin unul pe
altul ca o funie.
Marginal: Adică Îndoirea şi părerea, că atîtea deosebiri s© zic
Îm Apostoli, €ă ei Întru lucrările Duhului una sînt.
HfiE!
 Vei.set,: 21
„Iar cele douăsprezece porţi sînt douăspr6zece mărgărităre;
fiecare din poi.ţi este ,dintr-un mărgăritar. şi piaţa cetăţii este de
aur curat, şi st±.ăvezie ca sticla".
T^LlcwiTe:
Cu o cr`.i.ătare şi asemănare nu poate pune Înainte dovedirea şS
adevei.ii.ea bunătăţilor lerusalimului de sus, de aceia a văzut pia-
ţa cetăţii ca aurul străveziu pentru mulţimea preţului şi podoaba
chipu]ui ei. Curăţia ca sticla luminată sau ca cristalul, acestea
la noi nu se p'ot uni într-una, şi acesteă toate le-a văzut sf`întu}
pe cît ă putut el. Cuno,ştinţa cea adevărată a lerusalimu]ui ce]uÎ
de su§, întrece şi auzul şi veder6a şi cug.etul. Aurul Şi sticla lumi-
nată nu se pot uni într-una -Marginal.
Versst: 22
„Şi templu (Biserică) n-am văzut În aceasta, peptru că' tem-
plul ei este Domnul Dumnezeu, Atotţiitorul, şi Mielul".-`'
Tîlcwhi.e ..
„Şi templu (Biserică) n-am văzut în ac,easta". Că de ce folos
este bişei.ica celui ce are luişi pe I)umnezeu de lăcaş şi ac®periş,
Întru căre viem şi ne mişcăm şi sînt'em că+ aceasta \este biseri.i€a
sfinţilor (ICor. 6,19; Isaia.19; ICor. 3j 17; Levitic 26,19, mai
jos. Apoc. Cap. 22) şi lăcaşul caŢe viază şi locuieşte şi umblă îri~
tr-Înşii precum S-a făgăduit. Şi Mielu.l, Mielul lui Dumnezeu Ce!
junghiat pentru noi, cu care cu adevăi.at după Fiinţ,ă şi DuhuE
cel de viaţă făcător S-a unit pe Car`e pe pămînt L-a arătat la i.ÎuE
lordanului.
VeTset: 23
„şi cetatea nu are trebuinţă de soai.eg nic'i de lună, ca s-o` !.uL
mineze, căci slava lui Dumnezeu a luminat-o şi făclia ei este
Mielul".
TîlcuiTe :
o „Cetâtea nu are .nevoie de soai.e" că unde luminează Soarele
Dreptăţii ce.l Îpţelegător, nu este dd nici o treabă `1umina 6bisnui.tăţ
că El însuşi este şi măi.irea ei şi lumina, şi neamurile cele ce s-au
mîntriit Întru lumina Lui voi. .umbla, de caFDe zice În cele ce .ur~
mează.
VerrseteLe:. 24, 25
„Şi neamurile vor umbla În luminacei, iar împăraţii pămîntu-
lui vor aduce la ea mărirea loi..` - 25. Şi porţile cetăţii nu se vor
mai În€hide ziua, căci noapte iiu va mai fi acolo". .
lfi2
Tncubi.e :
şi neamurile cele c; s-au mîntuit după cum S-a zis, înti.u liuH
mina Lui vor umb.la. Şi. cei ce au împărăţit pe pămînt pesto pnH
timî, mărirea şi cinstea faptelor lor cele bune o vor aduce şi neîm
g.rifii.ea de nimic de către locuitorii ei şi nemurirea şi neschim-
l}ar6a, sau aceasta, că acolo porţile cele dumnezeieşti ale aposto-
lcştîi Învăţături vor fi deschise tuturor spre deprinderea celor maî
d6săvîrşite. Zicînd „Ziuă va fi' acolo" iai.`nu noapte, că noaptea
păcătoşilor se va deosebi ca soartă (Iadul).
VeTsetele: 26, 27
„Şi vor aduce În ea slava şi cinstea nsamurilor. -- 27. Şi În
€6tate nu va inti.a nimic pîngărit şi nimeni care este dedat cu
spurcăciunea şi cu minciuna, ci numai cei scrişi În Cartea vieţii
Mielului" (Filip. 4, 3).
TîlcwbT e ..
„Slava şi cinstea neamurilor" `adică cei ce au făcut plăcerea
lui'.Hristos. (Sirah 13,1,. 20; rHCor. 6,14) vor aduce în cetatea
aceîa roade Şi tot ce e .spurcat şi pîngărit nu va intra acol®, că co
împărtăşire are lumina cu Întunericul?
Capi+olul 22
DESPRE RÎUL CEL CURAT dE IESE
{ DE LA TRONUL LUI DtjMNEZEU
VeTsetele: 1, 2
„Mi-a arătat apoi, rîul şi apa vieţii, limpede cum e cleştarul
şi care izvorăşte din tronul lui Dumnezeu şi al Mielului. -. 2. Şi
ân mijlocul pieţei din cetate".
T^%1ctiîTe:
Rîul ce este în această viaţă închipuieşte botezul naşterii cele`i
de-ă doua ce iese din Bisericâ ce se lucrează cU Duhul Sfînt, careli
Ea;te pe cei botezaţi curaţi şi luminaţi mai mult decît. zăpada şÎ
cristalul (Iezechiel 37, 65). Iar În lerusalimul cel de sus, rîul lui
Dumnezeu cel plin de ape multe eşte Duhul cel de viaţă făcător,
care`iese de lai dumnezeiescu!.l Tată şi prin Mielul în mijlocul pu-
teri]or celor prea Înalte, care se, nume§c tronul lui Dumnezeu, c®
umplu uliţele cetăţii, adică mulţimea lor .(îngeriloi.) după Psalmi3t
(P§alm.138, .`18; 47,1, .2) mai mult decît nisipul se Înmulţosc.
"Flffl
 VQi``se'b.. 2
„De o parte şi de alta a rîului creşte pomul vieţii, făcînd p®d
(1c tlouăspreze`ce ori pe an, în fiecare lună dîndu-şi rodul" . . .
Tîlcwă,Te :
Rîul acesta Îi adapă pe cei răsădiţi Hngă` el, care se nume.sG-
pomi ai vieţii după altă Închipuire, după Împărtăşirea şi urmama
pomului vieţii care este Hristos. Zice că face douăsprezece roade,
adică fac .rodire şi creştere neîncetată de roade. Că nu va mai fi
acolo iarna păcatului ca să-i sil®ască pe pomii vieţii să-şi lepede
frunzele, precum vedem că fac În viaţa aceasta. Ci cu totul desă-
vîrşit şi ,deplin va fi În' veacul În €are vor aduce roadă sfinţii.g
care aici se numeşte de douăsprezece luni iar după obiceiul n®s-
tru de un an şi pentru propoveduirea celor 12 Apostoli. Se poate
tîlcui .locul 'acesta şi în alt chip `prin rîul acela, se pot Înţelege
darurile Duhului cel de viaţă făcător şi întru tot Sfînt, care prin
scaunul Tatălui şi a Fiului, adică prin cetele Heruvimilor, pe care
Dumnezeu şade pe uliţa cetăţii (piaţa), adică `peste mulţimea cea
cu oameni, iese şi de acolo la cele .mai dintîi cete, la cele de-a
` doua dîndu-se, se varsă după frumoasă rînduială şi bun aşeză-
nmt.
du-HTâ:stpnrailjDHa:#r;1iempuÂE|:ăs:ÎFnttei|ees{ţ:râ:ini!;(cEşsetteeneiii)gîF:
Hristos. (Prin ele.)
Iar ,,pom al vieţii" pe Hristos ÎI Însemnează, Care În Duhul
Sfint şi împrejurul Duhului Sfînt se Înţelege, că În EI Duhul şi
Acela În Duhtil este Îhchinat şi este dătător de Duh. Şi prin Hris~
tos 12 roade ale cetei apostoleşti ce fac roadă neîmpuţinată de.
cunoştinţa lui Dumnezeu ni se dăruiesc nouă. Prin care vesteşte
acum anul Domnului cel primit şi ziua răsplătirii cea mai Îriaint®
propoveduită .de prorocul.
VeTset: 2
„Şi frunzele pomului sînt spre tămăduirea neamurilor".
Tî®1cukTe:
„Frunzele pomului" ale pomuqui vieţii Hristos, închiputB
cumoştinţele judecăţilor Eui Dumnezeu, cele pr.ea subţiri şi prea
Înafte şi prea luminate, pFecum şi roadele lui sînt cunoştinţa cea
mai desăvîrşită ce se va descoperi în veacul viitor. Frunzele sces-
tea cu adevărat spre vindecare vor fi, adică spre curăţirea me-
ştiinţei acelor neamuri (1 Cor. 15, 41) care În lucrarea bunătăţilo.r
sînt mai de jos. De vi.eme ce alta e s`1ava soarelui şi alta e sEava
lunii şi alta §lava stelelor şi multe lăcaşuri sînt la Tatăl (Ioan, fl4,
154
:?l!ÎpâdicăăsuurnaiişiŢnatioă#eă,f%rteî:ţriifiŢc?iruŢaŢliăaiŢ.minăvoravet`,
Alt Înţeles, Pom a'l vieţii ce Îace roade 12 se înţelege şi ceata
Apostolilor, după împărtăşirea pomului vieţii celui adevărat I-Iris-
tos, Care nera rînduit nouă prin întruparea Sa împărtăşir® cu
Dumnezeirea Sa.
Roadele loi. sînt roditoare cîte 100, iar fi.unzele cît.e 60 şi al-
tele cîte 30 de tămădriiri şi sănătăţi vor aduc©, adică stHălucirî
de la l.uminile .dumnezeieşti, pe care le-au luat prim cei ce au
adus rbade. cîte 100.
Marginâl: Roadele Apostoliloi. cîte ' 100 sînt Învăţăturile lor,
•iar frunzele cîte 60 şi 30, sînt luminile cunoştimţei de Dummez®u,
pe care le-au dat ei celor ce au crezut.
Căci cîtă deosebire este între frunze şi roade, atîta va fi şi
atunci între cei ce se mîntuiesc, unii adică mai mult, iar alţii mai
puţin vor fi proslăviţi. De se va scrie pom În număr de unul ân
loe.de mulţi pomi arată petrecerea sfinţilor cea unită şi dimpHeu-
măe Are obicei şi Scriptura În multe locuri, În loc de lemne multe
a mumi în număr de unul un lemn şi În loc de altele a da tot nume
singuratice.
Verset: 3 '
:Nici un blestem nu va mai fi".
T^LlcwSre:
„Nici un blestem", adică katothema,' surpare nu va mai fi
aeolo, pentru că prin katathema sau kathanatema Îndoită anate-
ma, care punere de blestem se Înţelege.
Marginal : Kathatema închipuieşte îndoită apatemă; anatema
d© mulţi nu se poate lipi, adică de cei drepti, iar asupra păcăto-
ş,ilor şi numai. asupra diavolului este pusă.
Âdică, acea anatemă ca ceia €are de mulţi nu se poate lipi şi
de singur Dumnezeu este pusă. Iar aceasta, adică Kathathema,
tca €eia ce de toată făptura şi de toate sfintele puteri nu se poato
atinge, ci asupra diavolului este pusă şi numită pentru Înstrei-
n@nea lui cea neamestecată cu binele. De aceia socotim că s-a zis
K@thatema, adică surpare. Că, kathatema mu este punere do ble,S~
tem, ci surpare de tot, care este rînduită asupra diavolului Spre
căE®area lui cea de osîndă.
Marginal: Pentru înstreinarea de bine Şi surpai'oa diavolului.
Versetele: 3, 4
„Şi tronul lui Dumnezeu şi al Miclului va l'i Într-însa şi sluji-
to`rffi ljui Îi vor sluji Lui. - 4. Şi vor vedoa faţa Lui şi numele
L"Î va fi pe frunţile lor".
155
 TîlcriTe :
SJinţii sînt tronul lui Dumnezeu prin odihna ce o are Dumi
m®zou În ei, iar sfinţii locuitori ai cetăţii aceleia vor fi. „şi v,or
vodea faţa Lui" (Matei 17, 2; Mc. 9, 2; Lc. 9, 9) nu prin cunoş-
tinţă neluminată, ci faţă către faţă, În ce chip a fost văzut de
Sfinţii Apostoli În Sfîntul Munte Tabor, precum zice Dionisieo
Marginal: Sfinţii vor vedea pe`Dumnezeu, faţă către faţă. .
Şi vor avea În loc de tăbliţa de aur pe care o purta arhiereul,
nu numai pe frunţile lor numele lui Dumnezeu, ci şi În inimile
lor va fi scris, care va 'arăta dragostea lor cea mare, neîndoită şi
slobodă şi nemutată, ce o vor avea În El. Că scrisoarea din frrinte,
podoaba slobodă a Îndrăznirii o ai;ată.
Verset.: 5
„Şi noapte nu va mai fi; Şi nu au trebuinţă de lumina l`ămpii
sau de lumina soarelui, pentru că Domnul Dumnezeu le va fi lor
lumină şi vor.Împărăţi În v.ecii vecilor".
` TîlcuLTe :
De vreme ce drepţii după spusa lui lisus Hristos, Vor strălud`i
ca soarele cum să le mai trebuiască lumînare sau lumină de soare,
celor ce vor avea pe Domnul măririi, Iumină şi Împărat, care făi.ă
de sfîrşit va împăŢăţi În vecii v.eciloi peste dînsii, Şi mai mult`. vor
Împărăţi dri EI (1 Tim. 2,, 12) după zisa Apostolului, că Hristos
est6 Lumina . lor.
VeTsei.. `6
;Şi Îngerul mi-a zis: Aceste cuvinte sînt credincioase şi ade-
vărate şi Domnul - Dumnezeul .duhurilor proroeilor -- a trimis
pe îngerul Său să arate `robilor Săi cele ce trebriie să se întîm.ple
În .curîn`d".
TîlcwiTe :
„Cr6dincioase şi adevărate" sîrit cuvintele acestea, că ele ies
din. adevăr. Pînă aici sîn`t vedeniiHe Îmgerului iar de aici îriaint6
dri`spre faţa sa .gi.ăieşte ApostoEul. De vreme ce Hristos` este Dum-
nezeul pfforocilor Care l-a trinris pe în8e'rul Său ca prin vedeniile
Îui loan, să le arăte slugilor Sale cele ce voH fi.
Marginal: Hristos după Dumnezeire: este Dumnezeul pror6ci-
1or, iar după omenire i s-a dat 'descoperiiea, Apoc. cap.1, versat lo
Cu adevărat după rînduiala omenirii s-a spus că Fiului 1 s-a
dat descoperiiJea după trup. Că Dumnezeul prorocilor fiind. de
vreme ce-i trimetea pe îngeri ca pe nişte drihuri' slujitoarc l`a i`o-
bii Săi, ca să le arate lor cele viitoai.e, arătat c.ă nimic nu se tăi-
156
nui.eş'te de către El, nici, nu este cum că n-ar şti ziua şi censul
sfîi.şitului, ca şi cum ai Învăţa aici prin Tată`l că are ascunse toato
vistieriile .Înţelepciunii şi ale ştiinţei ca un Dumnezeu, a cărui
faţă luînd-o evanghelistul, trece acum la cele ce urmează zicînd:
VeTset: 7
„Că iată vin curînd. Feri€it cel care păzeşte cuvintele proio-
ciei acestei cărţi".
TîlcuiTe :
Prorocii au obicei În multe locui.i ca să arate cuvîntul luî
Dumnezeu ca din partea lor. Ceea ce zice: „Iată vin curînd" este
sau ărătarea scurtării vremii de acum cu Întocmirea veacului vii-
tor, sau scurtarea cea grabnică a sfîrşitului fiecăruia, pentru că
la fiecare om sfîrşitul este mutarea lui de aici. De. vreme ce nu
ştim În ce ceas vine furul qc..12, 35) ni s-a poruncit nouă să pri-
veghem şi să avem mijloacele noastre Încinse şi făcliile aprinse,
adică să avem viaţa noastră arzînd după Dumnezeu şi luminînd
pe cei de aproape. Pentru aceia să nu Încetăm a-l ruga pe .D'uml
nezeu Întru umilinţa inimii ca să .ne izbăvim de toţî ce ne. prigo-
nesc pe noi ca nu cumva fiind noi supuşi adestora (Psalm ,7,` 6}
cînd vor Vreâ îngerii să ia sufletele noastre să ni le răpească pJj
ele negata, ca şi cum nu ar fi cine să izbăvească, nici cine să ne
mîntuiască. Ca nu cumva sufletul fiecăruia. diri^ noi fiind Îrichi€at
cu legăturile ce ies din lucrurile cele pămînteşti `Si dezlegarea`.d`.in'
acelea nesuferind şi fiind silit de Îngeri să lase ace.lea `şi de,.po.J
runca .lui Dumnezeu să-şi plîngă fără. de folos lipsa lor de..grijă
pentru vremea trecută, ci `totdeauna cîntînd prorocia lui David
(Psalm 118, 60; Mt. 25, 21) „Gătitu-m-am şi nu m|am, tŢilburat
a păzi poruncile Tale „să luăm În loc de plată pentru paza a€es-
toi.ă mărire de la 'Dummezeu, adică acea§ta: „Bine slugă bună şi
credi`ricioasă, peste puţine ai fost credincioasă peste multe te tvoi
pu.ne, intră Întru bucuria Domnului. tău" cu Carele împreună Ta-
tălui şi.Sfîntului Duh i se cuvime măi.ireă, cinstea şi stăpînia acum
şi puruffea şi În vecii veciEor. Amim !
DESPRE ADEVERIREA CELOR VĂZUTE DE APOSTOL
V.eTseteLe: 8, 9
„şi eu, Ioan, sînt cel care am văzut şi am auzit acestea. 'Ia[+
cînd am auzit şi am văzut, am căzut să mă Închin înaintea picio€`H
relor îngerului care mi-a arătat acestea. -9. Dar el mi-a zis: V()'Ăj
să nu faci aceasta! Căci sînt Împreună slujitor cu tine şi cu fi.â`L|,ii
Hi]fl
tăî, iproiorocii, şi cei care păstrează `cuvint®le cărţii a€esteia. Lui
Dummezeu Închină-te ! "
TîlcriTe.. o
Âceasta. es`te adeverirea sufletului Apostolului. Că pffe€um a
f ăcut În Evamghelie şi cele ce a văzut a mărtm.isit şi credimeioasă
este mărturia lui, aşa şi aici spunînd ceEe ce a văzut a`adevei.it,
eă Singur a auzit şi `Singur a Văzut Ceie Ce a Pffol.Ocit. Şi a arătat
şi fEÎc@ Iui Dumnezeu În faţa îngeruEui ce i-a arătat vedemia căci
îngerul nu i-a primit Închinarea, arătîndu-se că este Împreumă
slujitor, ci cu bună socoteală Închinăciumea aceia ceEui de ®bşte şi
tieos@bit i-a dat-o®
CUM I S-A PORUNCIT LUH .SĂ NU PECEŢLUHASCĂ, CI SĂ
PROPOVĂDUIASCĂ DESCOPERIREA
VeT§et: 10
cărţ,i,Acpăocii=e-ăgâs:sşăanpuropaepcee`ţ:uieşticuvinteleproorocieiacestei
"crikre:
Pînă aici a arătat spusele Îngerului, iar de aici trece spre faţa
lui Hristos ce stăpîneşte zicînd: „Să nu pecetluieşti cuvintele pro-
orcmîei acestei cărţi" pentru că \este vrednică citirea de către cei
credincioşi şi cu munca cea gătită păcătoşilor şi cu odihna cea fă-
g.ăduită sfinţilor Îndeamnă spre ,+iaţa de veci pe cei ce citesc.
VeTsetele: 11,12
„Cine este nedrept, să nedreptăţească Înainte. Cine este spur-
cat, să se spurce şi mai greu. Cine .este drept3 să facă dreptite mai
departe. Cins este sfînt să se sfinţească Şi mai mult. -12. Hată, vin
curimd şi plata Mea este cu Mine, ca isă dau fiecăruia, după cum
este fapta lui".
TîLcuibre..
Nu doar că Îndeamnă spre nedreptate şi spre faGere de strîm-
bătate şi spre stricăciune şi spurcăciune zăcînd acestea, să nu fie,
ci vr®a să arat6 voia cea slobodă şi să o păzească spre a mu ffi si-
1ită. Ca şi cum aE 'zice, fiecare ce-i place aceia să facă, nu sil©sc
voia cea slobodă, arătînd că după fiecare Eaptă urmează sEîrşit
cuvios, cînd voi vemi voi da plată după ,fapte.
Marginal: Dumnezeu nu sileşte pe nimeni să facă bine sau
rău, că omul are voie ;slobodă.
158
Wsrset: 13
„Eu sînt Alfa şi Omega, Cel dintîi şi Cel de pe urmă, Începutri]
şi. Sfîrşitul".
Marginal: Adică nici riai Înainte de Mine, rici după Mime, nu
este ,alt Dumnezeu.
Tî,lcwkTe :
„Alfa .şi Omega" arată că nimic nu are nici început nici sfirşit
În afară de Dumnezeu (Isaia 41, 4) nici împărăţia Lui şi puterea
nu va avea §fîrşit. Mai sus s-a zis că prin Alfa Şi Omega se Înţelege
sau Hristos ca cel dintîi după Dumnezeire, iar {prin Omega cel
deial doilea după omenire.
Verset: 1`4
„Fericiţi cei care spală veşmintele lor c'a să aibă stăpînire .peste
pomul vieţii şi prin porţi să intre În cetate!".
Marginal; Sau ceia ce-şi ispală hainele lor în sîngele Mielului,
precum se află în alt.e cărţi.
TLÎLlcuire:
Cu adevărat vrednici de fericire sînt cei ce fac poruncile lui
Dumn6zeu, că vor avea, biruinţă În veacul ce| fără de.'sfîrşit şi se
vdr odihni în pomul vieţ'ii llristos Dumnez6ul ndstru şi se vor
sătura şi \se vor.Îndestula şi se vor desfăta 'la vederea Lui şi rici o
putere demonică nu-i va mai sminti. Şi prin porţile ApostoEl®.r,
adevărat prin Învăţăturile lpr, adică prin poarta cea adevărată
(Ioan 10, 9) vor intra În cetatea cea de sus, nesărind pe aiurea ca
păstorii cei năimiţi, fiind .povăţuiţi ide portarul v,ieţii (Hristo,s).
Marginal: PrinJ Învăţăturile Apostomor poarta este Hristos,
prin El va fi intrarG în cei..
VeTse€: 15
„Afan.ă cîinii şi vrăjitorii şi desfrînaţii şi ucigaşii şi Închinătorii
la idoli şi toţi cei care lucrează şi iubesc minciuna!".
Tîlcwire :
Aici „cîini" se numesc nu numai cei fără de ruşîne şi necre-
dincîoşi şi făcători de rel®, pe care Apostolul (Pilde 28,12; 11 Pe-
tru 2, 22) i-a pHns, ci şi pe cei ce s-au întors după botez la a lor
borîciume. Pentru ac©ia curvarii şi migătorii vor fi Înstr©inatĂ d{ţ
lerusalimul €el de sus.
T,m'
B.ISERICA ŞI DUHUL CE ESTE ÎN EA, CHIAMĂ SLĂVITĂ
ARĂTAREA LUI HRISTOS ŞI DESPRE BLESTEMUL
LA CARE SE VbR SUPUNE CEI CE VOR STRICA
CARTEA ACEASTA
VeTset: 16
„Eu, Iisus, am trimis pe Îngei.ul Meu ca să mărturisească vouă
acestea, În faţ,a Bisericiloi.. Eu sînt rădăcipa şi sămînţa lui Davi.d.
Şteaua §trălucitoare cea de dimineaţă".
TîlcuiTe :
Aici arată vi.ednicia Stăpînului ce I-a trimis pe. Îngerul Său.
Marginal: Puterea lui Hristos peste îngeri se `arată cînd îi tri-
mite pe Îngeri.
Rădăcina lui David este Hristos după Durinezeire, iăr .„să-
mînţa lui" după trup, din care a răsărit.
Hristos este steaua luminoasă 'şi de d.imineaţă,. ca Cel ce de
dimineaţă a tiei.a zi ne-a răsărit nouă şi încă după noapt.ea .vieţii
de acum, În dimineaţa Învierii celei de obşte li se. va arăta Sfin-
ţilor şi le va aduce lor ziua cea fără de sfîrşit.
Ve.rset: 17
„Şi Duhul şi mireasa zic: Vino. Şi cel care `aude să Ţică:` „Vi-
nb. şi cel însetat .să v.ină şi cel care voieşte, să ia în dar apa Ţi`eţii".
Tîlctiire :
Mireasa, adică` Biserica şi Duhul (Mc. 14, 3; Rom. 8, 15) ce
loctţieşte intrarea strigă întru inîmile noastre (Galat. 4, 6) `Avva
Părinte, şi venirea a Unuia Născut, Fiului lui Dumnezeu să se
roag6,lui Dumnezeu şi Tatălu.i zicînd: „Vie Împărăţia Ta";
;,Şi cel însetat să vină" pentru că trebuie să aibă înseta±e cel
ce vrea să bea apa veţii spre dobîndirea ei i:ea adevărat'ă şi tare,
şi mai mult că şi În dar se dă nu celor ce socotesc a fi nevrednici
pentru mărire şi singură cunoştinţa cea bună şi di.eaptă, ci celor
ce aduc osteneală trupească în loc de aur şi de argint.
VeTsetete: 18,19
„şi eu mărturisesc oricui ascultă cuvintele proorociei acestei
căi.ţi. De va mai adăuga cineva ceva la ele, Dumnezeu va ti.imits
asupra lui pedep.sele ce sînt scrise în cai.tea aceasta; - 19. .Iar de
va scoate cineva dim cuvimtele cărţii acestei pro.orocii, Dummezeu
va gc®atie partea lui din pomul vieţii şi din cetatea sfîntă şi de la
cele scrise în cai.tsa aceasta".
'160
Tîlcwhre :
Groaznic blestem este asupra celor ce strică Scriptura cefl
dumnezeiască, de vreme ce şi ivoia lor şi năravul cel rău este În-
drăzneţ,` care-i înstrăinează pe cei Îndrăzneţi ce fac de capul loL'
şi precum le place lor cu bunătăţile veacului viitor.
Marginal: Cel ce strică Scriptura dumnezeiască, groaznic bles-
tem îşi pune asupra sa.
Pentru a nu pătimi blestemul de aceia ni le spune nouă aces-
te@ celor ce auzim, ca nici să nu adăugăm, nici să nu scădem ceva,
ci precum este ea Scriptura cea dumnezeiască, aşa să o socotim
că este mai vrednică de crezut şi mai cinstită decît Învăţăturile
aticeşti (greceşti). Pentru că în cele mu.1te se află cele ce nu sînt
după pravilă şi după adevărril legii, ci se lasă În credinţa scorni-
toriEor de noutăţi a scriitorilor acelora.L`, Cîtă deosebire este Între
cele ce sînt la noi şi cele ce sînt la slăviţii aceia, nu ne putem
dumiri, nici mintea nu poate să Te cuprindă, .că mi se pare că mai
mult este decît deosebirea între întuneric şi lumină.
Marginal: Multă deos`ebire este între scriitorii cei de afară şi
Între teolog'ii Bisericii.
Verse±ele: 20, 21
„Cel care mărturiseşte acestea zice: Da, vin curînd. -Amin!
Vino Doamne lisuse! -21., Harul Domnului lisus Hristos, cu voi
cu toţi. Amin!".
Tîlcwire :
„cei care mă`rturiseşteQacestea", zic eu (ioan) ia tine viaţa voÎ
veni şi Tu Însuţi vino, Doamne!
Marginal: Eu, zice sfîntul după faţă.
Sau şi În a]t chip, după faţa lui Hristos s-a zis această, cela ce
mărturiseşte de aceasta, adică cu cel ce Împreună mărturisesc,
voi veni curînd.
Marginal: Sau după faţa Sa zice lisus Hristos cel ce mărturi-
seşteg Eu adică Hristos, Cel rce mărturisesc, voi veni, căci le este
dorită sfinţilor venirea lui Hristos.
Iar după faţa Apqstolului urmează aceasta, adică: , „Vino,
Doamne lisuse" că dorită le este sfinţilor venirea lui Hristos, ciu`
va da plată multă din belşug de prisosit.
De unde şi această carte sffntă şi de Dumnezeu insuflatzui, λH
seamnă pe cititori spFe sfîrşitul şi odihna cea fericită. Amin.
1] - Tizct4drea Apocazipse4
ţ!„
 COMENT`AR EXTRAS
LA CARŢE'A APOCALIPSEI
A SFÎNŢULU AMBROZIE
EPISCOPUL MILANULUI
[TALl'A - (340-397)

Traducere din limba latină,

Colecţia Migne, Seria Latină,
de la pag. 846 la 1058.
de diacon Gheorghe Băbuţ,
nemonah, păcătosul.

#,,

VIAŢA SFÎNTULUI AMBROZIE
EPISCOPUL MELANULUI
Bunătatea, blîndeţea,,iubirea, vor face totdeauna pe un sfînt
episcop să intre În vederile aproapelui, cînd este vorba de luci.urî
indiferente; dar dacă este vorba de a se opune răului, va asculta
numai de glasul .datoriei Înarmîndu-se cu mare curaj. Sfîntul
Ambrozîe a fost un model de tărie ,şi nici un păstor al Bisericii
n-a dus-o aşa departe ca e'l de la apostoli. Tatăl său anume Am-
brozie, era prefect pretoriului Galiei şi jurisdicţia sa cuprindea
mai toată partea apuseană a Europei. El născu trei copii: Marce-
lina, Satir şi Ambrozie, care s-a născut pe 'la anul 340.
Paulin spune, că ceia ce s-a zis ide Platon, se poate zice de
Ambrozie, cînd era copil. Încă din pruncie pierdu pe tatăl său şi
mama sa se duse la Roma, unde se Îngrijea serios de educaţia
copiilor. Ambrozie a făcut progrese însemnate şi fu îndemnat la
evlavie de exemplul mamei, surorii sale şi altor fecioare creştine,
cu care vieţuia În aceiaşi casă.
Cunoscînd binişoi limba greacă se deprindea la poezie şi la
oratorie. Însoţ.it de fratele său Satir, trecu de la Roma la Milan,
care era §caunul pretoriului. Scrierile sale ce ne-au rămas, arată
€u cît foc se apleca la artele frumoase. Terminîndu-şi studiile Îşi
făcu reputaţie însemnată. Persoanele cele` mai Însemnate ale im-
periului căutau prietenia lui. Din numărul lor fu Ariciu Prob şÂ
Simaca, Ambrozie pledă cîteva cauze la curte cu atîta succes, Că
fu numit asesor prefectorial. După aceia Guvernator al Ligui.ieî
şi Emiliei.. Desriărţindu-se dd el Prefectul Prob, Îi zise: „Du-te şi
lucrează mai mult ca un episcop, decît ca judecător". Credincios
sfatului acestuia, care se potrivea şi cu caracterul său, se distinse
prin probitate, i7eghere şi bunătate.
Axentie, ai.ian furios, care uzurpase scaunul Milanului după
exilul Sf. Dionisie, muri În anul 374. În timp de 20 de ani perse-
cută pe creştini cu violenţă şi i.ăutate.
Cînd fu vorba de a alege pe un nou episcop, oraşul se Împărţă
în două: unii cereau un arian, alţii un ortodox. Frămîntarea spiri-
telor făcea de temut o tulburare. Ambrozie ca s-o previe se dtise
la Biserica unde se ţinea adunarea: făcu o cuvîntare plină de În-
ţelepciune şi de moderaţie, În care Îi sfătuia pe cei ce compuneau
adunarea, să treacă la alegere într-un spirit paşnic şi fără zgom®t®
Pe cînd vorbea astfel, un copil strigă: „Ambrozie episcop". Zgo~
164
motul Îndată Încetă, ortodocşii şi arienii se mirară şi pi.ocliuii!ti+!i
În unanimitate pe Guvernator Episcop al Milanului.
Alegerea aceasta, la care nu se aştepta nimeni, surprinst` ])tţ
Ambrozie. Întrebuinţă toate mijloacele posibile, ca să scap®; Q`liw
poporu`l şi preoţii rămaseră În alegerea lor. Ambrozie ieşi din oh'i\ş
pe timpul nopţii, cu scop de a se duce la Pavia, dar rătăcin'i:1
toată noaptea, a doua zi dimineaţa se afla la porţile Milanului.
Aflîndu-se de aceasta i se dădu o pază şi i s-a spus Împăratului
de tot ce s-a petrecut, pentru că consimţămîntul lui era necesar
spre a ridica la episcopat un slujitor ataşat sei.viciului său.
Ambrozie scrise din partea sa lui Valentinian ca să-l roage,
să nu consimtă la alegerea sa. Împăratul răspunse poporului şi
clerului că vede cu plăcere, tcă s-ă crezut vrednic de episcopat
acel ales de el să-l administreze şi să-1 judece. În acelaşi timp
porunci vicarului său Guvernatorului ltaliei, să vegheze ca ale-
gerea să fie Îndeplinită. Ambrozie fugi şi se ascunse În casa lui
Leontie unul din senatorii ce purta titlul Clarisimi; dar vicarul
pu`bli€îri'df`` un ordin sever contra celor ce ascundeau pe sfînt, sau
care . cunoscînd locul retragerii sale, nu l-ar descoperi. Leontie
declară unde se afla. Ambrozie se văzu deci Îm imposibilitatea de
a se Împcotrivi mai mult; dar arătă, că este oprit de canoane' a,
primi în cler pe un catehumen. I se răspunse, că Biserica po°ate
În cazuri extraordinare să dispenseze de observarea Canoanelor.
Astfel după ce primi botezul şi pe rînd to@te treptele ierarhice,
a fost hirotonit episcop la 7 Decembrie 374. Era În vîrstă de
34 de ani.
Cînd a fost aşezat În scaunul episcopal nu s.e privi ca un om
din lumea aceasta; şi spre a rupe toate legăturile care-l ţineau,
Împărţi ceia ce avea aur şi argint Bisericii şi săracilor; asemenea,
făcu şi cu moşiile, oprindu-şi ceva pentru Întreţinerea surorii
sale Marcellina. Rugă pe fratele său Satir să poarte grijă de ea,
pent" ca să se poată ruga În linişte şi să se ocupe cu grijile
epîscopale. Se lepădă de lume aşa de mult, că nu mai era ispitit
de bogăţ,ii şi de onoruri.
Cîtva timp după hirotonia sa se plînse lui Valemtimian comtra
umor judecători şi magistraţi, dar epistola sa era în teffmeni cam
aspri. Împăratul răspunse: „De mult cunosc libertatea 6u care te
exprimi. Dar am consimţf.t la hirotonia ta. Urmează a da păcat®-
lor noastre doctoria presci®isă de legea lui Dumnez®u". Ambr®zie
primi o epistolă din partea Sf. Vasile prin care felicita biserica
pentru alegerea sa `şi-l Îmdemna a se lupta contra arienilor.
Sf. Ambrozie îmcepu a citi Sfînta ScEip.tură cu autorii biseri-
ceşti, mai ales Origem şi Sf. Vasile sub conducerea lui Simpliciari,
care-i şi umă îm scaun.
165
 Cu toată silinţa ce-şi dădea la studiu, încă de la Începutul 'epis-
copnttilui său, se arăta zelos Întru Învăţarea poporului. Curăţî
oimi.hia sa de aluatul arienilor, aşa că În 385, nimeni nu măi era
Înfectat de erezia aceasta la Mîlan, afară de un mic număr de goţi,
şi cîteva persoane alipite de familia imperială. Învăţăturile sale
erau bine primite din cauza sfinţeniei, a zelului pastoral şi aju-
mării sale (nemîncare). Punea masa numai Sîmbăta şi Dumineca,
mare \parte din zi şi noapte se ruga, şi pe fiecare zi aducea jertfa
cea fără de Sînge (Sf. Liturghie), pentru poporul său. Nevoile
turmei Îl preocupau mai mult decît toate. Petrecerile erau necu-
noscute de el şi nu-Şi permitea altă recreaţie, decît aceia ce pro-
venea din deosebirea ocupaţii|or sale. Uşura pe' săra€i şi mîngîia
pe cei bolnavi, asculta pe toţi cu bunătate şi dFagoste, aşa că tot
poporul se mîmuna de el şi-l iubea. Se făcu o lege a nu se amesteca
În afacerile temporale şi a nu mijloci la curte pentru nimi`c. Dar
plin de compătimire cum e`ra, se Îndura de cei condammaţi.
Plîngea cu cei întristaţi şi se bucur,a cu cei veseli. Cuvîntările sale
erau aşă de plăcute, că veneau din toate părţile săll asculte. Abia
trecuse doi ani de la hirotonie şi sora sa Marcellina Îl rugă să
pună pe hîrtie ceea ce spusese În Biserică. Astfel compuşe el:.cele
3 cărţi Despre fecioare (37.7). Lucrarea este admirabilă pentru ele-'
ganţa ei şi plină de ungere. În c6le două cărţi arată Înălţiriea..fe<-
ciori.ei şi foloasele ei duhovniceşti.
Autorul insistă as`upra virtuţilor. Sfintei Fecioare Mai;;'.' pe
care o proriuht3. ca model celor ce au Îmbrăţişat` starea aceas€a.
::tu.drăapf:cş:Îanrteî.â:gFee:pşinTee:ăaL:nb::rtvei:,as:r:iuapvr:kb::::-ăd::zpi::
şi să zăbovească la rugăciune şi meditare, Citind Psalmi,:s`eara
Şi dim'in®aţă, ancepînd cu Simbolul, care era prescurtarea Şi sigi-
Hul credimţei noastre. Voeşte ca.fecioarele să trăiască în stăre de
tristeţă, i'are lucrează mîntuirea. Sfîntul ne spune că la Bolognia
eTau doriăzeci de fecioai.e, care se ţineau de lucrul mîinilor şi le
mai răm&mea şÎ pemtru săracă. Sora sa Marcellina deşi călugărită
trăia în Eamilie la Roma, cum făceau şi altele la Roma pe vremea
aceia. În Biserică aveau un loc` deosebit`, iar pe zidurile Bisdriciî
effau scrise părţi din Scriptură pentru Învăţătura loi..
Sfântul Ambrozie scrise un Tratat pentru văduve, sfătuindu-le
să păzească curăţia.
Cartea lui Ambrozie despre lnstituţia unei Fecioare, Îl com-
bate pe Bomos, care reîmn®ia greşala lui Elvidius, care zicea că,
Maîca Domnuiui n-a Eost puru.i.ea Feci®ară. Autorul arată dato-
riile unei fiecioare, zicînd că singurătatea, tăcerea, umilinţa şi ru-
gă®.iumea sîmt scăparea lor. Descrie ceremoniile Întrebuinţate. Fe-
cioara venea la treptele Altarului şi f ăcea profesiunea sa Înaînteft
166
poporului; episcopul după ÎnvăţăturiEe cuvenite, âi dădea vălul
care o distingea de alte fecioare, dar m let tăia păEul ca la pi'ooţi
şi călugări. În fine, roagă .pe mirele eeresc să ia paEte la nunt{`
spirituală şi să primească mireasa care se jertfeşte lui din toat.,Ui
inima.
Empăratul Valentinian I, care locuia şi la Milan muTi în Pamo-
nia la 17 Noiembrie 375 În vîrstă de 55 de ani. El şi-a asocia6 la
imperiu pe Graţian, fiul mai mare, care-l avea de la prima soţie
Severa. Valentinian firatele lui Graţian se găsea cu mama sa Hus-
tina În marginea Panoniei. Armata tatălui său Îl proclamă împă-
rat deşi avea numai patru ari. Graţian confirmă această demmi-
tate şi promise a-i ţinea loc de părinte cedîndu-i ltaffia, Aflri®a,
Iliria, dar îşi rezervă administraţ,ia generală, pînă ce ,Valentimian
va fi În stare să administreze singur.
Fritigern, regel6 Goţilor năvălind În pămîntul romarilor9 În
Tracia şi Panonia, Graţian voi să treacă În Orient cu o arma€ă,
g:%apăaz.îutdaepşursaeîeen%,rîue::]hoîru,]:ă:2rgârpsreot:3Îă:Î:g@aşe:îgăst.*g
vederea aceasta l-a rugat pe Sf. Ambrozie, pentru care avea o
deosebită stimă, să-i dea scris oarecaFe Învăţături contra arieni-
lor. Sfîntul compuse În 377, Tratatul său de credinţă lui Graţian
despre Treime. Se Împarte În J5 cărţi, din care cele trei de la uffmă
fură Şcrise în anul 379. Este o minunată combatere a arianismuflui.
Autorul stabileşte dogma cu destu|ă putere şi .soliditate şi dă răs-
punsurile cele mai satisfăcătoare obiecţimil.or. Stilul cărţil®H des-
pre ,Sfîntul Duh este mai puţin, concîs şi. maî simplu. Sfîntul mai
scrie o carte Despre Întrupare, spre a răspunde la unele obie€ţiuni
ale arienilor.
.Valens muri în lupta contra Goţilor şi se consideră ca ® pe-
deafpsă pentru persecuţia ridicată contra ortodocşiloff şi mai ales
pent.ru măcelul său Îăcut În Antiohia;
Prin moartea lui Valens, Graţian se făcu s6ăpîn pe;t® impe~
riul .din Orient. Fiindcă barbarii îl atacau din toate părţi.Eo, el le
opuse pe viteazul Teodosie, care Împreună cu tatăl său câşSigzui vic-
torii, Însemnate În Britaria şi În Affrica. Graţian dădu puFpura
lui Teodosie şi Sirmun la 16 Ianuarie 379, drept recunoştînţâŢ` c`ă
au Învins Pe Goţi şiLi decial.ă Coieg ai Său în guvernaffea impeţ'itdH
lui de Orient, dîndu-i în special Tracia şi mria orientală cu capi-
tala Hesalonic.
Goţii făcură mai multe incursiuni prin H'racia şi miria p{"Ţi 1#
Alpi., ,Ambrozie răscumpără mulţ,i ci.eştini de la Goţi şi mai altw
arieni, care la urmă se lepădară de erezia lor. În 379 muri fmttilo
Său Satir, lăsînd toată averea sa fratelui şi surorii sale, cu "\..?tu`H
mintea de a dispune de ea oricum vor voi. Ambff®z&® şÂ Mâ`rcomim
1,«7

ltţ Îmi}ărţii.ă la săraci. .Sfîntul ţinu o predică 'Ia mormîntul` lri'Satir
'+'"''i'npăa:uzi]38a|taÂinb:::şevşirnbueau:esipnroedîi:îe#şiancontraereziei
lui Apolinarie. Mai luă parte la un sinod la Aquilea, unde se con-
damnară arienii Paladie şi Secundin. În anul următor luă parte
la un sinod ţinut la Roma unde a vindecat pe o paralitică.
Murind Graţian la 25 august 383, Maxim luă purpura şi voia
să. vie contra lui Valentinian 11. Iustina mama sa trimise pe Am-
bi.ozie, care opri pe uzurpator În mersul său şi Încheie un tratat
favorabil. Peti.ecînd iarna anului 384 la Treve, avu curajul de a
nu comu`nica cu uzurpatoru'l Maxim Îndemnîndu-1 1a pocăinţă.
Păgînii din Roma Încer€ară iarăşi a restabili superstiţiile lor.
Ei aveau În frunte pe Înţeleptul Simaca, care se bucura de mare
cinste. În toamna anului 384, cerură de la Valentinian să resta-
biEeasd:ă altarul Victoriei şi să dea veniturile vechi preoţilor şi
vestalelor.
Sfîntul Ambrozie scrise două apologii către Valentinian. Nu
mumai .că apăi.a, religia creştină, dar se părea superior lui Sîmaca,
®are se 6onsidera primul orator ăl timpului său. Aceste două apo-
logii ffind citit'e Îri c`onsiliul Împăratului, răspunse păgînilor, că
nu .le poate Îriplini cererea.
•ÎmpărătLeasă lustina se. ,dădu pe faţă În favoarea arienilor, şi
cem lui Ambrozie .ca să le dea Biserica Porciană, ce era afară din
c€tate. Sfîntul răsprinse: „De mi s-ar cere averea mea, riu m-aş
Împotrivi, cu toate că este menită săracilor: dar nimeni .n-ard
drept asupra casei Domnului. Voiţi moşia mea, luaţi-o; de cereţi
corpul meu, sînt gata să vi-1 dau; de aveţi gîndul să mă omorîţi
nu mă Împotrivesc; nu mă voi pune sub scutul poporului, nid nu
voi alerga la picioarele altarelor, ci-mi .voi jertfi viaţa pentru dîn-
sele". Toată ziua o petrecu în Biserică şi a doua zi de dimineaţă
ducîndu-se o găsi. înconjurată de soldaţi. El ţinu o cuvîntare a§a
de pătrunzătoare despre răbdare, luînd ocazîe de la cartea lui lov
ce se citea atunci, încît soldaţii se rugară Împreună cu preoţii.
Aîiîndulse de la .curte aceasta, s-a trimis un ofiţer care avea să-i
spună `că lucrează contra Împăratu.1ui, ;ca un tiran. Ambrozie răs-
punse: „Maxim, care se plîngea că l-am oprit pe cale, cînd venea
în Etalia nu zice că sînt tiran faţă .de Vaqentinian. Episcopii nu sînt
tirami ci suferă din partea tiranilor". Iustina nu vedea cu ochi brini
aHpiE-ea popoi.uEui de Ambrozie şi Puse pe fiul său să fa'că o lege,
cafl.e să autoH`izez© adunările religioase ale arienilor. Legea aceasta
a fost publicată la 23 Hanuarie 386 şi scrisă de Mercurin, care În
icpblitatea sa .de episcop ariam luă mumeEe d6 Auxenţiu IH. Fiimdcă
era oprit sub pedeapsă de moarte de a tuEbura adumările .eretici-
Ior, tff©buia să se împiedice de a avea o biserică. Iustina reînnoi
168
cei.erea` pentru a li se da Biserica porciană. Sfînt`ul ră,Hi)ti"ţ`: MNii.ş
bot n-a voit să dea moştenirea` părimţilor săi şi eu sa'i (k`!±L i"),i"ilt`
nirea lui Hisus Hristos? Ferească Dumn6zeu să!1as eu mo,t,3t{mirm
părinţilor mei, a lui Di®nisie, căre a murit Îm exil pentru apăi.€u'€`T:`
credinţei, a Sf. Eustoghiu Mărturisitorul, a SE. Maricela şi a tutu~
ror sfinţilor episcopi înaimtaşii mei". Dalmatie tribun 'şi notar, veni
dim partea Împăratului invitîndu-l să-şi. aleagă arbitrii care să cei.-
ceteze cauza În prezenţa Împăratului, .adăugînd că de nti va ±ace
aceasta, să se retragă şi să lase locul lui Auxenţiu. AmbFozie adu-
nîmd c.lerul şi cîţiva episcopi ce se .g.ăseau la `Milan în care zicea
Întl.e aiteie şi aceasta:
„Cine nu ştie că episcopii sînt jud.ecătorii împăi.aţilor, ,cînd ©
vorba de credinţă? Cum dar să judece Gîmpăratul;pe episocpi?
Voiţi să aleg judecători laici, care să 'fie exilaţi, sau condamnaţî
la moarte, pentru că au apărat credinţa adevărată? Trebuie oai`e
să~i expun la necazuri, €au chinui.i? Persoana lui Ambrozie nu
este atît de Împortantă pentru ca preoţia să se necinstească din
cauza lui. Viaţa unui om nu trebuie să se compare cu demnitatea
tuturor episcopilor. Dacă este vorba de o conferinţă pentru ci.e~
dinţă, episcopii trebuie s-o ţie. Aşa s-au petrecut lucrurile sub
Constantin, care-i lăsa pe episcopi de judecători ai Învăţăturii".
Cînd ila trimis răspuns Împăratului, Ambrozie se afla În Bi-
serică, apărat de popor. În curînd veniră soldaţii, care nu mai lă-
sau pe nim.emi să iasă. Sfîntul ţinu mai multe cuvîntărî, Înti.e ,cai+e
şi aceia: Că nu trebuie să se dea Bisericile. '„Credeţi voi că aş pu-
tea să vă părăsesc, ca să-mi scap viaţa? Din răspunsul meu aţi
văzut, că mu voi lăsa biserica, pentru că mă tem mai mult de
Domnul lumii, decît de împăratul. De mă vor scoate cu sila din
Biserică, vor lua corpul, dar sufletul nu se vă despărţi de ea. Dacă
Împăratul lucrează contra mea ca pripcipe, voi` şti să sufăr ca
episcop. De ce dar vă tulburaţi? Nu vă părăsesc de bunăvoie, dar
nu pot să mă împotrivese violenţei, po.t să pEîng, n-.am altă armă
contra soldaţiEor şi sabiei, episcopii n-au altă rezistenţă. Dar dacă
este vorba să fug şi să-mi părăsesc Biserica, nu mă voi face vino-
vat de asememea laşitate, cu tot respectul ce-l am căti.e Împăi.a-
tul. Pot să mă schingiuiască mu mă tem de relele ce mă amenin-
ţă . . . Umde să mă duc? Peste tot voi afla plîngeri şi lacrimi, pen*
tru că s-a dat poruncă a alunga pe episcopii ortodocşi, să.omoai.®
pe acei ce se vor împotrivi. Să ceară tribut şi nu ne Împptrivim:
averile bisefficii pot să conti.ibuie la sarcimile statului. Voieşte ave~
rile moastre, să le ia; mimeni nu se va Împotrivi. Eu nu le dau,
dar nici nu le ffefuz, €ontribuţii.le poporului sînt suficiemte penti`u
ajutorul săi.acilor. Ni se impută că dăm bani la săraci. Da, aşn
este. Ei mă apără cu rugăciumile lor. Orbii, ş€]riopii, bătrînii sîmt
"Î'
mî\i puLornici dccît vitejii luptători. N®i dăm Cezarului, ceia ce
ti!ilt} €il Cezaruluî, biserica este a lui Dumnezeu. Împăratul estc
în bisoHică, dai. nu mai presus de biserică."
Ariemii Îi imputau că Învaţă greşeli prin imne. Pe timpul acesn
tei pcL.secuţii sfîntul Îndemna poporul să cînte imne .şi antifoane
c®mpuse fle el. Cît despre EDsalmi, ei s-au cîntat totdeauna În Bi-
soricăo Se paffe că Ambr®zie a fost cel dint^ri, car® după exemplul
răsăritenilor, pus® să cînte două coruri altemative.
Em mijlocul acestor tulburări avu o mare mîngîiere sufletească.
Făcuse două Biserici şi n-avea sfinte Moaşte. Săpînd lîngă bise-
i.ică, găsi moaştele sfinţilor Mucenici Ghervasie şi Protasie. Cu
®cazia aceasta s-au ffăcut mai multe minuni, ceea ce puse capăt
peffsecuţiei În anul 386.
Ma:Erim fiind r6cunoscut ca coleg de Valentinian şi` He.ddosie,
s€rise c©hui dimtîi să ,nu mai persecute 'bi§eriea. Poate .că idin cauza
aceasta, Maxim voia să ocupe ltalia. Împăratul văzînduJ.se În pe-
rîcol, trimise pe Ambrozie să-l îmblînzească. Acesta uitînd perse-
cuţiile se duse, dar m izbuti. Atunci Valentimian trimise pe .Dom-
nin, care fu primit bine şi asigurat că va trimite un corp de oş-
tiffe, caff® să 'ap?re pe,Împăratu'1. Dar armata aceasta ocupă strîim-
t®rile pînă ce veni Maxim şi apoi pomi contra 'lui Valentinian, care
se afila qa Tesalonic. Âcesta alergă 'la ajutorul lui Teodosie, care şi
veni şi se oferi ali scăpa domnia dacă se va lăsa de ariarism. Valen-
timâ@n căindu-se pent" greşeala lui, Teodosie spre a-l încredinţa şi
mai mult de bunăvoinţa lui, 'luă În căsătorie pe Gala, sora împăra-
tuEui şi declară război lui Maxim în primăvara amului 388. Atacîn-
du~l cu multă .prudenţă, îl Învinse pe ,ma`lurile Savei, cFm şi pe
Marcenn fratele tiranului, la rîul Drava. După ce a trimis În Galia
pe Affbogaste, general al barbarilor, care servea În armata sa
uzurp.atorul fiind prins, a fost decapitat în 28 iulie 388, după ce
a domnit cimci ami.
Creştinii din CaHnic În Mesopotamia, insultînd pe iudei Într-o
pro€esiume, le dăramară templul. Împăratul ordonă să se pedep-
sească aspru episcopul şi creştinii, zidind cu cheltuiala 'lor altă si-
magogă. Judecata aceasta pătrunse de dui.ere pe episcopii orien-
tam; ®i scriseră Sf. Ambrozie să intervie. AmbHozie sci.ise împă-
ratului, dar făFă succes. Hn biserică ţinu o cuvîntare, În care ame-
nimţa că nu se va duce la AltaT pînă nu` va obţine iertarea cerută.
T®odosiQ se Înduplecă În fine ş'i-i iertă.
Vemind o deputaţiepdin Roma, Teodosie intră În triumf alătuTi
d© Valentinian. Era aşa de iubit de popor, 'Îricît adesea ieşea sin-
gam Cu toate Îmcercările păgînilor În frunte cu. Simaca, de a se re-
stabîli altarul victoriei şi ceremoniile păgîne, Teodosie rămase ne-
Înduplecat. El se Întoarse la Milan şi Încredinţîrid imperiui apu-
170
sean lui Valentinian Îi dădu sEatuFi cu adevărat părinteştî, pe cai.€
le păzi. În toată viaţa, cinstind şi pe Ambrozie ca pre un tată.
Em Tesalonic făcîndu-se o tulburare, din €auza unri vizitiu de
ciic, ucise poporul, un număr mare de ofiţeri şi pe Buterie coman"
dantul trupelor dîn lliric. Împăratul auzind aceasta se ump!u de
mînie; dar după mijlocirea lui Ambrozie era gata să-i Îerte, cînd
vestitul Rufin Împreună cu al# curteni, arătă Împăratului pericolul
În ca.re se afla, dacă n-ar pedepsi aspru asemenea apucătură. Sc
trimise poruncă comamdantului Eliricului de a ucide 7 mii de oa-
meni În Tesalonic. Ordinul se execută cu cea mai mare barbarie,
soldaţii găsind pe oameni În €irc, uciseră tot ce le Âeşea Înainte.
En timp de 3 ore pieriră 7 mii de oameni.
Scena aceasta pătrunse de durere pre Ambrozie şi alţi episcopî.
Împ'ăratul nLi era atunci În Milan. Ambrozie plecă şi el după ce-i
scrie o scrisoare În care declara că, nu rva putea primi darul său,
nici `să facă Sfînta Liturghie În prezenţa luî, pînă ce nu se va sa-
tisface 'dreptatea divină. Adăugă că respectă pe Împăratul, dar tre-
bui? `mai întîi să iubească pe Dumnezeu.
Vrînd Împăratul să intre În Biserică, Ambrozie ieşind înainte,
îi zise: ;,Doamne, se pare că nu simţi Încă enormitatea măcelului
săvîrşit din porunca ta. Strălucirea purpurei nu trebuie să te îm-
piedice a ct;moaşte slăbiciunea corpului acestuia acoperit aşa de
măreţ. Eşti zidit din aceiaşi humă ca Şi supuşii tăi; numai unul
%sătî,Dco|n::|;|ş:ăE;:itoe:u:ă|.:gisiinccŢuâeru?cshăiuv,eînpdrrizi;#vteîmo:|::
rugîndu~te, să ridici `aceste ,mîini mînjite de sîngele vărsat pe ne-
dreptul? Retrage-te şi să nu mai Îngreuiezi crima de care eşti vi-
novat. Primeşte cu supunere `jugul ce-ţi impune Domnul; este
aspru, dar bun pentru că dă vindecare sufletului". ÎmpăFatul răs-
punse, că şi David a greşit. Episcopul răspumse, că deoarece +a imi~.
tat păcătuind, săll imite şi În pocăinţă. Teodosie se supuse şi
pririi, bocăînţa canonică ee Î se impuse. Se retrase În palatul său
şi ati trecut S luni fără să meargă la Biserică. Apropiindu-se săr-
bătbarea Naşterii, Împăratul 6ra foarie mîhnit; atunci .Rufin Îl
mîn9îie zicînd, că m-a făcut altceva decît a pedepsit pe` vinovaţi.
Împă±ătil văi.sînd lacrimi zise: „Rufine, de ce cauţi să mă amă-
geşti? C.ît de puţin cunoşti tu pedeapsa pe care o simţesc eu! PIîng
starea mea ti'istă. Biserica este des6hisă cerşetoi.ilor şi sclaviloi':
dar porţile eri şi prin urmare ale cerului, Îmi sînt Închise; căci
D®mnul a zis: „Orice veţi lega pe pămînt, va fi legat şi În ceruri !"
Să mă duc la episcop să vă deznege, zise Rufim. Nu vei izbuti, i'ţ»i#-
punse Împăratul. Cunogc dreptatea sentinţei date În contra meii:
ştiu. că Ambrozi® este meîmblîmzitg cîmd est@ vorba ]ole datoHia fi:i,
Şi €ă nu va face mimic ®omtHa legii Eui Dummezeu, dim ff©sp®@ti iîon"
#,FJ:)l.
Lj'u ma.iestatea imperială. Aflase că el preferă să-şi. Împlinească
ljîi")ul `de pocăinţă decît 'să zică cum că s-a grăbit. Rufin stăruind
i s~a permis a se .adresa la episcop. Îndată ce Ambrozie zări pe.Ru-
fin, Îi zise. „Cum de îndrăzneşti să crezi una ca asta? Tu ai Îndem-
nat la măcel şi tu ceri iertare? Eşti dezbrăcat de ruşine şi nu-ţi
aminteşti de crima cea mare ce S-a adus chipului lui Dumnezeu!"
Rufin îi ffăspunse că împăratul va veni Îndată. „Dacă este aşa, răs-
punse Ambrozie, declar că nu-1 voi lăsa să intre în tinda Bis`ericii.
Dacă va veni cu putere şi va luci.a ca un tiran, sînt gata să sufăr
moarte. Singur mă voi pleca sabiei călăului". Rufin văzîndu-l ne-
îmblînzit, trimise la Împăratul să-i spuie să nu iasă din palat, dar
fiind pe cale, Teodosie zise: „Mă voi duce şi voi primi înfruntarea
ce o merit". Episcopul fiind În sala de audienţă, Îl chemă şi-l rugă
să nu-i refuze dezlegarea. „Ce'! Zise Ambrozie, vii aici în dispre-
ţul 1egilor sfinte a lui Dumnezeu?"
Respect, zise împăratul, nu voi călca regulele intrînd îm vesti-
buE, dar te rog să rupi legătuffile acestea şi să nu-mi Închizi poarta
pe care Dumnezeu a deschis-o tuturor credincioşilor. - Ce podă-
imţă ai făcut după ce te-ai văzut vinovat de o asemenea crimă?
- Tu trebuie să-mi spui te să fac şi !,să pui doctoria cuvenîtă boa-
flei sufletului meu, iar eu trebuie să mă supun şi să Împlinesc .ceea
ce-mi vei porunci. Ambrozie Îi porunci să se 'pumă În biserică
printre penit.enţi.
Sozomen ne spune, că Împăratul făcu o mărturisire publică
şi fiind plecat la pămînt zise cu profetul David: „Lipitus-a sufle-
tul meu de pămînt, viază-mă după cuvîntul Tău". (Ps. 118, 25).
Îmainte de a-i da dezlegare, Ambrozie îi impuse să facă o lege,
care Să suspende pe timp de 30 d`e zile executarea judecăţ,ilo.r pri-
vitoare la viaţa şi averea cetăţenilor. Teodosie semnă legea şi pro-
mise a o respecta. Teodoret mai istoriseşte un fapt Întîmplat În bi-
serica din Milan.. Teodosie aducînd darul la Altar, rămase acolo.
Ambrozie îl întrebă dacă mai voieşte ceva. Teodosie răspunse că
doreşte să asiste la.Sf. Liturghie şi să se Împărtăşească. Arhidia-
cohul îi Zise dim partea episcopului: „Doamne, numai preoţii au
dreptul să fie în altar; trebuie să ieşi şi să fii în rîndul credincio-
Şilor. Purpura face principi, nu preoţi". Împăratul răspunse că nu
doreşte să fie `despărţit de credincioşi, dar a crezut că poate să ră-
mînă. acolo. Cînd s-a Întors la Constantinopol după ce a adus da-
rul său, se retrase În rîndul credincioşilor. Patriarhul Nectarie În-
dată trimise şi-l 'rugă să-şi ia locul său obişnuit. „Cumosc a€um
deosebirea ce este În.tE'e preoţie şi împărăţie. Sînt Înconjurat de
linguşitori şi numai un om~am găsit, care să-mi spuie adevărul.
Numai un episcop cunosc pe lume: este Ambrozie.
lr'2
nîanA=:°L85aske;îC3°9=aşnîd;:::Lîn°şLtoî::r.î4pî:EGuag]::'îeŢC;ă:eŢîreerTac];nttj:
tul devotat. Acesta învăţase retorica şi se considera ca cel mai În-
văţat® Ziceă că este creştin dar hulşi. Îndeplinea datoriile. Ei se
duseră în ltalia şi voiră să cîştige pre Ambrozie. Eugenie trimise
ambasadori la Teodosie, dar acesta nici nu voi să audă şi pomi o
armată puternică contra uzurpatorului pe care după mai multe
]upte îl Învinse. Apoi ducîndu-se la Aquilea se Întîlni cu Sfîntul
Ambrozie. Amîndoi Îşi făcură Închinăciuni pînă la pămînt şi se
Înţelesei.ă asupi.a mijloacelor de a restabili ortodoxia. După aceia
se duse la Milan şi simţind că i se apropie sfirşitul, Încredinţă pe
€ei doi fii ai săi lui Ambrozie şi zise: „Iată adevărurile ce m-ai în-
văţat şi pe,care m-am silit să le pun în practică. Tu le vei trans-
mite familiei şi vei învăţa pe aceşti tineri Împăraţi pe care ţi-i re-
tcomand". Teodosie muri În 17 Ianuarie şi fu. Înmormîntat cu mare
€inste În anul 395 În vîrstă de 50 de ani. Ambrozie făcu cuvînta-
rea funebră. Tot În anul acesta Ambrozie descoperi moaştele Sf.
Nazarie şi Chelsie, cu care ocazie se săvîrşiră mai multe minuni.
Reputaţia sfîntului era aşa de mare, că Perşii trimiseră doi dep.u-
taţ`i să-l întrebe asupra multor lucruri interesante. 0 zi Întreagă
vorbi cu ei printi.-un interpret şi. se întoarseră foarte mulţrimiţi.
Înainte de moarte îi veni o delegaţie d? la. Fri.tigila, regina
Marcomanilor,, care auzind de Ambrozie voia sa primească bote-
zul de la el împreună cu tot poporul său. Dar venind la Milan nu-l
mai găsi în viaţă. În ziua morţii avea mîinile ridicate cruciş Şi bu-
zele sale mişcînd mereu, dădea a înţelege, că a murit rugîndu-se.
Îmchise ochii în noaptea de Vineri spre Sîmbăta Mare (a Paştilor)
~în 4 aprilie 397, find în vîrstă de 57 de ani.
În cursul vieţii sale a scris şi 'un Comentar la Apocalipsă, din
€ai.e redăm mai jos, nu În Întregime, ci numai un extras din el,
îE::i:,p.uatreeaîvneddee=naftîndc:mDe:h=Îngifiî::,apreu:ÎăncăuEiiisgrfiîcnatuelrŢaiânma:
scrie această frumoasă operă de interpretare a Apocalipsei arătînd
€ă Apocalipsa este bucurie şi nu este un fel de tragedie univer-
sală aşa cum au obicei să comenteze unii.
f
CapEl®Iul I
VeTset: 1
„Descoperirea 'lui lisus Hristos pe care I-a dat-o Dumnezeu -
fca să arate robilor Săi cele ce trebuie să se petreacă În curînd -
Îar El, prin trimiterea Îngerului t său, a destăinuit-.o robului Să«
Ioan."
1,7:!

TîlcwĂTe :
Cuvîntul „Apocalipsa" se interpi.etează prin arătare, descope-
rii.e. Această revelaţie I-a dat-o Tatăl, Fiului ca dar, căci` s-a făcut
om şi prin însuşi Fiul Său, vor cmoaşte oamenii dumnezeirea cu
care S-a Înălţat. Că această carte nu este numai a viitorului, cÎ
este istori§irea şi a celor trecute şi care s-au petrecut, că putem
spune că aceasta săngură a s`lujit ca să descopere viitoru:l Domnu-
1ui nostru lisus Hristos, că de bună seamă se văd cele prezente ca
un vis, cele petrecute şi auzite.se fac uş.or Înţelese. Viitorul Însă
nu se poate vedea decît din Învăţătririle dtimnezeieştilor Scripturig
sau se cunosc din revelaţie. Iar El prin trimiterea îngerului Său,
i-a descoperit robrilui său loari. În acest loc aşa Înţeleg eu: Dom-
nul nostru lisus Hristos a trimis pe Îngerul Său şi prin aceasta i-a
descoperit robului său loan, ceea ce va urma să fie.
Verset.. 2
„Care a mărturisit cuvîntul lui Dumnezeu şi mărturia lui nsus
Hristos, toate cîte a văzut".
TîlcuiTe :
Acest loc ne arată că nri un alt loan, ci aceluia ce a scris şÎ
Etvanghelia, care şi la Cină s-a plecat pe pieptul Domnului, În care
eiau aşezate toate tezaurele ştiinţei şi Înţelepciunii ascunse (Col.
2, 3) din care a izvorît uriaşa fîntînă a Înţ,elepciunii, acelaşi loan
este.
Eu am primit mărturia cuvîntului lui Dumnezeu cînd am spus:
„La Început era Cuvîntul . . ." (Ioan 1, 1). Căci şi În €eea ce ur-
mează vorbeşte de acelaşi lucru şi despre mărturia lui lisus Hris-
tos, toate cîte le-a văzut le-a arătat.
Această mărturie i se atribuie lui lisus Hristos, pe cars L-am
văzut precum Însuşi a spus în Evanghelie. Căci lisus a făcut multe
minuni şi mari semne îm prezenţa ucenicilor Săi, care nu sînt
scrise Îm cartea aceasta. Ci mărturia i-o atribuie lui lisus .Hristos
pe care li-am văzut de bună seamă predicînd mulţimilor, toate
ce]e €e se spun despre lisus Hristos şi despre minunile pe care
le-am văzmt istorisimdHlle şi Îm acelaşi fel scrise, pentru ca cei ce
vor urma să poată prevedea viitorul.
VeTset: 3
„Fericit este cel +care citeşte Şi cei care as€mltă (st păstrează).
cuvîntul ac®st®i pro®roci.i şi păstrează cele sci.is® în aceasta! Căcă'
vr®me@ ®Ste apr®ap®".
.174
Tî&1cwkTe..
Trei clase. de fericiţi pot să fie, c`ăci două nu sînt, dacă a ti'eia
lipseşte; că nu sînt fericiţi cei ce citesc cuvîntul lui Dumnezeu sau
îl ascultă dar nu-l păstrează, deşi citesc şi-1 ascultă. Căci mulţi sînt
care citesc şi ascultă prorociile că nimic nu-i foloseşte pe aceştia,
care sînt prezenţi cu trupul, dar cu mintea sînt absenţi. Putem să-l
compătimim pe profet: „Cu urechile veţi auzi, dar nu veţi Înţe-
Hege 'şi cu ochii veţi vedea, dar nu veţi pricepe" (Is. 69). Căci nu
sînt fericiţi cei ce propovăduiesc Scriptura dumnezeiască din iu-
bire faţă de lume, dar nu din dragoste penti.u Dumnezeu. De aceea
zice profetul: „Înţelepţi spre a face rău, bine să facă Însă n-au
ştiut." (Ier. IV. 4, 22; Lc.8,14). Fericiţi sînt cei care studiază această
profeţie a lui Dumnezeu şi. o. aşcultă, şi o păstrează În minte. Aces-
tea le .păstrează în minte Ca să umple lucrurile, acestea tţmplu lu-
crririle ca să obţ,ină fericire@ .veşnică căci vi.emea este ăproape. Do
bună seariă timpul judecăţii, căci dacă timpul de la venirea Dom-
nului şi pînă`la sfîrşitul lumii ni-l pune în faţă şi se arată a fi
flupg, Însă în comparaţie cu primel® timpuri este §curt.
VeTset: 4
'„Ioan, celor Şapte Biserici, care sî,nt În Asia: Har vouă şi pace
de la Cel Care est6 Şi Cel Care era şi Cel Care vine şi 'de la cek
şapte duhuri, care sînt înaintea scaunului Lui."
TîlcubTe :
Prin cele şapte Biserici, desemnează o singură Biserică Uni-
versală, de bună seamă arătînd cele 7 daruri ale Duhului Sfînt,
care sînt răspîndite în lume. Asia înseamnă „măreţ" din care a
f ăcut şi adus Hristos mulţime de creştini Întărind Biserica Sa. Nu-
mărul 7 arată că sînt 7 biserici la care se referă cel6 scrise, pre-
cum 7 candelabre, 7 stele, 7 lămpi, 7 coarne ale Mielului, 7 ochi,
7 sigile, 7 Îngeri cu trîmbiţe de argint, 7 tunete, 7 Îngeri cu
jertfele.
Căci şi di.acul desemhează pe diavolul şi fiara pe Antihrist, ca
avînd 7 capete; la fel şi fiara asupra căreia se vede stînd femeia
cea desfrînată; se Înţelege advei.sarul, toate acestea..se disting în
cele 7 viziuni:
- Prima: cele 7 ,epistole sînt destinate celor 7 biserici şi cele-
Ea]te__PeAcadroeu]ae:Cΰnnîîeneea;ces.tăfiguraBisericiiîncerputems-Ove-
dem şezînd şi 'deasupra' neamului lui Hristos;
- A treia: Cartea Mielului Şi peceţile acesteia apar;
- A patra: Cei 7 îngeri cu cele 7 trîmbiţe de argint;
`- A cincea: 7 îngeri. avînd cele 7 cupe ale mîniei;
`17f;
 . st A. ,.i{i,gea: Inviei.oa;
+T-^ ,?aptea: Starea sfinţilor din lerusalimul cel.esc se aTată
ţ'('l'()l'Înol.
Ve?.set.. 5
„Şi de la lisus Hristos, Martorul cel credincios, Cel Întîi născut
din morţi, şi Domnul Împăraţilor pămîntului. Lui, care ne iubeş±e
şi ne-a dezlegat pe noi din păcatele noastre prin sîngele isău".
TîLcuiTe :
Aici se arată toată Treimea, prin Cel ce era Şi este şi care va
veni, pe Tatăl Îl arată. Era Înainte de facerea lumii `fiind fără de
Început, este după facerea lumii, stăpînind toate pe care le-a creat
şi conducîndu-le; şi va veni cu Hur şi cu Duhul Sfînt, ca să Împă~
i.ăţească cu sfinţii Săi În vecii vecilor. Prin cele 7 duhuri se Înţe-
Iege Duhul Sfînt acesta care este septiform. „Şi de la lisus, Marto-
rul cel credincîos" care nu ştie minţi, care a promis şi a ales mila
Sa şi a Îndeplinit-o fără Îndoială, căci cel ce va da un pahar
de apă rece, nu-şi va pierde plata sa, ale cărui cuvinte rămîn
neschimbate şi mai uşor este să treacă cerul şi pămîntul În nimic,
decît §ă se schimbe ceva din cele ce a făcut şi a prezis. „Cel În-
tîi născut din morţi" L fiind primul născut din rîndul morţilor..
căci Însuşi este primul şi capul tuturor aleşilor Săi. - „Stăpînul
Împăraţilor pămîntului", regii cei ce domnesc, prin regi Îi înţele-
gem pe apostoli şi ceilalţi sfinţi care au stăruit şi s-au Înălţat pînă
la înnoirea lumii, prin pămînt se des-emnează Biserica.
VeTset: 6
„Şi ne-a făcut pe noi împărăţie - preoţi lui Dumnezeu şi Ta-
tălui Său --Lui fie slava şi puterea, în vecii vecilor. Amin!".
TîlcwiTe ..
„Împărăţia lui Dumnezeu" spun că e Biserica lui Dumnezeu,
împărăţia lui Dumnezeu făcută de Dumnezeu din umafiitatea lui
Hristo§-Dumnezeu cînd a făcut-o EI Însuşi pe aceasta, În care s-au
Învrednicit să.'locuiască Tatăl şi Duhul Sfînt. Căci cei desemnaţi
prin regi sînt aceia şi prin preoţie: preoţii sînt cei aleşi de Dum-
nezeu, aceştia care sînt menmri ai icelui mai sijLblim Preot, despre
care spune Psalmistul: „Tu eşti preot cîn veac după rînduiala lui
Melchisedec" (Ps. 54, 4). Pot Şi alţii să fie aleşi ca preoţi ai lui
Dumnezeu de către Dumnezeu: aceia care pretutindeni şi Întot-
deauna şi în cuvîntări, Îi aduc lui Dumnezeu ca şi ceilalţi lucruri
bune, că zice psalmistul: „Jertfa lui Dumnezeu, e duhul umilit"
(Ps. 50). Este şi jertfa de laudă pe care Biserica Sfîntă i-o oferă
17C
zilnic lui Dumnezeu. Profetul spune: „Aduceţ,i Domnului jertfă
de laudă, jertfa de laudă Îmi place Mie".
VeTset: 7 `
„Iată, El vine cu norii şi orice ochi Îl va vedea şi-L vor vedea
şi cei care L-au împuns şi se vor jeli, din pi.icina Lui, toate semin-
ţiile pămîntului. Aşa. Amin !"
T^&1cuiTe:
În ce fel îl vor vedea pe Acesta toţi, ctăci zice Sfînta Scriptură:
„Păcătoşii să nu vadă mărirea lui Dumnezeu"? Va veni pe noriî
cerului la judecată, zice Scriptura (Evanghelia). Cei nedrepti ÎI
vor vedea ca prin ceaţă, Însă nu în ceea ce este Dumnezeu,' drep-
ţii Însă Îl +or vedea În strălucire, şi-L vor vedea În continuare şi
după sfîrşitul lumii. Îl vor vedea iudeii necredincioşi care L-au
i.ăstignit pe acesta. „Vor plînge toate° neamurile" se vor plînge
pe sine, că au dispreţuit poruncile Domnului, că dimpotrivă, bu-
curia În luirie este scurtă şi apoi vor dobîndi trîsteţea nesfîrşită
(iadul). „Iată El vine cu norii" se pot înţelege apostolii şi ceilalţi
propoveduitori, şi-L vor vedea ochii care L-au văzut Încă În viaţă
(Lc. 10, 23) şi necredinc-ibşii iudei vor avea ochi, însă nu de văzqt
pe Dumnezeu. Şi cei ce L-au străpuns sînt cei ce L-au persecutat
pe El şi pe membrii Trupului Său, printre care se află şi Aposto-
lul Pavel. Prin toate neamurile pămîntului, seminţiile, se Înţeleg
mulţimea neamurilor care s-au Întors, care .s-au depărtat de Hris-
tos, care zilnic În Biseri€a lui' Dumnezeu puteau să-şi plîngă pă-
catele lor, de ar fi venit la Dumnezeu, ar fi rămas liberi şi tari.
Verset: 8
„Eu sînt Alfa şi Omega, zice. Domnul Dumnezeu, Cel Care
este, Cel Care era şi Cel Care vine, Atotţiitorul".
TîlcriTe :
În termenul nostru CreatoŢ, Mîntuitorul este începutul, El este
creatorul neamului omenesc şi autorul mîntuirii, sfîrşitul Însă este
sîîrşitul legii, sfirşitul morţii, al tuturor nedreptăţilor. De la El
începe dreptatea: Cel ce este, Cel ce era şi Cel ce vine. Este felui
în care Biserica Sa Împărăţeşte ân lum6, care era înainte tde for-
marea luriii rămînînd veşnică cu Tatăl; a veirit spre 5udecată, ca
să judece lumea cu dreptate.
VeTs.et : ` 9
„Eu loan, fratele vostru Şi împreună cu voi părtaş la suf®rinţa
şi la împărăţ,ia şi la i.ăbdarea, care sînt întru lisus, fost-am În
însula ce se chiamă Patmos, penti.u cuvîntul luî Dumnezeu şi pcn-
ti.u mărturia lui lisus".
IÎ ~ ri:ţo%ţreg Ap®cS!Spsei
:177
 TîlcriTe :
Ucenicul se numeşte frate, că sîntem răscumpăraţi cu sîngele
Domnului nostru lisus Hristos şi sîntem născuţi de o mamă: Bise-
rica. Părtaş la persecuţîa lui Domiţian care a tulburat Bisei.ica,
părtaş era la Împărăţie, fiind membru al Bisericii şi Însuşi era ţi-
nut în insulao Patmos, pentru iubirea lui Hristos.
Verset: 10
„Am fost În duh În zi de duminică şi am auzît, În urma mea,
glas mare de trîmbiţă".
Tîlcuire :
•„În
P,_.. duh"
_U.. a. fost,
LU„ Cacă atîtea
aLIWzitaine
[ainecare
care au urmat nu ie-a putut
vedea cu ochii carnali, ci cu ochii spirituali. „HŢrupul omului nu
Înţelege ceea ce este Durinezeu". Dunrinica desemnează timpu]
evangheliei şi despre care timp vorbeşte Apostolul. „Iată timpuri
vrednice, ia6ă ziua mîntuirii" (11 Cor. 6, 2), În care timp i se des-
copereau poporului tainele divine, şi a auzit glas . . . Dumnezeu
strigă În urma moastră şi noi nu vrem să răspumdem. Trîmbiţa
slujeşte la chemarea la luptă, Ia fel şi cuvin6ele noastre despre
Dum.nezeu ne chiamă la lupta contra ,diavolulrii ca să~l învingem
şi să-l biruim.
VeTset : .11
„Care zicea: Ceea ce vezi scrie În carte şi trimite celor şapte
Biserici: Ia Efes şi la Smirna şi la Pergam şi la Hiatira şi la Sardes
şi la Filadelfia şi la Laodiceea".
TîlcwSre..
Efes Înseamnă „sfat". Smima „cîntarea acelora". PeFgam
„două coarne" despărţite: binele şi răuE. Împărţirea coarnelor cînd
discernem răul de bine. Cînd cădem În păcat ne aruncăm în În-
Suneric3 iar cînd facem binel® sântem În lumină. "atira Îmseamnă
„iluminare". Cînd ne iluminăm facem binele. Sardes - „Începul
tul frumuseţii"; sfimţii au Înfrumuseţat viaţa şi au fost săltaţi
pînă la fericirea veşnică. Filadelfia „Câre a salvat moş6enirea
Domnului". Moştenirea Mea este lsi.ael (Isaia 19, 25). Laodiceea
Înseamnă „poporul, neamul iubit de Dumnezeu". Acest neam
ffiind mulţimea aleşilor, care este Biserica, care prin alungarea
viciului şÎ prin lucrarea virtuţiEoff se numeşte neamul Îubit de
Dumnezeu.
VeTset.. 12
„Şi m-am îmtoms să văd al cui este glasul cai.e vorbea cu min®
şi, întorcîndm-măg am văzu€ şapSe sfeşnice d® aur".
178,
Tî'Lca3l.l,1`e..
Ne dă 6xemplu, ca n®i să ne Întoarcem la Dummezou ci" m
voffb©şte ca să auzim numele Bis`ei.icii. Pe mulţ,i Îi vedem piuu.îui#int|
Iumea şi prin viaţa contemplăi.ii cîştigînd viaţa veşmică, însă cino
ştie asprimea vieţii, cade subit (mort).
VeTset: 13
„Şi În mijlocul sfeşnicelor pe Cineva asemenea cu Fiul Omu-
luî, îmbrăcat în veşmînt lung pînă la picioare şi în€ins pe sub sîn,
cu un brîu de aur".
T^clcwiTe:`
7 candele, 7 biserici; ceie 7 biserici o arată pe una singură şfi
universală. Aur `arată sau persecuţiile care pe sfinţi i-a trecut în
veacul cel de sus, sau înţelepciunea care i-a luminat pe sfinţi. În
mijToc stătu Hristos: „Iată, Eu cu voi . ..`." OEt. 28, 20).
VeTseSete: 14,15,16
„Capul Lui şi părul Lui erau albe ca lîna albă şi ca zăpada, Şi
ochii Lui, ca para focului. - 15. Picioarele Lui erau asemenea
aramei arse, iar glasul Lui era ca vuietul apelor mării ..-- 16. În
mîna Lui cea dreaptă avea Şapte stele; şi din gura Lui ieşea o
sabie ascuţită cu două tăişuri, iar faţa Lui era ca soarele, cîmH
străluceşte în puterea lui".
TîEcwiTe :
Prin „cap" legea se înţelege, prin „păr" adevărul, care iese dim
cap, mulţimea acelora care au fost arătaţi prin lege o desemnează
aici. Prin „flăcările focului" îi arată-pe cei ce i-a luminat Duhul
Sfînt, spre a contempla tainele cersşti. Prin „picioare" arată Pe
apostoli şi pe cei ce au crezut dintre iudei. Frofetul zice: „Cît de
frumoase sînt picioarele celui ce vesteşt© pacea" (Is. 3, 7). Prin
vocile a multor ape desemnează mulţimeaa neamurilor, care vor
alerga la credinţa în Hristos. Prin „sabie" îi arată pe aleşii care
sînt născuţi la sfîrşitul lumii şi se vor lupta Împotriva lui AntiH
hrist. Şi care vor îmdemna neamurile să se întoai.că la cultul lua
Hristos, căci atunci Îl v®r adora pe Anti.hi.ist pe faţă ca pe un
Dumnezeu, şi vor fi Întoi.şi d® Ia a.c®astă ioătăcii.e, aceştia sînt
sabia. Prin „Îaţă" arată ffise.rica, uni.r®@ va d®veni desăvîrşit*-t
dmpă Învi®re, căci atum€i v®r vedea pe D`ujm,mezeu faţă căti.® faţă.
Drepţii faţă către faţă Îl vor vedea pe E).umnezeu, „Atunci drepţii
vor strămci ca s®areie" (Mt. 13, 43).
ZZ®
",ţ'

Voi.seb: 17
„Şi cînd L-am văzut, am căzut la picioarele. Lui ca un mort.
Şi El a pus mîna dreaptă peste mine, zicînd: Nu te teme! Eu sînt
cei dintîi şi cel de pe urmă". Tîzctt67.e..
Fiecare sfint văzînd măreţia lui Dumnezeu şi cunoscînd mici-
mea noastră, cade moi.t. L-a atins cu mîna: zice că i-a atins sim-
ţurile.
VeTset: 18
„Şi Cel Care sînt viu.. Am fost mort, şi iată, sînt viu, În vecii
vecilor şi am cheile morţii şi cheile iadului."
Tîlcutrâ ..
` „Am fost mort şi sînt viu" aceasta este arătarea lui Hristos.
Prin „chei" înţelegem puterea Fiului lui Dumnezeu. Cheile mor-
ţii şi ale i.adului le posedă şi pe cel ce i7rea Îl slobozeşte de la osîn-
direa morţii continue prin milă, şi pe care vrea, cu aceiaşi osîn-
dire gi.ozavă prin dreapta judecată îl duce În iad.
VeTset: 19
„Scrie, deci, cele ce ai văzut şi cele ce sînt şi cele ce au să fie
după acestea".
T^&lcriiTe:
Aici arată că nu este vorba numai de cele prezente şi viitoare
ci şi de profeţiile ce s-au împlinit.
VeTseS: 20
„Taina celor şapte stele, pe care le-ai văzut în di.eapta Mea şi-
a celor şapte sfeşnice de aur; cele şapte stele sînt Îngerii celor
şapte Biserici, iar sfeşnicele cele şapte sînt şapte Biserici".
T^clcuiTe..
Prin cei 7 îngeri cîrmuitori, trebuie să le înţelegem cele 7 Bi-
serici. Prin cele 7 Biserici, una înţelegem; prin cei 7 cîrmuitori
Îi înţelegem pe toţi cîrmuitorii bisericilor.
Capi[®Iul 2
VeTset: 1
„Scrie Îngerului Bisericii din Efes: Acestea zice Cel Care ţine
cele şapte stele În dreapta Sa, Cel Care umblă În mijlocul celor
şapte sfeşnice de aur":
180
rl,'.^ul..1I,l.I.l,!
Prin „dreapta" lui Dumnezeu, înţ,elegem putoi'ei` liii E miimi`-
zeu. Episcopii, cei ce predică cuvîntul 1ui Dumnemi şi Hl'iii|'lJl !ihil
ţinuţi în starea de vestitori ai cuvîntului lui Dumno7]t`u (h ('i`iH"
mîna lui Dumnezeu (In. 15, 14).
Ve7.set.. 2
„Ştiu faptele tale şi osteneala ta şi răbdarea ta şi cum c,ri m
poţi suferi pe cei răi şi ai cercat pe cei ce se zic pe sine apost(m
şi nu sînt şi i-ai aflat mincinoşi" TîlcriTe..
Scriptura ne Învaţă să tolerăm răul, şi aleargă spre lauda carc
nu poate fi oprită ,de rău. Căci dacă ura se naşte se va vedea de
fapt În cele mai capropiate lucruri, dacă le va putea cuprinde. Dacă
În tine este zelul lui Dumnezeu, de aleargă ochii tăi spre diferite
Întunecimi ale diavolului, dorind răul, oare mai poţi vedea binele
dorind răul, atunci te va cuprinde nu binele, ci răul. Adunarea
ereticilor (sectari) trebuie sHo evite cît poate Păstorul Bisericii, ca
mu cumva prin ocaziunea familiarităţii, veninul inimilor acelora
simple să strice curăţia sa. Aceştia ce-şi zic apostoli, sînt osîndiţi
de Sfîntul Pavel (Mt. 7, 15) „Luaţi seama de falşii profeţi, care
vin la voi în veşminte de oaie".
VeTsstele: 3, 4
„Stăruieşti în răbdare şi ai tras necazuri pentru numele Meu
si nu te~ai lăsat prins de oboseală. - 4. Dar am Împotriva ta fapl
€ul că de dragostaa cea dintîi te-ai lepădat".
TîLcriţe :
„Lepădat de dragostea cea dintîi" la începutul întoai.cerii exis-
tă o înfocare spre a-i sluji lui Dumnezeu, apoi se poate răci ca la
Efes,
VeTset.. 5
„Drept aceea, adu-ţi aminte de unde ai căzut şi te pocăieşte
şi fă faptele de mai înainte; iar de nu, vin curînd la tine şi voi
mişca sfeşnicul tău din locul 1ui, dacă nu te vei pocăi".
T^bLcri,Te:
Dacă ai pierdut dragostea ai piei.dut pe Dumnezeu (Ioan, 4,
16). Prin candelabru înţelegem Biserica, de aceea pentru păcatul
păstorilor, Biserica îşi va pierde locul său. Nu vor muri părinţii
penti.u fii (Ierem. 31, 29-30). Prin „loc" înţelegem plata păsto-
E.ihor. Păstorii să se pocăiască.
•181
 Vl,l..,il!I". (;
„Ai însă pai.tea bună că urăşti faptele nicolaiţilor, pe care 1@
Lu.iu`sc Şi Eu".
TîlcuiTe :
• Ui.㺀e p@ nîcolaiţi care sînt urîţi de Dumnezeu.
Verset: 7
„Cîne are urechî să audă ceea ce Duhul zice BisericiEor: CeluS
care va birui îi voi da să mănînce din pomul vieţii, care este în
raiul lui Dumnezeu".
Tîlcwkre :
În Rai. erau doi pomi: Pomul vieţii şi Pomul cunoştinţei bine-
lui şi al răului. Cine mănîncă din primul nu mai moare, din al doi-
lea trebuie să moară. Paradisul - Raiul, Înseamnă Biserica -
bunul adevăratei vieţi; În mijlocul Paradisului este` Hristos în
mijlocul Bisericii Sale. Lemnul vieţii binelui şi a'l răului, înseamnă
diavolul care nu alege Între credincioşi. Lemnul vieţii aleşilorg
lemnul ştiinţei binelui şi răului „celor potrivnici". Fructu] pomu-
lui vieţii dă viaţă celor aleşi ca să trăiască În veci; €ei ce păzesc
poruncile evanghelice trăiesc în veci. Cei ce gustă din lemnul cu-
noaşterii, ascultă sfaturile diavolului: plăceri, pofte, şi primesc
pedeapsa .veşnică. Primii îngeri cunoşteau numai binele, cînd ari
cunoscut răul au ajuns diavoli.
VeTsetete.. 8, 9
„Iar Îngerului Bisericii din Smii'na s€rie-i: Acestea zice CeE
dintîi şi Cel de pe urmă, Cel Care a murit şi a înviat: - 9. ştiu
necazul tău şi sărăcia ta (tu Însă eşti bogat} şi hula din partea ce-
Ior care se zic pe sin© Iudei şi nu sînt, ci sinagogă a satanei".
T^&1cuiTe..
Iudeii care-l hulesc pe Dumnezeu sî.nt ai satanei.
VeTsetele.. 10,11
„Nu te teme de ceie ce ai să pătimeşti. Că iată diavolul va să
arunce dimtre voi Îm temniţă, ca să fiţi ispitiţi, şi veţi avea neca%
zec® zile. Fii credincios pînă la moarte şi Îţi voi da cununa vieţii®
- 11. Cine are urechi să audă ceea` ce DHhul zice Bisericil®r: CeE
Lcare biruieş.te nu va EÎ vătămat de moartea cea de a doua".
T^îlciLi,Te:
®unuma vieţii ®st© EBărirea cea veşnică.
18ft
Verset: 12
„Iar îngerului Bisericii din Pergam, scrie-i: Acestea zice Cel
Cara' are sa-bia ascuţită d® amîndouă părţile".
Tî,LcwkTe:
Sabia ascuţită de amîndouă părţile: una care s-a făcut prîn
potop, prin apă (potopul lui Noe) iar alta care se va face prin foc
fla sfîrşitul lumii.
• Verse€.. 28
„Şi-i voi da lui steaua cea de dimineaţă" Oqum. 24, 7).
CapEEolu[ 3
VeTset: 21
„Crelui care biruieşte îi voi da să şadă cu Mine pe scaunul Meu,
precum şi Eu am birrit şi am şezut cu Hatăl Meu pe scaunul
Lui„. ,
T^&1cuLq`e..
„Celui care biruieşte Îi voi da". Hristos lla Învins pe diavol,
fil v®r Învinge şi sfinţii Lui; Hristos prin sine iar aceştia pi.in Hris-
tios. A dat Dumnezeu Tatăl, Fiului putei.ea a doua ca om, ca să
şadă pe tronul Lui. Şi lisus le va da sfinţilor puterea ca să Şadă
cu El pe tronul Lui. Fiul stă la dreapta Tatălui, sfinţii stau nu la
dreapta Fiului ci În scaunql Lui, aşa le spune Domnul În evan-
gheHe celor 12 Apostoli.
CapEEoluB 4
VeTse±: 1 ®
„După acestea, m-am uitat şi Îată o uşă era deschisă în cer şÎ
glasul cel dintai - glasu'l ca de trîmbiţă, pe care l-am auzit vor-
bind cu mine -miLa zis: Suie-te aici şi Îţi voi arăta cele ce tre-
buie să Îie după acestea".
T^®lcukre:
Prin „uşă" se Înţelege Hi.istos, care zice: „Eu sînt uşa" (In.10).
Că uşa era deschisă arată că toţi care doresc poti să vină la El,
chiar de suferă multe necazuri, uşa milei sale nu le-o Închide, că
Însuşi a srius în Evanghelie: „Veniţi la Mine . . ." (Mt. 2, 28).
Prin care desemnează Bis®rica, căci 6oţi 6®â ce intră pe uşă În
i83
 H(,num ()ilo]]`, Îmscamnă că inti.ă În sfînta Bisei.ică. Ce va Însemna
Îiiti`iu.ca color pe care-i cuprinde sfînta Bisericăp Despre aceasta
zico Domnul „Cine nu intră pe uşă . . . este fui." (Ioan, 10, 1). Este
voi.ba de cei ce slau botezat, dar n-au păzit după ce au ffăgădtrit,
şi n-au intrat pe uşa oilor, ci pe alături.
Glasul cel dintîi este ca de trîmbiţăt. Primm glas este al Vechiu-
Iui Testament, iar eu ÎI Îriţeleg pe cel al lui loan Botezătorul des-
pre care a scris: „Şi, tu, pruncule, prooroc al Celui Pi.®aînaHt te
vei chema, că vei merge Înaintea feţei Domnului, ca să găteşti
căile Lui" (Ijc.1, 76). Că Însuşi loan zice: „Eu sînt glasul celui ce
strigă În pustie" (In. 1, 23; Is. 40, 3). Căci chiar vocea pe care-o
auzim zice: „Suie-te aici şi Îţi voi arăta cele ce trebuie să fie dupi-g
acestea!" Aceasta Îi este porunca dată pămîntului, celui pămîn-
teşc şi sufletului să se înalţ,e la cele cereşti. În acest loc loan evan-
ghelistul chiamă persoana celor care prin botezul lui loan au cre-
zut În Hristos, căci loan .le spunea ascultătorilor săi că nu este el
Hristosul, ci altul care va veni apoi, zicînd: „Acela trebuie să
crească şi eu să mă micşorez" (In. 3, 30). Şi-ţi voi arăta ce]e c.e
trebuie să fie după acestea - Dacă vei ieşi din Înima ta, acsast€t
este, dacă vei urma pe Hristos În credinţă, pe care eu Îl arăt, şi-ţi
va fi chiar EI Însuşi Învăţător Şi o să poţi cunoaşte cu uşurinţă.
'VeTset: 2
„Îndată am fost În duh; şi iată, Ţm tron era În cer şi pe ±Tom
şedea Cineva".
TîtcriTe :
„Endată am fost în duh" aceasta este: dacă îl crezi pe Hristos
de cap, cele camale se fac spirituale. Prin cer se desemnează Bi~
serica, scaunul adevărat este pus În cer, inimi]e sfinte sîn± de-
semnate prin amintire, prin pomenirea lor În Biseioică. Cel adevă-
rat care şedea deasupra tronului şi a fost văzut, este Dumnez®u,
care locuîeşte În inimiile sffmţilor Săi şi şade cum zice Sf. Apostol=
„Sfinţii sînt templul lui Dumnezeu" (1 Cor. 3, 17).
VeTset: 3
„Şi Cel CaFe Şedea semăna la vedere cu piatra de iasp' şi de
sardiu iar de jur împrejurul tronului era un curcubeu, cu Înfăţi-
şarea smaraldului",.
T^01cuiTe:
Haspisul este de culoanoe vei.de, sardiul roşu (Fubin). Prin €u-
Ioai.ea verde a iaspisului, Îmţelegem Dumnezeirea Mîntuitoruluî
nostru, prin roşea'la saitdiului se desemnează umanitatea lui Hsus.
fl84
Mîntuitorul conţine În sine culoarea verdo i` iiisi)i,iului, ii#!'i
pFim Dumnezeire este egal cu Tatăl: roşeala sardiului, îii'î`'Li'i ţffi
avea natură umană perfectă, Dumnezeu .desăvîrşit şi om dc\qî'`vÎĂiq
şitg avînd suflet uman raţional şi cam6 omenească (Sfîntul ALi`~
masie}. În jurul tronului era un curcub`eu cu Înfăţişar®a Herusali-
muEui. Curcubeul este semn pe cer (Fac. 9, 13). Jur Împrejur est®
cerHE pe care şade Dumnezeu, această Biserică pe care o cuprinde,
căc mila Lui ne Înconjoară, ne apără de duşmani şi ne conduce;
de duşmanii văzuţi şi nevăzuţ,i: „Căci În El trăim, ne mişcăm şi
sîmtem" qapte 17, 28). Smaraldul este foarte verd©, de culoarea
€ea mai frumoasă. Prîn verdeaţa smaraldului se desemnează mila
Domnului, care este atît de mare Încît nu poate nici un om cu
mimte sănătoasă să o posede. Această milă a Domnului ne elibe-
Cffează de moartea CeaLveşnică.
VeTset: 4
„Şi douăzeci şi patru de scaune înconjurau ti.onul şi p® scaune
douăzeci şi patru de bătrîni, Şezînd, îmbrăcaţi În haine albe şÎ
pufftînd pe capetele lor cununi `de aur".
Tî,lcuĂi.e :
24 de bătrîni - patriarhii Vechiului Testament sînt desem-
maţi, ^care stau pe.24 de scaune, căci dacă şed înseamnă că nu lu-
€rează. Prin 24 de scaune - cele 24 de cărţi ale Vechiului Testa-
ment, căci stau deasupra celor 24 de scaune. Sînt văzuţi cei 24 de
bătrini cai.e au lucrat şi au parcurs această lume În citirea şi me~
ditarea cărţilor divine pe care le-au avut. Biserica este tronul pe
lîmgă care sînt puse cele 24 de scaune. În acelaşi fel procedează
Biserica Împotriva ereticilor şi a păgînilor care vreau să distrugă
€redinţa În Hristos, iar duşmanii credinţei au fost aruncaţi şi res-
pimşi încă de atunci. Prin veşmintele albe Înţelegem viaţa curată,
iar prin cununi de aur, Înţelegem faptele cele bune.
Verset.. 5
„Şi din tron ieşeau fulg.ere şi glasuri şi tunete; Şi şapte făclii
de foc ardeau Înaintea tronului, care sînt cele şapte duhuri ale
lui Dumnezeu".
TîlcuiTe :
Fulgei.ele, sînt minunile pe care le-a lucrat Dumnezeu prin
Sfinţii Săi, prin glasuri, arată propovăduirea, prin tunete - ade-
wăHatele suferinţe ale Eocului gheemei, pe care sfinţii propovădui-
€ori le-au alumgat .prim iubiffe faţ.ă de patria cerească, Înhăturînd
patimile, opunîmdu-se pedepselor veşniceg care sînt pregătite celor
necredincioşi, căci prim blîmdeţe au trecut peste suEerinţe şi
pritîmi.
1,85
 Imintea tronului ard şapte lămpi: sînt cele 7 duhuri ale D®m-
nului. Sânt cele 7 daffm.ri ale Dmhului Sfînt, pe care pi.ofetul lsai@
le-a văzut revărsate prin Domnul şi se vor arăta „Şi va fi p®st®
acesta Duhul Domnului, Duhul Înţelepciunii, Duhului Sfatulmi şi
al PriteEii, Duhul Ştiinţei şi al evlavi©i" (Es. 2, 22). Aceste 7 lămpâ
sînt cele 7 darurî aEe Duhului Sfînt Înaintea scaunului, arată că
În Biserica Sa ard, şi spunînd că ard, ara€ă că fără Eumina Hai.uEufi
virtuţilor, nu putem În noaptea acestei lumi să ajungem la caEea
vieţii, care duce Ea patria cer®ască. Prin Hristos s-au revăi.sât
aceste 7 daruri ale Duhului Sfînt, umanităţii Acestuia îi aparţim
tainele. Căci fără divinitatea Lui nu se poate cîştiga nimic. Căcî
€hiar lisus Hristos a coborît din fericirea aceia cerească, În cai.e
era egal cu Tatăl, S-a coborit pe pămînt ca să-l ridice pe om la
prima demnitate şi a vrut să fie numai cu puţin mai mic decît
Î7năearriirî,ecc.abr.erîEld:n-s:,şicî-=îiepî|ti.n#-?.i:aiaftăăr|ăuiŢosi#riîâua_cs:stş:
Învoindu-se pînă la moarte. S-a smerit pe Sine pînă la moartea
pe Cruce (Filip. 2, 8).
Duhul Înţelepciunii şi al ştiinţei s-a coborît asupra Sa, numin-
du-se pe Sine Cuvîntul lui Dumnezeu. Duhul Înţelegerii - cînd a
fost sălăşluirea tutur®r virtuţilor „Iisus sporea cu Înţelepciunea
şi cu vîrsta Şi cu harul, Ia Dumnezeu şi la oameni" (Lc. 2, 52).
Duhul sfatului: Hristos este sfătuitorul nostru, El este sfatuî
prin care scăpăm de pedepsele veşnice şi ne scapă de pericolul
veşnic. Acest Duh s-a descoperit cînd vorbeşte prin EvangFi?lie.
Duhul Puterii: cînd s-a luptat cu cel' r.ău şi IŢ-a legat (Lc., 2g
::bT=:r23.dşetîî:ţE:îsat:sÎ:ue]3oş:t:ăsuă]ăîîbbăînde:=îts#g:]re::,tîîînţEă]€sÎ::
ascunse toate bogăţiile Înţeîepciunii şi ale ştiinţei" (Cbl. 2, 2J-3).
' Duhul evlaviei: Cime este atît de .evlavios ca El, care n-a făcut
nici un păcat (1 Petru 2, 22). Cum s-a putut elibera de putereă
moi.ţii Sale, dacă pentru neamul omemesc a fost lăsat să fi@
ScmipatO Eovit, legat de stîlp, flagelat şi răstignit?
Verseb.. 6
„Şi Înaintea tronului, ca o mare de sticlă, asemenea cu cris-
talul. Iar \În mijlocul tronului şi împrejurul tronului pstru fiinţe>
piime d© ochi dinainte şi dimapoi".
T^blcrire:
Em templul lui Solomqom era o mare. Prim mare desemnează
legea lui Moise unde era marea în care se spălau preoţii şi jei't~
fele: Pn.in `mare Înţ.eleg istoria, sticla - este inteli8enţa moFGfilă.
Prin cristal desemnează inteligenţa spiffituală. Patru fiinţe: ceî
patru evanghelişti şi toţi Învăţătorii Bisericii. „S6ăteau În mi51oc
186
şi împrejur" Însemnează că Învăţătorii Bisei.icii păzesc poporul dc
duşmanii văzuţi şi nevăzuţi cît le stă În putere. „Pline de ochi
dinainte şi dinapoi". Ochi dinainte, În ziua judecăţii spre pedeapsa
mecredincioşilor, văzînd mărîi.ea drepţil®r. Ochi dinapoi, care au
întărit, au urmat viaţa Părinţilor de demult şi au stăruit să-i imite
Şi au pus viaţa şi Învăţăturfie înaintea ascultătorilor şi ei înşişi i-au
amitat.
Versst: 7
„Şi fiinţa cea dintîi era asemenea leului, a doua fiinţ`ă asemc-
nea viţelului, a treia fiinţă avea faţă ca de om, iar a patra fiinţă
era asemenea vultuiului care zboară".
TîLcukTe :
Prin leu -Marcu; prin viţ,el -Ijuca; prin om -M;tei; prin
•vultur - Ioan.
Marcu Îmcepe cu deşertul Sfîntului loan Botezăt®rul. Luca cu
preoţia iudeilor, Matei cu neamul lui lisus Hristos, Ioan În ade-
văr Începe cu dumnezeirea lui Hristos. Leul e i.egele animalelor;
Hisus este regele oamenilor şi al îngerîlor.
VeTset.. 8
„Şi cele patru fiinţe, avînd fiecare din ele cîte şase aripi, Sînt
pffine de ochi, de jur împrejur şi pe dinăuntru, şi odihnă nu au,
EŢoatţşfiîtonroual?t6:1Z6caîrned:ras:Îing,elsî::'eî:Ît:t,şi3:lmcnaurleDVŢnme:.ezeu'
Tîicrirb:
Sfinţii pe pămînt au suferit iar În cer îl laudă pe Dumnezeu.
Mai bun este cel ce se roagă, decît cel ce este în lume şi face bine
ffiind plin de păcate.
Versel;eLe: 9,10
„Iar cînd cele patru ffinţe dădeau slavă, cinste şi mulţumită
Celuî Care şade pe tmon, Ce`lui Care este viu În vecii vecilor ,---
10. Atunci cei douăzeci şi patffu de bătrâni cădeau Înaintea Celuî
Care şedea pe scaun Şi se Închinau Celui Care este viu î.n veciî
vecilor, şi ai.uncînd cununile lor Înaintea tronului, ziceau:".
Tî,lcui,Te :
Sfinţii auzind Învăţăturile evangheliei s-au smerit pe sine În
contemplarea lui. Dumnezeu şi i s-au închimat. Aruncau cununile
înaintea tromului, Înseammă că le recunoşteaLi. ca fiind un dar do
Ea Dumne.zeu. „Cine se laudă În D®mmul să s® laude" (2 C®H. 10,
17).
"7
 \'l,'1Hl,I.,11
Tî81criTe:
Leul din tribul lui luda este Hristos.
„Viii`ilixHK ii,i,iii, !}(it`iime Şi Dumnezeul nostru, să primeşti slava
bi iQi"[mi i+l i)tit(jiiei`, căci Tu ai zidit toate lucrurile şi prin voimţa VeTset: 6
f |'|| ttit| t)],"| #i SHau făcut".
T^®1criTe:
„Atunci am văzut, 1a mijloc ,- Între tron .şi cele patru fiinţo
şi bătrîni - stînd un Miel, ca junghiat, şi Care avea şapte coarne
Dacă îi daţi lui Dumnezeu, de la El veţi primi. şi şapte ochi, care sînt cele şapte duhuri ale. lui Dumnezeu, tri-
mise în tot pămîntul".
Tî;1cwbTe:
Capilolu] 5 Prin tron, cele 4 ffinţe şi bătrînii - desemnează Biserica cu
Verset: 1 toate treptele ei. Mielul ca junghiat a trecut prin moarte.

„Am văzut apoi, În mîna dreaptă a Celui Care şedea pe ti.on,
o carte s€risă Înăuntru şi pe din afară pecetluită cu Şapte pece.ţi".
T^&1cuiTe..
Cartea scrisă pe dinăunti.u şi pecetluită `pe dinafară este Ve-
chiul Testament şi Noul Testament. Noul Testament În cel Vechî
se ascunde.
Verset: 2 .
„Şi am văzut un Înger puternic, care striga cu glas mare:
Cine este vrednic să deschidă cartea şi să desfacă peceţile. ei?".
TîlcwkTe:
Îngerul sînt Patriarhii Vechiului Testament care predicau pe
Hristos. Întrebarea Îngerului Însemnează dorinţa Sfinţilor să-E
vadă pe Hristos în carne şi să audă cuvintele Acestuia, Acela care
ştie toate tainele Vechiulrii Testament, descoperindu-se pe Sime :
„Amin zic vouă, mulţi profeţi şi regi au vrut să vadă ceea ce ve~
deţi voi şi n-au văzut" (Lc. 10, 24).
VeTset: 3
„Dar nimeni În cer, nici pe pămînt, nici suŢ? pămînt nu putea
să deschidă cartea, nici să se uite în ea".
T^LlcwiTe:
Nici un Înger din cer, nici un drept de pe pămînt, nici din cei
ce sînt În iad şi ar Încerca.
VeTsetele: 4, 5
„Şi plîngeam cu amar că mimeni n-a fost găsit vi.edmic să des-
chidă cartea, nici să se uite În ea. - 5. Şi unul dintre bătrîni mi-ai
zis: Nu plînge. Că iată, a biruit Leul din seminţia lui luda, Eădă-
cina lui David, ca să deschidă cartea şi cele şapte peceţi ale ei"D
Verset: 7
„Şi a venit şi a luat cartea, din dreapta Celui Care şedea pe
tron",
TîLcriTe ..
Cel din dreapta este Hristos.
VeTset: 8
„Şi cînd a luat carttea, cele patru fiinţe Şi cei douăzeci şi patru
de bătrîni au ocăzut înaintea Mielului, avînd fiecare alăută şi cupe
de aur, plirie cu tămîie, care sînt rugăciunile sfinţilor".
TîLcutTe :
Alăutele - Înfrînarea cărnii arată. Cupe cu tămîie sînt ini-
mile sfinţilor pline de rugăciune.
VeTset.. 9
„Şi cîntau o cîntare nouă, zicînd: Vrednic eşti să iei cartea şi
să deschizi peceţile eî, căci ai fost înjung.hiat şi ai. răscumpărat
lui Dumnezeu, cu sîngele Tău, oameni din toată 'seminţia şi limba
şi poporul şi neamul".
. T^îlcukTe :
Poporul nou cînta cîntare nouă: cîntarea noilor cîntări este
Evanghelia. Vrednic eşti Doamne - această i se adresează umaL
nităţii Sale, căci divinitatea nu poate primi mimic, că le are pe
toate totdeauna. Că ai fost ,mort. Aceasta arată că Biserica este
formată În sine din toate neamurile.
Versst: 10
„Şi i-ai făcut Dumnezeu'lui mostru împărăţie şi preoţi, şâ vor
Împărăţi pe pămînt".

188 1 !'!)
 T^®1cui,Te..
Di`cSi sJîn|;ii lui Dumnezeu sînt împărăţ,ia lui Dumnezeu, În ce
fol se spune că Biserica este Împărăţia care se Întinde pest® tot
pămîntul? Sfinţii sînt lucrul lui Dumnezeu, sînt Împărăţia lui
Dumnezeu, căci În ei împărăţeşte Dumnezeu; şi regi sînt că vor
Împăffăţi la Enviere. Chiar preoţi Îi numeşte, căci ei sînt pretu-
tindeni şi mereu În flăcările Îubirii care nu se sting, prin străpun-
g.erea inimii şi prin lucrurile pe care .Ie aduc lui Dumnezeu (Ps. 50,
19).
VeTset: 12
„Zicînd cu glas mare: Vrednic este Mielul cel Înjunghiat ca
să ia puterea şi bogăţia şi înţelepciunea şi tăria şi cinstea şi slava
şi, binecuvîntarea".
T^81cwbTe:
Engerii sînt puşi să păzească Biserica lui Dumnezeu.
VeTset: 13
„Şi toată făptura care este În cer şi pe pămînt şi sub pămînt
şi În mare şi toate cîte sînt În acestea le-am auzit, zicînd: Celui
Care şade pe tron şi Mielului fie binecuvîntarea Şi cinstea şi slava
şi ri.uterea În vecii vecilor!" ,
T^Qlcwiffe:
Creatura`dim cer -îngerii; de pe pămîmt -oamenii; de sub
pămînt cei datori morţii, cei din iad.
CapBE®iul 6 TîlcriTe :
VeTsetele: 1, 2
„Şi am văzut cînd Miel;l a deschis pe cea dintîi din cele şapte
peceţi, şi am a.uzit pe uma din ce'le patru fiimţe, zicînd cu gEas ca
de tunet: Vino şi vezi! -2. Şi m-am uitat şi iată un cal alb şi cel
car© călărea pe el avea`un arc; şi i s-a dat lui cunumă şi a pornit
ca un biruitor, ca să biruiască."
Tî,lcutTe :
Prin calul alb .se arată drepţii dinainte de potop. Prim arc Îi
arată pe cei ce au fost omorîţi, săg©taţi.
VeTseteLe: 3, 4
„Cînd a deschis pecetea a d®ua, am auzitg zicâmd, pe a doua
fiimţă: Vino şi vez.i! -4. Şi a ieşit aEg caEg roşu ca focul; şi celui
caFe călărea pe el i s-a dat să ia pacea de pe pămînt, da oameniî
să se junghie Între ei; şi o sabie mare i s-a dat".
190
Tîlcubre :
Se vor separa drepţii de nedrepţi.
VeTset: 5
„Şi cîmd a deschis pecet©a a t±eia, am auzit pe a treia fiinţăg
zicînd: Vino şi vezi! Şi m-am uitat şi iată un cal megru şi cel care
€ălărea pe el avea un cîntar În mîna lui€`.
T^&1cutie.:
Envăţătorii legii - C-alul negrtig care învăţau: ochi pentru
ochi.
Verset.. 6
„Şi am auzit în mijlocul celor patru fiinţe, ca un glas care zi~
cea: Măsura de gri.u un dinar, şi trei măsuri de orz un dinar. Dar
de untdelemŢn şi de vin să nu te atingi".
Tî.lcu4re :
Cei ce Înţeleg Vechiul Testament în chip spiritual sînt grîul,
dînarul este Domnul, aceştia sînt vrednici să primească diva-
nul vieţii veşnice. Prin Înfrînarea de vin Înţelegem Viaţa activă,
prin untdelemn viaţa contemp`lativă. Pe aceştia zice, care Ţi s-au
dat Ţie prim faptele vieţii active şi contemplative nu-i vei lăsa
să vină la judec.ată.
VeTse*: 7 ..
patr,;şÎzî:î:ă:avĂgne:CşTî5egîe:şcetea a patra, m auzît g]asu] fîînţeî a
Se r.eferă la profeţâi care au suferit pîmă la venirea lui Hri;tos
şi pînă.la îmviere, care cfiiamă meamurile (Regi,17, ş4, 36). David
simboEizează pe Hristos. Prin leu şi prin urs înţelegem pe perse-
cutorii bisericii. Prin leu, Împăraţii şi ceila'lţ,i primcipi ai pămîn-
tuzui, prim urs pe iudeii care au persecutat biserica lui Dumnezeu.
VeTset: 8
„Şi m-am uitat şi iată un cal galben vînăt şi mumele celui care
călărea pe el effa moartea. Şi iadul se ţinea d.upă el Şi li s-a dat
lor puterea peste a pa€ra parte a pămîntului, ca să ucidă cu sabi®
şi cu foamete, şi cu moarte şi cu fiarele de pe pămînt".
TîlcriTe :
Ca]ul galben vînăt este Antihris°t. Prin ceEe patru părţî alc
pămîntului înţelegem pămîntul lui lsrael.
ml
 VeTset.. !)
„Şi c^md a do,ţ}c]iis pocotea a cincea, am văzut sub jertfelnic,
sufletele celor înjunghiaţi pentru cuvîntul lui Dumnezeu şi pen-
tru mărturia pe care au dat-o".
TîlcwbTe :
Pecetea a cincea, sub jertfelnic sufletele Hcelor înjunghiaţi. Al-
tarureste Hristos Dumnezeu; sufletele sfinţilor sînt sub altar, căci
membrele sînt supuse capului, ca să fie unite; de aceea şi sufle-
tele sfinţilor sînt cuprinse Îh mărirea cerească, sînt subiectele
mîntuirii lui Hristos, aşa precum este legătura membrelor.
Versetele: 10, 11, 12
„Şi strigau cu glas mare şi ziceau: Pînă cÎ.nd, Stăpîne sfinte
şi adevărate, nu vei judeca Şi nu vei răzbuna sîngele nostru, faţă
de cei care locuiesc pe pămînt. - 11. Şi fiecăruia din ei i s-a dat
cîte un veşmînt alb şi li s-a spus ca să stea în tihnă, Încă puţină
vreme, pîn'ă cînd vor Împlini numărul şi cei Împreună slujitori
cu ei şi fraţii lor, 'cei care aveau )să fie ,bmorîţi ca şi ei. - 12. Şi
m-am uitat cînd a d6schis pecetea a şasea şi s-a făcut cutremur
mare, soarele s-a făcut negi.u ta un sac de păr şi luna întreagă
s-a făcut ca sîngele".
T^&lcwkTe:
Scriptura zice: „Nu vei răsplăti răul cu rău" (Rom.17,17) iar
În evanghelie: „Rugaţi-vă pentru vrăjmaşii voştri" (Mt. 5, 44).
Ce este această strigare a sfinţilor În locaşurile lor? Condamnarea
celor ce au vărsat sîngele lor este; va fi în ziua judecăţii, acelora
ce au dorit să comită ucideri. Aceştia vor fi pedepsiţi în ziua iu-
decăţii Domnului, aceasta este dorinţa pedepselor Sale.
„Li s-au dat veşminte albe" aceasta este mărirea sufletelor sfin-
ţ`ilor, căci acum numai sfinţii Domnului poartă veşminte albe,
care şi-au chinuit trupul pe pămînt, ca să ajungă sufletul În mă-
rirea şi fericirea cea veşnică. Vor primi al doilea veşmînt, atunci
după Învierea sufletelor cînd li se va da mărirea cerească fără
trup şi trupurilor. „Să stea În tihnă pînă se va împlini numărul".
Sfinţii doresc judecata lui Dumnezeu În care şi trupurile lor vor
primi plata ostenelii, de aceea li se porunceşte să mai aştepte un
timp scurtg pînă ce se va împlini numărul celor aleşi. Aici Îi Înţe-
legem pe toţi martirii şi suffletele drepţilor (Col. 3, 3). „Că sînteţi
morţi şi viaţa voastră este ascun'să cu Hristos (2 Tim. 3, 12) (Gal.
6, 14, 7). Eu m-am răstigmit. Toţi care voi. să ti.ăiască cucernic în
Hristos vor fi prigoniţi . . ." ®
Prîn pămînt, În acest .1oc îi desemnează pe iudei, .s-a făcut ,,cu-
ti.emur mare" cîmd a fost distrus acest neam de către romani anul
192
70. Soarele îl desemnează pe ace]aşi popor a] iudeilor, Soai'olo Lq-{`
fă'cut negru ca un sac de păr, căci poporul iudeilor, care împotrivz\
cunoaş*terii lui Dumnezeu şi a păzirii Legii, a acoperit Soarelo În
Hume; răspîndindu-se În lume Între celdaltQ neamuri şi \s-au făcut
riesuferiţi tuturor oamenilor din. Cauza .nedreptăţii lor. Sacul este
acoperămîntul de pocăînţă şi arată-că.sînt păcătoşi. Soarele avea
saci negri căci toate neamurile au fost năpădiţe de iudei. „Şi lum
Întreagă s-a făcut ca sîngele" aceiaşi semnificaţie are şi luna ca
şi soarele, arătînd de altfel sinagoga. Luna prevestind schimbarea
sîngehii, ceda ce este a lor, că iudeii `au vărsat sîngele lui Hristos
şi au vărsat sîngele sfinţilor Acestuia.
VeTset: .13
',Şi` stelele cei.ului au căzut pe pămînt, precum smochinul Îşi
leapădă `smochinele sale verzî, cînd este zguduit de vijelie".
T^&1cubre:
' Prin stele desemnează pe riai marii preoţi.Ibl, cărturari şi.fa-
risei. Smochinul este păm^mtul lui lsrail, mar3' adevăr, .arbdr6Ie`
acest'ăLi+16Pădăt cu fructe \fără rod, Pda de u-n vînt p.uternic: Smo-
chinul era bătut de vînt adesea şi fructele inutile sînt aruncate
jos, şi păihîntul iudeilor. a fost,inuridat de romani şi. meamu] inutil
şi fără folos şi de Dumnezeu urit l-a di`strus, ca să rămînă cei cre-
dincioşi. Stelele au căzut În număr mare pe pămînt, căci pe aceş-
tia chiar doctrina qegii, poporpl i-a considerat ca pe nişte stele şi
au primit aceiaşi pedeapsă ca şi celelalte mulţimi.
. Verisăt:`i4 .
„Iar cerul s-a dat În lături, ca o carte de piele pe care o Eaci
§ul şi 'toţi munţii şi toate~insul6le siau mîşcat din loc'urile lor".
„T^&1criTe:
• Prin cer se d©Semnează Ve6hiul T6starient, căci a apărut a{1e-
vărul, care l-a eliberat pe acesta, căci Îrisăşi Scriptura 1~a ascu`n,q
prin intuiţi©, Închipuire. ' Cartea sînt .făptele !Îudeilor, c-iL't_t
prin Îriţel.egerea sriirituală a V. T. îl a.rată pe` Hristos, cinc poiitii
Să Înţeleagă . . . Cerul acesta se strînge .liber, căci' V. T. Îi i){WiL.iwi-
Seşte pe iudei şi trece la neamuri. „Şi toţi munţii şi toato înf)ulelo
s-au `mişcât de la locui ior". Şi chiar riămîntul iudeilor a (1o,ve»it
întunecos. Pi.in munţi îi înţelegem pe cei din cetăţi, prin insulo
pe cei Ce locuiesc În cîm.p.` Cei ce s-au mu'tat.din loc, au Jost cci
omon^ţi sau duşi în captivitate. \
i3 -Tf!ctt!rea Apocczipsel 193
 VeTseteh.: 15, 16, 17
„Atunci Împăraţii pămîntului şi domnii şi căpeteniile şi )boga-
ţii şi cei puţernîci şi toţi robii şi toţi slobozii s-au ascuns În peşters
şi În stîncile munţilor: - 16'. Strigînd riunţilor şi stîncilor: Că-
deţi peste noi şi ne ascundeţi pe noi de faţa Celui Care Şade p®
tron şi de mînia Mielului. -17. Că `a veriit ziua+cea mare a mî~
niei ijor, şi cinb are ptLtere Ca Lsă stea Pe ioc?".
'' Prin regi, principi şi tribuni, îi ÎnţelegemT^îlcuiTe..
pe cei ce c®nduc
heamurile, pe bogaţi şi pritemici, robi şi sclavi. Slobozi L-' Înţe-
legem cealaltă mulţime. „S-au ascuns Îm .crăpăturile pămîntuEui"
desdrie căderea lerusaHmulrii (anul 7S). Iosif Flaviu o descrie În
cartea „Despre războiul iudaic". S-au ascuns toţi din 6auza foa-
metei, Ericii şi .mizeriei` 'ce era. Se vor ascunde de faţa lui Hriştos
Dumnezeu, căci şi Domnul pe cînti ,pătimea le-a ,zis femei.l®r ce-E
plîngeau: „Fiice ale leffusalimu]ui m mă plîngeţi pe Mine". bacă
lemnul cel` veEde le strigă ceEor cu adevăr@t .uscate şi J,e zice: E)acă
per. mîne caFe ` sînt lemn dŢipă umanitate, Îmsă verde după drimne~
zeire, ' @ceasta` este: Dunin®zeu cşi. Om, aceasta mi-o faceţi, aţunefi
acelora. ce sîpt lemne uscate şi ,fără ,de verdeaţă ,,ce le va ffi?`.
Gabjf®|u] `7T
VeTset : . 1 •
gHd,rTuaîă,â%e#%,uruăîzg:TşÎ:ÎEăt::;:pg3#:,ustvîndtjîîcg]E3F#aug:
nu sufle vînt pe pămînt, rici peste mare, nici peste vrem eopac".
` 'Tî&lcu4Te:
Ara.tă că Biserica se va aduna din cele patru unghiuri aH® păh
mînţului. FŢip cei`, 4 Îngeri de'semnează 4 împăraţi: al Siriei, aE
Perşilor, ar Mac®donenîlor şi al Romarilor. Căci cele patiu voF
trdce 'sub' cea' ă romani.Ior. Prih 'căi 4 Îngeri,` c6Î 4 soH romani se
Înţeleg, 'căre Îşi vor cîştiga cele 4 regate. Prin cei patru Îmgeri
toate n,eamurile le arată. .
o ' Prin vînturiase pun norii Îri mişcare; care udă faţa pămîntului
Şpre roadă. Prin cei,4 Îngeri care ţin cele 4 vînturi, şQ d®semnează
romanîi c`ar6 vor .stăpîni pămîntql şi voff răspîndi groază şi moaFte
ş±ă:vor omopî şi vor face să s© aşeze finiştea tuturor oamenilor.
•.\ VdTseb:.2
„Am văzut, apoi, 'alt Înger`car® se ridica de la răsăritul -soare~
şî avea pecetea Viului Dumnezeu. @ngeml a 'Ştrigat ;dn .glas
E!lMH :`,
puternic cătie :,câi. patru Îngeri; cărora H s-a dat să vatăme pămîxi-
SuişitH}area". ` ' ' "ct4â;e; `
Acest Înger Hristos este, despre care este scris:` ,';Vou'ă .care vă
ţineţi `de Mine vă va 'răsări Soarele dreptăţii" (Mă]eahi'4> 2). De
Ea răsăriti a wenit soarele Hristos, dare nu s-a năs€ut` din carne
om©nească, ci din carnea Fecioarei a fost născrit: S`emnul ădevă-
i.atului Dumnezeu este divinitatea, căci S-a. aşezat În carne avînd
semmul viului Dummezeu, căci chiar faptele Sale l-au arătat ca
Fiu Unic al lui Dumnezeu „Căci lu€rurile pe care le fac Eu . . . "
tln. 10' 25).
Verse±: 3
' „.Zicînd: Nu vătămaţi pămîntu], nici mar®a, nici copacii, pînă
€e mu ,vom pec©tlui, pe fr.unte, pe robii Dumnezeului nostŢu`:.
Tîlcuiffe:
Stiigarea lui Driripezeu s-a făcut, căci înaimte de v6nireă Sa,
:3aignofi;a?:|ec|uucâ:it,t,oRtă,ş::g-%glînoggeeîees|Cuişipâ:?afşăic#:epptai:âaŢr.iî:
g±fî±i:Ţea`ie(:=u?i]'e,Ţ!igeŢă®q;:dv€:pvea6estp):rgceussăemE'#ccrridinţţeî:
sîmt ce\i ce au fost orînduâ# pentm viaţa 'Vţşnică.
VeTse5: 4
`„Şi ari auzit număru] ceior pecetiuiţi:r o sută patriiz6cit'şi pa-.
*rti de .mii de pecetluiţi, din toate seminţiile ffiilor ,lui,Ţşr.ael"..+ ' -
T^.1cri4rie : `Ă .:`.
Prin cei 144 000 desemnează rirezenţa Biseri€ii S`ri'ri cei aleşî.
Toţi cei ce au păzit credinţa apostoli]or şi i-au imi.tat vor fi aşg-
zaţi Îp.acest loc. Cîţî voF fi cei care +or crede'dintre neamuri; dacă
dintr6`iudei sîmt 144 000? În numărul celdr 12 şenrinţii al© lui
Hsrqfl s'6 Înţeleg toţi aleşii.
Versetele: 5, 6, 7, 8
',',Dri seminţia lui luda, douăsprez®ce mii de pecstluiţi; din se-
minţia lui Ruben, douăsprezece mii; din `seminţia lui Gad, două-
spreze€c miî. - 6. Din seminţia lui Aşer, douăsprezece mfi; din
âeo#ânsptiraezlgcieNEiţ?l'idşŢăEŢ:eg:Leinmtiiâ;|:însşem%i.nnţ,i,ad#ă,sTgenzaesce;
mii.;',din.. seminţia lui Levi, douăsprezece mii;` din s®riinţâ`@ lui lsa-
har; douăsprezece miii. -' 8. Din seminţia `lui Zabulo'n; două5pre-
zecc, mii; .din seminţia lui losif, douăsprezeco mii; din 5eriinti'a
flu.i Veniamin douăsprezece mii de pecetluiţi".
#* :.-,'*9`5
 Tîlcw%re ..
Iuda este prîma seminţie, Veniamin le este tuturor superiQr.
` .VeŢsetele`:: 9, 10
' ' ,„După acestea, m-am uitat şi iată mulţime multă, pe ca`re ni-
meri nu priteoa s-o numere, din tbt' neamul şi seminţiile-şi popoa-
a rele' şi limbile, stînd Înaintea tronului şi Înaintea MieluTui, Îmbră.-
cată în veşminte albe şi avînd În mîn'ă ramuri de finic. - 10. şâ
`mrilţimea sti.iga Cu glas riare, zicînd: Mîntuirea este de. la Dum-
nezeul nostru`, Care şade pe tron, şi de la Mie|u|". r
Tîlcubie :
Mulţimea. din faţa trQnului sînt cei aleşi, care au lti.crat riumai
În Biserică În timpul vieţii. Prin hainele albe, ,arapţă curăţia sufle-
telor, iar prin ramurile de finic, că sînt biruitori; sînt martirii Şi
aleşii, care în lume au luptat Împotriva duşmanilor văzuţi `Şi ne-
văzuţi,' şi rămînînd nevătămaţi au primit împărăţia cerurilor.
Mîntuirea este de la Dumnezeu; sfinţ,ii lui Dumnezeu nu se opresc
de a-l lăuda pe Dumnezeu; nu este mare lu€ru a-l lăuda pe Dhm-
nezeu pe cît le este sfinţilor de dulce a-.1 vedea pe Dumnezeu, că
Îl şi laudă pe Dumnezeu.
Verset;ele: 11, 12
„Şi toţi îngerii stăteau împrejurul tronului bătrîni.ior şi. .al ce-
lor Patru fiinţe, şi auL căzut Înaintea tronului, pe feţele lor, şi s-au
închinat lui Dumnezeu, - 12. Zicînd: Amin! Binecuvîntaraa şi
slava şi Înţelepciunea şi mulţumirea şi cinstea şi puterea şi tăria
-` Dumnezeului`nostru, 'în vecii vecilor. Amin !"
T^81cwbTe:
Îngerii aceştia nu pot fi număraţi şi se spune că stau în juruî
tronului. Putem să-i înţelegem aici pe Îngerii , superiori. Îi Înţele-
gem pe aceia care sînt rînduiţi În lume' la diferite slujiri, Însă pe
cei fără număr Îi înţelegem pe aceia care vorbesc `cu Dumriezeu
în cei.. Aceast.a arată.că Dumnezeu ţine lumea sub conducerea Sa,
dacă şi. Îngerii a.ceia s® Întreţin cu Durinezeu.
VeTsetele.: 13, ±4
•,;Ia.r` un'ul,rdintre'' b`ătrîni a' deschis gura şi' mi-a. zis: Aceştia
care'sînt' îmbrăcaţi în veşminte albe, Cine sînt şi de unde au veriit?
-14.-'Zis-am €ătre el:i Doamne, Tu ştii. El mi-a răspuns: Aceştia
§înt cei care vin din strîmtoarea cea mare şi şi-au spălat veşmin-
tele lor Lşi le-au făcut albe În sîngeleL Mie`lului".
198
T.®Lcui'.e:
A întreba şi a Învăţa, prih Bătrîni se arată Învăţătura BiscriH
cii, iar prin loan înţelegem ascu.1tătorul adevărat. Minţile acest'om
sînty.îndreptate spre iubirea patriei €ereşti şi mi-a zis : „Aceştia sînt
cei care vin din strîmtorare . . . " Aceasta arată că cei aleşi şi coÎ
ce au lucrat î'n viaţă ti.ebuie să sufere pentru a putea ajunge în
gâ#i?,Şci::euasscpăăîgtvviâ;ficnetreî3sîăr.şiapdei:âr:uî|ertăeŢeîn|3rcTnDaucŢa:şă
viaţă de toate păcatele ce Îi Înconjura® Prima dată prin Botez, apoi
prin pocăinţă (Spovedanie) adevărată şi cu lacrimi, prin facerea
milosteniei şi prin ce'lelalte lucruri bune. Ba chiar În sîngele Mie-
lului s-au albit, că€i sufletele sfinţi'lor care, Înainte erau negre de
păcate fără de voie, prin răscumpărarea sîngelui lui llristos., s-au
înălţat peste patimile arzătoare.
VeTset.. 15
„Pentru aceea sînt Înaintea tronului lui Dumnezeu, slu3ind
ziua şi noaptea În templul Lui; şi Cel Care şade pe^tron Înă'lţa-va
cortul Lui asupra lor".
TîLcu,kTe :
Adevăratul templu al lui Dumnezeu este ceru.l, care chiamă
la slujirea lui Dumnezeu prin iubire faţă de El. Tronul lui Dum-
nezeu sînt sfinţii lui Dumnezeu, ei sînt pe care şade Dumnezeu,
locuieşte Dumnezeu deasupra Sfinţilor Săi, căci pe aceştia i-a lur
minat cu lumina Sa, cei care .au fost dispffeţuiţi şi omoffîţi.
VeTsst: 16
„Nu vor mai flămînzi, nici nu vor mai Înseta, .mici mu Ta mai
cădea soarele peste ei şi nici o arşiţă".
•T^®lcuîq.e:
Nu vor mai flămîmzi nici nu voff mai Înseta de dreptat`e:, Dom-
nul zice: „Fericiţi cei care iflămînzesc şi .însetoşază de.dreptate,
că aceia se vor sătura" '(Mt. 5, 6), văzîmd că cei nedreptăţiti Îmse-
toşau după dreptatea ,veşnică. Sufiletele Sfinţilor nu mai flămîn-
zesc, nici nu Însetează, că dacă ar flămînzi, Înseamnă că ar trebui
să moară pentru a primi viaţa cea veşnică. Nu va mai cădea soa-
rele asupi.a loi., nici o arşiţă. Prin soaHe Înţelegem suferinţel,e de
la oameni pe cage le-au primit sfinţii. Prin a'rşiţă înţelegem Îspi-
tele diavolului, sau poftele cărnii. Chiar sfinţii În această viaţă au
suferit cu răbdare şi au Învins Împotrivirile oamerilor n6drepţ'i,
au trecut peste ispitele diav®lulri, au Învins dorinţele" cărnii îh sîn
nea `lor, s-au aşezat În fericirea cei.ească unde nu mai este huptii,
ci bucurie nesfîrşită, .continuă.
l!)FJ
 VeTsst:\..`17 .i
',Căci Mielul, Cel Care stă În mij!ocul tronului, Îi va paşte pe
ei 'şi-i 'va aduce la izvoareEe apeEor vi©ţii şi DumnezeH va .ş±9rge
\oricb lă.crimă' .dim o€Erii lor".
T^&kcriTe:
Că`ci rii©1ul ce stă în mijlocul tronuEui e Dumnezeu, e ffeg©le
sfinţilor. Izvoru.l vi©ţii este Hristos (Eoan ,,&`,,. 6}, căci cine este fiără
El,©şte mofft, .cirie .este În " este viu. nă Îzvoarcle vieţii Îi duce
Însuşi' Hristoş. p`e sfimţii Săî, şi i-a dus totdeauma, ca să ff® una
" .E1.'.Prin apele ăcelea ÎÎ ÎmţeEegem pe sfimţî, ei Îmşişi din fîntî-
Tmiie:L.Vieţii, ,€ăci an ®i ®Ste toată Sfinţeria Cen®r aieşi: „FăFă Mine
nu:puteţi \face nimîc" (Hn. 15, 3).
CapiEolu! ®
veiset: 1
„Şi cîmd. MieluE a deschis pecegea a şapd®a, s-a făcut tăceffe În
qeŢ,, c? lap o jumăta€ş. de €eas"
Tî,lcriTe:
Desf?cerea peceţii a şaptea s® ,refeiă `Ea 'maşterea lriî HrisSos.
•Duriri6zeu a lucrat 6 zile iar În a 7|a s-a odihmit. Aşa că Hrius este
odihna sfimţitlor.' şi chiar aceia care sînt Îmffl®riţi dÂm maş€ei.ea lui
Hristos obţin o naşter® spirituală. Cele 7 peceţi prin desfacerea
gor iî] am*ă.pe Hri§*os, i" învăţaţii Biserăcii au apătat-o prim imspi-
raSa Duhului SEînt.
Prim „t`ă`cer6a" dăre s-a făcut, ara€ă că S-a născuS`sub Octal
vian Auguşt, caH© .este „pacea". S-a făcut tăcere o jumătate de
ceas, acea`.Paceipe `caTe a avut-o Biserica din partea păgîniloH, care
a rămaş scurrij *imp.v căci prin Împăratul Nero s-a întrerupt pac®a
şi P6triu şi Pavel au fost om®riîti şi Încep toate persecuţiffle creştine.
(:
Ve;s'ei: 2
„Şi am .văzut pe cei şapte Îngeri, care stau înaintea lui Duml
mdzeu:şi .li sLau dati lom şapt© trîmbiţe".
',.`;": ...... : ." \ mblcwbme..
] Fuîriduiala' Î'rigerîlor celoH şapte est® Împărţită, căci sînt trimişi
Să m'Sargă Înaintea ,Îngerilor, să anunţe naşterea, care vor anunţa
venirea Acestuia.
19.8
V@Tset.. 3
„Şi a verit alt Înger şi a stat ,la aTtar, avînd cădelniţă `d® aur;
şi.i s-a `dat lui tă Îi® multă, ca s-o aducă Îripreună. cu rugăciuT
nile o tuturor sffinţilor, pe. jertfehricul de ' aur `dinaintea trgnului.:`
T^&kdutTe:
Îngerul acesta îl simbolizează pe Hrisftos, d.are a apămt Îm lui
me prri` îmtiupaff6a tainică. Prin altar o desemncază p® Biseri€a
cea de ăur. A sta€ Îriaintea altarrilui arată dă acolo este Dumne-
zeu şi Băserica, €are este formată din apostoH şi credimi.oşi,` Îi, cu-
prinde atunci pe toţi. Aveau cădeHiiţe: Sufletele apostofflor erau
Îm mE^ma lui Dumnezeu. De ,pe altarul cel dd auT se ^mălţ?u mgă-,
ciumifle sfinţilor şi cFedinţa cr®dincioşilor. `
VeŢset,: 4
„Şi `fumul tămîiei s-a suit, din mîna ÎngeruEuÎ, înai.nt®a Eu'Î
Dum®z®u3.împreumă .cu rugăciunile sfinţilor". i u
TÎ&lcq4bTe:
cioşE:irŢcfiuşŢE:paS:Îemîălârcanr:::caărâtăETs=îi.ăŢŢgăcâgenăi::tiş-p#::
nezeu.. Că fumul din miîinîle Îngerilor se Înălţa, arat'ă: eă tQt ,€S fac
credîncioşii bumi, faptele lui Dumnezeu le' fa'c (2 In. ±9,'' 5). t
VeTse*: 5 ` "
„Âp,oi rigerul a, Euat cădeŢriţa, şi a aump|uţ-p,. din €ocuEbjeŢtfel~
nictF|ri şi a arun`caţ pe pămîmt; şi ş~gu pomit'` tu,mete şÎ 8Îasuri şi
f-ulg'eF© şi pămîntril sm cutreririr'at".
Tî,kcutq.e :
Prim f®c se âmţehlege Duhul şffin.t, Îngerul. este Hrisibs,{ ,7`dăd®`Ăm
a
=:ţaDghtâl.iiE3,şcfgflâ:,pă?ÎEă#ruead.;nafl?6EloaitlaărTeu-ii':ă:#t:
r:::r:±gî'îtiisî::ri:,EŢEi::Ţt:fi;Î#::iE:;:oi:j:cdîiga:t_o;Îlagt:i,;::i:iin:ug:l::
mîmt putem Înţelege Întoarcerea iudeflor la credinţ.,{i, care sLau În-
tor± piSm prediica Sf. Apcffitol Petn.u. 'Acest® filăGări sînd.DufiuE
SEîmt,. dare est® pururea deasupra noastră aj cclor qe sîmtem pe
pămîmt demmi de mila lui Dumnezeu a Domnului mosriu Eisu;`Hris-
tos, ca şă faeQm din cele trqp6şti p® cele spirituale. H@ruE,'Dom-
nului nostmi lisus Hristos Se ffăspîndeşte.
1,S.9.
 Versetele: 6, 7
„Iăr cei' şapte Îngeri, care aveau tcele şăpte trîmbiţe, s-au gătit
ca să trîmbiţeze. - 7. Şi a trîmbiţat întîiul Înger, şi s-a p.ornit
grindin'ă şi foc amdstecat cu sînge şi au căzut`pe pămînt; şi a ars
din pămînt a treia parte, şi a ars din copaci a ti.eia pai.te, iarba
Verde a ars de €otj6.
T^&1culre:
qei 7 Îng.ei.i se pregătesc să trimbiţeze, se arată Începutul trîm-
b,iţării a pr?dicării. Prîn „grindină Şi foc" ai.aSă ceea rce loveşte,
`cuvintele sfinţiflor bărbaţi, '`caffe au lovit 'inrimile oamenilor. Prin
ffoc Îl arată pe Duhul Sîîmt care ldcuieşte ân Sfimţii Săi, cai.® le
arată de. să``vo±bsască`.L Prim sânge:LLegea Eui F[ristos o arată şi pe
Hristos îl îmţelegem. Prin a treia parte idim pămînt: îi Înţelegem pe
aceia ce au f®st mîntuiţi prin Învăţăturifle şi exemple]e.oamenilor
Puni, €ăc.i fo€uF ipbirii lui Dumnezeu prim teamă s-a sălăşluit În eî,
i-a alimeritat şi i-a elib.erat. Pi.im copaci Îi Înţ©1egem pe cei aleşî.
Pgin iarba verde: c©i aleşi care vor ff, dar şi pe cei piei.duţi`, cewor,
ffi pierduţi. Prim, ia.rba verde Înţ.elegem pe cei ce au Eost totd®ăuna
verzi, tari în cF®dinţă.
VeTseS: 8
• ,',A -tffîmbiţat8 'apoi, al doiEea Îmger, şi ica un munte mare Încins
de flăcăfi sf;ă pr`ăbuşit: Îri m@re. şi a' tr.eiă 'parteî di.n mare .S-a pre-
ffăcut În sînge.
T^clcuâre`..
t ĂI .d;ile; Înger a trîmbiţat, aciia este M;ise. Şi ca up munte
ma`re .sLa pră-bu^Şit În mare - prin munte desemnează legea lui
Mo`ise.
. VeTset;.. 9
„Şi a n?urit a treia parte din făpturile cu viaţă Îm ele, care sînt
an mare, şi a treia parte din corăbii s-a sfăFîmatci.
Tîlcu4Te:
'P;in sînge s; curăţau de păcate în l©g®a veche. Fpin. mare se
arată mq.lţimea păcătoşiflor. Cei drepţi vor ieşi din apel© păc@te-
E®r. Prim BQte`z sau Pocăinţă (Spovădanîe) îl vor omorî pe ,diayol,
ca să trăiască În Dmnezeu.. Prin corăbii care au apele sub ele, s©
des6mnează comducătorii neamurilor. A treîa parte dim aceia au
murit, aici Îi arată pe aceia care au fost drepţi dintre ei, care vor
fi 'drept răsplătiţi, aceia În care a murit păcatu] şi trăieş€e num'ai
Dumnezeu.
&00
VeT'set.. 10
„şi a trîmbiţat al treilea Înger, şi a căzut din cer o' stea urinşiui,
arzînd ca o făclie, şi a .căzut peste a treia parte din rîuri şi posto
Îzvoarele apel®r".
\ Tî,lcu6Te :
Steaua care arde sînt profeţii. A căzut peste rîuri şi p.este izn
voare~celeKseminţii.aleluilsrael,atreiapartedineisîntpen-
tru vîaţa veşnică. A căzut peste a treia par6e a fluviilor, acei car@
au primit Învăţăturile profeţâlor şi le-au păstra€ În inimile lor
fiind rînduiţi pentru viaţa veşmică.
Verset: 11
„Şi mumele steleî se chiamă Absintos. Şi a treia parte din ape
s-a făcut ca peHnul şi muEţi dintre oameni au muFi6 din pricina
ape!or, pentru că se făcuseră amare".
T^tlcuiTe:
Absintul este amar. Prin absint se desemnează anunţurile pro-
feţi.lor, care iritau poporul păcătos, vestindu-Ie că, dacă nu se vor.
pocăi vor fi daţi spre pedepsirea duşmanilor şi v®r fi duşi. În rou.
bie. De nu se vor pocăi vor fi pedepsiţi cu moarte veşnică. A 3[a{
parte din ape s-a făcut ca şi pelinul. Amărăciunea pocăimţei aici`
sînt c6i aleşi ce au simţitLo. Şi mulţi dintre oameni au murit. Prin,
amărăciunea pocăinţei au muri€ ca să fie salvaţi de la moarte.
Verset: 12
„Şi a ti.Îmbîţat al pati'uEeă Îmger; atunci a treia parte din soaFe
a fost lovită şi a ti'eia parte din lună şi a treîa parte din stele, ca.
să fie În€une€ată a treia parte a lor şi ziua să-şi piardă din lumi`-
nă a treia parte şi noaptea tot aşa".
T^%1cutTe:
AI 4-Iea Înger este Hristcm şi apostolii Săi. A fost 16vită a trei@t,
par€e din s®are. Soai.ele este poporul iudeu, Iuna este sinagoga,
iar stelele mai marii preoţilor Şi fariseii. A treia parte din soare,.
sîmt cei ce au creziit În lisus din poporul iudeu. Ca sălşi pia.rdă lu~
mima a €reia parte, luma şi stelele Întunecate; cei dintîi dintre arn
hierei, pe preoţi şi pe ffarisei caffe vor crede În Hristos îi arată aici.
Căci chiar ei au fost ÎnSunecaţi de diavolul ca să nu poată crede Îm
Hristos®
•VeTset: 13
„Şi am văzu6 şi am auzfit um vultur, care zbura spi.e îm@Itux
cei`ului şi sSffiga cu gEas mare: Vai, vai, vai celor care locuic" i"
;!'' 1
i)fimînt, (lin i}x'it`i" t'olorlalte glasuri ale tHîmbiţei celor trei în-
5fcri, c#re ,sînt gata să trîmbiţ.eze!".
• ' TîlcutTe :
Prin cer se arată Biserica. Îm a€est loc vulturul este Hristos
hul sHau Întuneeat de fumul fînti^nii'. Prin SoaFe Hristos S©. î'n|,®-
Iege. Îm acest loc Însă membrele Lui, aceştia sîht :propovăduitorii
sfinţi. Prin aer este desemnat poporul credincios, €are. este ţintn
ereticilor. Se vor Întuneca dacă nu ,voF putea Învăţa .poporul adeH
__±1__ 1 v .

cu apost®lii Săi. Vulturul zboară În îmaltul ,cerului. Hris€os este Văm.Hl, €ăci nu se ascunde lumima sub obr-oc. --'J-`-. Jrt-

primul lla iudeig iar apostoqii prin Evanghelie în ^mtreaga lume. VeTset: 3
Primii luptători cu Biserica sînt ereticii (sectarii) apoi păg,înii, iar
al treîăea quptător este Antihrist la sfîrşitu.l lumîi, €u care Şe va „Şi din fum au ieşit. Hăcuste p? pămîrit ,şit`H`.'s-a dat lb.r`.p.utQre
Eupta poporul lui Dumnezeu. V.ai vouă celor ce ilocuiţi pe pămînt, P±efhum au putere scorpiile pămîntuEui". . , â ).'
lL'

'. Tî,lc<tiâtd: t . : .' .-.. ''`:

căci necredincioşii .nu ştiu .nimic alt.ceva decît numai pă,mîntul,
locuitorri pămîntului vor chema pe Juidecătorul. Drepţii Însă icare `

doresc cele cereşti, vor dori să locuiască în cer. {FiHp. 3, 20).

Capiîolul 9
Verset: 1
„Şi a trâmbiţat ail cimcilea înger, şi am văzut o `stea căzută din
cer pe păim^mt şi i s-a dat .cheia fîn€înii adîncu'lui".
Tî®hui;Te:
Îmgerul al r5-lea ,este apărătorul credi'nţei celei adevărate, cînd
+a lucra pentru apărarea credinţ,ei În orice €hip. Ereticii (sectarii)
sînt desemmaţi prin steaua 'care a căzut, vor cădea Înaîri@a învă-
ţaţilor şi a ÎnţeHepţiloi. Bisericii. Cheia fîmtîmii adîncului; - ere-
ticii sînt desemnăţi prin €heia .fîntînii adîriculrii, prin voinţa lor fli-
beră şi mestabilă. Adînc - inima acelor eretici o arată. Prim fînL
tînă desemnează gura acelora. Li §-a dat ereticiEoff aceloffa i€heia ,
Îîntîmăi adîncului, prin care Dumnezeu Îmgădui® să fi© eretici:
„Tr©bui© să fie Între voÎ `'erezii" (1 CoT. 9. 19}.
VeTset.. 2
deeE:tŢCT.lşeistH?sîavăait|u6:ap3:3iieci:âr;isseco:3fiŢoarş.tFDumrig:%zgriu:iigmă:
:Ecuoirep:ă:i|ârâ#3i|e%ce=toprea,d%amginni,r5:ăi|no:|s|ăorseî|V;fră,,iiit:3|dei.~c:rî=
corpul oameni'lor..Putr6rea lă.custolor; este a eretid.l`or şi t6§te la
felcuputerea scorpionuluişi eisînt demonî., t; < ^,„` `v `. ,`.'J. ,, :.' t
VeTset.: 4
„Şi fi sLa.f poruficft să nu vat'ăme `iar`ba' Pămîn`ttiiti^Şvi``*i€i^ ®
verdea`ţ,ă şi nici un copac, fără nmai pe. oamenii 6aie nu.,au{ p`e`î
c'etea iui DumriSzeri.Pe fmnţiie ior«.. m. ,9` ``.. L
•r ; ` , ~ S,. , :TîicritTdŢ::": :.
Iarba sînt primii aleşî din primele timpuri,' iar. p°rin 'copadi pe`
adevăraţii Învăţători ai Bisericii Îi arată. iDumnezeuJ nu le pei.=.
nrite să 'vatăme iarba şi copacii.` Fără numai `pe` oam`enii 'care..nti:
au pecetea lui Diimnezeu. Pecetea este iubiHea (Du'rimbzeu e.stbiu'î.
bire -Ioan, 4, 8). Frunţile -.pFin ele rihţelegem mint6a :săriă.=
toasă, că6i ereticii nu au semnul Bimului Dumnâz6u, v adic-ă: tîfii
inima, Ior nu.este iubirea sa. ` ; q ..`
VersG€.. 5 ``.' `6 ,.n:`,Ţ`..,,.. ::.:

„Şi a deschis fîmtîna adîmcului şi fum is-a ridicat din fîntînă, „Şi nu H s-a dat ca tsă-i omoare, ci ca să` fie chinriţi cinti `lunf ;
ca fumu.h Lmui cuptor mare, şi soarele şi văzddi]hul s-au Îmtumecat şi ichinul lor este la fel cu chinul de scorpie, cînd,a Înţşpat
de fumul ffintînii." un om".
T^&lcriTe:
TÎLi;â.utTe .. :
Steaua care a căzut a deschis fîntîna adîncului, .căci ereticii 1 ' '-

Nici oamenii nu pot omorî dacă nu le Îmgăduie Dumnezeu. iprim'

: .... : . - `` .,

ăa#uu=iăi|n:ncueilecur:::rcemz:3.îmFi=*leLlgrînşi-ăatŢt::ăcŢ:egi::|a..1orj
ai.ată, căci fumul ffl suflă vîntul, la fel işi doctffăna ereticiEOF. Prin
Învăţătura Sffinţilor Părinţi, piere ca fumu.l erezia. Prin cuptor;
finimil© mecredincioşilor le arată ;(Osea, 7, 4). Şi soarele şi văzdu-
802
cinci luni se Înţelege tot timpuq vieţii prezente, căci ea constă d.ii]
cinci etap6: 1. -mapa neputinţei; 2. -Copilăria; 3. -Ad"ow
cenţa; 4. -Hinereţea;' 5. -Bătrîneţea, căci',spune Sf. Grig.oi.i(w
că cele 6 vîrste ale lumii ~ Creaţia :-§Înt conforme cu, vîi'`qt"
oamenilor. Bătrîneţ®a se Împarte În două părţi. "mp de cinci luiiî,
;E©:l,
tot timpul vieţii vor fi chinuiţi nu numai` singu±i ereticii, ci .şi toţî
ne€redincioşii. Prin cinci luni înţelegem tot timpul acestei lumi.
~ Prria .Iu'mă: De la Crearea lrimii pînă la potop;
~ A.doua `1ună: De 'la Potop la Moise;
- A treia lună: De la Moise la David;
- A patra lună: De la David la Hristos;
- A cincea luriă: De la Hristo's pînă la sfîrşftul lumii. În
această perioadă vor muri toţi .cei care au născocit răul, rătăciffile.
Pi.in s€orpie Înţelegem demonii, căci scorpia Înţeapă corpul şi apoi
intro'duce.`<veminul, la fel şi diavom prin mînie sau prim mîndrie
sau
`te?,prim Hnguşire
cq prim `sau
această prin
rană să altă t mîngîiere
ucidă, sufletul. {trupească .om`oară pin-
VeTset: 6
` „Şi îp ' zilele aceEea vor căuta oamenii moartea şi :m oi`vor
afla şi vor pofti să moariă : moar.te.a Însă Va` fugî de. la ei".
T^&LcwiTe:
€ei.;,|Ş®işiî.mî`nzii3Î3|eacEeteaangvhoăffi%ă,Ţiaaro:!mveanisitrŢ|ouîc:t3%";nşree5ejârmăî::
tuE. Pavel urma moartea luptînd` ÎpGpotriva Bisericii. Au fost şi
âlifii:3:gri:i;3:Înâăglb6atraFuoaşri:::ÎFpgâEftîmm.pa:.::iav,adgciâeri:iairhîi
Eugit de la ei, căci prin Predicil6 .loi. sffinţii sînt 'chemaţi`la viaţă.
Vedem pe oarecare om' părăsind mănă.stirea şi Întorcîndu-se În
lume, şi `pumîndu-se îm serviciul o'arecărui om 'ca să-şi adune bo-
găvţii pămîn.teşti. Dar pe a'cestea nu lela primit şi'.nu 'llau ..mulţu-
mit ş`i dacă această ,dorinţă nu şi-a putut-o Împ'Eirii, părăseşte iar
lumea şi se Întoame ,la mănăstire şi îşi sfîrşeşte viaţa `cu bime. Iată
că-şi €ăuta .moartea şi nu venea şi-ar Îi' cumpăffat moartea şi
moartea a fugit de acesta (Osea 2, 6-7). Iubiţii noştri sînt pof-
t:ele cămii. MiEa .lui Dummezeu nu ne.1asă să ajungem la dorinţele
moastre rele şi neffolositoare.
` VeTset:.7
„Iar Înfăfişarea lăcustelor era asemenea unoi. cai pregătiţi de
război. Pe capete aveau cununi ca de aur, şi ffeţele lor erau ca
Eeţele omeneşti#. o
TîlcwkTe :
Prin ' „cai" sînt desemnaţi propovăduitorii. sîinţi. Avacum no
spune aceasta (Avacuri 3, 15). Prin predicarea tuturor virtuţilor,
sfimţii îl .vor ânvihge pe diavol, Îl voff ucid®. Prin ,.,auff " se desem-
204
nează Înţelepciunea care va fi deasupra 'Ior. Se desemnează Înţe-
Iepciunea veacului acestuia, pe care o vor avea ereticii. (1' Cor 3,
19). Faţa lor era ca faţq oamenilor. Omul raţional este. trup?sc,
prin faţa oamenilor putem Înţelege Scripturile dumnezeieşti, pe
care ereticii le studiază în felul lor simplu cu care 'Ie Înţeleg. Că
aveau faţ,ă ca< a oameniilor, Însemnează că aveau Scripturile dum-
mezeieşti, .însă se Îndepărtează de adevăr căci nu le înţeleg după
dreptate. ,
Verset: 8
„Aveau păr ca fen}eile şi dinţ,ii lor erau ca dinţii leilor".
T^&hwire..
„Aveau păr ca `#emeile", părul este oarecare Înţelepciune lu-
mească. Prin femei Înţelegem diferitele biserici. Aveau păr ca fe-
meile, vor avea turmele lor 'ca şi sfintele Biserici a lui Dumnezeu
(şi se vor aduna la oarecare sărbători) căci Biserica are adevăra-
tele timpuri p®ntru săvîrşirea j6rtfei divine, Ia fel vor avea`şi ere-
ticii un popor nes`ănătos, care se va aduna În diverse locuri,. dar
nu la tairiele divine, ci la sărbători diav,oleşti. „Dinţii lor erau ca
dinţii leilor". Prin dinţi şi prin 'lei îi Înţelegem pe persecutorii Bi-
sericii, prin lei pe Împăraţi, prin dinţi pe acei €e se` vor 'Iupta Î.m-
potrivq Împărăţiei lui Pumnezeu (Îppărăţia sfinţi|or lui Dumne-
zeu). 'Dinţii ereticilor erau ca ai leilor, şi ,vor persecu.ta`. Biserica
qa fel că` şi păgîhiî şi dacă vor putea se vor deda şi la teroare şi la
chimui.i, căci. Îşi vpr asocia oameni care să persecute Bi;eric+a lui
Dumnezeu.
VeTset..,,9
„Âveau, Lapoi; platoşe ca platoşele de fier, iar. vuietul aripinor
lor era la fel cu vuietul unei mtilţimi de care şi de cai care aleargă
la luptă„.
T^QicL.bffe:
Vuietu| predicilor sfinţilor se va i.idica Împoti:ivă `diavolului, o
•vor spargd Învăţătura falşă a ereticilor, alungîndu-I pe diavol.
Versetele: 10, 11
„Şi. aveau cozi şi bolduri asemenea scorpfflor; Şi puterea 'Ior
este Îm cozile lor, ca să vatăme pe oameni .cinci luni.aT,.11. Şi
aveau ca Împărat al lor pe Îngerul adîncului, a cărui, nume, În
®vreieşte, este Abbadon, iar În elineşte are mumele d6``Ap®llion".
•805
 Tî:1crifte :
Abbadon înseamnă migaşul, Împăratul ereticilor, fiind ÎnsuşE
diavolul.'.Uciga`şul a -fot binde` este acesta.
VeTs.etele: 12, 13
„Îritîiui „Vai" a trecut:`iată Vine Îrică rin „Vai" şi încă UnuE9
după acestea. - 13. Şi a trîmbiţat al treilea Înger. Atunci .am au~
zit un glas, din cele patru cornuri ale jertfeEnîcului de auri, care
este înaintea lui |)umnezeu".
Tîtcwfte ..
Al şaselea înger Însemnează pe morţi. Priri coarnele j6rtfehii-
cului, este desemnată Biserica. 4 Coarne sînt cele 4 Evanghelii, ®
singură voce a celor 4 evanghelii cu o singură Învăţătură.. ,
VeTset: 14
„Zi'cînd către îngerul alt şaselea, .cel cai.e avea trîmbiţa: Dez~
leagă .pe cei patru îngeri care sînt legaţi la riul cel mare, Eufra-
tul"®
Tîlcui,re :
Cei 4 îrigeri sînttceie 4 Împărăţii.
VeTseS: ,15 .
„şi ah fost dezle.g.aţi` {cei patru .Îngeri, care erau gătiţi sprg
ceasul şi ziua îşi luna` şi anu'l, acela, ca să omoare a treia parte Jdim
oameni.«
Tîlcukve :
Cei 4 îpgeri au fost dezlegaţi, care au rluat pacea şi au început
să '`pers6cute pe .poporul lui Durinezeu. Erau pregătiţi - Îi arată pep
oamenii .necredincioşi cu ,voinţa ,lor. A Ş-a` parte sînt cei. aleşi.
Verset.:`.16 Ţ.
„Şi nupiăru.l oştiŢor era de .douăzeci de mii de ori cîte ze€e mi@
de călăre.ţi, ţ:ăci ,am auzit, numărril 1or`T`. , ^
TîlcwhTe ..
'Prin oştiri 'îi arată aici pe pers6cutdbri.
VeTset: 17
Tîblcubre:
Prin „cai" îl arată aici pe poporul nesănătos, cei c® şodeau po
®i sîm conducătorii pămînteşti. Prin 'capetele cailor îi desemneaztvi
pe Împăraţii romani, care sînt capul tuturor persecuţiîlor. Fot`,
fum şi pucioasă - sînt Învăţăturile necredincioase ale acestom.
Prin pucioasă - se arată hulele Împotriva Împărăţiei lui Hristos.
VeTse±: ,18
„De aceste trei plăgi: de focul şi de fumul şi de pucioasa care
Âeşea dfin gurile lor, a fost ucisă a treia parte din oameni".
Tî,lcwkTe ..
Dîn aceste trei plăgi iese mulţimea martirilor, a 3-a parte.
Verset: 1.9
„Pentru că puterea cailor este În gura lor şi În cozile lor; căci
cozile ,Ior sînt asemenea şerpilqr, avînd capete, şi cu acestea van
4ămă„.w
Tîlcu4Te :
Puterea cailor este În gura lor. Dreapta doctrină a filozofilor
o aseamănă cu a şerpilor. Prin doctrina filozofilor au vrut să disu
*rugă creştinismul.
VeTsetele: 20, 21
„Dar ceilalţi .oameni, care nnau murit de p`lăgfle acestea, nu
s~au p®căit de loc de faptele mîinilor lor, ca să nu `se mai ,Închine
demonilor şi idolilor de aur şi tde argint şi de aramă şi de piatră
şi de lemn, care nu po€ nici să vadă, nici să audă, .nici să umble.
- 21. Şi nu s-au pocăit de uciderile ilor, nici de fermecătoriile
qor, nici de desfrînarea lor, nici ide furtişagurffle lor".
T^81criTe:
Cei salvaţi sînt cei aleşi. Ceilalţi ce nu s-au pocăit sînt pă-
8îniî.
CapiF®Iul 10
Verset: 1

că|ă,iş;iiaşat^;aa=gîazt:tş,eî:avfead,ănî3,.uc|ajî,;igeiaccei:âăîuş.şeşieâup;cei.eaî: „Şi am Văzut alt Înger puternic, pogorîndu-se din cer, Înv#H
sei, iar capetele cai`lor semănău cu. capetele`.16ilor Şi din gurile .lop luit În€r-un nor şi pe capul lui eFa cuffcubeul, iar fiaţ,a lui Sti.iui|m®fl
ieşeafocşiîumşipu€ioasă`^`.t.+A , 8. ` €a soarele şi pÎcîoarele ilui erau. ca stîlpii de f6c".

a06 #'lŢ
 i TîLcuiTe :
Domnul este cel ce a coborît din cer prin norul Înti.ripării,. Ca~
i}ul Lui - este dumnezeirea Lui înainte de Întrupare. Faţa `LUÂ
strălucea ca soarele - prin Soare, arată pe Dumnezeu, căci Soa-
rele 6ste văzut tde tbată .lumea de toată creatura Sa. Prin cele vă-
zute se arată cele nevăzute. În inima sfinţilor Hristos est.e Soa~
rele. Picioarele Lui ca stîlpii de foc. Picioarele Lui sînt Biserica,
căci Duhul Sfînt răspîndeşte focul. Cele două picioare sînt .po-
poru'l; iudeii sînt un picior, iart meamurile al doilea picior - Şa
acestea două fac o Biserică. Două picioare sînt două Testambnts
(Vechiul Testament - iudeii, iar Noul Testament sînt neamurile)®
Verset: 2
„Şi în mînă avea o carte mică, deschi;ă. `Şi a pus piciorul luâ
cel drept pe mare, iar pe cel sting pe pămînt".
Tîlcuire :
gu|Ppr:nvpei.ci3:TI|€e©s'tg=eepntt.Îlparri:tămpaereNînutle|Te3setâm:g:kpurriiŢe;tî::
prin pămînt Îi Înţe`legem pe iudei care păzind Legea au dat roadeg
şi prin Lege s-au eliberat de carne. Piciorul drept pus pe mare:
Evanghelia pe t:are au respinsLo iudeii,. dar ea a fost dată neămu-
rilor. Piciorul stîng pus pe pămînt, .cînd le-a dat Dumnezeu evrei-
Ior legea Vechiului Testament, care este umbra celui Nou.
VeTset: 3
„Şi a strigat cu glas puternic, precum răcneşt6 leul. Iar cînd a
strigat cele şapte tunete au slobozit glasurile lor". '
Tîlcui,re ..
A strigat Hristos prin lege, la fel ca leul, ila vorbit casei lui;
Israel, apoi a strigat prin Evanghelie cum răcneşţe leul, în toată
lumea a răsunat vocea Lui. A strigat Hristos prin lege, cele 7 tu-
nete au fbst auzite. A' strigat prin Evanghelie, sînt auzite celeJ
7 virtuţi. `Cele 7 tunete prin ele vrea să ne arate sublimitatea ce-
lor 7 virtuţi prin Învăţătura Evangheliei.
VeTset: 4
„Şi cînd au vorbit €ele şapte tunete, voiam să scriu, dar am
auzit o voce care zicea din cer: Pecetluieşte ce'le ce au spus cele'
şapte tunete şi fiu le scrie".
TîLcuîTe ..
Voc.ea` diri cer este' Iisus Hristost care a scris şi a predicat. Să m
scrie vocea celor 7 t`unete. Apostolii sînt desemnaţi` prin cer, primîi,`.
vestitori ai vifftuţiior Şi Practicanţii acestora.
•208
Ve+s6tele: 5, 6, 7
„Iar .îngerul pe\ care-l-amr văzut stînd pe mai.e şi pe pămîntyy
şi-a ridicat mîna dre`aptă către cer,[-6. Şi s-a jurat pe Cel care'
este viu în vecii vecilor, Care` a fă€ut ceru'l şi. cele ce sînt în cer'
şi pămîntul şi cele ce sînt pe pămînt şi marea şi cele ce sînt Îm
mare, că timp nu va mai fi. - 7. Ci, \în zilele cînd va gi.ăi al şap-.
te'lea înger - cînd va fi să trîmbiţeze - atunci săvîrşită este tai-
na lui Dumnezeu, precum bine a vestit rdbilor Săi, proorociloi.."
T^LlcuLre:
S-a g'urat Hristos care este viu, că în .cei 7 îngeri se cuprind
tainele lui Dumnezeu (ca săvîrşire), căci o evangheEie s-a prezis.
şi prin profeţi. „S-a săvîrşit" căci a fost completat numărul ale-
şilor.
Vdrset.. 8
„Iar glasul din cer, pe care-l auzisem, iarăşi şn v®rbit cu mi,ne.
şi a zis: Mergi de ia cartea cea deschisă din mîna îngerului care'
stă pe mare şi pe pămînt".
Tîlcwi;Ţe ..
Vocea aceasta i-a Îndemnat pe toţi apostolii, Duhul Sfînt i-a
insuflat pe ei, ca să aleagă ,pe oamenii care vor urma pe HristoîŢ.
şi vor primi învăţătura Evangheliei.
VerseteLe: 9, 10
„Şi m-am dus la Îmger şi i-am zis să-mi dea cartea. Şi mi-a.
răspuns: Ia-o şi mămînc-o .şi va amărî pîntecele tău, dar în gura
ta va fi dulce ca mierea. - 10. Atunci am luat cartea din mîna
Îngeru'lui şi am mîncatLo; şi era în gura mea dulce ca mierea, dar,,
după ce am mîncat-o, pîntecele meu s-a amărît".
Tî;1cutţe :
„Ia-o şi mănîmc-o". Prin aceasta Înţ©legem inimile Apostoli-.
Ior, prin pîntece înţelegem că toate spurcăciuniHe păcatelor le vaj
distruge din trup. Hoan înainte de a scrie evangholia era în Pat-
mos. Adevărata carte: scrisuE celor divine, În gura lui era dulce,`
mintea se va Îndulci. Pîntecele Însă este amar, aici se Înţele8e că8`
carnea trebuie să se distrugă. Căci bărbaţii sfinţi s~au dedicat me-
ditării Scripturilor dumnezeieşti, meditare care \ a înduflcit
mintea loi, dar a făcut-o amară trupului lor, supunî,ndu-l prin
post şi priveghere; se arată şi celelalte i.ăstigniri şi chinuri prin
care au supus caffnea.
J4 - T€!ctjăreci ApocSZ.@sg6
209
 `VcJ,',Set: 11
doi mă§Hni şi cele două sfeşnice . . ." Măslinul oferă ulei, care estt}Â
„Şi apoi mi-a zis: Tu trebuie să proroceşti, Îndă odată, la po~ pus În căndelă ca` să lumineze pe cei din casă (Mt. 5, ,15). Pi.in
\LPoare şi ia neamuri şi ia iimbi şi ia mu.iti Împăraţi". ulei Înţelegerii înţelepciunea duhovnicească pe care au obţinut-(}
prin €ontemplarea Harului dumnezeiesc, căci pe aceia i-a umplu(-
Tîvlcwbre:
(Mt. 6, 34). Candelabrele adevărate se fac, cînd s-au umplut dc
Trebuia să predice după ce se va întoarce din exil. Sfinţfi Pă- ceea ce zice Domnul în Evanghelie: „Să vadă faptele bune şi să
'd:inţi arată că după Întoarcerea din exil, Ioan evanghelistul a pre-
preamăreas€ă pe I)umnezeu" {Mt. 5, 16) de aceste candelabre zice'
f.dica€ În Efes. Domnul (Mt. 5, 15). Lumîna pusă deasupra sfeşnicului, tînd arată
r slujba sfinţilor bărbaţi de a predica, căci luminile pe care le pre-
dică ăiată flăcările lutrurilor bune. Lucirea adevărului se pun®.
Capil®Iul lq sub obroc, cînd prin slujba predicării `comite oarecare greşeH,r cares
ar transforma bunurile cele predicate În rău. Cei doi măslini şi
Verse5: 1
cele d`ouă sfeşnice stau În faţa Domnului: sînt puse pe ,pămînt, ca
prin slujba pi.edicării lor să-i salveze pe cei datori morţii.
„Apoi
`lă-te ,mi-a dat
şi măsoară o trestie,
templul asemenea unui
lui Dumnezeu toiag, zicîmd:
şi jertfelnicul şi` pe Scoa-
cei VeTset: 5
`i€are se Închină În el".
. „Şi dac.ă voieşte cineva să-i vatăme, foc iese din gura lor şi`
Tî&1cwkre.. mistuieşte pe vrăjmaşii lor: deci dacă ar voi cine`va să~i vatăme,
Prin acela va trebui să fie ucis".
•i s-a dat„trestie" se măsoară
de la Domnu`I. Evanghelia
Trestia: pe este
Evanghelia care toiagul
a scris-.o, care
pe care
-riihul Sfînt vorbeşte prin gura sfinţilor (Mt.Tîlcw4Ţe
10, 20).: Foc ies®
'se sprijină disciplina creştinilor. Prin „templu" înţelegem Biseri-
r€a. pe „€ei ce se .Închină în ceea ce a Învăţat Biserica". din gura,`` lor şi mistuie pe vrăjmaşii lor, care vor distruge dbctrina.'
acelora care sînt cu Antihrist.-Şi Enoh Şi llie Îi vor .scoate de`sub/
VeTsst: 2
mîna lui Antihrist şi a slugilor 'lui şi îi vor face pe oameri cu
„Iar curtea cea dinaf ară a templului, scoate-o din socoteală mintea sănăt.oasă. .
•Şi n-o măsura, pentru că a fost dată păgîni`1or, care vor călca În
VeTset.. 6
{picioare cetatea sffntă patruzeci şi două de luni". `,Aceştia au pţitere să închidă cerul, ca ploaia să nu plouă.Îm
TîlculTe :
zilele proorociei ldr, şi.p,utere au peste ape să le schimbe În sînge'
Această curte a fost călcată de păgîni (adică de evrei) o vor şi să bată pămîntul cu orice fel de bătaie, ori de cîte ori vor voi"..
J€ălca În picioare 42 de luni. Este vremea luî Antihrist, 3 ami şi
Tîlcukre : .
jumătate.
•`lumii, Aiciiudei
aceşti aratăsecă la Întoarce
vor predica lui I.1ie şi aÎnluilisus
la credinţa Enoh la sffrşitul
Hris€os. „Ce-
` Citim în lege că iugăcirinea făcută de Ilie a 'd6schis 6erul şi
•^tatea sffntă" est® Bis®rica, Antihrist şi slujitorii lui o vor călca. l-a Închis. Şi Moise '1-a făcut În sînge. Nu se poate ca llie să aibă'
put?re mai mică,' d6dît În timpul acela cînd vorbea cu oameriii..
VeTsetele: 3, 4 Prin cer: arată Biseric'a; ploile L cuvîntul sfinţilor este, va Închi-
„şi voi da putere ce.1or doî martoi.i ai mei şi vor prooroci, Îml de Biserica celor.`necredimioşi 16''va da după inimile lor. DepaL.te'
brăcaţ`i în sac, o mie două sute şi şaizeci de zile. - 4. Aceştia sînt e=t=:,noîrmsâîpîp:ruri]vuaîs:3Stăuşîîant:ă.rgat[a::.aî6Îrntc]:îrs.E%u2Sg,[.îgîţkdoTg;,
€ei doi măslini şi cel® două sf®şnice care stau înaintea Domnu'luî
.ipămîntuluî". putea Închide ererul; Lasă-mă ,ca să dah d±umul mîniei . . . qeşii`e,t
T^&lcriTe:
3#a:.,e..Eî]:ţîîufc#ut=:]e]:%.uşîpgsnt3ţs]E#toTÎşhî#îeĂâ#,rîâ:,scÎ,`nst{u:
Cei d®i martoi.i ai Domnului sîn* Ilie şi Emoh; ei vor fi trimişi vad.ă oămerii e'ă ri.u rp`ot şcăpa de. greşelile lui Antihi.ist. Asuii"`
^ân lume Înainte de a doua venire a Domnu,lui. „Aceştia sînt cei
lor va ploua cîmd' va vrea Dumnezeu, ,că6i apa şi*ploaia iipm' .pi.eN
'ălo
11,
#,l tt,
•făcută În sînge, cînd neamurile se vor Întoarce de lă credinţ,a. lui
Hristos şi vor fi condamnatb la moarte veşnică hotărîndu-şi şii
;atrăgîndu-şi judecata Sa.
VeTset: 7
„Iar cînd vor isprăvi cu mărturia Tor, fiara` care se ridică din
.adînc va face război cu ei, şi-i va birui şi-i va omorî".
Tîlcukre :
Fiara va face război cu ei şi-i va omorî. Fiara aceasta Îl arată
ţpe Antihrist. Îl vor Învinge pe Antihrist. prih< ctivinte şi-l vor
ucide, `
VeTset.. 8
„Şi trupurile lor ,vor zăcea pe uliţele cetăţii ,celei mari, care
se chiamă duhovniceşte, Sodoma şi Egipt, unde a fost răstignit şi
t'`Domnul lor".
T^&lcriTe:
Şi trupurile lor, după ce îi vor ucide vor zăcea rie uliţ,ele cetă-
fţii: Sodoma şi Egipt. În mijlocul cetăţii unde a fost Domnul răs-
irttignit - în lerusalim, căci cei ce sînt mădulare al6 diavdlului l-au
i``ucis pe Hristbs şi la fel Îi vor ucide şi pe Enoh şi pe llie.
VeTsetele: ` 9; 10
„Şi din porioare, din seminţii, din limbi şi,din neamuri vor
ţprivi la trupurile lor trei zile şi jumătate şi nu vor îngădui ca ele
^să fie puse În mor.mînt. - 10. Iar locuitorii de pe pămînt se. vor
-bucui.ă de moartaa lor şi vor fi În ves61ie şi îş.i vor trimite daruri
-Ţmul altuia, pentru că aceşti doi prooroci.au chin`uit pe locuito'rii
rde p© pămînt".
TîlcutTe :
r Trei zile şi jumătate - arată-trei ^ani şi jumătate în. c®are cei
•.doi `profeţi |'lie şi Enoh vor predica, amintindu-le de morimîntul
ţ'Ce'lui care l-au omorît (Maleahi`.4,^ 5, 6).`Iată Eu, trimit pe lli6 . . .
'Şi"după ti.ei zHe şi jumătate vor sta pe picioare' -aici putem să
Înţelegem Învierea apentru un timp, Care va avea loc după trei
`timpuri (veacuri) şi jumătate, atunci vor fi în apropiere. Vor. sta
+pen picioarele lor, tcînd 'după învierea iscurtă a lor, cei tnecr.edincioşi
-vor arătaL .cît 'de multe au fost virtuţile acelora şi măreţia lor. Va
cădea frică mare` asupra.duşmanilor a€estora, peritru că Lîn ziua
jiudecăţii Îi vor vedea pe aceşti ,'doi, vor vedea mări.rea lor işi-i vor
Îace să se' tulbure de frică. „Aceştia sînt pe car6 \n'oi Îi luam în
rîs . . ." (Em,ţelepciune, 5, '2, 5).
d212
VeTsetele: 11, 12, 13
„Însă după trei z-ile şi 5umătate, duh de viaţă de la Dumnozeu
a intrat în ei şi au stat pe pidioarde lor şi frică imare a căzut pesto
€ei care se uitau la ei. - 12. Şi din cer au auzit glas puternic,
tzicîndu-Ie: Suiţi-vă
•q`a ei duşmanii ,aici! ŞiŞi îns-au
lor.c-13. suit acela
ceasul la cer,s-a
În făcut
nori, cutremur
şi au, privit
mare şi a zecea parte din cetate s-a prăbuşit şi au pierit În cutre-
mur şapte mii de oameni, iar ceilalţi s-au ÎnEricoşat şi au dat slavă
Dumnezeului cerului".
Tîlcwkre :
|uiEă#in:glvs.erŢft::rt::Ţaurpa.cŢinŢăulşţii|ţric:eE#â:api:ilcliedeş:e:
€elei de-a 10-a părţi din cetate, tîi Înţelegem pe evrei păzitoTiî
legii, care prin predica lui lne se vor Întoarce la Hristos şi va
căd®a` cetatea diavolului. Prin cei 7 000 de oameni Înţe'legem că
§Înt cei care au murit f aţă de diavolul ca să trăiască În Dumne-
zeu, care vor lăuda p© Dumn6zeu pentru Întoarcerea evreilor.
VeTsst: 14
„Al doilea ,3vai" a trecut; al treilea „vai, iată,` vine degrabă".
TîlcukTe :
Al 3-lea ,vai" se referă la rău, diavolul s-a făcut Antihrist care
va duce lumea spre zilele judecăţii, şf care Înaintea persecuţiilor
flui Antihrist, vor Începe să predice Începutul judecăţii, pe aceste
zile vrea să le pună loan înainte.
VeTset.. 15
„Şi a trîmbiţat al şap.telea înger şi s-au poinit, În cer, glasuri
puternice care ziceau: Împărăţia lumii a ajuns .a Domnrilui nostru
şi a Hristosului Său şi va împărăţi În vecii vecilor".
Tîlcuif f e :
Prin ala 7-1ea înger se desemnează sfinţii, care vor .propovădui
şi se vor.naşte la .sfîrşitul 'lumii. Cer este Biserica; glasurile sînt
vocile sfinţilor, vor veni să.anunţe jud.ecata. (Lc. (21, 28).
VeTsetele: 16, 1.7, 18
:::#:fD::Să:n:ei:e:=.ilîrŢ|::Ţruzîd=:untbdî:tur#n;#u3f:piş;fe#3ti:±l:u:iî=:IÎ:
::i;e;uî':,.;âŢtnaoit:ţîii3:ru;ln#::;::;Ee:r:eşt5iieîiii€%::Îg:saăeîiăvpH;ă:r:CtîŢcÎ;::
r.ln
morţâg ca să fie 5udecaţi şi să răsplăteşti pe robii Tăi, pe pff®oroc@
Şi pe sffinţi şi .pe cei car© se tem de numele Tău, pe cei mici şi p®`
€ei mari, şi să prăpădeşti pe care prăpădesc pămîntul".
TticriŢe :
A venit `să răsp]ătească Pe profeţi şi `pe sfimţi (Mt. 25, 34). V®ff+
Îi pedepsiti cei, ce prăpădesc pămîntul (Mt. 25,o 41).
VeTset;: 19
„şi s-a deschîs templul lui Dumnezeu, .eel din cer, Şi sla văzui'
în templu chivotul 'legămînt.ului Său şi au fost fulgere şi vuie€ei'
şî tunete Şi cutremur şi grindimă mare".
TîlcriTe :
Etin templul hui `Dumnezeu - `FECIOARA MARIA este Îm~
ţeleasă, chivotul adevăratului Testament al lui Hristos, cai`e s-zS,
înălţat din carnea EÎ. Templul lui Dumnezeu, mu acela deschis, cfi'.
pîntecele Fecioarei Maria, care a fost deschis de Cuvîntul Domnu~
Eui. Care a fost Fecioară Înainte de Naştere, Fecîoară în Naştere şfi!
Fecioară după Naştere. Prin aceasta ni s-a făcut văzut iDomnuR
nostru Hisus Hristos. Prin voce arată propovăduirea Sa.
Cap:5fo!u!.12
Verset: 1
„Şi s-a arătat în cer un semn mare: 0 femeie ^mveşmîntată ctm
soarele, şi luna era sub picioarele ei işi pe cap purta cunună dim
douăsprezece stele.
T^clcu4re..
Aceast`ă Femeie desemnează Biserica, cum a fost înainte ş%
după propovădiiirea lui Hristos. Prin cer putem Înţelege ilumeap
aceasta; prin`semn mare mîntuirea cea mare pe caie a deschis-®
şi predicat Hristos lrimii. Prin Soare Îl arată pe Hristos: profetuE
spune: „Soarel6 Dreptăţii" (Maleahi 4, 2). Femeia era îmbrăcată
cu. soarele, aici Îi arată pe credincioşii din care este compusă Bi-
serica, fiind îmbrăcaţi cu Hristos prin Botez (Gal.`'3, 27). Prim
„luna de"sub picioăre" arată lumea aceasta caFe creşte şi descreş-
te, pe caFe Calcă Biserica,, ca-slobozind-oi s~o., Întindă spre ceE.e
cereşti. Fiindcă Ţ lm}a Ţ luminează noaptea .-,... Scriptura lumi-
nează Îmtunericu.l` acestei€ lrimi'. De această lumimă .zice Psalmistul =
{Ps.118,105) „Făclie.picioarelor mele este legea Ta". Luna sub
picioare -Bisei.]ica. aŢe..car fupidament Scriptura. „Cununa de pes
Z14
€ap` de douăsprezece stele" - Capul Cisericii este Hristos, iar cela
12 stele sînt cei doisprezece Apdstoli.
Versst.. 2
„Şi era Însărcinată şi striga, chinuindu-se Şi mun€indu~so cfl
.să nască„.
Tî.1crire :
Biseri€a În pîntecele ei Îi naşte şi pe cei necredincioşi hi'ănin-
•du-i cu predica Sa, pînă ce iau formă umană, pînă ce cred În
Hristos Şi primesc darurile duhovniceşti, care H se dau prin Botez
şi se fac fiii lui Dumnezeu. Strigă Biserica prin predica Sa, €hemîn-
du-i la mîntrire. Se chinrie săli nască, să-i scoată din pîntecele
fin care au ffost aruncaţi (Gal. 4,19; Fap. Ap. 20, 31).
Versetel,e: 3, 4
„Şi alt semn s-a arătat În €er: iată, un balaur mare, roşu, avînd
Şapte capete şi zece coarne, şi pe cap şapte cununi Împărăteşti. -
4® Iar coada lui tîra a treia parte din stele'Ie cerului şi le-a arun-
i€at ipe pămînt. Şi balaurul stătea Înaintea Eemeii, care iera să
mască, pentru ca să Înghită copilul, cînd Îl va naşte".
T^blcriTe:
BaTaurul este diavolul. Prin .culoarea roşie Îl arată pe diavol.
Prin 7 ca'peteg arată `că Întreg neamul omenesc este sub stăpînirea
qui. Este rege peste fiii Întunericului. Ce'le 7 'coarne ale Mielulri Îi
arată pe toţi cei aleşi, răspîndiţi în ceBe 7 părţi. Prin 7 capete ale
•diavolului pe toţ,i icei .ce dispreţuiesc împărăţia `Iui ``Dumnezeu (via
Lui) şi psînt potrivmici Îi arată. Coada care este partea qltimă a
€orpuEui, Îl arată pe Antihrist. Trăgea a 3-a parte din stel©le ceru-
Iui, căci Amtihrist pe mulţi din aceia care puteau fi oameni aleşi
şi care În Biserică 'erau puşi să fie ca stele'le pe cer, urmînd ştiinţa
şi înţelegerea lri s-au cufundat Îm focufl pierzării. „Şi balaurul stă-
tea Înaintea Eemeii". Prin femeie În acest loc putem ÎnţeEege pe Fe*
cioara Maria, care es€e Mama Bisericii, căci ea L-a născut pe Cel
ce este Capul Bisericii. Copiii sînt membrele Bisericii, căci lisus
Hristos este capul acelora. Stătea să devoreze copilu'l - Hristos de
la naştere este mmărit de Hrod (Mt. 2, 16). Stătea Înaintea Bi.seHi-
€ii ca să-i piardă prim rău, pe cei ce s-au născut prin Botezul luî
Dummezeu.
VeTset: 5
„Şi a năs.cut un copil de parte bărbătească şi el avea să păsto~
ffească toate neamurile cu toiag de ffier. Şi copiEUE ei a fiost răpit
ăa Du.mnezeu şi la tronul `Lui".
#l,Qi
 Tîlcu4Te :
„Şi a năs€ut un .copil tie part.e bărbătească" `~ Copilul est®
Iisus Hristos, de parte bărbătească este Domnul. Unul este bărba-
tul pe care Lla măseut MaFia şi Biserica îl naşte în fie€are zi, căcfi`
Iisus Hristos În măduLarele cele multe este Unul ca să păst®rească
neamurile cu toiag de fier. „Şi a fost răpit copiluT la Dumnezeu"®.
Aceasta s-a împHnit la 40 de zile după Înviere, cînd s-a Înălţa&
Ia cer. Fiii lui Dumnezeu, mădulareEe lrii lisus Hristos, vor ffi. ră-
piţi la tron, qa cele cereşti, după moarte.
VeTset: 6
„Iar f;meia a fugit `^m pustiu, umde avea loc pff egătit de Pum-
nezeu, ca să o hrănească pe ea acolo, o mie două sute şi şaizecfi'
de zile".
T^LlcutTe..
„Femeia a fugit În pustie" - Pustiu numeşte pe Hristos, carg
a venit În mijlocul pustiului la ai Săi .(In. 1.). Femeia Euge În pus-
tiu - chiar apostolii şi ceilalţi ucenici din care era forma€ă Bise-i
rica, părăsind pe diavoqul, au urmat toate lucrurile lui Hristos, caF
Lărps:â:ăp:Epl:sitE:i;:o;;1u2c6eonid.:izâlşi_şn?.1:ŢâşfiajtuEăi:tgeh:1î:Vpăfia:
care sînt păstoriţi de Domnul.
Verset: 7
„Şi s-a făcut război în cer: Mihail şi Îngerii lui au pornit răzm
boi €u balaurul. Iar balaurul şi Îngerii lui au stat În luptă".
Tîlcwi,Te :
Mihail Arhanghelul - simboTizează pe Hristos, care ipenti.ui,
mîntuirea tuturor s-a luptat cu diavolul. Dracul şi Îmgerii flui s-aug
'luptat cu JMihail, cînd demonii evreilor s-au luptat Împotriva lufi
Hrist®s ca să-L omoare. Îngerii ilui Mihail sînt apostolii Dommului,
care au fost persecutaţi de evrei şi de păgîni pînă ce `i-au omorît®
VeTset: 8
„Dar aceştia n-au izbutit, nici nu s-a mai găsit pentru ei loc'
În cer"
Tî,lcurie :
N-a putut diavolul să-l îmvingă pe Hristos şi pe apostolii aces-v
tuia căci a f®st Învins de Hrist®s. Hristos I-a putut Îmvinge prim
moartea Sa, ca din moartea Sa numele acelora (apostoliloff) să fi6`
cunoscut în lume. Prin predica apostolilor şi a celorialţi au Îost
alungaţi diavolii®
216
' VeTset: 9
„Şi aruncat a fost balaurul cel mare, şărpele cel de demult,
®ai.e se chiamă diavol şi satana, cel care Înşală toată lumea, arun-
€at a fost pe pămînt şi Îmgerii lui aruncaţi .au fost cu el".
Tîlcuire :
Diavolul este numit şarpe, căci pe ririmul om din lume 'I-a În-
şelat ffiind şarpe. A Înşelat lumea diavolHl şf a `fost arumcat cu În-
gerii săi pe pămînt. Pămîntul Însă cei aleşi l-au d6;doE;erit;
Verses: 10
„Şi am` auzit 8.Ias mare, În cer, zicînd: Acrim s-a făcut mîn±ui-
&.ea Şi puterea şi Împărăţia Dumm®zeului nostm şi stăpîmirea Hris-
€osului Său, căci aruncat a 'fos± ,bîrîşul fraţiloH noştri, tcel care Îi
pîra pe ei Înaintea Dumn®zeu.lui nostru, ziua şi noaptea".
TîlcriLte : .
Voctea imaEe din cer este vocea Îmg©riloi. păzitoi'i ai mîntuiriî
®amenilor (Lc. 15, 17). MaF© bucurie este Îm cer .pentru Întoarde-
ff©a unui păcăt®s. Pffinth.-un păcătos Îmţele8em neamurile, ,99 de
drepţi sînt` evi.eii (Evr©i, 7, 29). Dia+olul este acuzat.orul nosti.u la
judecată, că ne va
'flui Dumnezeu că arăta faptelese
am păcătuit cele
va rele.
scuzaDacă n© va
pe sime, acuza
căci În faţa
el este me-
a?eH păcă€os.
VeTset: 11
„Şi ei 'I-au bii.uit priH sîng©le Mie'lului şi prin cuvântul mărtu-
ffiei,l®r şi riu Şi-au iubit viaţa lor, pînă la moaFte".
Tîlcwire :
Sîngele HuÎ lisus Hristos este cel ce Învinge răul din .sufloto.
Verset: 12
„Pentru aceasta, bucuraţi-vă 'ceruri şi cei care locuiţi Îm aces~
tea. Vai Însă, pămîntule Şi mare9 .fiindcă diavol"l a coborît la Voi,
avînd m^nie mare, căcî ştie lcă timpul lui este scuFt".
Tîlcubi`e :
Bucuraţi-vă tceruri şi ceâ ce locuiţi În acestea. Biserica se d6-
semmează prin cer. Vai însă pămîntuluî.
VeTsetele: 13, 14
„Iar cîrid a văzut ba'laurul că a fost aruncat pe pămînt, a pri-
gonit pe femeia cai.e născuse pruncul. ~ 14. Dar femeii i s-au dat
®€le două aripi ale marelui vu]tur, ca să zboar© În pustiuS la locul
217
 gpune lui Antihrist. „Duhul cel rău, după cei iese din om umb`lă
t)i, unde este hrărită acaflo o vreme şi vremuri şi 5umătate de vre!~ `prin locuri fără d® apă" (Mt, 12, 43-45).
m'e, departe de faţa Şarpelui". `VeTset: 2
T®îkcwkme..
„şi fiara pe care am văzut-o era asemenea leopardului, picioa-
'iffele ei erau ca al® ursu'lui, iar gura ca a leiloT. Şi baEaurul i~a dat
„Dar f®meii i s" dat cele două aripi". Vultu"1 este. Iisus
Hristos, iar aripile sînt VecHul Eestament şi Noul Eestament. BÎ- ~ffia`rei putei.ea lri şi scaunul lui şi stăpîmire maffe".
serica. singură le are pe cele două Testamente. Bisericii
. i s-a` dat
Împărăţia cerurilor. Tîlcwrie :
Prin leopardul care am multe cuEori arată ipocrizia lui Anti-
VeTse± : . 15 rffirist.

„Atunci şarpele a amncat din guga lri, după femeie, apa cai VeTset: 3
unrîucas-oiariuE". r ,.
Tticw4ff e : „Şi unul din capetele ffiaroi era ca Înjunghiat de moari©, 'daff
mana ei cea de moarte a fost vindecată şi tot pămîntul, minunat,
„Atunci a aruncat şarpele". Fluviu - rîu sînt dorinţ®le eărnii tse uita după fiară".
prin carQ diavolul persecută Biserita. T^ilcui;fl.e:
VeTset.:. 16 . Prin pămînt sînt arătaţi păcătoşii.
Versetele: 4-10
chri„g:FaŢ:nştiulai:=gvfifttfieuŢeîeîn.aajruet-şr;@:îc:c:ă#EE:uş=Î,dâs: „Şi s-au Închinat balauru'Tui, fiindcă i-a .dat fiarei stăpînirea;
gură«. Tî®1cwkre:
:apoî .sau Închina± fiarei, zcînd: Cine este asemenea fiaroi şi cime
poate să se lupte cu e@! -5. Şi i s-a dat ei gură să gi'ăiască seme-
Pămîntul sub picioarele femeii este lisus Hristbs, Biserica. ţii şi hule şi i s-a dat putere să 'Iucreze timp de patmzeci şi două
`de Euni. - 6. Şi şi-a deschis gura sa spre hul® asupra lui Dumne-
VeTset: 17, 18 zeu, €a să hulească numeEe Lui Şi cortu] Lmi şi pe €ei care locu-
„Şi balaurul sfl aprins d6 mînie asupra femeii şi a porrit săi Îesc În cer. - 7. Şi i s-a dat să fa€ă război cu sfinţii şi să-i biru-
facă război cu ceilalţi tdin seminţia ei, care păzesc poruncile iluâ. âască .şi i s-a dat ei` stăpîniEe peste toată seminţia şi poporul şi limba
Dumnezeu şi ţ,in măriuria Ăui Hsus. - 18. Şi a stat pe nişipuB :`şi neamul. -r 8. Şi i se vor Închina ei toţi cei care Eocuiesc pe pă-
măfffi„. mînt.,. ale căror mume riu sînt scrise, de la Întemeier6a lumii, În
T®îkcriŢe: €artea vieţii Mie.]ului ce'1ui , Înjunghiati. '- 9. Dacă a±e cimeva
`mrechi -să audă! - flo. Cine ia pe alţii robi, de robie are par€e;
®ine cu sabia va ucide, trebuie să ffie ucis de sabie. Airi este răb-
vor#@oştt:Eât:fE#ti:lsim±P.ţaBisericfisîntceialeşi(Sfinţii)'Car-e darea şi credinţa sfintilor".
Tîhw4Te:
Aici arată răbdarea sfinţilor În timpul persecuţiei lui Anti-
CapElolul 13 `hrist.

Veq.8et: 1 Versetul: 11

„Şi am văzut ridî€Îndu-se din mare o fiară, care avea zcee
coarne şi şapte capete şi pe coamele ei zece steme şi p® capetdle ea
nume de hulă".
Tî&1cwbTe:
„şi am văEut ridicînduuse din mai.e". Acesta ®ste numele luî
Antihrist. Prin ceEe 10 coarne arată neamurile care i se v®r su-
„Am văzut apoî altă fiară, ridicîndulse din. pămînt, Şi. avea
două coame asemenea imielmlui, dar grăia ca un balaur```.
Tîlcwif f e :
Diavolul-Antihrist, va vorbi prim slujitorii săi. 'Se vor aşeza şÎ
fin templu, poate al Biseri€ii. Va fi foarte cumosctit lumffi.
• :#lS

218
 VerseS: 16
„Şi-i sileşte pe €oţi, pe cei mici şi pe cei mari, şi pe cei bogaţî
şi pe `cei săffaci, şi pe cei slobozi şi pe cei robi, ca isă-şÎ pună semn
pe mîna lor cea dreaptă sau pe fEunte".
TîlcwkTe :
Işi va avea caracteEul În mîna dreaptă, căci Îşi va răspîndi doc-
trina sa Antihrist. Prin semnul din frunte, Înţelegem mintea, ară-
tînd neînţ©legerea sa.
VeŢset: 17
„Încît mimeni să m poată cumpăra sau vinde, decît numai ceE
care are semnul, adică numele fiarei, sau numărul numelui fiai.ei"o
T^clcwLTe..
Slujitorii Eui Antihrist vor face ca şi În timpul de faţă să se
creadă că creştinismul este o slujire Înve€hită (ocultă-Întume-
cată).
CapEE®IHI li4
VeTset;: 1
„Şi m-am uitat şi iată MieEul stătea pe Muntele Sionului şi cm
El o sută patruzeci şi patru de mii, care aveau nuim©le Lui şi nu-
mele Tatălui Lui, scris pe frunţ.ile lor"
TîslcwSq.e:
Mieflul stătea, adică Hristos, deasupra adevăratului Sion; care
este În cer.
Versetele: 2, 3
„Atunci am auzit sunet din cer, ca vuiet de ape multe şi ca bu~
buituil unui tunet puternic, iar glasul pe care l-am auzit ca glasuE
celor caffe cîntă cu alăutele lor. - 3. Şi cîntau o cîntare n®uă,
Înaîntea tronului şi Înaintea celor patru fiinţe şi înaintea bătrinî-
lor; şi nimeni nu putea să Înveţe cîntarea decît numai cei o' Sută
patruzeci şi patru de mii, care fuseseră răscumpăr?ţi de pe pă~
mînt«.
TîlcuiTe..
Cei 144 000 feciorelnici, sînt c.ei ce nu s-au căsătorit, copiii şi
cei ce şi-au păstrat viaţa Îh ±eciorie (călugării). Apostolii au fos&
din ei căsătoriţi deci, din rîndul celor 144 000 sînt şi din APoston
cei necăsătoriţi. Cîntecul cel nou este cel al Noului Testamentj
ZEO
Versdt: 4
' „Aceştia sînt care nu s-au întinat cu femei, care sînt feciorel-.
nici. Aceştia sînt care meFg ,după Miel ori unde se va duce. Aceş-
tia au fost răscumpăraţi dintre oameni, pîrgă m Dumnezeu 'şi Mie-.
lului„.
Tîlcuire..
Aceştia sînt cei care nu.s-au Întimat cu femei căci sînt fet.iow
relnici. Sînt ceii ce nu s-au căsă€oi.it niciodată, păstrîndu-şi nem
atinsă curăţenia, viaţa nepătată.
VeTset.. 5
„IaF În gura lor nu s-a aflat minciuriă, fiindcă sînt ,fără prim
hană„`.
` Tî&iâriTe :
„În gura lor nu s-a aflat mincîună". Care s-au abţinut toată`
viaţa prin post. Aceştia sînt cei ce au dobîndit şi ceea ce au pro--
mis prin botez n-au tăgăduit după aceea.
VeTseteLe: 9, 10
„Şi al treilea Înger a venit după ei, strigînd cu glas putemicî~
Cine se Închină fiarei şi chipului ei şi primeşte semnul ei pe frun-
tea, sau pe mîna lui. ~ 10. Va bea şi el din vinul aprinderii lui\.
Dumnezeu, turnat noamestecat, În potirul mîniei Saîe, şi se v@
^n,,
chinui Îm foc Şi În pucioasă, înaîntea sfinţilor Îngeffi ş~i inaintea\
Mielului„.
TîlcuiTe ..
Vinul mîniei este ultima pedeapsă a lui Dumnezeu faţă tie €eiţ
necFediricioşi.
Versetete.. 12, 13
`;,Aici este răbdarea sfinţi'Ior, care păzesc porunciie lui Dum~
nezeu şi credinţa lui lisus. -13.' Şi am auzit un.g]as din cer zi-
cînd: Sdrie: Fericiţi cei morţf, cei icare de acum mor Întru Domp
nul! 'Dăg grăieşte DHhul, odihnească-se de os€enelile `lor, căci fap-.
tele lor vin cu ei".
TîlcwiTe :
Fericiţi cei ce mor` În Domnul . . . Au murit veacului de acumS,
apoi şi că'rnii (trupului) (G.al. 6, 12). Arată şi pe ceî ce vor fi omo-
<rîţi în Domhul de către Antihrist.
VeTsetele: 14,15,1R 17,18,19.
„şi am privit şi iată, un nor alb şi Cel Care şedea. pe nor era`t,
asemen,ea Fiu.IuÎ Omuluj, avînd pe cap cuntină de aur şi În mînă
•,22fi
oseceră ascuţită. - 15. Şi alt înger a ieşit din templu 'şi a...s'ti.igat
tg aglvagn#a.reeas?ÎIE: şeacreeraşt:dfefipn33ăns:::.Ţ:itţetâefi?cuelr: ăşăâetcuelFuăi:
L 16. Atunci Cel Care şedea pe nor a arundat pe pănŢînt sec®ra
Lui şi pămîntul a fost secerat. -17. Apoi alt înger a ieşit din tem-
Felşui| 3::=Ît'a:,vî:Tnâi peătse:%e:ăuâsrcauf;tcări|ăi8 ;iŢsÎ#:şîuŢ|âggme:r%
`celui care avea secera ascuţită işi a grăi€: "mite secera ta cea j
as€uţită ta cules strugurii viei pămîmtuEui căci \boabele ei s-au
•copt. - 19. Atunci ÎngeruE a aruncat, pe pămînt, seceră lui şi a
•cules via pămîntului şi cior€hinii i-a arun€at În teascml .cel mare
al m^îriei lui Dumnezeu".
TîlcwiTe`:
„Secera" `este focul caffe va cuprimde lumea na sfîrşitul ei, la
fel ca la Început potopul cu apă. Hristos este unul şi va fi o pe-
dearisă' prin două se€eri. C®ie două.seceri Vor ard© pe 6'©i drepţi
'şi pe! .cei medrepţi, pentru cei drepţi ® răsdumpărara, pentru cei ne-
îdrepţi este pedeapsă. Sfinţii văziînd nedreptatea acelor `zîle, vor
chema să vină dreptatea lri `HDumnezeu prin FugăciunilQ, i|or. Vă-
'mul Însemnează Eumea care-i hi.ăneşte pe păcătoşi. Heaşcul mâmi-
€i lrii``Dumnezeu este iadul, căci mîria lri Dumnezeu.sg şÎîHşeşte
.în`el. ,
riterseţ : 20 . ` ..`
„Şi t©ascul a fost călcat afară din cetat® şi a ieşit sîn`ge. din
teasc pînă la zăbal©le cai'1®r, În depărtare de o mie şa56 .Sute de
Stadiiţ T3lc%6re ;
Prin „călcare" ^mţeleg©m dufferea necredincioşilor fl iad. EDrin
9,cstate" înţelegem lerusalimul cel de sus, care este format din cei
aleşi. În afara cetăţii este iadul aM[t. 13, 49). Prin „sînge" se de~
-semneăză pedeapsa necredincioşilor.1600 de stadii -..falşii creş-
{imi sîmt numiţi QHt. 7, 14).L Prin „cai" îi arată pe falşii păstori ai
+Bisericii, care şi-au făcut slujire nu pentru iubire faţă de Dum-
`nezeu, ci din iubire faţă de lume ®ani). Prin „zăba'lel© caHoi`" (cu
caFe se conduc caii) desemnează falsele învăţături al© loi.. Falşii
păst®ri au doctrină În gură, dar la slujbele pe car© 1o fac se văd
a ff mebuni, căci după exemplul fai.iseilor, ei zic şi mu fac. Şi carc
..nu pot să Înveţ® ceva, dacă mr fi spus Evanghelia, şi În predicile,
Eor amHnţă, amerlinţă pe păcătoş'i că numai pedepsel® ffi vor face
răbdători, ca mu cumva să se Îndgepteze: le va veni sîngele aces-
tora care au pierit ca la cai Lzăbalslcp, căci Î-au opl.it pe.păcăt®şi de
•a ' s8.pocăi. Ei n-au Putrit Să .simtă indr3ptăiea da€ă vîciil6.ZloL. (@
•tpr'eoţîlori) nu [e-au înlăturat. ' ! `. " `
•'22Î
'
Capi+olul 15
1 ' VeTsetete.. 1, 2, 3
{
i
„Am wăzut, apoi, În cer, alt semn, mare şi minuriat: Şapte Înp-
, giţr:iaE^i:d|LÎpâeupmeg:gzsgu-2.Ce|edAemp®vEăEtă,.Ţ;ă:acrueeă:s:|aeştffa::
amestecată cu foc, şi pe biruitorii din ispită cu fiara Şi cu mmă~.
rul numelui ei, stînd ffngă imare@ de cleştaF şi avînd alăute'le m
Dumnezeu. - 3. Şi ei cîntau cîntarea m Moiso robul lui Dum-u
nezeu, şi cîntarea Mielului, zicînd: Mari şi minunate sînt lucru-
rile Hale, .Doamne Dumnezeule, Atotţiitorule! Drepte şi adevă-.
rate sîmt căile Tale, Împărate a'I neamurilor!"
T^vlcwiTe:
„Am ,văzut ca o mare de cl6ştai, arieste'cată cu `foc". Maffea-
€e cleştaF `este focul mistuitor. PrimiSorii sînt. ceî ce slau luptat
€+u` Anti*i.st şi'sînt omorîţî de acesta. .„4lăutele lui Dumnezsu"
Înseamnă Înfrfiarea cărnii. Cîhtarea lui Moise e§te Vechiul Hesta--
rient, €iar Scîn€®c`ul Mielului este Noul Testament,. au predica± cu-
vîntuE Noului Testament şi al Vechiului Testament.
`Verset: 4
' „Cîn; nu .s`e vaateme de mne, Doamne, şi nu`va, s!ăvi numele''
Tău? Că mi singur eşti sfînt şi toate neamm.ile vor veni şi se vor
`Î Închina, îngintea Ta, pentru că judecăţile Fale s-au `făcuS cmos-
j €ute".
" TîalcwÂTe`.:
;,TQaţe'meamririEe vor veni şi se vor închina Îmin'tea T@". Ară--
tat este căL după Înălţarea Domnulrii, toate nea,mtFriEe ău venit lai`
credinţa În .Hristos. „Judecăţile Hale s-au făcut cumoscute" În Zim
judecăţii, În care se va arăta dreaptă judecata Judeoătofrim Dum-
nezeu. Căci judecăţii Îi aparţime elîberarea noastră de osîndiFe prin
Răscumpărătorul nostrm IÎsus Hristos.
VdT.Şet.. 5
„Şi după aceasta, m-am uitat şi s-a deschis temri'Eul cortuluî
mărturiei dh cer".
• Tî81cuâre :
patrsaăac%gâ%B:Să.teî:P:::sŢÎ[Soecri§%'r®tgmpps]au]]#gteuv]ărsaăteî]ogăsîgccăîits:`
26,< 4). Pe acest templu I-a deschis Hristos, că ne-ă făcut pe toţî
credincîoşfi să trecem la Împărăţia cea eereaseă prin EI Însuşi.
y 2a#,
 Verset: 6
„Şi au ieşit din templu cei şapte Îngeri cu cele şapte pedepse,
=Îmbrăcaţi În veşmînt de in curat, ]uminos şi Încinşi pe sub sîni,
ricu cingători de aur".
Tîlcurie :
Prin cele 7 pedepse desemnează pe cele 7 vicii principale din
icare va răsări tot răul. Sfinţ,ii le arată În tziua judecăţii ,'pe. cele 7
vicii din care a ieşit tot răuh..Le vor avea în stăpînire. ca prin ju-
`decata lor să fie pedepsiţi cu pedepse veşnice. 7 Pedepse sînt:
1 - De la facerea lumii la potop. 2 ('~ Cei de după potop ce s-au
•`Î,nchinat idolilor, 3 rL cei de sub lege care n-au păzit porunca lui
`Dumnezeu, 4 - fa*ii profeţi care, au rătăcit pe poporul lui Dum-
•nezeu; 5 - credincioşii evrei care L-au omorît pe Hristos şi iLau
persecutat tpe. apostoli; 6 -Persecutorii Bisericii care au vrut să
tdistrugă credinţa lui Hristos; 7 - Slujitorii lui Aritihrist care-l
-vor dispreţui pe Hristos şi care sînt sub scutul lui Antihrist. Aces-
iea .sînt cele 7 vicii de la începutul lumiî pînă '1a sîîrşitul ei. Prin
„cingătorile de sub sîni" Îi arată pe propovăduitorii Înţelep6iunii.
Pi.in aceste cingători sânt legate Înimile sfinţilor în.tre Lele şi În
afară de acestea ei m pot ieşi decît prin greşelî.
VeTset.. 7
„Şi una din cele patru făptuFi a dat celor Şapte îrigeri şapte
•cupe de aur, pline de mînia lui Dumnezeu, Celui Care est© viu în
`vecii vecilor".
TîlcwÂTe :
„Una din `cele
'lui Dumnezeu sînt patru Eăpturiţ`
predica - Cupele
sfinţilor, de aurmînia
care vesteşte pline .cu
`lui mînia
Dum-
'nffieu. Cele 4 făpturi sînt cele 4 evanghelii. Sfinţii vestesc mîni@
'lui Dumnezeu, şi prin această predică vor grăbi venirea mîmidi lu3
.Dumnezeu.
VeTset .. . 8
„Iar templul s-a umplut de fum, din slava lui Dumnezeu şÎ
`din puterea Lui, şi irimeni 'nu putea să intre În temp`Iu, pînă ce
•se vor sfîrşi cele şapte pedepse, ale celor şapte Îngeri".
T.&1cwj,Te:
Tempril este patria cerească, fumul nu lasă să se vadă ceea ce
seste În casă. Templul este patria cerească plină de fu`m.,.cei a'Ieşi
pe aceasta au contemplat-o cu ochii minţii, văzînd ca În ghicitură,
ucare este numită prin fumul.întunecos. „Vedem acum ca În ghi-
•citură €a În oglindă,' ca prin oglindă În 'ghicitură, atunci Însă faţă
:224
către faţă" (1 Cor. 13, 12). Acum cunosc În parte, atunci voi cu-
noaşte adevărul şi voi fi cmoscut. Despre cele 7 plăgi, ultima pla-
gă va fi Antihrist, care va îmşela neamul om®nesc cu rătăcirils
sale. ŞEîrşirea celor 7 plăgi de le examinăm vom vedea că sînt zi-
Eele judecăţii, cînd sfinţii Îşi vor lua corpurile lor, ca să locuiască
fără de sEîrşit În patria cerească cu Dumnezeu. De aceasta zice
EDsalmistul: „Fericiţ,i cei ce locuiesc În casa Domnului, că Te pot
lăuda În vecii veciloi.".
Capil®Iul 16
VeTset : . 1
„Şi am auzit glas mare, din ,templu, zicînd €elor şapte Îngeri:
Duceţi-vă şi vărsaţi pe pămînt cele Şapte cupe ale mîniei 'lui Dum-
nezeu". , j
Tîlcwire : .
„Glasul mare" din temp]u est6 vocea Domnului. Propovădui-
torii vor arunca cupele lor asupra pămîntului, anunţîndu-le păcă-
toşilor cuvîntul lui Dumnezeu.
VeTset: 2
„Şi s-a dus cel dintîi şi a vărsat cupa lui pe pămînt. Şi o bubă
rea şi ucigaşă s-a ivit pe oamenii care aveau semnul fiarei şi care
se Închinau chipului fiarei".
` TîlcriTe..
Primul Înger, sînt bărbaţii sfinţi Înainte de Lege, care i-au
mustrat pe cei necredincioşi. Caracterul diavolului sînt cei ce fac
fapte rele. Prin imaginea fiarei Înţelegem viciile, căci diavolul este
ajutător la toate viciile (Filip.t 3, 19): „A căror Dumnezeu est6
pîntecele . . . " (Col. 3, 5).
VeTse±: 3
„Şi al doilea Înger a vărsat cupa lui În mare, şi marea s-a pre-
făcut În sîng® ca 'de mort şi orice suflare de viaţă a murit, din cele`
Ct3 Sînt în mare".
Tîlcw4re..
Acest Înger simbolizează înălţarea legii.
VeTset: 4
„Iar cel d6-al treilea a vărsat .cupa lui În rîuri şi în izvoarele
apelor şi s-au prefăcut în sînge".
" - T!lct.trea Apocaz{pseţ
225
 •'
Îngerul acesta Îi arată pe profeţ,i. RÎurile sînt cele 12 seminţiî
ale ilui lsrael. Prin doc€rina proîeţilor sl? Înălţat amărăciumea po~
căinţei. A ariumcat cupa lui În 'riuri şi Îm izvoare - ,Cînd sfimţii'
profeţi i-au anunţaţ poporului. mecFQdinciops cuvîntul lui Dumne~
zeu, care ilau uci`s pe slujitoi.ii Cuvîntului lui Dumnezeu.
VeTsetele: 5, 6
„Şi am auzit pe Îngerul apelor, izicînd: Drept eşti Tu, SeE
ce eşti şi Cel €e erai, Sfinte Doamne, că ffii judecat acestea. -
6. Fiimcă au vărsat sîngele sfinţîlor-şi al riroroci.lor, tot sînge le-aft
dat să bea. Vrednici sînt!"
_. ` `
Este vorba de acel Îng`er văzut dp popor prin dreapta judecatăg
iiăj:i:-dşrieojE!if#s;E#igil:Î:eî:;:r:;:f;:,îtcî_::;vÎ:fl:îctăs#şnEruo-E
Verset: 7 . `''.' " . .: -.
„Şi am auzit din altar, grăind: ` 'A`;a, DJaririe 'ijumnezeul;;
Atotţiitorule, adevărate şi drepte sînt judecăţile Tale!": .. .
4..`: ```.....,,...{`,. ^ .. î `. `î.` `. . ` . `
ririn „altăr" fi înţelegem pe sfinţii,.bărbaţi, €are au fo;t
vremea acei@, ,care laudă dreaptă Îudecata lui Dumnezeu, care a
scăpat de la osîndirea poporului pe Daniel şi pe cei 3 tineri.
Ver§eteLe.. 8, `9
săd,ăâgroeia3:ăp3ter:'LeâeînŢ3:Î.:ăîşlauti.cipag.luşiiî.naăoea:ieiăiiit%-sîgs:
goriţi cu mare arşiţă şi au hulit numele Jlui Dumnezen,' Care ar6
putere peste pedepsele acestea, şi nu s-au pocăit ca să-I dea slavă".
Al 4Llea Înger âl ara€ă pe Hristos, pe apostoli .şi pe ceilalţi pro`î
povăduitori. Soarele est® poporul evreu. Prin a 3-a parte din soarc
dim lună şi` dim stele Îi ar.ată pe credincioşii cai.e vor creqe În Hris-
tos dintre evrei. Că îngem'1 al 4LIGa a vărsat curi în soare, rii.a€ă
că HEis6os şi ap®stoEii stmt legaţi de necredincioşii ludei,`şi tdaţi` ro-
ŢeapnsăiEfşrijŢiriep+â®ci::tiiaoăEââă|.ffa|rş-aă,şăastabdi3,Egrinri=a:3z?:Îousîegâ;
să ucidă şi să ocupe ţara lor. Au hulit pd Hristds, căci .dacă ei s-ăr
226.
` T^&1cwăTe:
ffi pgcăit de nşdreptăţi|e lor şi ar fi crezut pe Hristos, înseammvi
aă'a±"fi păzit riorundile.
VeTseb:. 10, 11
„Atunci al cincilea Înger a vărsat cupa lui pe scaunul fiarei şi
fin î,mpărăţia ei s-a făcut Întuneric şi oameni'i Îşi muşcau limbilo
de duEere. L 11. Şi au hulit pe Dumnezeul `cerului din pricina idu~
fferilor şi a bubelor lor, dar de fapt®Ie lor nu s-au pocăit".
T^&1cwiTe:
A1 5-Iea Înger simbolizează pe Sfinţii Părinţi, care sLau lup-
stat Împotriva ereticilor. Prin semnul fiarei Îi ar.ată pe eretici. Fiai'a
@ste diavolul, ` căci În inimile lor locuieşte diavolul. Sfinţii Părinţi
Tîlcwire : ău dîstrus greşdile ereticilor. Prin Învăţătura Sfinţilor Părinţi S-a
` ,. 1
ănlătui.at Întunericul Îmvăţăturii ereticilor. „Îşi muşca`u limbile de
durere". Fiecare şi-a hotărît erezia sa şi Arie şi Sabelie şi ceilalţi.
Durerile lor şi bubele .lor sînt hulele lor. Prin pocăinţă ar fi scă-
pat de erezâa lor.`
Verset: 12
r`,`', . .: ....,.,, `\.
Su|u,işşiiaalpşea|:?i::Îapug::caatŢăcr:a:ăcŢipeaglăutiitîăn.râEJac:LŢărr:tia|'.rEE:rî:
răsăritul soarelui€`.
.'` ``` T^îlctih;e:. '. `` `
Tî&lcriTe..
`' ` Al `6+lea înger îi arată pe ima.rtiri. Prin fluviul cel mare a,l Eu-
Îra`tului Îi arată pe persecutorii Bisericii lui Dumnezeu. Au fost
p6depsiţi persecutorii Bi6ericii.lui Dumnezeu prin lupta Împăra-
tului Bis'ericii Îripotriva lor. .Prin` apă arată Însăşi persecuţia. A se-
®at`` apă, adică Sfinţif Martiri au rămas stabi`li În vestirea cuvîntu-
Eţri. lui. Dumn`ezeuî pînă ce au trecut toate persecuţiile şi persecu-
€orii au fost trimişi În. iad, pe cînd credinţa creştea şi se Eăspîndea
pretutindeni. Să vină îngerul lui Hristos (Maleahi 3, \1-3). La
Răsărit este Soarele llristos, care Îi va inspiria să .Vină``Ia El şi vor
veni,Ia E1. „Fără Mime nu puteţi face nimic" (Ioan, \15, 5).
• Tî;kcwire : , ` VeTseb:ş 13, 14`
..L „Şi. qm< văzut ieşipd din gura b?laurului şi din gura fiarei şi
#|:aşŢer.a-îrîo4r.og#isş:|uăumhiunrciindoesmtă3icgŢt:,u:ăcnăî%::%tâecase:ăş:,3
şi -6âFe. se duc la Împăraţii lumii Îritregi, să-i adune, la războiul zÎ-
flei celei mari a lui Dumnezeu, Atotţiitbrul".
TîlcwĂre :
ţ ..., `L 4u ieşit dinrgu.ra ,,fiar@i, .3 ` duhu`ri necurate. ,Chemarea noamu-
rilor o şde.serie .,c?re. .vor ..vQni ,, Ş`ă 'ci.e,adă În .Hris,tos. Arătînd"-l i}«
&5,
##F/

Antihrist care va veni aproape de sfîrşitul lumii, cele 3 duhuri ne-
curate Îi arată pe ucericii lui Antihrist, căre va veni aproape de
sfîrşitul luniii. Ucenicii lui sînt propovăduitori prin toate oraşele
lumii şi sînt numiţi duhuri ale .diavolului, căci diavolul locuieşte
În ei şi vorbeşte prin gura lor, care se vede ieşind din gura lui
Antihrist Şi a falşilor lui profeţi şi prin învăţătura lor sînt fiii dia-
volului. Broaştele sînt necurate şi trăiesc În 'lut, la fel şi ucemicij
lui Antihrist nu se vor sfii să scoată nenumărate vicii şi urîţeniio
Se duc la împăraţii lumii - prin regii lumii Îl arată şi pe popor
grăbindu-i pe ucenicii lui Antihrist .la marea judecată a Atotpu~
ternicului Dumnezeu. Îi arată pe cei ce Voff persecuta Biserica lui
Dumnezeu Şi le va fi dată în marea zi a judecăţii pedeapsă fără
de sfîrşit. Căci s-au sffrşit persecuţiile lui Antihrist şi s-a apropiat
judecata lui Dumnezeu.
VeTset: 15
„Iată, vin ca un fur. Fericit este cel care pffi.veghiază şi păs-
trează veşmimtele sale, ca să nu umble gol şi să se`vadă ruşi-;
nea lui!„.
Tîslcw4Te..
„Iată vin ca un hoţ" Se arată .că va Vemi .noaptea (1 Tes. 59
2-3). Fericiţi qcei ce priveghiază. Necredincioşii vor rămîmea îm
poftele lor stricăcioase şi ei nu vbr putea prevedea răul ce va ur-
ma şi-şi vor zice că mai pot dormi „Deşteaptă-te cel ce dormi Şi
te scoală .din imorţi şi te va lumina Hristos" (Ffes. 5, 14). Drepţii
studiind vor prevedea răul care va urma, cei c? şi-au potolit poÎ~
tele cămii, care s-au luptat cu armele virtuţilor şi s-au luptat Îm-
potriva duşmanilor văzuţi ai iui Dumnez®u şi aşa au ajuns feri~
ciţi. Veşmintele sufletelor noastre sînt faptele cele bune.
VeTsetele: 15, 16
„Şi ti-au strîns 'la ,locul ce se chiamă evreieşte Har-Maghedon"®
Tîkcwhre..
Har-Maghedon este muntele rotund, ceia ce arată ziua judecă-
ţii. Munte Rotund Îi numeşte pe ,cei drepţi. Atunci cînd flăcările
focului vor cuprinde Întreaga qume: globul e rotund, de aseme-
nea arată şi ridicarea drepţilor.
Versst: 17
„Al şaptelea Înger a vărsat cupa .lui Îm văzduh şi glas mare a
ieşit din templul cerului, de 'la \tron, strigînd: S-a făcut!"
228
TîLc:w4Te :
Prin a| 7-Iea Îm8eff Îi arată pe Sîinţii PropovăduitoHi, cam vor
fi În vremea lui Antihrist. Prin cer ărată Vanitatea oamcni|{ti`.
şîf#piiegăgg#|:opreî33gentbae;nai:iet.aâeEaasşilnâ®Clremdâ:â:3satŢ%i:3:,scfîă?
ţilor vestiSori. Prin templu Se arată Biseffica. Prin sfîmta Bisei.ic{U`
va ieşi vocea sfiinţilor propovăduitori, Că€i Biseriea este tronul lui
Dummezeu şi În El rămîne. „S-a Eăcut!" ac®asta arată că au ajuns
la sfîrşitul lumii Îm care se v®r Împ'Hmi toate Cele prezise de Domw
nul şi de sfinţi.
VeTset: 18
„Şi s-au pornit EulgeFe Şi Vriete şi tunete şi s-a făcut cuti.e-
muff mare aşa cum mu a Eost, de cîmd este omul pe pămînt, un cu-
tremui. atit de puternic".
TÎLlcwiTe:
Prîn ÎuhgeT aff ată .mîmunile care S-au Eăcut Prin sfinţii .|ui Dum-
nez©u. Citim că cele mai multe semme S-au făcut de către `E|ie şi
Enoh. Vuietele: arată predica sfimţilor. Hunetele sînt groăza focu-
lui veşmic. Cutff®murul pămîntuIui arată Cutremurar©a imimiEor
ÎnţeEepţil®r. Se Îmţelege şi trecerea omului de la bine ia rău şi sînt
evi.eii caEe voff crede În Hffistos. Vor trece şi alţii de |a bine |a
rău. Putem să-i Înţ,elegem aici şi Pe Cei` Ce n-au păzit cFedimţa ân
Hristos, ci au urmat rătăcirile lui Antihrist.
VeTset: 19
„Şi cetatea cea mare s-a rupt În trei Părţi şi cetăţi|e tpăgîmilor
s-au prăpădit şi Babilonul cel mare a Îost Pomenit Înaimtea lui
Dumn®zeu, ca s.ă-i dea paharql aprinderiit mîniei Lui#.
TîlcriTe:
„Cetatea cea mare" este cetatea diavolului, formată `din toată
mulţimea c© l-a aprobat. Prin cele 3 Părţi în care este Împărţită,
:ir3giacti;fpaî?:iv::ă?tcieniŢ-â:t:treuat:ăac=:am%Îna:EÎ3:ocs:dpe6.Eăîî:iaşâr::
ceda focul verirea .Iui Dumnezeu la jud`ecată, atunci vor p|ÎngL`
rieamurile. „Foc Înaintea Lui Va mer8e şi Va arde pe vrăjm:.,`ş,ii
Lui" (Ps. 93, 6). Babilonul a fost Pomenit Înaintea |ui Dumne%i?u.
La sfîrşitul :lumii este vremea să Stea înaintea I)®mnu|ui şi să den
seamă de faptele mîniei sale. Vinul aprinderii mîniei este pedeap"
cea veşnică, cînd prin facerea judecăţii, toţi necredincioşii şi ămH
torii răului vor fi pedepsiţi de diavolul.
#΄

VeTsst: 20 `
„şi toate iflsnlele au pi©rit şi mHnţii.m snJau mai aîEat``. ,
Tî,lcwîTe :
Munţii şi insul6ie ^Înseamnă cetatea neamui.i'lor. Prin insule
se arată meamul, prin mupt® eonducătorii Eoi`, care au pierit prin
foc.în ziua judecăţii.
VeTset: 21
„Şi grindimă mare cît talamtul, s-a prăvăHt din .cer 'Peste oa-
meri. Şi oamenii au huEit pe Dumnczeu, din pricria pedepsei cu
grindină, căci urgia ei era mare foarte".
Tî&lcwkTe:
Talantul din Evanghelie (Mt, 25, 25). Prin grindina căzută
peste oameni arată atotputernicia lui Dumnezeu, caFe âi va ped6psi
p® păcătoşi şi Îi va trimite în iad. Şi oamenii au hulit pe Dumnezeu
din cauza grindinii. Prin hu'1ă se arată ceea ce este ura potrivni-
cilori, pe care În 'acest fel o vor păstra În inimă şi pe care ei voiesc
s~o arate.
Capi!®!u! 17
VeTge5: 1
„Apoi a venit unul din t:ei şapte Îngeri, care avea cele şaptB
cupe, şi a grăit către mine, zicînd: Vino sălţi arat judeca€a desfrî-
natei` celei mari, care sălăşluieşte pe ape multe".
•1E
T^01cui,Te..
A vemit unul idim cei şapt® Îmg.eri, prin aceasta arată ziua ju-
decăţii lumii. Cele 7 cupe sînt pi.edica sfinţilor. Desfrîna6a cea
mare este 'Roma, caE:e a .persecutat Biserica lui .Dumnezeu. Stă pe
ape` şi ascultă - adică cupi.inde neamuri multe.
veiset .. ` 2 '
„Cu care s-au idesfrinat Împăraţii pămîmtului, şi cei caffe lo-
cui®sd, pe pămînt `s-au Îmbătat de vînurdesîrîmării ei".
T^LlcwiTe..
! Cti 'ea.. sŢau. :desfrînat toţi regii R.omei. Vinu.l d'esfrînă.rii ei ,-
sîmt tdiîeritele gi.eşeli ,.şi ''ci'imele pe care 16-a .făctit cetatea. necre-
dinţei. Şi mecffeffincioşii s6 vor desfrîna cu cr`imele dia-voleşti. ale
&30
0
acesteia. EDămîmtHl -^ri arată pe toţi lo€uitorii cape ari .aprobat
aceasta. Pâmă ce va scoate din Hminţi frica `d® Dumnezeuj ca să
arunce toate bunătăţifie (Hov. 15, 16).
VeTset: '3
„Şi m-a dus, cu duhul, în pustiu,. şi am văzut o femeie şezînd
pe o Eiaffă r®şie, plină cu nume de hulă, avînd şapte capete şi zece
coame",
TîsicriTe..
eisîE:ilîp:iiîtâ:Eeus=#gzeea#ŢÎEltţianrl#aU#udreoranDe:r=ăienz:Î:.şîlmorriucsî
tiu va veni. femeia desfrîmată. €are este formată din multe cetăţi
ale diavolului a nedreptăţilor. Fiara adevărată îl .arată 'pe diavo+
lul, că are vopsea roşie ca a sîngelui, prin sînge arată Însăşi moar-
tea, căci diavolul este sanguin, este autorul morţii şi al tuturor
pierzărilor`. Plină cu nume de h"ă, este ,autorul hulelqr. t
@i.,îi.
VeTset: 4
„ŞÎ femeia era Îmbrăc;tă în purpură' şi În `stofă stacojie.şi Îm-
podobită cu aui. şi cu pie€re scumpe şi cu mărgăritare, avîmd În
mînă un pahar de aur, plin de urîciune şi de ne€urăţiile tiesfrî-
nării ei«.
\ TîtLcwi;e..
Purpura es±e ca sîngele, roşii sînt hainele regilor, arătîrid pui
tersa -lumească a vea€ului. Prin sîng6 arată Însăşi' moartea. Pri.n
veşmintele de purpură Înţelegem şi ducrririle necredincioşil®r, c`ar®
vor fi condammaţi qa `moarte veşnică. Împodobită 'cu aurg aFată
Însăşi Înţelepciunea. Femeia cea aurită avea ÎnţGlepciunea ve@cu-
lui aăestuia, care este neburie\. Înaintea lui` Dumn®zeu. PÎ`etre
scumpe şi mărgăritare, arată eEocvemţa 'acestrii v6ac. Paharul dc
ăur ce-l avea 'În mînă arată Învăţătura-finozofilor` \şi ă poieţilor,
Plin de urîcime şi de necmăţia desfrîmării; Învăţătiria fik®zofilor
şi a poieţilor era pHnă de iminciună, cuprinzînd toate greşeffiEc nea~
mulrii omenesc.
Verset.. 5
„Iar pe frun*ea ei scris riume tainic: Babilomul cel maFe, mam
desfi.îmatelor şâ a urîciumilor pămîntului".
Tîlcwkre..
Pffin friunte şi faţă Îl arată pe om, de ahtfeE şi m©credim`i(ţ#ii
dim lucrările loff sîmt cunoscuţi 'QDr®v. 20, 2): Priri ffr'umte şi fli`|,!`i iiii
arstă Eucrtil ne€ffedincio.şîlor că se văd din. Eucffri.HĂd© I®F ftaTA ,Liînl
fiii diav®lului, cetăţenii ne€i'edinţ©i. `
iiş!1
 Verset: 6
! „Şi am văzut o femeie, beată de sîng.el© sfimţilor şi de sîmgele
muGenicilor lui lisus, şi văzîmd"o, m-am mirat cu mirare mare`..
T^81cuhre:
• Enseamnă că era nebună, dacă ei.a beată de sînge. Deci faţă de
imila Eui Dummezeu era nebumă. Şi ne-am mirat: s-au mirat cre-
dincioşii văzînd şi pe aEţi mebuni caffe s-au depărtat de \frica lui
Dumnezeu..
` VeTset.. 7'
„Şi Îngerul mi-a zis: De €e te miri? Eu Îţi voi spune taina fe-
meii. şi a fiarei care o poartă şi care are cele şapte capete şi ce'Ie
zece. coarne".
Tîlcwi,re .. `
Fiara aceasta este diavolul, care a fost Înainte de 'veLnirea lui
Hristos pe pămînt, stăpînind neamul omenesc. Fiara pe care ai
văzut-o a fost şi nu mai este. 'Diavolul care a stăpînit neamul ome-
nesc .înainte de venir6a lui Hristos este arătat aici.
JeTsst.. 8
„Fiara pe care ai văzut-o era şi nu este şi va să se suie din
adînc şi să .meargă spre pieire. Şi se vor ,mira cei care locuiesc p€
pămînt ale căror nume nu Şînt. scrise de la Întemeierea lumii În
cartea vieţii văzînd pe fiară că era şi nu este, dar se va arăta". ,
T^vLcubre:
'„Se. suie din adînc" arată venirea lui Antihrist, cînd va venî
va `ieşi satana din carcera sa, şi va seduce toate neamurile.
ŞÎ .va fi pedepsit cu toţi sateliţii săi, spre pedeapsă veşnică. Şi se
v6r .mira cei ce locuiesc pe pămînt. .Locuitorii păm^ntu.lui trebuie
Înţeleşi cei ce s-au fătut mai mari ca Dumnezeu, pe care Îi va cu-
prinde Antihrist. Se vor zpira cei rînduiţi vieţii veşnice văzînd
fiara, acestea sînt semnele făcute de diavol prin Antihrist şi ado-
rînd În Antihrist pe diavol.
VeTset.. 9
„Aici trebuie minte care are înţelepciune. Cele şapte capete
sînt şapte munţi deasupra cărora şade femeia".
TîlcriTe..
Aceasta arată că este imare Întunecime şi sensul aceleia este
ascuns. Şi noi să-l rugăm pe Dumnezeu să Înlăture acest `Întuneric.
Prin €ele 7 capete 'vor stăpîni tot neamul omenesc.
232
Verset.. 10
„Dar sînt şi şapte împărăţi: ciffici au căzu{, unul mai este, ce-
lălalt Încă m-a veni€, iar cînd va veni are de stat puţină vreme".
Tîlcwire :
Sînt 7 Împăi.aţi, 5 au venit, celălalt Încă n-a venit, mai ;ste rinu].
Primul cap al diavolu:1ui aţ pierit prin potop (pr.imul împărat), Fiiî
lui Dummezeu mergeau Înainte de potop În cloaca iadului. Al doi-
lea cap după potop a fost pînă la darea Legii, În aceiaşi pierzare
mergeau şi aceştia şi eraTŢ ţinuţi acolo. L-au omorît şi pe al 3-lea,
că€i poporul lui Dupinezeu după primirea Legii s-a Închinat' ido~
]i'lor. În al 4-1ea loc sînt falşii profeţi şi care au ajuns În acela§Î
loc al pierzării, că au amăgit poporul lui `Dumnezeu. În al 5Llea
loc sînt medrepţii iudei care au omorît pe Domnul Hristos .şi',`i-au
prigonit pe Apostoli, aceştia sînt puşi În locul al 5-lea. Cei 5 au
căzut prin cucerirea romanilor. Unul mai este,.păgînii care sînt
persecutorii Bisericii lrii Hristos şi `sînt puşi `be 'locul 6, că ău .per-
secutat Biserica luiDumnezeu, din care cauză şi acest loan eră În
Patmos. Celălalt încă n-a venit, acesta este Antihrist care va fi
E:Îînn.:şrc:l|?sâ:Cimrfstv.:ţînviaîiuvcîdreă=inâ:htuTgrisf:ri,aîă,cişi?|oŢ:
omorî arătînd venirea Sa. Şi de n-ar scurta Domnul zilele acelea,
zilele persecuţiei lui Antihrist, n-ar mai scăpa nici un trup OHe.
13, . 20), aici vorbeşte de cei aleşi.
VeTset: 11
„şi fiar`a care era şi nu este - este al optulea, deşi este dintre
cei şapte şi merge spre pieire".
TLîlcuĂTe:
Fiara a 8-a era .diavolul, care stăpînea neamul orienes€ `îriainte
Îdaervaensi-râaplauriteH;iî:osii:3:şu|7cpuăr:iefîttitâp;vcoîi,ţ:k:gg:rŢpart;
pieire.
Verset: 12
„Şi cele zece coame pe care le-ai.văzut sînt zec6 Îmi}ăraţi, .car®
Încă nLau 'luat Împărăţia, dar care Vor luă. stăbîriir6 dd Îribăraţi,
un ceas Împreună cu fiara".`
Tî&1cuĂre:
Cel`e 10 coarne sînt cei zece Îngerî, t:ar6 Voi. dis~truge. fimbără~
ţia romariilor. La Începrit Asia Şi-a obţinut PăŢtea', `a.pbi turcii,, ap`oĂ
vandalii au ocupat Africa, goţii Spania, ldngo.barzii ltalia ŞiHb"'~
gunzii Galia, ostrogoţii Germania. Stăpîn-mea de ® orăg Vdr J:i` priH
lt.l..I
mii i.egi. Le va rămîmea puţin ca să stăpînească asup'Ţa nea.muri-
loi. singuri. Şi vor da partea lor fiarei.
VeTsetele: 13t, 14
„Ac©ştia au um singur cuget şi puterea şi stăpîniffea lor o dau
fiarei 14. T Şi vor pomi război împotriva .Miemui, dar Mielul îÎ
+a biruig penţru că este D®mnul domnilor Şi Empăratul Împăraţi-
ldi.-.şi vor biŢui .şi cei Împreur}ă cu El -chemaţi şi ăleşi şi cre-
dimcioşi(€
T^&1cwtie::
• Un .cuget şi `o voinţă în rău. Se va luptar cu Mielul va porni
luptă împotriva ,BisericiiL 'lui Dumnezeu, omorînd poporul lui
Dumnezeu. Este Domnul domnilor, este Rege]e regEloF, este Regele
S±inţilor, aleşi. şi credincioşi. Aleşii rămîn în' veşricie.
VeTsst:.15
„şi mi-a zis: Apele pe care le-ai văriut şi deasupra căroffa şade
d®sErînata, sînt,popoare şi gloate şi nşamuri şi limbi"+
Tîilcwîţîe:
Pr.in. ape inţelegem neamurile pe caret le-au stăpînit romanii.
'. VeTse€: Id`` .`6
•;,Şi cel6 `-ze.ce co;irie be care .le-ai ;ăzut şi fiara w uii pe
desfirînată şi o vor face pustie şi goală şi camea ei v,or pînqaTo şi
pe:a..v?r:rde-,?`:Ţ.f°,?".,,,T"m..
Ce'le 10 €oarne pe Roma cea desfrînată o ârată, care p6ntru
a-şi apăra P.e'f.alşii`. ei dumnezei l-a persecutat pe Dumnezeu crea-
•.,
:%r#:ns.ă#,o±=criafcâaŢâeŢe]v=[vuoarTuŢabâăăv#r]ed:Î:rgîg3oîapredr:::
qu ,fod -,`Sub` ocupaţia acestpr,`neamuri .au fost arse castelele
• `` '`o
ro`mane;
.Verset: 17
„Pentru că Dumnezs][ a pus îm inimile lor să facă voia Lui şi
să se Întîlnească` Într-un gînd şi să dea Eiarei împărăţia lor, pînă .
se vor împ|ini cuvintele lui Dumnezeu".\ T3zct46re..
„Dumnezeu a pus în inimi'le lor să facă voia Lui" adic`ă i-a lă-
sat să distrugă cetatea Rom6i, se Împlinesc profeţiile. Aceştia după
ce au făcut cele prezi.se, au făcut voia lui Dumnezeu, apoi` se 'vo,r.
deda la cri.me diavolqşti, supunîndu-se diavolŢlui.
-\
a8:4"
VeTset :.` 18
;,Iar ±emeia pe care `ai văzut-o este cetatea cea mare care''are
stăpîmîre peste împăraţii pămîntului".
Tîlc:ui,Te :
Fem®ia este cetatea lmperiului romari. Ea .ă fost distrusă .dB
cei necredincioşi care stăp^mesc neamul omenesc.
CapEFolu[ 18
VeTset: 1
„După acestea, am văzut alt înger, pogorîndu-se din €er, avind
putere mare, şi pămîntuE s-a luminat de slava lui".
Tî®1cutTe:
Îmgerul este Hristos, care a coborit din cer pe pămînt, ca să-i
ridice pe oameni la cer. Av®a putere mare - ca şi Tatăl, egal În-
tru toate,.,€u Tatăl. „Pămîntul s-a luminat de slava lui" prin Învă-
ţarea credinţei Lui, neamul omenesc a fost eliberat de sub stăpî-
nirea Întunericului a necredinţei şi a neştfinţei.
VeTset.. 2
„Şi a strigat cu g]as puternic şi a zis: A căzut!-A căzut Babi-
Ionul c©l mare şi a ajuns locaş demonilor, Închisoare tuturor du-
hurilor necurate, şi colivie\ tuturor păsărilor spur€ate Şi urîte".
Tîlcuii.e :
Glasul puternic este Învăţătura Evangheliei lui Hristos care
strigă: A căzut Babilonul cel mare. Însuşi lisus a făcut să cadă
Babilonul. A căzut prin propovăduirea Evangheliei care a ridicat
mulţime de aleşi, căci prin credinţa În Hristos s-a făcut cetatea
sffntă care este (Hristos) Biserica. A căzut a doua oară, căci În
ultimele zile va lua pedeapsă veşnică. „ A ajuns locaş demonilor"t
Închisoarea tut.uror duhurilor celor neeurate - demonii sînt du-
hurile necurate. A ajuns locaş, Închisoare, -Îngerii cei buni Îi pă~
zesc pe €ei aleşi ca Să nu mai pă€ătuiască şi să ,piară. La fel şi dra-
cii Îi păzesc pp mecredincioşi ca nu cumva să facă ceva în afai.ă de
nedreptăţ,i'1e lor şi aşa să se mîntuiască.
Verset.. 3
„Pentffu că din vimul aprimderii desfrînării ei au băut `toate
neamuril® şi Împăraţii pămîntului s-au desfrînat cu e,a şi neguţă-
torii lumii din mulţimea desfătărilor ei s-au Îmbogăţit".
' 235'
 Tî,lcwire :
Dim vinul desfrîmării ei au băut toate meamurile. Prin megu-
ţătoi.ii iumii îi Îmţeiegem Pe iubitorii acestui Veac, Care şiLau vîn-
dut sufletel© loff pentm a-şi aduna bogăţii. Sufletele l®r sînt vani-
toas® căci s-au vîndut demoniEor penti.u a aduma bogăţii. En cei
aleşi Însă se .1ucr6ază toată virtutea, ca să cîştige bogăţiile cele
€effeşti (Herem. 9, 15)
Verset.. 4
„Am auzit, apoi, alt glas dim cer,. zicîmd: Eeşiţi din ea, poporul
memg ca să nu vă Împărtăşiţi dim păcatel© ei şi să mu luaţi din Pe-
depsele ei".
.TîlcLtbre :
În acest noc, c©ru.1 este Biserica, vocea dim cer este v®cea care
iese dim pr®povăduitoi.ii Bisei.icii. „H©şiţi dim ®a popoi.ul meu".
Dummezeu pffm pfl.opovăduit®rii Săi Îi chiamă p© cei aE®şi Să iasă
dim Babiiom nu cu trupul9 ci cu mimtea. „Ca să mpE Vă împăfftăşiţi
dim PăcateE© ei" că cei ce c®msimt să iasă dim HBabiE®mg v®ff affunca
ff-apteEe Eo©Ee ea aEe umui mebum (EDs. 25, 4)o „Să mu fluaţi dim pe-
deps©Ee ©i" prin p©depse 1© ÎmţeH©gem p© GeE© ce sfimt pff©gătite me-
`cfl.edîmcio,şiE®no.
Verset: 5
` „FÎ.imdcă păcateE© ;i au ajums pîmă na c®h" şi EBummezeu Şi-a
adw\s amimt© 'd© n©dff©ptăţil© ©i".
Tîlcwi,Te :
Dumn©zeu prev®de în At®tput©ffmi®ia Sa n®dffeptăţiEe Babilo-
muflui şi şi-a adus amimt© de medffeptăţi`Ee Eor şi. E® va ped©psi
veşmic. .
VeTset: 6`
„Daţi-i tînapoi, precum v-a dat şi ea şi, după fapt®Ie ei, cu mă-
SUFă Îmdoităg Îndoit măsuraţi-i; în paharul în caffe v-a turmas, tur-
naţi-i de două ori".
TÎLcu{Te..
Cei aleşi îi vor jude€a pe cei necredincioşi (Mt. 19, 28). „Cu
măsură îmdoită". Dubla măsură sînt persecuţiile duble cale Babi-
Homului asupffa celor aleşi de Dumnezeu - asupra sufletului şÎ
asupra ţrupului. Dubla pedeapsă o vor primi Înd®it măsurată, pe-
deapsa temp_offstă şi pedeapsa cea veşnieă. „En paharul În care v-a
tui.mat" bprin pahar ÎnţeEegem suEeffimţele prin care au trecut sfin-
ţii de la aceşti nedffepţi. ,
236
Verse1: 7
„Pe cit s-a mărit pe sine şi a fost În desfătări, tot 'pe atîta da-
ţi-i chin şi plîngere. Fiindcă În inima ei zice: Şed ca Împărăteasă
şi văduvă nu sînt şi jale nu voi vedea nicidecum!".
T^&1cuiTe:
„Pe cît s-a mărit daţili chin" Pe ,cît. s-a mărit, dîndurse mai
`pr®sus d© toate viciile la care s-a dedat, pe atît, de mai.i chinuri
să ia. Fiindcă Îm inima ei zice - Babilonul este .împărăţia, nu este
wăduvă de bunuril© temporal© şi de lucrul ^m care se desfătează.
!€ei meci.edimcioşi ştiu că pemtru crime sîmt demmi` de..condamnare
`şi âşi spun că mu v®i. vedea jale, vor Înlătura amintirea din minte
.a m®ff ţii, ca să mu ffie tulburaţi de tristeţea cugetului şi a min-
ţîi loff .
VeTses: 8`
',P©mtffu aGeea fimtr-o singură zi v.oi v`eni .p®deps'el©, peste ea:
`nm®arte şi tîmgriire şi f®amete şi. focul`va arde-o d6. tot, căci .pu-
€en.mîc este D®mfflul, Cel Caffe ® judecă".
T^ticriTe:
„Emtff-® simguffă zi v®ff vemi p©depseEe"® fim ziga jud©căţii, `va
vemi m®afft©a cai.e affată aici m®an.tea a d®"a® EBffim Eoame, tîngu.ire
`şi ffoc a~irăJuîmd m©fliniştea caLoe Îi va cupffimde şi f.ocuE cel veşmi6 caFd
Îi va affde (1 C®ff. 10, 11)o EDrin „meguţăt®ffii pămîntuEriLi" aioată pe
.âubăt®ffâi v®acului acestuiag pffim ©i Îmţ©l®gem şi pe cei e© au adumat
bogăţ,tîi ca să fie fiăudaţi ,d© oamemi. Se poat© Îmţel©ge şi ae©i@ care
•vfimd tff©pteEe biseioiceşti, pe caff® Îi comdammă Scffiptuffa. Episco-
pii sîmt d©semmaţi, caffe triec sub tăc®re adu'ltei.ril preoţilor şi ar-
fiidiac`®mil®ff şi caffe prim autoritatea p.e care @u primit=o de lă epis-
€opi pot să dontinu©. Sînt preoţii care pentru faptele ';1or temîn+
du-se că v®r fi comdamnaţi sînt mai sîrguincioşi`în serviciul dia€o-
milor decît
-Da€ă Îm cel
este urît celela|te,
ce vindesîntpeinimi'le
alt om, preoţilor `vîndute
cu atît mai diavolului.
mult sînt oameniî
•®are vînd pe oamenii lui IEristos, care i-a răscumpărat cu sîngele
Său, .să-i vinzi diavo`1ulrii este :]ucru ruşinos.` Plata negustoriei lor
®ste iadul,
Versst: 12, 13, 14
„Marfă de aur şi de argănt, pietre preţioase şi mărgăritai.e, vi-
som şi porfiră, mătase işi stofă stacojie, tot felul de lemn bîne miL
H.ositor şi t®t felul de lucruri de fildeş, de lemn de mare pioeţ, şi
marfă de affamă şi de fier Şi de marmoră. - 13. Şi scorţişoară şi
balsam, mii.odenii şi mir, tămîie şi vin, untde'lemri şi.făină de grîu
23Ţ
cui`€`t, grîu şi vite, oi, cai şi căruţe, trupuri şi suflete oamenî.
- 14. [Şi i.oadele cele dori€e de sufletul său §-au dus de la tine
şi toate cele grase. şi strălucite au pierit de la tine şi niciodată nu
le vor mai găsi".
TîlcuÂTe : 'i
În toate se condamnă avariţia şi luxul Babilonului. Aur, tă~
mîie şi ®elelalte Lr v'or merge ''În focul cel veşnic cei tce au ucis
oameni sau au vîndut, au curvit şi preacurvit. Avariţia e§te ±e-
gina lumii, iar fiica ei este luxul.
Verse+.. 15, 16, 17
„Iar n®guţătorii de aceste lucruri, care s-au Îmbogăţit de p©
urma 'ei, vor sta departe, de frica chinurilor ei, plîngînd şi tîn~
guindu-se. -16. Şi zicînd: Vai! Vai! Cetatea €ea mare, cea În-
veşmîntată În vÎson şi În porfiră şi În stofă stacojie şi Împodobită
cu aur şi cu pietre scumpe şi cu mărgăritare! Că flitr-un ceas s-a
pustiit atîta bogăţie! - 17. Şi toţi cîrmacii şi toţi cei care plutesG
pe mai`e şi corăbierii şi toţi €îţi .1ucrează pe pare stăteau departe"o
Tîlcuâre:
Neguţătorii vor sta departe de frica chinurilor. Prin mare în~
ţelegem acest veac, prin cîrmaci pe conducătorii nedrepţi,, pe ceî
ce navighează din loc, pe cei ce merg şi asupresc pe săraci şi se
d©dau la păcatele lor zilnice.
VeTsetele: 18, 19
„Şi strigau, uitîndu-se la fumul focului În care ardea şi ziceau â
Tî&lcwkTe:
. ' „V®se|pşte-te de ea cerule" Cerulu-îngeriî. Prîfi Aposto'li Îi
@Ţată pe Eărinţii Noului Testament, iar prin prdfeţi pe Patriarhii
Vechiului Testament. S® vor bucura în ziua judecăţii, cînd se vor
pedepsi păcatele şi toate relele.
VeTseî,: 21
„Iar un Înger puternic `a ridicat o `piătră, mare cît o piatră de
moară, şi a arun€at-o în mare, zicînd: Cu astfel de repeziciune
va fî aruncat Babilonul, cetatea cea mare, şi nu. se va mai afla".
Tî&1cwkre:
Îng;rul este lisus Hristos. Piatra de moară arată mulţimea ne-
:::d#:::§Î:oîrrigŢraur]eâ:::tnăc::dpŢ:,trî:Îcnar:aţ:ELîîî:uz#ucde:cEţeri
Domnului\nostru-|isus Hris€os, va judeca cu judecată dreaptă
#oată mulţimea necredincioşilor. şi-i va trimite în iad.
VeTset: -22, 23
;,Şi `glasril celoF ,care zic din' chitără şi din gură, din fla,ut şÎ \
dim' trîmbiţă nu se va .mai auziftd6 acum îmainte şi nici un meşte-
ş|gărogienoăis3f=Iaidâu=ieîieştuingennuicsi%dvaîăŢaiagi:Îşnit:F.Î.şâaEgr|uuif
FeîsîLăumspefivn.Ţs=aYaa#zîiîivîiinetnŢcei;âit?l,ag:lntdflŢărengăudf,â-i#ii
#Îcem±î=;:ă:î#r°î=PtaĂ6ŢŢşîpentru..CăLtoaten`eamŢurî]e`ş[au`,Ftă.
.' \ y, ' I . . \

Care cetate e aBemenea cu cetatea cea mare! - 19. Şi Îşi puneau •: '. TîlcwbTe :

ţărîmă pe capetele lor şi strigau plîngînd şi tînguindu-se şi zicînd: `, „âî;su] c;Î,;r c© zÎc ,dîn c.hî+ta±ă„ , ac`e,5t5 `.g]asurî sînt
Vai! Vai! cetatea cea tmare,i în €are s-au îmbogăţit din comorile ei
toţă cei €are ţin .corăbii pe mare, că Într-un ceas s-a pustiit!". Qrimele Babilonriîui. Nu se vo:r. mai auzi atestea `În' ...Ba-
bil®m, deoarece au fost aruncate În iad. Lumina neţrgdinţi.oşilor
TîlcuÂre : §e.<va, stinge. „Ngguţătorii eî erau ştăpînii aşgs.tpi lupi" .T Bi-
Vor vedea` focnl, adică .iocm unde a fost Bâbiionui, căci' eir Îri- Î3:i:avâşri|aurao,neezgaEsrteo|:fi|.e:,Îinar.eBr:b:lnodneulf:iiîlâup3oati.şă,i.i.®Nseag#ăş;
Îiştie|aeupcfious:eg,abilionnt::..,iîîip:g:âŢăţăŢantăppeăc€aatpe`|`;.pîrşiinacca.Ppearrea;tă :ăieîmftŢr:n#tih4rii`2]°o).mNpeă8ţ:ă]te°rĂrBă:bEi°#Uf]:iş:-caăŢo#iî:Eţît:~ă:
mimtea cu cenuşa păcatului. rătăcit toate, heamririle; căre sînt. diferit6lc 8r'eş.61i .prin .care nea-
VeTset: 20
mul omenesc este dezari.ăgit. `
Versst: 24 . r , . `

şiv;,|ype::i:şctiî;:şpdeenterariâîl.#Lâi®zv®oj€Îianîi;l::,tâirevpotiatae:oîsntojl:1doer: „Şi. s-a.'găsit În ^ea sîpge db prooroci şi. de sfin# şi.sîngele tutu-
cata ce aţi avut €u ea". ror c®lor înjunghiaţi pe`pămînt". S ,

28* :#3S

T?Zc%ire.',!
:ovrl.i,Î::t:;:iăeâgi:î:dnpj:n:;jiggui.Îi::pşîi:îs:,08cÎşsi#i,::ălănaî:`;.;Î#Î:e:[:Îiiănîţ:i
sîngele drepţilor, răspîn'dit pe pămînt" (Mt. 23, 35).
CapElolul 19
VeTse+eke : 1, 7
„După acestea, am auzit, în cer, ca un glas puternic de mulţime
multă zicînd: Aliluia! Mîntuirea şi slava şi puterea sînt ale Dum-
nezeului nostru! ~ 7. Să ne bucurăm şi să ne veselim şi să-i dăm
slavă, căc'i a venit nunta Mielului şi mireasa Lui s-a pregătit`:.
Tîkcw4Te..
„După acestea s-a auzit În cer Aliluia". Pentru că Domnul
Dumnezeul nostru este Împărat. Aceasta este lauda cu care lău-
dăm pe Domnul, că a `distrus împărăţia diavolului, pierzătorul
nostru.. Bucuria aceasta este mila pe care a revărsat-o prin Bise-
ri€ă, căcî a venit nunta Mielului şi Mireasa s-a pregătit, vom fi 'ca
un trup (Efes. 5, '31),' căci Apostolul vorbeşte despre Hristos şi
Biserică.
VeTse5: 8
„Şi i sJa dat ei să se Înveşmînteze cu vison curat, luminos, `căci
visonul .§Înt faptele cele drepte ale sfinţilor".
Tî;kcuiqe:
Mireasa este Biserica care este numită soţia Mielului. VisonuE
sînt faptele sfiriţilor cu `care a fost Împodobită Biserica.
V.eTset: 9
`,Aptoi mi-a zis:t Scrie: Fericiţi cei chemaţi la cina nuntii Mie-
lului! Şi mi-a zis iar: .Acestea sînt.adevăratele cuvinte ale lui
Dumnezeu".
Tîlcwkre :
„Cima nunţii Mielului" e§te acum cînd în Biserică se pasc din
Evangheli.e. Cina cea adevărată va fi, tcînd `după înviere se vor bu-
cura de fericirea măririi .ceqei veşnice; Prînzul de acum nu-i face
pe toţi fericiţi, căci ei văd acum şi binele şi rău]. Aceiă vor ff cu
adevărat feric.ifi, car®,.1â` Cina cea de după `sfîrşitil lumii., vor fi
părtaşi la Cina cea de atumci.
•&4,
• Verset: 10
„Şi ai căzut ÎHaintea picioarelor lui, ca să mă Îm€hin lui. Iar
el mi-a zis: Vezi să nu faci aceasta! Sîn€ Împreună sluj6or cu tine
şi cu fraţii tăi, care au mărturia lui lisus. Lui Dumnezeu Înclii-
nă-te, căci mărturia lui lisus este duhul proorociei".
• Tî,lcwiTe :
„Am căzut Înaintea picioare'lor lui". Mărturia lui lisus Hris-
tos este duhul profetic al Vechiului Testament şi duhul profe-
tic pe care l-a avut lisus IEristos.
Verset.. 11
„Şi am văzut 6erul deschis şi iată un cal alb, şi Cel Care ş®-
dea pe 61 se numea Credin`cios şi Adevărat şi judecă şi se războ-
ieşte Întru dreptate".
Tîlcwkre :
Va veni Hristos cu sfinţii .Săi şi H însuşi îl va omori pe Anti-
hrist şi pe slujitorii lui. Cerul este (Hristos) Biserica. Calul alb
este Fiul lui Dumnezeu Înălţat. Dumnezeu, la judecată, va aduc©
în faţa sa toate păcatele necredincioşilor Şi crimele lor, şi fiind
Dumnezeu drept, judecă cu dreptate şi pedepseşte.
Verset: 12
„Iar ochii Lui sînt ca para focului şi pe capul Lui sînt cununi
multe şi are nume scris pe care nimeni nu-l înţelege decît nu-
mai El«.
"criire..
„Ochii lui Dumnezeu" sînt Duhul lui Dumnezeu. „Cununile
de pe cap" sînt mulţimea sfinţilor". Şi avea riume scris pe .care
nimeni nu-I putea Înţelege numai El". Numele.este Cuvîntul luî
Durinezeu. Ştim că Tatăl este .fă.ră 'de Început, Ia fel şi Fiul şi În
ce fel este aceasta n-o ştim. Nuriai El se ştie pe Sine.
VeTset: 13
„Şi este îmbrăcat În veşmîmt stropit cu sînge şi numele. lui se
chiamă Cuvîntul lui 'Dumnezeu".
T^®1cuhTe..
Prin „veşmînt" Înţdlegem trupul lui lisus Hristos. Prin „Sînge"
arată păcatele noastre, P®ntru care a fost omorît E1. Prim' veşmîn€
s® mai poate Înţelege şi mu'lţimea sfinţil®.i., iar prin sînge martirii.
241
 Verset: 14
„şi oştile din cer veneau după El, călare pe cai 'albî, purtind
veşminte de vison aEb, curat".
Prin „cer" Îmţ,elogem Biserica. Prin „oştile" ce-L urmau pe EI,
ânţelegem pe sfinţii care se vor naşte la sffişitul lumii şi care se
vor lupta Împotriva lti. Antihrist. Căci ,este timpul pe care ei îl
vor stăpîni. Veşmintele sînt faptele l.qr.
Verset: 15
„Iar din gura Lti ieşea sabie ascuţită, ca să lovească pe pă-
gîni cu eă. Şi EI Îi va` păstoii cu' toiag de ,fier şi' va călca teascul
vinului aprinderii mîniei lui 'Dumnezeu, At`otţiitorul".
„Gura Domnului" este propovăduirea acestuia. Prin „sabie"
ÎriţeEegem Sc*ipturile divine. A lovit Hristos c.u sabia J.Sa n'eamurile,
distrugînd prin Învăţăturile Săle. toate rătăcirile. „Îi va păstori 'cu
€oiag d© fier", prin „toiag" Înţelegem Evanghelia. Hristos domneşte
au toiag de fier peste neamuri, cînd prin doctrina sfinţilor şi pe
evrei Îi Întoarce la credinţa Sa şi ,pe aleşii Săi Îi apără de rătăci-
rile luî Antihrist. Va ocăl€a teascu'I vinului aprimderii ,mîni.ei lui
Dumnezeu - este ultima pedepsire a mecredincioş`ilor` Îri 'iad.
..` `_' . `;
.'VeTse5:.16. , .` `-..`'
„Şi pe haina Lui şi pe coapsa Lui ai.e nume scris: Îmbăratu]
Împăraţilor şi Domnu'l domnilor".
'`, . 1 ..
„H;ina Lui" sînt sfinţii Lu`i. 'Pri`ri „coapşă" ar?tă `origi`nea
omenească a Mîntuitoruluî. ' Prin Şfînţii Săi, se cuno`aşte 'E|,. ?a
Îiimd Dummezeri adevărat, Rege al regilor (S.fimţi|or)`. ,Prin c`oăpsă
mai 'putem Înţelege şi pe Părinţii Vechiului Testamfent din\ care
âşi trage originea om.eriească Hristos,
Ver8€t:17,18. , ,`
`„Aboi am`văzt:t uri Înger ;tîrid În soaie;`Şi a strigat cu gias ^pu-
ternic grăind tuturor păsărilor căre zboară spr6 Înaltul cerului:
Veniţi şi Vă .adun`a`ţi la ospăţ,ul cel mare al lui Dumnezeu. - 18.
Ca să mîncaţi. trupuri]e .Împăraţ,ilor şi ttrupurile căp®teriilor
ţriupuril6 ce]or viteji, şi trupurile cailor şi 'ale călăreţilor lor,
•,..,,, L-
acelor .riici şi celor, marî"
?4?
•,. ='1'!
Tîlcwire..
„Un Înger stînd În soaref` accştia' sîn€ propovăduitorii de la
sfîrşitul lumiir. Îngerul stătea în soare, adică în Hristos -sfinţiSL,
propovăduitori .se vor Întări În Hristos 'şi nici o persecuţie nuri
Tîlcribre! va putea clăti din credinţă. Grăind tuturor păsărilor - prin pă~
sări sîn€ desemnaţi toţi credincioşii care vor fi în 'viitor. „Zboară
În Îmaltul cerului" \-1ocuiesc pe pămînt, ,însă mintea lor locu-
ieşte În eeruri. Cerul este Biserica prin Biserică zboară sfinţii.
Veniţi la „Ospăţul cel mare" Cina cea 'mare a Domnului care este
alta decît osîndirea necredîncioşilor.. Drepţii văzînd pedepsirea
păcătoşilor, se vor Îndrepta spre fapte bune (Ps. 57, 11} `
Verset: 19
„Am văzut fiara şi pe Împăraţii pămîritului, `oştirile lor adu-
nate, ca să facă război cu Cel Care şedea pe cal cu oştireaLui".
Tîlcubre: Tî&lcuĂTe:
„Fiara" este Antihrist, care va face război cu sfinţii. Este vre-
mea cînd Antihrist Şi mulţimea neamurilor fără de sfîrşit se vor
deda la Persecutarea Bisericii lui Dumnezeu şi se vor strădui să
stingă numele lui Hristos dîn lume.
VeTsetele.. 20, 21
„Şi fiara a fost răpusă, şi cu ea prorocul mincînos, cel care
făcea Înaintea ei semne cu care amăgise pe cei ce aq purtat sem-
nul fiarei şi pe cei care s-au Închinat €hipu'lui ei. Amîndoi au fos€
` '_ ` ~
.,....`.
aruncaţi de vii În iezerul de foc, unde arde pucioasă. - 21. Iar
-,-.``t`,.`.`.t. ``.1..`.
ceilal# au fost ucişi cu sabia care ieşea din gura Celui Care şedea
pe €al şi toate păsările s-au săturat din trupuile lor".
TîkcriTe:
Tî,1cubTe.: Va fi ucisă fiara şi falşii prof;ţi, cînd se vor împlini cele zise
de Apostolul Pavel „Pe care Domnul Hristos îl va ucide cu Duhul
gurii sa\1e" cînd vor fi pedepsiţi în focul cel veşnic Antihrist şi fal-
şii profeţi ai a€estuia,, `vor fi trimişi în iezerul cel de foc. Aceasta
arată că vor stărui Îh răutatea lor.pînă la sfîrşitul vieţii. De moar-
tea lui Antihrist se vor bucura nemumăraţi aleşi, pentru tă i-a
scăpat Durimezeu de duşmariii cei răi, ucigînd pe toţi cei ce, i.-a«
persecutat pe sfinţi.
Capil®Iul 20
VeTset: 1.
„Apoi am văzu un Înger, coborfimdu-se din cer, avînd cheia
adîncului şi un lanţ mare În mîna lui`.`.
24S,
 TîlcriTe..
Aici arată osîndirea diavolului. Trei sînt pedepsele cu care
®ste osîndit diavolul. - 1. Osîndirea primă cînd a fost aruncat
din cer, din fericirea cea mare din cauza nedreptăţii sale; - 2. A
idoua osîndire a fost aceasta, cînd prin moartea Lui lisus Hristos
pe Cruce, a tfăst legat În Întuneric şi neamul omenesc es€e scăpat
d® sub puterea lui. - 3. A treia osîndire va fi atunci cînd la Ju-
de€ata din urmă va fi trimi§ În iad, cu toţii necredincioşii, în chi-
nurile cele veşnice. Îngerul acesta este lisus Hrist®s, iar coborî-
ffea .din cer este Întruparea Lui. „Cheia adîncului" este Însuşi ia-
dul, căci El permi€e să fie scoşi din iad pe cei ce vrea E.1, şi pe care
vrea îi lasă să cadă În această pedeapsă şi cu drepLate. „Prin Lanţ".
desemnează cît de mare este puterea lui lisus.
VeTset.. 2
„Şi a prins pe balaur, pe şarpele cel vechi, cai.e este diavolul
şi satana, şi lla legat pe o mie de ani".
T^QlcuiTe:
„A prims pe baEaur" .Hristos l-a prins pe Şarpele cel vechi pe
diavolg cînd prin moartea Sa i-a distrus Împărăţia acestuia. Prim
•o mie de ani arată timpul de la vemirea ,lui Eli.istos pînă Ea sfîrşi-
tuh lumii. Hrist®s I-a Eegat pe diav®1 mu cu puteE.i tffup©şti, ci cu
puteÂoea legăturilor SaE© uriaşe. Pi.am, aceasta ai.ată imimiE© .sfin-
ţ3.E®rg care pi.in pţitei.ea vifftuţiEoi. d.ivime, vor fi ţiriuţi depaio'o@ de
diav®l.
Verset: 3
„Şi l-a ai.umcat îm adînc şi I-a Închis şi a pecetluit deasupra
Îui, ca să nu mai amăgească po-poai.eEe, pînă ce se vor sfîrşi, cei
® mie de ami. După aceea trebuîe să fie dezlegat cîtăva vreme`.`.
Tîlcutre :
Legarea diavolului b putem Înţeleg.e În trei feluri. 1 - 0 putem
Înţelege simplu, că puterea lui Dumnezeu Atotputernicul îl va
ţine legat, pînă În vremea de dinaintea sfîrşitului lumii. 2 L Prin
„adînc" Înţelegem inimile necredimioşilor, cai.e vor fi departe de
a celor aleşi, şi Voi. fi ţinute În inimile Înguste ale dezamăgirii lor.
În al 3|lea fel - diavolul nu do.reşte nimic altceva decît amăl
girea oamenilor, pe cînd Dumnezeu cel Atotputernic nu va Înceta
să-i păzească şi să-i apere pe aleşii )Săi, ţinîmdu-i departe de aceas-
tă dezamăgire, de legăturile voinţei celor necredincioşi. „P®poa-
Tele" sînt cei aleşi ai Săi. Vremea tde ,Ia o mie de ani îmcoEo de-
<ffineşte vremea lui Antihrist, căci atunci păcatele făcute de oa-
Z44
meni Îi vor da putere diavolului ca să disti.ugă toate virtuţile nea-
mu`I.ui omenesc. .
VeTset: 4
„şi am văzut tronuri şi celor .care şedeau pe ele li s-a dat pu-
ftei.e să facă judecată. Şi am văzut sufletele celor tăiaţi pent"
mărturia lui lisus şi pentru cuvîntul mi Dumnezeu, care nu s-au
Îmchinat fiarei, nici chipului ei, şi m-au primit semnul. ei pe frun-
ftea şi pe mîna lor. Şi ei au Înviat şi au Împărăţi6 cu Hristos o mie
de ani«.
Tî;1criTe.:
Tronurile sînt patria cea cerească. Cei ice şed sînt sfinţii. Ei Îi
vor judeca pe cei ai Întunericului. „Şi am văzut sufletele celor tă-
fiaţi pentru mărturia 'lui lisus". Suflete'le celor tăiaţi sînt cei omo-
rîţi pentru cuvîntul lui .Dumnezeu. „`Mărturia lui lisus" sînt mar-
dirii din diferite timpuri. Pe cei ce ni-au adorat fiara Şi chipul
Şic:::eîiâ,pE:ă;icte:aucE:Â?SisoîFt.om=:râţâad:i.îAn:iŢăiî:riş|:|eid_:ŢaîE#Et:Î
parea lui Hristos pîmă Ha sfîrşitul lumii, desemmat prin tcei o mie
de ani, cîmd s-au socotit toţi cei aleşi, pent" ca fim această măi.ire
qcerească să fie fără tffupuri cu D®mnul. Ştim ică toţi aEeşii sîffit
mădularele !lui Hristos, şi dim muEte măduEaffe s-a făcut un t"p
şi de s© slăveşt© 'um mădular toate (se bucură. Pe rugăciumea sfim-
ţinoff s© Îmtemeiază bucuria, rugăciu.mil®ff I®ff mu fl® va st@ mim®ni
`fimp®trivă8 \ei sîmt cei c© ,se v®ff maşte Ea sffîffşitul lumii şi 'vor fi .un
€rup cu 'cei ce se roagă, şi ei vor obţine ceia ce v®r dori.
Verset: 5
„Iar ceinalţi morţi nu Îmviază pîmă ce mu se vor sEîffşi !cei o m'ie
de ani. Aceasta este Îffivieffea cea dintîi".
Tîlcui,Te :
„Ceilalţi morţi" sînt duşmanii care nu Învie şi după moarte
mu mai vin `la bucuria suflete`lor sfinţilor dim cer, ci ei se vor duc€
În iad. Aici arată moartea primă. Vor veni apoi la moartea veş-
mică. Aceasta este Învierea cea dintîi. Patru sînt stările celor ci.c~
dincidşi: 1 -Starea rea; -2. Bună şi rea; -3. Adevărată; ~ 4.
De care nu se poate lipi nici uri rău.
1. Starea rea este Înainte de Botez, .care este cu totul i.ea.
2. Starea a doua bună şi rea: este după Botez, ce poate fi bună`
şi i.da nici un credincios nu poate să-şi treacă viaţa fără păca±
{E' ln.1, 8): „De zice cu
cineva
3. Ceea ce este totulcăbună,
n-arecare
păcat".
se Întinde de la P'a6imile
Eui Hristos pînă la sfîrşitul lumii, în care sfinţii fiind fără corpuri
245
rit ]!ţNi"iJ, Hu Î.n(1ulcesc de viaţa veşnică: aceasta se .numeşt®
iiţ`lnit` î]iviex`e. Timpul de la Patimile lui Hristos şi pînă la sfîrşituî
ltimii o,gto prima înviere.
4. A patra va fi viaţa sfinţilor, după ce vor primi corpurile
lor, starea fericită care nu se va sfîrşi niciodată. Nu se va lipi nicî
un rău de ei, avînd fericirea deplină, eternă.
Prima Înviere a sfinţilor este prima moarte a necredincioşilor9
cînd trecînd viaţa prezentă, merg În a doua pedeapsă. A doua
moarte va fi după judecata din urmă, "tima osîndire. Fericiţi,ceâ
ce au parte de Învierea cea dintîi.
VeTset: 6
„Fericit şi sfînt este cel care a`re parte de învierea cea dintîi.
Peste aceştia moartea a d6ua nu are putere, ci vor fi preoţi ai luÂ
Dumnezeu şi ai lui Hristos şi vor Împărăţi cu El o mie de a'ri".
TîlcukTe :
Numele de preoţi aîci Îi cuprinde pe toţi cei aleşi. Cei aleşâ
sînt suma tuturor pieofflor, cei ce prin faptele cele bme vor prea-
mări pe Dumnezeu.
. Versst.. 7
„Şi cînd se vor sfîrşi cei o mie de ani, satana va fi dezlegat dim
Închisoarea lui".
Tîlcurie :
Închisoarea este ^mtunericul, iadul diavo'lului.
VeTset.. 8
„Şi va Îeşi să amăgească neamurile, care sînt În cele patru un-
ghiuri ale pămîntului, pe Gog şi pe Magog, şi să le adune la răz-
boi; iar numărul lor este ca nisipul mării".
Tî;1curie ..
Va ieşi să amăgească meamurile de pe tot pămîntul, fiind lu-
mimaţi cu doctrina necredinciosului Antihrist. Go9 Şi Magog sînt.
ntme duhovniceşti căci Gog se interpretează „Acoperiş" figurat lo-
cuinţă, casă. Magog - din casă. Prin Gog ărată pe acei c® în-
s®amnă casă - desemm©ază pe acei ce Îşi acoper răutătile lor În`
imimă (le as€und). Fi`imd văzuţi de oamenii drepţi ca drepţi, căci
viitorul 'le va arăta că În mintea lor sînt duşmani. Magog se in-
terpretează „ffin casă, de .sub acoberiş" îi arată pe aceia cai.e
dim casa inimii lor vor scoate nemorocirile in mod Slar. Aicî
Se arată toţi necredimcioşii. ,Căci cu atî€a uşurinţă va înşela prin
Antihrist Însuşi diavolul. „Să le adune la război Şi nţmăml lor
846
® ca nîsipul mării". Ei se vor adi[ma ca să persecute Biserica lui
Dumnezeu.
VeTset: 9
„Şi s-au\ suit pe }faţa pămîntului, Şi au înconjurat tabăra sfin-
ţilor şi cetatea cea iubită. Dar s-a coboFît foc din cer şi i-a mis-
€uit«.
` TÎLcriTe:
Aici se arată că ucenicii ilui Antihi.ist vor fi lăudătorii viciilor
şi vor Îmvăţa oamenii spre mîngfierile şi desfătările cămii® „Pe faţa
pămi^ntului" - arată cît de ,vaste sînt căile care duc la imoarte.
„Tabărâ sfinţilor" - arată aici Biserica, tabăra sfinţilor este în-
conjurată ad6sea, că au persecutat Biserica lui Dumnezeu cu toată
puterea, ca să şteargă numele lui Hristos din temelie, din lume.
„S-a coborît foc din cer Şi iua mistuit". A ieşit Îoc din cer, arată
venirea Domnu|ui la judecată, căci focul Îl va preceda, ca să ardă
mu. numai trupele necredincioşilor, ci Însăşi lumea să fie .consu-
mată prin foc. Zic Psalmii lui David: „Foc va merge înaintea
Lui . . . " (Ps. 4, 3). Iată pămîntul, ,cerul 'şi maFea şi celela'lte stihii
Consumate de foc (Rom. 8, 20) (Prov., 1, .26).
Verset: 10
„Şi diavolul, care-i amăgise a fost arum.at În iezertil de foc
şi de pucioasă, unde este şi fiara şi prorocul nrincinos, şi vor fi
chinuiţi acolo, zi şi noapte. În vecîî vecîE°r". Tâtc%6ye,..
Aceasta va ÎmpHni spusele Domnului: „Mergeţi blestemăţilor
În focul cel `veşnic, carQ este gătit diavolului şi Îngeri|or lui" (Mt.
25, 41). „Şi vor fi chinuiţi zi şi- noapte", de cai.e chinuri noi sîn-
Sgm ®Iib®i.aţi prin răscumpărare de către Răscumpărătorul nostrT:
®ai.® vieţuieşte şi ÎmpăFăţeşte cu latăl şi cu Sîîntul Duh în vccii
wetilor,
VeTset.. 11
„Âm văzut apoi,. un tron mare alb şi pe Cel Care şedca po
tirom, iar dinaintea feţei Lui pămîntul şi cerul au fugit şi nu s~n
riai., găsit lqc pentru ele".
TîLcwbTe :
„Troriul" s^mt sfinţii. "on este r?i mulţimea Îngerilor şi a sFin-
ţilor. Au fugit cerul şi pămîntul de foc, aceasta Înseammă înEăşu-
Ţare.a cerului şi a pămîntului, care prin foc Îşi vor schimba faţa
ca să pp?tă fi ffefăpuţ.o \cu ,mult mai bine şi mai frumoase. Ijocul
flo`i.. Eiu s-@ mai aflat -.. adiSă Îmfăţişarea loŢ rs-.a s®himbat cu totul.
?4,
 V\C}.`8o`t: 12
„Şi am văzut pe morţi, pe cei mari şi pe cei mici, stînd Înain-
€ea tromului şi cărţfle au fost ,deschise şi altă carte a fost deschisă,
care este cartea vieţii, şi morţii au fost judecaţi din cele' s€rise
În cărţi, potrivit cu faptele ,lor".
TîlcukTe :
„Morţii cei mari" cei care au fost mari În crimele lor. „Mor-
ţii cei mici" cei care au fost subiectul celor mari, dar au păcătuit
mai puţin. „Cărţile au fQst deschise" .- Cartea vieţii. Cărţile sînt
cei dispreţuiţi. Cartea Vieţii le aparţine celor aleşi. NeruşinaţiÂ
au multe cărţi, care sînt ai.ătate ,prin multele greşeli, căci păgîhii
aveau mulţi zei, idoli, care` i-au dus la multe rătăciri. La fel susţirE
ereticii învăţături multe şi urîte de Dumnezeu. Aceşti ,falşÂ.
creştini pe mulţi Îi Îndeamnă :la multe ,crime. Cei rătăciţi au `multe
cărţi, iar €ei aleşi au numai una, căci slujiesc pe un singur Dum-
nezeu, mărturisind o €redinţă universală şi dreaptă şi sînt legaţi
cu singură Învăţătura iubirii. În Cartea Vieţii sînt numele uceni~
cilor Domnului: „Bucuraţi-vă, căci numele voastre sînt scrise Îm
ceruri" Qic. ,10, 20; Rom. 8, 3), ,iar ipe care i-a hotărît de mai Îna-
inte pe aceştia i-a şi chemat". „Morţii au fost judecaţi din cele
scrise În cărţi" potrivit faptelor lor. Fiecare după greşeli`le sale
proprii şi după dreapta. calitate a crimelor sale, s.ingur se va ju-
deca. Altfel vor fi judecaţi ereticii, altfe'l păgînii, altfel falşii, În§ă
fiecare după cît de adînc a fost Înfipt În` greşeHle sale proprii atîta
de aspru va fi judecat.
VeTset: 13
„Şi marea a dat pe morţii cei din ea şi moartea şi iadul au dat
pe morţii lor, şi jude€ati au fost, fiecare după faptele sale".
.Tîlcri;Te :
„Vine vremea cînd toţi cei dim morminte vor auzi glastil Fiu-
lui Omului . . . " (Ioan, 5, 28-29). Împărăţiei lui Dumnezeu Îi va
premerge ieşirea morţilor din moi.minte, căci trupurile tuturor
morţilor prin primirea sufletelor vor fi viî, ieşin.d tdin mormintele`
lor. Cei €e au făcut răul vin la judecată, căci trupurile care au pă-
cătuit trebuie. să fie judecate, şi cei ce vdr avea de însoţitori nen
di.eptăţile loi', vor avea parte de pedeapsă. Sfîntul Atanasie cel
Mare zice despre Domnul: „La a doua venire, toţi oamenii Îşi vor
lua corpurile lor pe care le-au avut, şi .vor fi acuzaţi de faptele.
rele, de propria lor conştiinţă". Prin cei „din mări" pe cei ce au
avut Botezul şi au luat Harul Duhului Sfînt se Înţel©g şi vor ieşî
Îm faţa Creatorului toţi aleşii care nu s-au pătat. Prin „moarteff
E4S.
arată trupurile necredincioşîlor cai.e îmzui în vii`+!l J`iliiil iti`itti
mofi.ţi. Cei idin iad - cei ţ,iriuţi Îm iad. „Iadul a tli`t pt! imrm i,inF'
a căror suflete au fost devorate de moartea tempoi.alâu`, ww ]t`iii!i`E
6ot moarte, dai. veşnică, cîmd Îşi vor lua dim nou trupui.il® lor,
Versetele: 14, 15
`„Apoi moai.tea .şi iadul au fost ai.uncate îm rîul de foc. Aceasta
©ste moartea cea de a doua: iezerul cel de foc. -15. Har cine n-a
fost aflat scris în cartea vieţii, a fost aruncat în iezerul cel de
Îoc",
TîlcriTe :
• „Moartea şi iadul au`fost aruncate în rîul de.foc" aceasta În-
seamnă suf.letul şi trupul. Putem să înţelegem şi moartea draci-
1or acelora care ei înşişi sînt autorii morţii, care arată pe demonî
şi pe ceilalţi necredincioşi, care vor fi ti.imi§i În iad.
Capi!olul 21
Verse±: 1
„Şi am văzut un cer nou şi un pămînt nou. Căci cerul cel din-
tii şi pămîntul cel dintîi au trecut: iar marea nu mai este".
TîlculTe :
Cerul şi pămîntul şi celelalte elemente .pe care le vedem vor
fi.consumate prin foc, nu ca ispăşire a pedepselor, ci pentru a do-
bîndi o stare mai bună, prin foc se vor separa. Zice psa|mistu'I:
„Acelea vor pieri, Tu însă vei rămîne 'şi toate ca un veşmînt se
:::tânavi::htir;;;r`:aŢS.ri:o::hîzi)ba::iamau.1escteuriş.ierp;iimpuălmE#ÎînntfăFi:
şarea lor se va schimba, nu conţinutul.
„Iar marea nu mai este" - cei necredincioşi fierb ca marea
q?s. 57, 20). Toată mulţimea necredincioşilor, cu demonii cu care
Î-au Înşelat sînt aruncaţi În iad.
Verset.. 2
„Şi am văzut cetatea cea sfîntă, noul lerusalim, pogorÂndu~s(#
din ct3r de la Dumnezeu, gătită ca o mireasă, împodobită penti'u
mirele ei". `
TîLcriTe :
cob:=:ât&şn]g::,s=]ăîcŢu±:L:sut]evB±:e::c]:ddfeocraŢăa,tăudj:atŢ:ţ;Î"t#,,6#::ţî,:;
E&I

ilu mii|i - (l`H. ii, 14). „Domnul intră la judecată cu stăpînii po-
i)oitului S&'ni . . . " (Prov. 3fl, 23). Miîoeasa Împodobită este Bise-
rica împodobită cu diferite virtuţi.de €ătre Creatorul ei, Împ®do-
bită. penti.u Mirele ei.
VeTset: 3
„Şi am arizit, din tron, un glas putemic care zicea: Iată, cor€uB
lui Dumn®zeu este Între dameni şi va sălăşlui cu ei şi vor fi popo-
rul ljui şi Însuşi Dumnezeu va fi cu ei". .
TîlcriA.e :
Prin cetatea lerusalimului Şi prin cortul lui Dumnezeu se arată
Biserica lui Dumnezeu. În Biserică locuieşte însuşi Dumnezeu.
„Voi locui în aceia . . . " (Lev. ?6, 12).
VeTset: 4
„Şi va şterge orice lacrimă din ochii lor şi moarte nu va maî
fi; nici plîngere, nici strigăt, nici durere nu vor mai fi, căci jcele
dintîi au trecut".
Tîlcwbre :
Va şterge Dumnezeu toate lacrîmile din ochii sfinţ`ilor, căcî
după înviere sfinţii m mai pot Îi trişti, unde lacrimile sînt trans-
formate În bucurie. „Şi moarte nu va mai fi". 'După învier®
moarte nu va mai fi, c.ăci diavolul cu ai lui a fost închis în iad.;
Îar nemurirea prinfflor oameri, €ea dinainte de păcat n se va da
acestora. Biserica acum este În plîngere, pe aceia Îi plînge care sînt
Înşeqaţi de diavol. Pav6l îi plînge pe cei ce păcătuiasc. Triste-
ţLiaîâdăceeng3g.iacsr.i=ias#E:gzăăelsuaiuAdvorrâ=ţă"îelaŢuola%t:i.sir:igăş:
al Gomorei a ajuns la Mine . . . " @aLc. 18, 20; Is. 3, 9). Unde nu
este păcat cine să strige atunci? Nici cei ce-.I fac pe acesta, deci
nu va mai fi necesar nici un strigăt. „Nici durere nu vor mai fi"
este durerea trupului şi este şi durerea minţii. Aceste dureri sînt
legate una de alta, şi una fără alta nu pot să fie. Durerea corpuluî
s® răsfrîrige asupra minţii, la fel şi durerea mi°nţii chinuieşt® tru-
pul. „Căci cele dintîi ap trecut". A trecut lumea aceasta, aleşiÂ
care au trecut această viaţă prin durere `şi suferinţă, la sfîrşituB
vieţii prezente vor .primi bucurie veşnică.
VeTsetele: 5, 6
„Şi Cel Care şedea pe tron a grăit: Hată, moi le fac pe toated
Apoi a zis: Scrie, fiindcă aceste cuvinte sînt credincioase. -6. ş`3
iar mila zis: Făcutiu-sna! 'Eu sînt Alfa şi ®mega, Începutul şi SfiT-
şitul. Celui care însetează îi voi da să bea, În dar, din izvofful apeî
vieţii„.
250
Tîlcriff e :
• Aici arată Înnoirea creaturilor. Prin „Izvorul apei vicţii" tre-
buîe să Înţelegem apa .cea vie care este Slava din pati.ia cerească.
„Le va da în dai.", preţul vieţii veşnice sînt faptele bune, căci acesn
tea sînt din El însuşi. Fără de Mine Cel Cai.e a dat dai.ul şi sHa dat
pe Sine Îmsuşi nu puteţi fac® nimic.
VeTsetele: 1, 8
„Ce`l care va birui va moşteni ac®stea şi-i voi fi lui Dumnezeu
şi el Îmi va fi Mîe fiu. - 8. Iar partea celor fricoşi Şi neci.odin-
cioşi şi spurcaţi şi ucigaşi şi desfrînaţi şi fermecătoi.i şi Închină-
€ori de idoli şi a tuturor celor mincinoşi este În iezerul care arde,
cu foc Şi cu pucioasă, care este moai.tea a doua".
Tîlcw%Te :
Cel care îl va Învinge pe diavol, va birui toate viciile şi va
stărui În fapte bune făcîndu-le acestea. Este învederat că aceştia
vor bea din ffntîna vieţîi veşnice, care este mărirea cea veşnică.
„Iar partea celor fricoşi şi a necredincioşilor şi a tuturor minci-
poşilor: \moartea a doua". Este o teamă faţă de Dumnezeu şi o
tieamă faţă de iad. Teama este bună cînd oamenii se tem de moartea
a doua. Necredincioşii np sînt numai aceia care nu cred, adică
evreii şi păgînii, ci şi aceia care nu cred în înv.iere. „Spurcaţi" sînt
acei care spurcă poruncile Scripturilor Dumenzeieşti căutînd să
păstreze bunurile oamenilor. „Ucigaşi" sînt nu numai aceia care
ucid pe oarecare oameni, ci şi cei ce poartă ură: „Toţi cei ce urăsc
pe fraţii lor sînt ucigaşi de oameni" (1 Ioan 3, 15). „Desffinaţii"
sînt cei ce au trecut peste căsătoria legitimă. Cine a desfrînat a
păcătuit În trupul său (1 Cor. 6, 18). Există şi o d`esfrînare a cuge-
tului: „Cel ce a văzut femeie şi a poftit-o . . . " (Mt. 5, 28). Pro-
Îetul Îi ărată ca desErînaţi pe cei .ce au păcătuit părăsind pe Dum-
nezeu şi care s-au Închinat idoliqor (Ezechiel, 12, 15-22). La fel
Si noi de `primim Îndemnurile diavoluluî. Fermecători - sînt ceî
ce introduc în corpul omului vemin, cei ce seamănă n.eînţelegere
Între fraţi. „Închinători de idoli" sînt nu numai cei ce se închină
loi., ci şi zgîrciţii (Col. 3, 5). Partea lQr este iezerul care arde. Min-
diuna este de la cel rău. Aici arată rioartea veşmică.
VeTset: 9
„Apoi a venit umul din/ cei şapte îhgeri, care aveau cele şapte
cupe pline cu cele şapte Ţpedepse,de apoi, şi a gi.ăit către mine,
zicînd: Vino să-ţi ai.ăt pe Mireasa, femeia Mielu]ui". J ,j.
2;il
 TîlcwiTe :
Soţia Mirelui este Biserica. Sf. Ioan Botezătorul zice: „CeE
care are mireasă este. mire" (In. 3, 29).
Versst: 10
„Şi mma dus pe mine, cu duhul, Întrmun munte mare şi Îmalt
şi mi-a affătat cetatea cea sfîntă, Ierusalimul pogorîndu-se din cerS
de la Dtnmnezeu".
Tîlcuif f e :
Muntele €®r mare este .Hristos. Deasupra acestui munte este
€asa Domnului, care este Biserica (1 Cor. `3, 2). Şi ni s-a affătat
cetatea sfîntă lerusa'limul, coborînd din cer. Pr,in lerusalim
arată Bi'serica ce va fi după sfîrşitul lumii.
VeTset.. 11
„Envăluită În sEava lui Dumnezeu. Lumina `ei era asemenea
cu piatra cea de mare preţ, cu piatra de iaspis, limpede cum e cTeş-
tarulf6.
T^LlcwiTe:
Lumina este Biseî:ica, piatra d6 mare preţ este Hatăl, cea de
iaspis este Fiul, prin cleştar Îl arată pe Duhul Sfînt.
VeTset: 12
„şi avea zid mare şi Înalt şi avea douăsprezece porţi, iar la
porţ`i d®isprezece Îngeri şi nume scrise deasupra, care sînt nu-
mele eelor douăspffezece seminţii ale fiilor lui lsrael".
Tîlcu4f f e :
Iisus Hristos este zidul cel mare şi înalt. „Avea 12 porţi, poar-
ta de răsărit este Fecioara Maria qzechiil 44, 1). Cei 12 îngeri sînt
cei 12 apostoli, numărul seminţiilor lui lsrael - sînt patriarhiî
Vechiului Testament, care nu s-au abătut de la credinţa în Sfînt@
Treime.
VeTset;: 13
„Spre răsărit trei porţi şi spr: miazănoapte trei porţi .şi spre
miazăzi trei porţi şi` spre apus trei porţi".
TÎLcwkTe :
Spre răsărit 3 porţi, spre miazănoapte 3 porţi, `spre miazăzi
3 porţi, spre apus 3 porţi. Prin aceasta arată Sfînta Treime dim
cele 4 Evanghelii.
25ă
Verset: 14
„Iar zidul cetăţii avea douăsprezece pietre de temelie şi În ele
douăsprezece nume, ale celor doisprezece apostoli ai Mielului"®
TîlcuĂTe :
Hristos este fundamentul apostofilor. Apostolii sînt temelia
celor ce vor crede prin\ ei.
VeTset: 15
„Şi cel care vorbea cu mine avea măsură o trestie de aur, ca
să măsoare cetatea şi porţile ei şi zidul ei".
T^&1curie..
Prim „trestie" Înţelegem disciplina icelor 4 EvamgheHi. FieruE
este g.reu şi dur - strîmtă este poarta şi îngustă c-alea care duce
la viaţă (Mt. 7, 14).
VeTset: 16
„Şi cetatea este În patru colţuri şi lungimea ei este tot atîtaS
cît şi lăţimea. Şi a măsurat cetatea cu trestia: douăsprezece mii
de stadii, lungimea şi .lărgimea şi Înălţ,im®a ei sînt deopotrivă".
\ TîlcriTe :
Cetatea este În 4 ,colţuri, aici arată perfecţiunea Bisericii. Prin
lungime nd arată măreţia şi slava veşnică, prin lăţime ai.ată Însăşi
iubirea. Slava veşnică atîta este cît este şi iubirea. Căci cu cît a
fost un credincios mai mare În iubire, pe atît de mare slavă va
lua în fericirea cea veşnică şi cu cît iubirea a fost mai mică cu atît
va fi şi slava. 12. mii de stadii .Îi arată pe apostoli. Lungimea, lă-
ţimea, Înălţimea - credinţa, nădejdea şi dragostea. Nădejdea
atîta este cîtă este credinţa şi iubirea, cîte sînt lucrurile atîta ®ste
şi iubirea, atîta este şi slava.
VeTsst: 17
„Şi a măsurat şi zidul ei: o sută patru zeci şi patru tde €oţi,
după măsura omenească, dar şi după măsura Îngerească".
Tîlcurie :
Măsura omenească €ste egală cu cea Îngerească, că€i sffinţiî
bărbaţi sînt egali cu Îngerii şi cu aceiaşi măsură vor fi măsuraţî
şi vor avea .aceiaşi slavă, căci zice Domnul În Evanghelie: „Căcî
la Înviere nici nu se Însoară nici nu se mărită, ci vor fi ca înger-ri
lui Dumnezeu în cer".
• .253
 VeTset: 18
„Şicazidăria
'ffat,J ,zidului
sticla dea es,te de iaspis, iar cetatea este de` aur cu-
cuHată".
Tî;1cubre :
„Zidăria" sînt Sfinţii iui Dummezeu. Ei n-au adunat aurHl lu-
mii. AUHul arată Înţelepciunea lor şi diEerite cFîinuri, căliţi ca au-
ru'l în fo®. Pffin sticlă Îi arată pe Îmgeri, carg nqau mici o Pată oa Pă-
catului. ,
VeTset: 19
„T©meliil® zidrilui cetăţii sînt Împodobite cu tot .ffe" de pietre
scumpe: întîfa piatră de teme]ie .es{e de.iaspis, a doua de safir,
a tr©ia de calcedon'iu, a patra de smarald".
T^&Lcwrie..
Întîia piatră de iaspis - `sînt cei ce au imitat pe Dumnezeu
Eiind verzi4ca iaspisul. A doua d6 isafir - Dumnezeu este peste
toate. A 3-a de calcedoniu - Aceia care au fost omorîţi pentru
mărturia Sfintei Tremi şi au venit la martiriu. A 4-a de smarald
- cei ce affl semănat Învăţăturile Evamgheliei în multe locuri.
VeTset: 20
„A cincea de sardonix, a şasea de sardiu, a şaptea de hrisolit,
a opta de beril, a noua de €opaz, a .zecea tde hrisopras, ia unspre-
. zecea de iachint, a douăsprezecea de<ametist".
TîLcui;Te :
A cincea de'sardonix -cei 'ce ise străduiesc cu sfintele din ®x-
terior, pe care le percep cu cele 5 \simţuri ca să zid®ască cetatea
Sfîntă., luînd locul al 5-Iea. A 6-a de sardiu - cei ce au ajuns de-
să.vîrşiţi, şi s-au ,Încununat cu desăvîrşirea martiriului. A 7-a. de
hrisblit. A 8-a de beril - cei ateriţi `la cer işi .care iau dus o viaţă
Îngeffească Între oameni, rîdicîndu-se la cuEmea perfecţiunii. A
9-a de topaz - cei ce au primit €alantul şi I-au 'făcut dublu sau
triplu. A 10-a de hrisopras - cele 10 \porunci din Vechiul Testa-
ment şi În Noul Testament cu Înţeles duhovnicesc. A illa d6 ia-
SFrimt. A 12|a de ametist - cei ce au prop:ovăduit Lşi au făcuţtmi-
mmni pemtru numele DOHîmului Dumnezeu. ,
VeTse+:. 21, 22\
. , ;,I.ar cele d.omăşpi.ezece porţii sîpt dguăsp.rezece, mărgăff.it`are;
fiecare. din porţi est.e dintr+un mărgăritar,. Şi, piaţa: cetăţii ?şţe, qp
a.ur cur/at şi străvezie ca sti.cla. - 22,; Şi` templu n-am `v,ăzţ2ţ Î.n
?ţe@sţa,, pg'p`t.ru,,. că temp]ql. ei. este Domnu.l Dumnezeu,. `4to`ţţiitpi
`,,`
fful,.şi Mielul". .~`...f,.i`t
?,,ş4
\.\
Tî,lcwbTe`:
În Biserică Hsus Hristos este templul.
VeTset: 23
„Şi cetatea nu are trebuinţă 'de soare, nîci de lună, ca s-o Îu-
mineze, căci slava lui Dumnezeu a luminat-o, şi făclia ei es€e
Mielul".
TîlcuiTe :
Soarele este Noul Tdstamerit, iar Luna este VechiuE Testa-
ment. Prin aceste două lumini s-a condus sfinta Biserică În Eu~
mea aceasta a Întunericuluitşi ^fericit este ilocul unde nu mai este
Întuneric; Lumina Vechiului işi a Noului Testament nu va mai fî
necesară, căci lumina va ff Cel ce a luminat pe toţi sfînţii (In. 1$
9) - „Şi lumimează pe toţ.i oamenii ce vin În lume".
rierset.. 24
„Şi.meamurile vor umbla În lumina ei, iar Împăraţii pămîntu-
lui vor aduc6 `la ea mărirea lor".
\` ...,.... ` ;.. ` ,,TîlcuST.e...
nu:uriŢr#ue|:mp:±"|f=aatăBg?rî3.iiva5:şÎL#arşTE#aŢi#Îâî
mina L Dumnozeu. „Prin Îripăraţii păriîntului" Îi desemnează
pe apostoli.şi pe ceilalţi propovăduitori.` Mărirea şi cinstea Eor o
arată prin cei €e vor crede În ei, căci zice Sf. Ap. Pavel.: „Voi sîn-
teq pi*rirea noastră În Dompul`: (2 Cor. 1, |4). .
VeTset: 25
.'
„Şi porţile cetăţfi nu se voi maî Închide ziua,`că:i noapte nu
va mri fi acolo".
TîolcwlTeo;
Fri fericirea ăceia nu mai sînt demonî şi`n'Îci nu m`ai pot să fie
lucrătofi de ai aăestora, care să mai introducă ffăul, desemnat prim
noâpte. Portarul ac®sta: mintea, nu va mai ff necesară penE"i
observaffe, că6i acolo va fi ziuă continuă, Porţile s.înt ochiâ (Is:
33' 15).
Verset: 26
„ŞÎ vor aduce în ea sla'va şi cinstea neamuriăor"'.
T^clcwkTe:
ziuasljauvdaacşiţ:ÎinpsâegfinnetîTau:âl:Lsnîg:e:fimcţaii.sîăi-Ţioffiaad:I::fiuî:gsfftkŢŢ
26,.: 3..1`) ,,.. ;
ă5S
 'V(!I,..:(:!l,: @1
„Şi în cetat® nu va `intra mimic Pîngărit şi ,nîmemi care este
dedat icu spurcăciumea şi cu minciuna, 'ci numai cei scrişi în Cartea
Vieţii Mielului".
Tî,lcrire :
Nu vor intra cei ce au făcut rele, căd şi aceEora ce n-`au avut
uleiu] iubirii în vasele lor, li .se va Îmchide Împăi.ăţia cerurilor.
.„Amin - zic vouă că nu vă ştiu pe voi".
Capiq®Iul 22
VeTse±: 1
„Mi-a arătat, apoi, rîul şi apa vieţii, 1impede cum e cleştarul
şi care izvorăşte din tronul lui Dumnezeu şi al Mielului".
Tîlcwfte..
Rîul este mărirea sfinţilor, iar prin cleştar .arată calitatea cre-
dinţei În faptele ,lor: „Stea de stea.se deosebeşte În 'strălmire, la
fel şi Învierea morţilor." (1. Cor.15, 42). `Izvorăşte din, tronul lui
Dumnezeu şi al Mielului - Aceasta este slava sfinţilor care sînt
autorii tuturor bunurilor.
•Verset.. 2
„Şi în mijlocul pieţei 'din cetate, He o parte.şi de a.lta a rîului
creşte pomul vieţii, făcînd rod de douăsprezece ori .pe an; în fie-
care lună dîndu-şi rodul; 'şi frunzele pomului sînt spre tămăduirea
neamurilor".
Tîlcw4n.e.. \
„Prin mijlocul pieţii din cetate" aceasta înseamnă că În inima
sfinţilor se desfăşoară continuu dulceaţă. „Şi de o parte şi de
alta c,reşte pomul vieţii făcînd rod de 12 ori". Prin pom ÎI Înţele-
gem pe Hristos, care este viaţa sfinţilor. „Creşte de o parte şi de
alta a rîului", Înseamnă Îngerii lui Dumnezeu şi-i arată şi pe pa-
meni În acelaşi timp. De cele două părţi este lemnul vieţii -
adică şi Îngerii şi oamenii sfinţi îl au pe Hristos În mod egal. j,Fă-
cînd rod de 12 ori". Fructul sînt 'cei 12 apostoli şi toţi care au
luptat prin învăţătura lor şi În acea fericire este cuprinsă toată
mulţimea credîncioşilor. „În fiecare lună dîndu-şi rodul său" Lu-
nile sînt timpul de la Începutul lumii pînă la sfîrşitul ei. În fiecare
lună, adică toţi aleşii .care au fost ,În timpuri trecute şi pînă la
sfîrşit În acea fericire sînt o icoană vie a Tatălui. „Şi frunzele po-
256
mtiluî sînt spre tămăduire neamurilor". Frunzele sînt cuvintele
Evangheliei, care au însănătoşit multe neamuri. Şi toate neamu-
rile care se vor mîntui prin doctrina iEvangheliei ide boala 'lor,
vor `fi puse în fericirea cerească.
VeTset: 3
„Nici un blestem nu va mai fi. Şi tronul lui Dumnezeu şi al
Mie]ului va fi Într-Însa şi slujitorii Lui .Îi ivor sluji Lui".
TîlcwkTe :
Arată că blestemele sînt destul de multe. Primul om a agoni-
sit blestemul morţii, care a trecut la toţi oamenii. „Hristos s-a făl
cut blestem pentru 'noi" (Gal. 3, 13), blestemul este moartea care
a luatlo pentru mîntuirea noastră. „Şi tronul lui Dumnezeu ,şi al
Mielului va fi ÎntrLÎpsa". Sffnţii care au ajuns nemuritori sînt
scaunul !(1 Cor. 15, 53). „Şi slujitorii Lui Îi vor sluji Lui". Cei ce-L
âubeisc şi-L ilaudă aceia vor fi slujitorii Lui.
VeTset: 4
„Şi vor vedea faţa Lui şi numele tLui va fi pe frunţile lor".
TîlcwiTe :
Cît de mare şi de plăcută va ffi slava sfinţilor, nu poate cu-
prinde mintea omenească. „Ceea ce ochii mLau văzut" (1 Cor. 2,
9). I)acă toată această dulceaţă este transcendentă`, cum va .a cînd
vor vedea sfinţii pe Dumnezeu faţă către faţă? Numele adevăran
tului Dumnezeu este Fiul lui Dumnezeu, acest nume era pe frun-
ţile sfinţilor, căci se ,arată cum iva fi Înfăţişarea strălucită a fiilor
lui Dumnezeu.
VeTset: 5
„Şi noapte nu va riai fi; Şi nu au trebuinţă dg lumina lămpiî
sau de lumina soarelui, pentru ică Domnul Dumnezeu le va fi lor
lumină şi vor împărăţi În vecii vecilor".
TîlcuiTe:
Noapte nu va mai fi - Dumnezeu este lumina. Nu va mai fi
noapte - adică toţi demonii şi necredincioşii sînt În pîntecele ia-
dului Închişi pentru totdeauna. Şi nu au nevoie de lumina lăimpii
şi de lumina soarelui. Lumina Îl arată aici pe Vechiul şi pe Noul
Testament - „Pentru că Domnul Du.mnezeu le va fi .Ior lumină".
VeTset: 6
„Şi Îngerul mi-a zis: Aceste cuvinte 'sînt credincioase Şi ade-
vărate şi 'Domnul - Dumnezeul duhurilor proi.ocilor --- a trimis
257

pe ÎngeffuE Său să arate robilor Săi ceEe ce trebuie să ise Întîmpl©
În curînd".
` Tî,lcwhTe..
„Acest® crivinte", cuvintele Scripturii acest©ia sînt adevărate®
Şi D®mnul DumnezeuE .duhuriEor prooffocilor a trimis pe ÎngeruÂ
Său - aici arată ceEe ce tffebriie să fi©. Acesta este Dommul Dum-
nezeu care ia dat duhul proEeţiei tutui.or profeţil®E. .sfimţ,i. „A tffi-
mis pe Îmg©ruE Său" aici ai.ată .că EI Însuşi v®i.beşte tşi că Eoam a
arătat to@.te tainele care se cuprimd Îm cartea aceastag ca să le ărater
slujitoriHoff săi c® trebuie isă se îmtîmple În icuffîmdo CeE® viitoaffe şi
cele cumoscute de oameni, nu Ee pute'm cunoaşte 'decît pffim desco-
peffiffea Duhului SEînt sau prin descoperiffea Îngeffi'l®r. De altEeE
Ceea ce noi i8noi.ăm nu este tviit®rul, Gum ar vemi la inim.ile m®asL-
tre cel© Ge 'sînt viit®are pe care mu le ştim? Aceasta Îmvedeffează
că Dumm®zeu a rînduft ca să le ştim, căci nu ştiimţa aceasta car®
este rîmduită este răuE nostrug ci aceiaD care coboară din păcatuE
orâ8inal.
Verset: 7
„Că iată vin cuffînd. Fericit cel care păzeşte cuvintele prooi.o-
ciei acestei cărţi".
Tîlcui,re :
Ai`ci vorbeşte Eisus Hristos În persoană, aff ătîmd că trebuie să
vină la judecată Îm âurîmid. „Fen®icit c©l c© păzeşt© . . . " Aceia pă-
zesc cuvinteHe, care sîmt poruncile lui Dumn®zeu, caŢe le Împlinesc
prim fapte şi sînt îm meditaţie comtinuă, Îm Eegea Domnului e voi@
lor Şi la `legea Domnului vor cugeta ziua Şi noapt©a (Ps. 1, 2).
• VeTseteLe: 8, 9
„Şi eu9 Hoan, sînt c®l care am văzut `Şi am auzit acestea. HaF
cîmd am auzit şi am văzut, am căzut să mă Îmchim Îmaimtea piciQa~
renor Îng©rului caffe miHa ar.ătat ac®stea. - 8. Dar el mi-a zis:
Vezi să nu faci ac©asta! Căci sînt Împffeună slujitor cu tin© şi cu
fraţii tăi, proffocii9 'şi cu cei care păstrează .cuvinteEe cărţii ,aces®
teia. Lui Dumnezeu ÎnchinăHte!"
T^blcwj,re:
De două ori a vrut loam să i se Închine îngerului şi de două
ori i s-a arătat cît de Eegată este Biserica de Hristoso La sfîrşituE
acestei vedenii se affată calitatea Bisericii acesteia după Enviere9
Întru slava lui Hristos, că Ea Împărăţeşte Îm veşmicie cu AceEa.
258
u!
VeTse±: 10
„Apoi mi-a zi.s: Să nu pec`etluieşti cuvintele proorociei aces`t®i
cărţi căci vremea este aproape".
T^QtcuiTe..
Pecetluită e`` Scriptura pe care n-o Înţelegi. Adică să nu tacă
as€unzînd Întunecimile acesteia, ci arătindu-Ie tuturor, eare estg
voinţa ce trebuie să se arate. Că ziua judecăţii care este descrisă
În această carte este api.oape şi trebuie să avem inimă care să
vadă pericolu.l care vine şi să nu ne ia ca hoţu.l şi să ne piardă.
C??a ce nu `faci scriind, crezîndu-Ie pe acestea, să faci predicînd.
VeTset: 11, 12
„Cine este nedrept, să nedreptăţească înainte. Cine este spur-
cat, să se spurce Şi mai greu. Cine este drept, să facă dreptate
mai departe. Cine este sfint să se sfinţească Şi mai mult. - Iată,
vin curînd şi plata Mea este cu Mine, ca să dau fieeăruia, d.upă
€m es±e fapta ăui".
TîtcuiTe :
Aceasta n-o zice Învăţînd Şi ameninţînd. Îi mîngie pe oamenii
săi ca să nu se îhgrozească de vorbele ameninţătoare ale oameni-
lor acestui neam, aşa precum Îi mîngîie profesorul pe copii zi-
cînduHie: nu vă Cuieg.eţi, nu Vă Cuiegeţi, este acea ameninţaro
Înţeleaptă, care nu interzice să stai dacă ai început să culegi. Chiar
În acest fel Îi mîngîie pînă ce i-a umplut de groază pentru ca -lu±-
crurile loi. nedi.epţe să grăbească venirea Sa.
VeTseteT,e: 13, 14
„Eu sînt Alfa şi`Omega, Cel dintîi şi Cel de pe urmă, Începu.i
tul şi Sfîrşitul. ~ 14. Fericiţi cei care spală veşmintele 'Ior Ca` iă
aibă Stăpînire peste pomul vieţii Şi prin porţi să intre Î!n cetat`ef`,
Tîlcwrie :
În acest loc, prin „veşminte" Înţelegem suflete'le noastre care
păcătuiesc continuu, şi de aceia este mevoie să ne spălăm suflet6lQ
prin milost®nie continuă, prin rugăciuni, prin priveghere, poşt
şi iubire fa.ţă de cît mai mulţi. Prin pomul vieţii Înţelegem Înţe-
lepciunea (Prov. 3, 13). Pomul vieţii este acela cai.e a învăţat-®
pe ea şi o va ţine fericită. „Prin porţi să intre În .cetate." P6acrta
este Acela - „Eu sînt uşa prin Mine de va intra cineva . . . " (In.
10, 9). Prin poartă Înţelegem şi mila Domnului. Aceasta este poar-
ta care li se deschide drepţ,ilor, iar nedrepţilor li se Închide. Dr©pT
ţii'intră În.LS±aFlui lui DHnţnezeu, În Rai, pŢimind miloştivirea.,
Z5,9
~ `,` ~.-.
 adauge nici să nu scoată ceva din ea. Căci prin aceasta arată În-
divină, de la care §înt excluşi necredincioşii. La această .poărti®t tunecimea istoriei, a inteligenţei morale şi spiritua'Ie. Ereticii (sec-
au.aş.teptat sfintele`fecioare, care n-au avut uleiul iubirii În vasele tarii) sînt blestemaţi, că.ci în S€ripturile divine îşi caută acoperire
lor (Mt. 25, 12).
şi confirmare pentru ei.ezia lor şi cînd scot afară ceva o fac aceasta
VeTset .. . 16 ca să nu fie văzută erezia lor ca potrivnică lui Dumnezeu.
„Afară icîinii şi vrăjitorii şi desfrînaţii şi ucigaşii şi închinăto- Verset: 20 .
r`ii la idoli şi toţi cei care lucrează şi iubesc minciuna!"
„Cel care mărturiseşte acestea zice: Da, vin cui.Înd. Amin!
T^1tc,urie: Vino Doamne .Iisuse!"
• Prin cîini Îi ai.ată pe falşii predicatori. „Vedeţi cîinii" (Filip. Tî,lcubTe :
3, 2) (Is, 54, 10). Cei ce au făcut aceste păcate sînt Înlăturaţi.
de la fericire şi merg. Ia pedeapsă veşnică. Şi noi chemăm să vină Domnu] - „Vie împărăţia Ta" (M[.
6, 10).
VeTset: 16
Verset.. 21
. „Eu, Iisus, am trimis pe îngerul Meu ca să mărturisească vouă
acestea, în faţa `Bisericilor. Eu sînt rădă€ina Şi sămînţa lui` David, „Harul Domnului lisus Hristos, cu voi cu toţi, Amin!"
steaua stră|ucitoare cea de dimineaţă". TîlcubTe :
Tî,lcrire : Să fie şi cu noi Harul Domnului nosti.u lisus Hristos, şi să
Hristos ')este rădăcina şi Fiul lui David. Rădăcina este David, ne dea armele virtuţilor, ca să ne.apărăm de duşmanii din inte-
căci s-a născut după trup din David. Steaua de dimineaţă - Lu- riorul Şi din exteriorul nostru, 6a să ne împărtăşească de plata
ce`af ărul este Hristos. vieţii veşnice, care Împărăţeşte cu Tatăl şi cu Duhul Sfînt, În ve-
ciî vecilor. Amin!
VeTsst: 17
. „Şi duhul şi mireasa zic: Vino. Şi €el care aude să zică: Vino.
Şi cel însetat să vină şi cel care voieşte, să ia în dar apa vieţii",`
Tîtcrire :
Mirele şi Mireasa sînt Hristos şi Biserica. „Cel ce însetează să
vină, care însetează după viaţa veşnică. Trebuie să cunoască cum
c[ă la aceasta se vine numai pe calea lucrurilor bune, cine voieşte
să 'iâ în dar apa vieţii . . .
\ VeTsete|e: 18,19 ` ; `:=.:;

„Şi eu mărturisesc oricui ascultă cuvintele proorocie.i acestei

d'ărţi`: De va mai adăuga cineva ceva la ele, Dumnezeu va trimite
asupra lui pedepsele ce sînt scrise în cartea aceasta; - 19. Iar de
va' scoate cineva din cuvintele cărţii acestei prorocii, Dumnezeu
Va scoate partea lui din pomul vieţii şi din cetatea sfîntă şi de la
c'ele scrise În.cartea aceasta".
/? .. Tîtcutie..

Ioan condamnă pe cei ce ar scoate sau ar adăuga ceva la

a`ceastă profeţie; Cei ce n-au Înţelepciune duho+nicească nu Înţe-
leg. Aceasta.. se referă la eretici (sectari) cel c6 o bxpune nici să 'nu,
261
260,
 \

CUPRINSUL

Cititoml cel idrept€redificios (ortodoH} şi iubitor de osteneală

`Ia citirea Scripturilor, Înti.u Domnul să se bucure şi să §e
Înţelepţească...............

A
` Sfîntului Părintelui
Capadociei, tî`lcuirenostru Andrei Ai.hiepis€opul
la Apocalipsis; Cezareiia
adică descoperire
.` Sfîntu]ui Apostolimri şi Evanghelirstu]ui loan (Bogoslo-
vul)-Teologul...............
CAPITOLulj 1 ...,...........
Vedenîa în care am văzut pe Domnul'Îmtre şapte sfeşnice
de aur Îmbrăcat în haină rlungă, adică în haină arhierească.
Descoperirea lui lisus Hristos pe cai.e i-a dat-o \Dumnezeu
Lui (Adică lui Hristos i-a dat-o Tatăl) ca să arate slugilor
Sale cele €e vor `fî. curînd ...........
CAPHOLUL 2 .............
Ce'le €e s-au scris către Îngerul Bisericii Ef©sului .
Cele ce s-au scris către îngerul Bisericii din Smirna
Cele ce s-au scris către Îngerul Bisericii din Perg.am
Cele ce s-au scris către îngerul Bisericii din Tiatira
CAPIT0IJUIJ 3 ...............
Cele ce s-au scris că±i.e îng.ei-ul Bisericii din sardes . .
Cele ce slau scris către Îngerul Bisericii din Fil`adelfia . .
` Cele ce s-au scris către înge"1 Bisericii din Laodiceea. .
•CAPIToljuL 4 .......... ' .....
) Pentru cartea cea pecetluită cu şap€e peceţi pe care ni-
meni din firea cea f-ă€ută h-o poate deschide .....
CAPITOLUL 5 ......... ' ......
Pentru vederia cea din mijlocul scaunu`1uî şi a celsf pa€ru
fiinţe şi cum că Mielul, care avea şapte coarne a deschis
carte>a ...- : . . . i ..... o .... 39

CAPIT0IjuL 6 ............... 42
Dezlegarea peceţii celei dintîi ce ânchipuieşte Învăţătura
Âpostolilor . . . ` ..... '.' '....... 42
Dezlegarea peceţii celei de-a doua, care arată războiHl ne-
credincioşilor asupra credincioşilor .....,... 43

263
 I)czlcgai.ea peceţii a ti.eia, €ai'e Însemnează, căderca de la
llristos a celor ce n-au crezut cu adevărat şi tai.e În El . 44 CAPITOLUL12 .... d 6 . 4 B d . 6 . . .

Dezlegarea peceţii a patra, care arată bătăile ce s~au adus Despre războiul Îng.ei.iloi. şi al dracilor, despre căderea Sa-
asupra păgîniror .............. 45 tanei..................
Dez`leg.area peceţii a cincea, care arată strig.area suflete- În ce chip nu încetează a prig.oni Bisei.ica ......
Ioi. sfinţiloF ila Dumnezeu ca §ă se facă sfîrşitul veaculuî. 46 CAPITOLUL 13 ....- _
Dezlegarea peceţii a şasea care inchipui.eşte bătăile ce vor I)espre fiara cea cu şapte capete şi zece coarne . .
să se aducă pe vremeă sfîrşîtu`.lui, la sfârşitul lumii ..,. 47 Despre prorocul mincinos .........
CAPITOLUL 7 ............... 50 Pentru 'spurcatul nurie al lui Antihrist ....
Pentru €ei o sută pati.uzeci şi patru cle mii, care au .fost CAPITOLulj l4 ...-,-
păziţi nevătămaţi de bătăile celor patru îngei.i ..... 5'0 Pentru Miel şi cei 144 mii, care vor sta cu Mielul pe munn
Pentru poporul cel făi.ă rie număi. din neariuri, îmbrăcat tele sion .................
În `haine albe ............... 54 Despre Îng.ei.ul care va vesti apropierea judecăţii .ce va să
• Pentru că Mielu'I cel din mijlocul tronului îi va paşte pe
fie..................
ei şi-i va duce la zvoai.e de ape vii şi va şterge Dumnezeu ^Despre îngerul ce va vesti căderea Babilonului ....
toată lacrima din ochii `1or ........... Despre Îng.erul al treilea, care Îi va Întări pe ci.edincioşi ca
CAPITOLUL 8 ............... să nu-1 primească pe Antihi.ist .........
Despre cel ce va şedea pe nori, cum că secei.a va secera pe
Dezlegarea peceţii a şaptea, care arată în ce chip putei.ile
cei ce răsar din pămînt ..... ` ......
cereşti aduc la Dumnezeu rugăciunile sfinţilor ca nişte
Despre Îrig.erul ce va culege via amărăciunii ,...
miresme.................
Despre cei şapte Îng.eri, dintre care ti.îmbiţînd un`ul cel CAPITOLUL .15 .............
dintîi s-au coborît pe pămînt grindină, foc şi sînge .... Şapte înge`ri voi. aduce bătăi asupra oamenilor mai Înainte
Despre al doilea Îng.er şi pierderea celor din mai'e Însu~ de sfîrşit şi despre marea de sticlă ce a fost văzută În
• f leţite (vii) .........,...,.. h ..... descoperii:e...............
Despre al treilea Înger şi despi.e amărăciunda apei-i.îurilor. ` 60 CAPITjoljuL 16 ..........,....
Despi.e al patru'Iea înger şi întoarcei.ea luminătoriloi.... 61 După ce s~a vărsat paharul cel dintîi s-a ±.ăcut bubă rea
CAPIToljulj 9 .............. peste icei ce s-au .Iepădat de credinţă ........
Despre al cincilea Înger Şi despre lăcuste şi chipul .lo Cupa a idoua asupra sufleteloi. ce sînt În mare ....
Îngeru'l al şaselea şi desbre Îngerii legaţi la Eufrat. . Prin paharul al treilea apele se întorc în sînge ....
Prin bătaia a patra vor arde oamenii cu zăduh ....
CAPITOLUL lo ............. Prin bătaia a cincea se va întuneca împărăţia fiarei. . .
Despre îngerul cel Învăluit Într-un nor şi pe capul lui cu Prin paharul al şaselea se va deschide ca`Iea spre Eufrat
un curcubeu, care ă vestit mai dinainte:sfîrşitul. . : ..< ..., (Iinspre răsăritul soarelui ...........
În ce chip a luat evanghelistul cărticica de la înger .. . `. '> .~. .. Prin. bătaia a şaptea se va Îace cutremur mare şi tunete
__ _ _J_' _

CAPITOLUL 11 .. peste oameni

CAPITOLUL 17 ..............
Unul din cei şapte Îngeri i-a arătat fericitului loan sti.ical
DESPRE ENOEI ŞE ILIE rea cetăţii celei desfrînate şi pe fiara cu şapte capete şi
cu zece coarne ......-
Despre a şaptea trîmbiţă şi .despi.e sfnţii ce-l vor lăuda pe CAPITOLUI] 18
Dumnezeu penti.u judecata €ea viitoare . . . ' .-... 75
Despre prigoanele. cele dintîi împotriva Bisei.icii şi despi.e .Al dbilea Înger a arătat căderea Babilonului.şi d6spi.e g.lal
cei ce vor fi pe lîngă Antihi.i6t sul`4C6 ziâ.ea să fugă dih cetate şi despre pieirea celor fru-
76
moa`Se' Ce au cîştigat rilai înainte ........-
264
 124 nînd-o pe versete tîlcuir©a, Îo'losind Biblia Sfîmttiui Sinod dim
CAPITOL.UL1S . . . 6 . , .
Pentru cîntarea sîinţilor şi pentru iiiti.eitul A`1iluia, pS amul 1975, editată cu apFobarea Pr©a FericituHui Patffiaffh Justi-
care-1 cîntă sfinţ,ii pentru prăpădirea Babilonului . . . 124 nĂan. Am fioEosit t©xtu`1 Sfintei ScFipturi şi limbajul actual
Pentru Antihrist şi pentru cei ce se vor arunca cu el îm- româmesc p©ntru a fi Îmţeleasă de toţi cititorii-. Nici eu Însă
130
preună în gheenă .............. nu am putu6-® face această trariscriere desăvîrşită, rămîmîmd ca la
132 a doua tramscriere cel ce-o va face să mai corecteze şi îmdi.epteze
CAPITOLUL 20 ...............
Satana a fost legat la răstignirea lui Eli.istos, pînă 'la vre- ce©a c® am lăsat eu păcătosul neîndrept`at. `Pe ce`l ce o v@ citi
m6a sfîrşitului şi pentru o mie ide ani ....... 132 această tîlcuire atîta Î] i.og, ,să pomemească În rugăciuniE© sale şi
Pentru scaunele cele gătite celor ' ce au păzit mărturisirea pe .diaGomu'l Gheorghe păcătosuE, ca să poată vedea Şi ©1 şi g.usta
133 ceea ce descop©ffă Sffimtul. Andrei ,Îm tî.lcuirea acea.stă. „D®amne
lui Hristos nes6himbată ............
Care este Învierea cea dintîi şi care este a doua moarte . 134 lisuse Hristoas® -Vino!" Amim!
136
Despre Gog şi Magog ............
Pentru Cel ce şedea pe scaun, pentru învierea de obş€e şi
138 APOCALIPSA SF. AMBROZ.IE
pentru judecată ..............
141
CAPIIOLUL 21 .............,.
H. Viaţa SEîntului Ambrozie Episcopul Milanului
Despre ceru.1 cel nou şi pămintu.1 €el n®u €e voi. fi şi despi'e
lerusalimul cel do .sus ............ 141 Capitolul 1
Despre cele spuse de cel ce şedea pe ti.on ...... 143 Capit®1ul 2
' Capitolu`I 3
Despre îngei.ul cg i-a arătat lui cetatea sfinţilor şi care a
măsurat per®ţii ei cu porţile .......... CapitoEul 4 183
CAPITOLUL 22 .... ` ........... Capitoluq 5 188
Despre rîul cel curat ce iese de la Tronui lui Dumnezeu . Capitolul 6 190
Despre adeverirea celor văzute de Aposto`1 .....
Cum că i s-a poruncit lui să nu pe€etluias.că, ci să propove- Capitolul 7 194
158 CapitoEul s 198
dţăiască descoperirea ..............
Biserica şi Du-hul ce este În ea, chiamă slăvită arătai.ea lui Capitolul 9
Hristos şi despre blestemul la care se voi. supune €ei ce CapitoHu`l flo
vor stl.i€a cartea aceasta ......,
Capitolul 11
CapitoEul fl2
ACEASTĂ ARĂTARE ESTE A TÂINEL®R LUI DUMNEZEU CapitoHul fl3 218
Capito'Eul fl4 220
Sîîrşi6 şi lui Bumnszeu slavă celui în Freime slăvit împre-
CapitoEul 15 223
ună cu cetele Îngereşti, a cărui faţă dea Domnul s-o v©dem şi
noi pă€ătoşii. Amin. Capitolul 16 225
CapitoEul fl7 230

Pus-am această Sfintă Tîlcuire a Apocalipsei a ce`Iui între CapitoEul fls

Sfinţi Părintelui nostru, Andrei al Cezareii Capadociei, Miti.o- Capito.lul , fl9
politulo pe limba dulce românească, după transcrierea pe româ- CapitofiuE 20
neşte cu limbaj €hiriilic dir6ct după manuscris a unui rivnitor de Capit®Eu'1 21
mîntuire, acum a doua oară eu păcătosul între diaconi Gheorghe
Băbuţ, am d®.t.~o i3e pomâHgasc@ actuală Înţeleasă de toţi, pu- Capitolu| c22

;1,'!7
26,6
 PENTRU RUGĂCIUNILE SFINŢILOR PĂRINŢILOR
NOŞTRI AN.DREI AL CEZAREII ŞI AMBROZIE AL MILA-
NULUI, DOAMNE, IISUSE HRISTOASE, FIUL LUI DUM-
NEZEU, MILUIEŞTE-NE PE N0I ŞI ÎNVREDNICEŞTE-NE
A TE VEDEA FAŢĂ CĂTRE FAŢĂ ÎN FERICIREA CEA
NESFÎRŞITÂ. ACUM ,ŞI. ,PURUREA ŞI ÎN VECII VECI-
LOR. Amin.

Terminat-am de scris aceste două Comentarii la Apocaqipsă

ale Sfîntului Andrei al Cezareii şi al 'Sfîntului Ambrozie al Mi-
lanului, cu ajutorul Prea Sfintei şi de viaţă Făcătoarei Treimi, cu
ajutorul Prea Sfintei Stăpînei noastre Născătoarea ide Dumne-
zeu şi cu rugăciun.ile tuturor sfinţilor părinţilor noştri, azi 6 iulie
1987, de ziua Sfîntului Părintelui nostru .SISOE CEL MARE şi
a Sfintei Muceniţe`t Lucia, eu păcătosul şi netrebnicul robul lui
lisus Hristos, diaconul Gheorghe Băbuţ, din Oradea Mare.