Emigrări şi Colonizări în Basarabia Ţaristă

Principala preocupare a conducătorilor ruşi a fost schimbarea procentajului etnic al Basarabiei

Ţariste, net favorabil românilor. Pentru aceasta, pe lîngă necontenita acţiune de rusificare prin limbă,
administraţie, şcoală şi biserică, existau două căi principale şi, după cum s-a dovedit, mult mai eficiente:
strămutarea unui număr cît mai mare de români din provincie şi înlocuirea lor cu tot atîţia venetici de
toate naţionalităţile, sosiţi din imperiu.
În vederea obţinerii unui succes cît mai deplin, se folosea diversiunea, locuitorii români fiind momiţi
să îşi părăsească locurile natale pentru a-şi găsi fericirea în cele mai îndepărtate şi mai sălbatice colţuri
ale imperiului. Propaganda rusească îi îndemna pe români să migreze în Siberia, Caucaz, Amur,
Turkestan etc., unde li se promiteau împroprietărirea cu pămînt şi ameliorarea traiului.
Sute de familii din zona compact românească a centrului Basarabiei Ţariste îşi părăseau pentru
totdeauna căminul, petecul de pămînt, prietenii, limba şi mormintele strămoşilor, pentru a merge spre
noul „pămînt al făgăduinţei”.
Dar pe cei mai mulţi dintre aceşti pribegi îi aştepta o soartă cumplită. Din pricina drumului
îngrozitor, în condiţii de neimaginat, şi a asprimii climei de prin locurile sărace, triste şi neospitaliere pe
unde rătăceau, mulţi basarabeni, şi în special femei şi copii, mureau la mari depărtări de căminul părăsit.
În 1834 de exemplu, au fugit 75 de familii din Larga şi 47 de familii din Plopi şi Ţaul, iar în 1836
încă 75 de familii din Bahmut. Prin strămutarea ţăranilor români în Rusia, se pare că numai între anii
1812-1834 au dispărut 47 de sate din Basarabia.
Dar migraţia spre Rusia nu reprezenta nimic faţă de ceea ce se petrecea, mai ales în primii ani ai
ocupaţiei ruseşti, la graniţa cu Moldova. Preferînd bejenia la fraţii lor din Moldova, ţăranii români luau
cu asalt graniţa Prutului.
În acest sens, Kasso declara: „Martorul ocular rus, protopopul Kuniţki, a lăsat o descriere sfîşietoare
de inimă a exodului ţăranilor noii noastre provincii, cuprinşi de panică, şi la distanţă de un veac stăruie
o penibilă impresie a sentimentului de deznădejde de care au fost cuprinşi mii de locuitori paşnici.”
Ca să stăvilească cumva migraţia peste Prut, ruşii au răspîndit zvonul că dincolo, în Moldova, era
ciumă, stabilind chiar o carantină pe malul rîului
Între 1816, cînd Bahmetiev a efectuat recensămîntul populaţiei Basarabiei, şi 1818, cînd el a
fost imitat de Kornilovici, populaţia regiunii scăzuse cu 51.000 de persoane. Statisticienii ruşi, ca
Skalkovski şi Zaşciuk, explicau micşorarea bruscă a populaţiei astfel: „Cauza, după toate
probabilităţile, a fost destrăbălarea şi lipsa de cinste a administraţiei ispravnicilor, care siliră pe
ţărani de a fugi în Turcia.”
Creîndu-se „goluri” în populaţia Basarabiei Ţariste prin plecarea românilor în cele patru zări,
guvernul rusesc s-a grăbit să le umple. În acest scop s-a produs şi o mişcare de populaţie în sens invers,
adică spre Basarabia. Aceasta a cuprins cele mai diferite naţionalităţi. Primele valuri de colonişti au fost
aduse în Bugeac, unde populaţia era rară după plecarea tătarilor nogai şi după anii de război pustiitor.
Dar şi români din nordul şi centrul Basarabiei au emigrat spre acele locuri, astfel că după 1817 în
Bugeac au apărut sate cu nume ca acestea: Spinoasa, Tambur, Căprioara, Frumuşica Nouă, Catargiu,
Satu Nou, Bulboaca, Moldovanca, Moruzeni, Varatic, Răzleanca, Ialpugeni, Brezoaia, Grădina, Baba,
Fîntîna Zînelor, Cişmeaua Văruită etc.
Prima grijă a noilor stăpîni ai Basarabiei a fost să favorizeze venirea coloniştilor „Toţi locuitorii
provinciei, cum şi cei ce vor veni să se stabilească acolo ulterior, sunt scutiţi pe timp de trei ani de
plata impozitului general şi cel agricol către stat.”
 Se completa: „Toţi locuitorii provinciei, cum şi cei ce ar veni să se stabilească acolo de acum
înainte, sunt scutiţi de serviciul militar.” Prin urmare, coloniştii din imperiu nu au întîrziat să-şi facă
apariţia. În cîţiva ani după anexare, în Basarabia, mai ales în sud, au apărut 16 colonii evreieşti, 24
nemţeşti, 42 bulgăreşti, una elveţiană, 7 căzăceşti, două ţigăneşti etc. De asemenea, spunea Kruşevan:
„Gurile Dunării i-au atras pe cazacii ruşi fugari.” Coloniştii germani au fost aduşi mai ales din
regiunile poloneze şi baltice, în valuri nenumărate care au cuprins anii: 1814, 1816, 1817, 1833, 1834,
1836, 1839 şi 1842.
În cîţiva ani, Bugeacul a devenit un veritabil mozaic de naţionalităţi. Deja în 1827, conform unei
statistici, populaţia sa era repartizată astfel: români 33,58%, bulgari şi găgăuzi 22,78%, ucrainieni
19,45%, ruşi şi lipoveni 9,15%, germani 5,68%, polonezi 2,86%, evrei 2,36%, greci 1,93%, armeni
0,87%, alţii 1,84%.
Pe deasupra, locuitorii români din Basarabia erau obligaţi să construiască ei înşişi casele
coloniştilor. Prin colonizarea străinilor nu s-a urmărit decît un singur scop: modificarea
procentajului etnic al Basarabiei. Nu se urmărea nici progresul economic şi nici cel cultural al
provinciei. De aceea, cu excepţia coloniştilor germani, noii veniţi au contribuit foarte puţin la
dezvoltarea economică a regiunii.
Deja în 1827, guvernatorul Timkovski îi scria contelui Pahlen, guvernatorul general de la Odesa:
„Provincia Basarabia se compune din două categorii de locuitori: moldovenii băştinaşi şi vagabonzii,
care s-au introdus în diferite reprize…”
Este interesant de remarcat că această colonizare, deşi a cuprins întreaga provincie, s-a răsfrînt totuşi
mai mult asupra regiunilor de margine. În sud ea a cuprins, după cum s-a văzut, zona Bugeacului,
judeţele Ismail, Tighina şi Cetatea Albă. Era o metodă specială, care urmărea ruperea Basarabiei în mai
multe zone etnice.
Istoricul Berg recunoştea: „Trebuie de notat că rutenii hotineni, acolo unde vin în contact cu
moldovenii, se românizează. Astfel, satul Colencăuţi este locuit de rusnaci românizaţi… Un şir de
cercetători au remarcat această moldovenizare a populaţiei rutene care se întinde nu numai la limbă, ci
şi la felul de viaţă.” Nesterovski completa: „Se întîmplă să intri într-un sat de aici (din judeţul Hotin)
şi să nu ştii unde te afli, între moldoveni sau între ruteni. De jur-împrejur auzi limba ruteană, restul
însă este moldovenesc.”
Dacă totuşi ucrainienii, compact stabiliţi în judeţul Hotin, au reuşit să rutenizeze o parte a acestuia,
nu aceeaşi soartă au avut-o cei stabiliţi în alte zone ale Basarabiei, care s-au românizat. De exemplu, în
judeţul Soroca la 1870 existau 26 de sate ucrainiene, dar în 1907 nu mai rămăseseră decît 16; în judeţul
Chişinău, dintre cele două sate ucrainiene, într-unul locuitorii au fost „complet moldovenizaţi”, cum
spunea Berg, care mai adăuga în legătură cu velicoruşii din judeţul Bălţi: „Aceştia din urmă s-au
moldovenizat.”
În încheiere, să remarcăm că, deşi cu vremea intensitatea colonizării Basarabiei a scăzut, totuşi ea nu
a fost niciodată sistată. Astfel, în 1885 era înfiinţată în Basarabia Ţaristă o „bancă ţărănească”. Ea
trebuia să cumpere proprietăţile boierilor prea ipotecaţi şi să ajute la împroprietărirea ţăranilor. Dar o
mare majoritate a acestor proprietăţi a fost vîndută nu asociaţiilor moldoveneşti, ci asociaţiilor venite de
dincolo de Nistru.

Sursa: https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2014/03/22/basarabia-si-politica-tarista-de-
deznationalizare-si-rusificare-a-bastinasilor-romani-moldoveni-1812-1917/
 Sarcini de lucru Studiul de caz:
răspunsul să fie bine formulat, idei argumentate, cu date concrete, să va încadrați în 2 minute.

 Despre care teritoriu se vorbește în document?

 Ce problemă este descrisă?
 Ce popoare au fost strămutate în teritoriu Basarabean?
 Cum crezi problema dată a avut consecințe grave ? de ce argumentează?

Sarcini de lucru Studiul de caz:

răspunsul să fie bine formulat, idei argumentate, cu date concrete, să va încadrați în 2 minute.

 Despre care teritoriu se vorbește în document?

 Ce problemă este descrisă?
 Ce popoare au fost strămutate în teritoriu Basarabean?
 Cum crezi problema dată a avut consecințe grave ? de ce argumentează?

Sarcini de lucru Studiul de caz:

răspunsul să fie bine formulat, idei argumentate, cu date concrete, să va încadrați în 2 minute.

• Despre care teritoriu se vorbește în document?

• Ce problemă este descrisă?
• Ce popoare au fost strămutate în teritoriu Basarabean?
• Cum crezi problema dată a avut consecințe grave ? de ce argumentează?

Sarcini de lucru Studiul de caz:

răspunsul să fie bine formulat, idei argumentate, cu date concrete, să va încadrați în 2 minute.
• Despre care teritoriu se vorbește în document?
• Ce problemă este descrisă?
• Ce popoare au fost strămutate în teritoriu Basarabean?
• Cum crezi problema dată a avut consecințe grave ? de ce argumentează?

Sarcini de lucru Studiul de caz:

răspunsul să fie bine formulat, idei argumentate, cu date concrete, să va încadrați în 2 minute.

• Despre care teritoriu se vorbește în document?Demonstreazăl la Hartă.

• Ce problemă este descrisă?
• Ce popoare au fost strămutate în teritoriu Basarabean?
• Cum crezi problema dată a avut consecințe grave ? de ce argumentează?