Adolescența și mirajul

drogurilor

Psiholog Iridon Mariana

Timișoara
10 octombrie 2018
 România…. toate tipurile de droguri

• La nivelul populaţiei generale se identifică o

prevalenţă de-a lungul vieţii a consumului
oricărui tip de drog ilicit de 7,6%. Prevalenţa
în ultimul an a acestui tip de consum este de
4,1%, în timp ce, pentru consumul din ultima
lună se observă o prevalenţă de 1,8%.

• Canabisul continuă să fie cel mai consumat

drog în România.

• După canabis, pe poziţia a doua în „topul”

celor mai consumate droguri în România, se
situează noile substanţe psihoactive (NSP) –
2,5%. Urmează: cocaină/ crack şi LSD – câte
0,7%, ecstasy – 0,5%, ciuperci halucinogene
– 0,4%, heroină, amfetamine şi ketamină –
câte 0,3%.
 România…..canabis
 La nivelul populaţiei generale se identifică o prevalenţă de-a lungul vieţii a
consumului de canabis de 5,8%. Prevalenţa în ultimul an a consumului de
canabis este de 3,2%, în timp ce, pentru consumul din ultima lună se
observă o prevalenţă de 1,4%.
 Indiferent de perioada de timp analizată, consumul de canabis este mai
prevalent în rândul bărbaţilor, valorile înregistrate fiind de două ori mai mari,
comparativ cu nivelul observat în cazul femeilor.
 Cea mai mică vârstă de debut declarată a fost 14 ani, iar media vârstei de
debut, 21,3 ani. Peste o treime dintre respondenţi (35%) au început acest tip
de consum la vârsta adolescen ței (sub 19 ani), în timp ce, 43% dintre cei
chestionaţi au declarat debut în consumul de canabis la vârste tinere, 20-24
ani.
 Unul din 10 (10%) adulți tineri (15-34 ani) au încercat de-a lungul vie ții să
fumeze canabis, unul din 20 (5,8%) au fumat în ultimul an și unul din 40
(2,5%) a declarat consum de canabis în ultima lună.
Consumul de tutun
Consumul de alcool
Consumul excesiv de alcool
Consumul de-a lungul vieţii de droguri
ilicite
Consumul de-a lungul vieţii de droguri ilicite, pe
tipuri de droguri
Consumul de canabis
 Canabis
Cazuistica rămâne concentrată în 4 unităţi teritoriale (Cluj, Timiş,
Municipiul Bucureşti, şi Iași), unde se înregistrează 60,3% din numărul
total de cazuri.
Deși se observă o extindere la nivel naţional a cazuisticii urgenţelor
medicale datorate consumului de stimulanți, aceasta rămâne totuși
concentrată în 6 unităţi teritoriale (Cluj, Timiş, Mureş, Municipiul
Bucureşti, Iași şi Constanţa), unde se cumulează peste două treimi
(66,8%) din numărul total de cazuri.
În privinţa repartiţiei teritoriale a cazuisticii urgenţelor medicale datorate
consumului de opioide, se observă în continuare concentrarea sa în
capitală (62,8%). Cu toate acestea, apare o extindere a sa şi în alte
două judeţe mari ale României – Cluj şi Prahova, cele două unităţi
teritoriale, cumulând 17,7% din toată cazuistica.
 La nivel teritorial, cazuistica urgenţelor medicale datorate
consumului de NSP rămâne concentrată în 7 unităţi teritoriale
(Botoșani, Brăila, Municipiul Bucureşti, Cluj, Galați, Iași, Timiș),
unde se înregistrează 62% din toată cazuistica.
 Clasificare
 Drogurile care inhibă activitatea sistemului nervos central
- alcoolul
- substanţele opiacee: heroina, morfina
- tranchilizantele
- somniferele

 Drogurile care stimulează activitatea sistemului nervos

central
- stimulente majore: amfetamine, cocaina
- stimulente minore: nicotina, cofeina, antidepresivele

 Drogurile care perturbă activitatea sistemului nervos central

- halucinogenele: LSD, mescalina
- derivaţi ai canabisului:haşiş, marijuana
- droguri de sinteză: ecstasy
Delimitări conceptuale
 Drog Dep. psihica Toleranta Dep. fizica

Canabis +++ -/+ -

Stimulanti +++ + +
Alcool +++ +++ +++
Opiacee +++ +++ +++
SNP +++ +++ +++
TOLERANŢA – binom intensitate - frecvenţă
 ocupaţie

profesie
Consum de
droguri situaţie materială

clasă socială
vârstă
FACTOR DE RISC
• un atribut şi/sau o
caracteristică individuală,
condiţie situaţională şi/sau
context ambiental care
creşte probabilitatea
consumului şi/sau
abuzului de droguri
(debut) sau o tranziţie în
nivelul de implicare
(menţinere)
FACTOR DE PROTECŢIE
• un atribut şi/sau o
caracteristică individuală,
condiţie situaţională şi/sau
context ambiental care
inhibă, reduce sau
atenuează probabilitatea
consumului şi/sau
abuzului de droguri sau
tranziţia în nivelul de
implicare
 Factori ce pot influenţa consumul de droguri

Comunitatea
Şcoala
Mediul Factori
(legislaţie,
disponibilitate) sociali Consumul
de
droguri
Grupul de egali
Adolescent

Familia
(comportment,
atitudine)
Factori
* Atașament
Factori individuali
genetici

Factori
psihologici
PAŞII ÎN TOXICOMANIE
Modele explicative privind dependenţa de droguri

1 Modelul medical

2 Modelul comportamentului învăţat

3 Modelul social

4 Modelul psihiatric

5 Modelul moralei creştine

6 Cercuri vicioase
Modelul trifazic
 Durerea psihică
• Orice comportament în care găsești PLĂCERE sau ALINARE temporară și
care are CONSECINȚE NEGATIVE pe termen lung în viața ta, reprezintă
o ADICȚIE.

• ”De ce ajunge omul aici? De ce nu se poate opri? Ce se ascunde sub

acest comportament și ce îl provoacă?” - Gabor Mate are răspunsul:
”DUREREA PSIHICĂ, ea este cea care face omul să devină dependent!”

• ”Intrebarea nu e ”DE CE adicția?”, ci ”DE CE durerea?”

• Este un mod prin care noi fugim de durerea de a ne simți singuri, o soluție
temporară pe care o găsim (repede si comod, ce e drept) în încercarea de
a rezolva o durere permananenta: trauma sau fuga de noi înșine.

• ADICȚIE = LIPSA LEGĂTURII

 SEMNE ȘI EFECTE ALE
CONSUMULUI DE DROGURI
Cele mai comune semne ale consumului de droguri la
adolescenti sunt:
In plan psihoemotional adolescentul consumator poate
prezinta o serie de caracteristici :
Există și în plan fizic anumite semne ........
Când cineva tocmai a consumat CANABIS
( marijuana/ hașiș)
 ASISTENŢA
INTEGRATĂ
ACORDATĂ
CONSUMATORULUI
DE DROGURI
 SERVICII UTILIZATE ÎN ASISTENŢA DEPENDENŢEI

Consumator de
droguri

Asistenţă medicală
Dependent de droguri

Dezintoxicare

Asistenţă psihologică

Schimbare
comportamentală
motivaţională Fost
Reintegrare consumator
/dependent de
Socială droguri

Asistenţă socială
 Precontemplare

Recădere

Contemplare

Menţinere

Decizie

Acţiune
 Modelul Stadiilor Schimbării

Precontemplare
Nu am nici o problemă. Nu e nevoie să schimb
ceva. Ceilalţi nu sunt de acord cu ceva.

Contemplare
Pe de o parte vreau să mă schimb, pe
de altă parte vreau să rămân la fel.
Vreau să mă schimb sau nu? Oare aş
putea să mă schimb dacă aş vrea?

Recădere Pregătire
Am avut o recădere, dar nu e totul pierdut. Vreau să mă schimb, pot să mă
schimb şi mă voi schimba acum.

Menţinere
Am schimbat ceva. Acţiune
Vreau să mă schimb, pot să mă schimb şi fac asta chiar acum.

Terminare
……despre CODEPENDENȚĂ
……despre UȘI ÎNCHISE
……despre DURERE și DISPERARE
……despre ETICHETARE și STIGMATIZARE
……despre PEDEAPSĂ
……despre VINOVĂȚIE și RUȘINE
……despre SPERANȚĂ
……despre IERTARE
1. Ca părinte .......mă implic!
2. Ca părinte ....... învăț să comunic cu copilul meu!
3. Ca părinte ....... sunt un exemplu pentru copil!
4. Ca părinte ....... am reguli și țin la respectarea lor !
5. Ca părinte ....... îmi laud și-mi răsplătesc copilul!