CRACARE CATALITICA C. lonescu, P. Rosca 6.1, ASPECTE GENERALE Destinat {abricirii de benzine ca produs principal, procesul de cracare calalitied a fost realizat pentru prima dati in instalatii eu reaetoare in strat fix, urmate, la scurt timp, de instalafii eu catalizator in strat mobil in reactor si regenerator de tip Termofor. Inca din anii 1941 au aparut instalatii de cra- care catalitica cu strat fluidizat atit in reactor cit si in regenerator. Dupa uiil'zarea catalizatorilor sintetici amorfi cu 10-25% Al,O,, prin 1960 apar entalizatorii zeol-tici, care contin 10—25% site moleculare incorpo ‘ale intr-o matrice de alumo-silicat. Ei se caracterizeazd printr-o activitate mult mai mare decit cei amorfi (de 10 —1 000 de ori mai mare, aceasta depin- zind de masa moleculara a hidrocarburilor cracate), selectivitate superioara si o rezistenta hidrotermica ridicata. : Aceste caracteristici au determinat sehimbarea tehnologiei procesulni, aparind instalatii in care reactia se realizeazi in faz diluata chiar in conducta de transport 2 materiei prime, numité riser intr-un Limp de reactie de 4—65 sau chiar mai seurt o data cu eresterea activitatii catalizatorilor. Astfel s-au obtinut conversii ridicate de 70 —80.% volum, ce au permis diminuarea recit- culirii, randamente mai mari de henzin’ de 50%, voluim, depuneri mai mici de Coes pe catalizator, temperaturi mai ridieate in reactor (,riser") de cea. 520 540°C si temperaturi mai mari in regenerator (700---730°C), toate cu efecte tehnice si economice favorabile, De asemenea s-a realizat 0 extindere a bazei de materi prime trecindu-se de la prelucrarea motorinelor grele la prelucra- vea distilatelor de vid eu finaluri pind la 550°C, iar in ultimul timp exista tendinta de a se utiliza chiar reziduuri de distilatie atinosfel ntegral sau in amestee, in diverse proporlii cu distilatul In vid. 6.2, MATERII PRIME : Materia primi de hazi utilizata in prezent pentru cracarea catalitiea este distilatul de vid cu limite de distilare de 350 —540°C. De asemenea se folosese motorine grele de DA, distilate rele de la cocsare, ‘de la redutcerea de vise itate si chiar reziduul de DA [1, 2, 3]. Distilatul de vid 350 —540°C contine hidrocarburi cu un numar de atomi de carbon intre 12—35 (predominant intre 16—30). Hidrocarburile eu temperatura de fierkere mai mare de 540°C au mai mult de 35 atomi de carbon gi sint clasificate ca hidrocarburi reziduale. Dimensiunile hidrocarburilor cu 35 atomi de C sint intre 10-25 A. Moto- 237Tinele ce fierb intre 250 —400°C au un numir de atomi de carbon intre 10—20 si pot patrunde in porii de 8—9 A ai catalizatorului zeolotic. ; Reziduurile de vid cu masa molecular’ 10°—105 — au dimensiunile mo- leculelor intre 25—150 A cu.o medie in jurul a:50 A. Gresterea procentului de reziduu si a distilatelor grele termice in amestec cu distilatul de vid supus prelucrarii conduce la cresterea depunerilor de cocs si de metale pe catalizator, impunind masuri speciale (4, 5]. Efecte similare prezinta si cresterea finalului distilatului de vid peste 540 °C. Tafluenfa caracterului chimic al materiilor prime este prezentata orientativ in tabelul 6.1 [6,7], iar caracteristicile fizico-chimice in tabelul 6.2 [8.9] Tadelul 6,1. Influenfa naturli ‘materiel prime supuse in produse [ 6] ehril catalitlee asupra randamentelor materiel prime parafinicé_| naftenic | aromatica Garacteristienle materiel prime densitate 0,855 0,893 0,934 punet de aniling, °C 110 87 63 continut de sulf, % mash . 0,13 0.40 0,90 continut de ‘azot, % mast 0,04 COG Ok curba STAS, °C: 10% vol. 340 295 335 . 50% vol. 430 420. 430 ‘5 90% vol. 530 530 500 Conversa, % vol. 93 85 70 Randamentuele 1 calitatea produselor : HS, % mask On 2, 04 fractie Cr —-% mast 2.5, 2, 3,0 frachie C, — % vol. 12 85 25 — propan 3.3 24 2,0 = propend 87 61 55 tractie Cy, % vol. 22,5 19,0 16.8 = n-butan 2.5 19 4 = tbutan 80 73 59 = butaene 12.0 98 8.5. benzina (Cy ~ 200°C), % vol. 2 70 542 = densitate 0,739 0,747 0,755 = continut de sulf, 9% mask 0.01 0,04 0,10 eo 95 97 = parafin + naftone 45 45 38 — olefine 20 15 16 = aromatice 35 40 46 motorind ugoard, % vol. 5 10 20. = densitate 0,934 0,953, 0,966 = confinut de sult O15 0,50 1.0 motoring grea, % vol. 2 5 10 — densitate 1,000 1,076 4,101 = confinut de sult 0,3, 2.0 2.5 oes, % mast 48 54 63 ees % mash TT 238 Huva = = GIeTOET op TEA = = = = = es = ese aypuioa 7 = = = = 7 = eae auaayeu = = = = = 7 = cae auyered sour % ‘youustyp aftyz0du09 , 6s = esr 7 = = wos | cap | 808 S36 oly 7 = ech ver LE %0s sor | = sue a seg = oee £98 6% %F De WIS Ores - = = = = a - al al eLe oLt) SP E> 920 A = = =e oer ito IN| dd ‘oro = = 00 = = = = = £0°0 oye 00 seo L¥O ae ae 860 900 400 Teyoy, "ese % “VOTy ero ge 60 63 99% 9% 880 £0 93'0 pseu % “FNS al al ees. a = cal al aver pseu % ‘uaHoupyH = = 96'0 69 Cte v6 ie0 avo 6r'0 Yswur 9% “uospesUO,) S909 ein sé al _ 7 a 99 96 cod ‘O. “Buyiue ep young ae ae V9 ae and a ial ale BIElNIVIOW BSBA TLss CLLS ~ £656 656 sre 968 e8L8 BH ee 86 am oor so'or ser CLS 9'6t TdVe ‘2BHSTOC 112}00102) weopouy wa sexo | awaursn09| mines | enone | weresqoeg | ueresqen | uvsesqpen | -roje9 | vom | oIPPE aujsoud oreo up mDHEL gremortoo: | yeneisezop i gsvomtjezed | 105009 op pia @p va | pap | prop on | 9 vat | PIA oP : 2 ; : gad BoE emsone. | wenovon | 22,008 | pion, | snore | amps | yetmc | seine 1 J [6] eopptevwe yours osmains omnjzd jyz9ywar tom of" oopuny yD — OOfFIy [ONSHMAIED °'2 mp