Documenti di Didattica
Documenti di Professioni
Documenti di Cultura
IGIENA
ŢERANULUI ROMÂN
jf
DE
BUCURESCI
LITO-TIPOGRAFIA CAROL g6bL
189B.
-M^ >^i>tl.(
M^+n ~'-^
■52^
r^T^
^'^'Cxlu^I^^
PREFAŢA.
Aurelian.
10
AUTORUL
CONSIDERAŢIUNI GENERALE.
I.
Laeăr.
12
13
14
(1) Geologia este obiect de studia in maî multe Facultăţi străine. Până şi
la Şc61a de medicină din Turcia se Învaţă (Progresul medical, 1893, p. 566).
La noî ad scris despre geologia Bucurescilor şi Împrejurime profesorul Dr.
Măldărescu !n tesa sa publicată la Paris la 1865 şi Licherdopol Intr'o de-
scriere la 1889.
(2) Date statistice despre guşaţii şi cretinii din ţ^ra n6stră se găsesc !n:
Statistica de Marţian pe 1859; încercări de demografie de Dr. Dănescu, 1886;
Rap6rtele Ministeriuluî de răsboiii despre recrutare pe maî muHî anî; apoî
Monitorul Oficial din 23 Iunie 1895, etc.
15
16
17
Antonescu (1), Bauer (2), Cantemir (3), Carra (4), Hasdeă (5),
Suţu (6), Vârnav (7), IVilkinson (8) atribuesc atmosferei din
(6) Notiţe statistice asupra Moldovei, laşî 1852, p. 16, sad în originalul
frances, 1849, p. 5.
» ■ . . . •
(8) Noiice sur la Roumanie, Paris 1868, p. 46; Ţera ii6stră. Bucurescî,
1875, p. 26.
20
21
22
23
24
25
26
(1) Vecjî despre acest punct Dr. Assmann, Das Klima, lena 1894.
27
28
29
I < •
tL
Beaconsfield.
^1
32
255 p.; Ed. II, 1885, 304 p.; Manual de igienă de Dr. I. Lebell, laşî
1892, in-8« mic, 156 p.
33
^4
12) Monografii:
35
36
PARTEA I.
Wiel,
I.
M6surî de îndreptare.
38
(1) Hasdeâ, Islona critică, p. 232. Tot aci arală autorul, cu perspicacitatea
sa cunoscută, că acele locuinţe sunt tote in Teniişana şi nici una în Oltenia, de
orc ce bălţile Dunării, maî cu s6mâ dela Ialomiţa în jos, eraQ omorîtore la
culme, pe când cele din Temişana eraă maî inofensive.
(3) Xenopol, Istoria Românilor din Dacia Traian^, I, laşî 1888, p. 76.
39
40
(1) Scherr (op. cit., pag. 14 şi 62) arată că în Germania vecho casa era jumă-
tate de-asupra şi jumătate în pămînt, cu pereţi de gard orî de lemn, acoperiţi
de trestie (stuh), paie cari se înteţiad iarna de băligar; de coş saQ ferestre
iiicî nu se pomeniâ. Dar sub CaroI-cel-Mare (771—814) coliba se preface în
iasă şi conacul 6menilor se separă de al vitelor. Cu tote acestea, şi pe la
mijlocul secolului nostru, maî scrie Riehl (în Mcyers Geschichts-BibHoiheh, IV,
2. p. 188): «Goniţi din casa ţCranuluî găineie, gâscile, cânii şi pisicele şi i-
aţî
distrus căsnicia».
(2) Istoria Românilor sub MichaiU Vodă ViUzidy Ducurescî 1878, p. 301.
41
(4) Istoria delle moderne Hvoluzioni delh Valachia, Veiiezia 1718, p. 24.
42
43
i TTTni?TI?I
T?
! Sama ci
1 De zid
{ Bo
lOrăşciio
r d ee
JUUIlf ţ CiLiCi
De lemn
De pămint i
Uurale |
Rîmnicul-Sărat .
815
18.259
22.256'
26
2.554
Buzâti
2.067
10.771
46.698
75
2.321
Dîmboviţa .
2.112
65.025
1.070
44
1.026
Prahova . .
7.005
41.432
40.728
68
1.265
Muscel . .
1 1.025
35.181
905
21
767
Argeş . .
1.569
83.629
1.678
63
1.446
Vîlcea . . .
1.557
75.962
4.817
16
831
Gorj ....
363
100.013
604
10
586
Mehedinţi .
901
128.063
683
17
5 623
Brăila . . .
2.951
13.733
3.431
334
1.435|
Ialomiţa . .
417
4.069
30.527
46
1733
Ilfov. . . .
• 17.308
3.646
62.389
49
2.052
Vlaşca . . ,
1.618
46.047
3.757;
244
3.513
' Teleorman .
1.510
23.831
39.897
1.274
17.695
Olt ... .
1.196
50.891
5 827
28
4.198
KomanaţI. .
; 4.098
51.676
25.381
394
15.121
Dolj ....
Suma .
; 8.805
77.991
37.763
588
22.832'
55 320
830.219
328 41 1;
3.297
84 998'
T\^L^
:„_ l^ 1^.
-y t.
l:_« __ :y
44
JUDEŢUL
OBSERV.ATIUNI
, Argeş . .
3.305
22 639
10.729
■ 1 !
192
Bacăâ . .
' Botoşanî .
314
359
21.377
1.836
13.721
20.610
1.949:
l-486jSeptembre 1891.
Brăila . . i
208
430
15.566
196'
Buzgft . .
832
2.953
30.090
1.468
1
Constanţa.
1.546
2.038
11.087
1.277' i
Govurluiu.
1.104
14.888
224
Dîmboviţa
4.102
9.782
22.868
690 i
Dolj . . .
13 834
24.588
15.009
6.128
1
DorohoiQ.
244
2.815
24.911
752
i 1
Fălciii • .
317
634
15.922
464 i
Gorj . . .
3.725
29.512
1.947
25
Ialomiţa. .
1.140
594
23.772
1.940'
laşY. . . .
Ilfov. . .
Mehedinţi.
Muscel . .
Nemţul .
1.587
3.622
943
4.100
2.001
3.603
32.630
12.216
16.300
17.005
47.739
9.345
5.016
7.081
124(1
415:
1.096|'' ^89°-
Olt. . . .
i 453
16.692
6.488
1.593'
Prahova.
2.943
9.028
34.001
646
Putna . .
R.-Sărat .
; 1.290
210
5.638
1.876
14.167
19.084
378
Roman . .
1.171
1.669
16.452
1.328
Romanaţî. ,
Suceva . . î
TecucT . .
Teleorman
Tulcea . . '
6.033
1.704
684
8.186
5.133
6.213
14.393
7.875
3.284
10.574
7.421
15.229
15.256
8.409
13 357
1.662
822
8.049
316
Tutova . .
308
9.050
10.145
2.258' ''
Vasluiâ .
993
7.103
14.157
1.535
! (
Vîlcea . .
1.573
29.388
2.968
H ^ ^
l;)o
1
1 ,
Vlaşca . .
692
43
31.650
1.825
1
1
L'RAINlOENU.Igien
Pcy.^)
pmpQRŢWNEA iocmrei
Până la 10*!tt
J0~30 Vo.
30-40 *U
40-eOVu
Jir-
44
: JUDEJUL
OBSERV.AŢIUNI j
Argeş . .
3.305
22 639
10.729
192
Bacâii . .
Botoşanî .
314
3b9
21.377
1.836
13.721
20.610
1.949
Brăila . .
208
430
15.566
196
1 1
BuzSti . .
832
2.953
30.090
1.468
Constanţa, i
1.546
2.038
11.087
1.277
1
1
Covurluift. i
1.104
14.888
224:
Dîmboviţa
4.102
9.782
22.868
690 i
Dolj . . .
13 834
24.588
15.009
6.128
Dorohoiu.
244
2.815
24.911
7521
Fălciii . .
317
634
15.922
464; 1
Gorj . . .
; 3.725
29.512
1.947
25:
Ialomiţa. .
' 1.140
594
23.772
1.940
iaşi* • • • 1
Ilfov. . .
Mehedinţi.
Muscel . .
Nemţul . 1
1.587
3.622
943
4.100
' 2.001
3.603
32.630
12.216
16.300
17.005
47.739
9.345
5.016
7.081
1 240
415
1 « . \ V. şi iloniforid 0/ieial 83
144 Ianuarie 1886 şi 23 Iunie.
Olt . . .
' 453
16.692
6.488
1.593
Prahova.
2.943
9.028
34.001
646 '
Putna . .
R. Sărat .
Roman . .
1.290
; 210
i 1.171
6.638
1.876
1.669
14.167
19.084
16.452
378
376
1.328'
^ V. şi Monitorul Oficial 13 ,
( Ianuarie 1890. !
RomanaţT.
Suceva. .
Tecuci . .
Teleorman
Tulcea . .
6.033
1.704
684
8.186
5.133
6.213
14.393
7.875
3.284
10.574
7.421
15.229
15.256
8.409
13 357
1.662
822
8.049
316
Tutova . .
308
9.050
10.145
2.258
; Vasluifl .
993
7.103
14.157
1.535
Vîlcea . .
1.573
29.388
2.968
155
1 ;
Vlaşca . .
692
43
31.650
1.825
t
PN
mŢB.
.r
44
. JUDEŢUL
■■!
OBSERV.AŢIUNI
'
Argeş . .
3.305
22 639
10.729
1
192
,1
Bacăâ . .
Botoşanî .
314
359
21.377
1.836
13.721
20.610
1.949
1.486
^ V. şi Moniiorul Oficial 11 j
i Septembre 1891. ,
Brăila . . i
208
430
15.566
196
Buzfiâ . .
832
2.953
30.090
1.468
Constanţa.
1.546
2.038
11.087
1.277:
Covurluiâ.
1.104
14.888
224 !
Dîmboviţa
4.102
9.782
22.868
690^
Dolj . . .
13 834
24.588
15.009
6.128
Dorohoiu.
244
2.815
24.911
752,
il
Fălciâ . .
317
634
15.922
464
Gorj . . .
3.725
29.512
1.947
25
Ialomiţa. . ;
' 1.140
594
23.772
1.940,
laşî. . . .
Ilfov. . .
Mehedinţi.
Muscel . .
Nemţul .
1.587
3.622
943
4.100
2.001
3.603
32.630
12.216
16.300
17.005
47.739
9.345
5.016
7.081
1 24(»
jQgg/1896.
1
Olt. . . .
453
16.692
6.488
1.593
Prahova.
2.943
9.028
34.001
646
Putna . .
1.290
5.638
14.167
378'
R. Sărat .
Roman . .
210
1.171
1.876
1.669
19.084
16.452
376
1.328'
^ V. şi Monitorul Oficial 13 ,
\ Ianuarie 1890.
RomanaţT.
6.033
6.213
10.574
13 357
Suceva . . '
Tecuci . .
Teleorman
Tulcea . . '
1.704
684
8.186
' 5.133
14.393
7.875
3.284
7.421
15.229
15256
8.409
1 1
Tutova. .
308
9.050
10.145
2.258
Vasluiâ .
993
7.103
14.157
1.535
Vîlcea . .
1.573
29.388
2.968
155,
i
1
Vlaşca . . 1
692
43
31.650
1.825
"ti*
r^
CRAINICENU. Igiena
CRAINICENU.Igicn
PROPORITUNEA LOGlfOfTEL
Până la 60 V<
60—100 •/
160-200 Voo
200—224 Voo
CRII
Cra
UI
, ti,
■ pr
rii
cu
.1
I
lai
alj
|Stj
tât
găi
eoi
ner
Dic
.bor
'nat
li
;sus
U.
Ca?
37
'iir
.95
I
de
ca
45
46
47
(1) AnaUU economice ă\x\ 1860, p. 20, scriCi despre acest judeţ: «Locuinţele sunt
împrăştiate şi In mare parte de grin<}T cu o singură Iip(3lă de pâmint; de
regulă aâ câte 2 Încăperi, dintre cari una de locuit, iar cea-laltă acelar»
pentru productele agricole, alimentare, saCi in cas că sunt la casă jtini că-
sătoriţi, atunci locuesc el aci. Casele sunt fără paturi, fiind in locul lornisce
laviţe de câte o scândură mal lată ; sub acesta se păstr^ză adese-ori dovleoi,
iar pe laviţă staâ 61c de lapte, vase, linguri, vadra de apă de b3ut cu căuş.
Se maî află in casă o culme, care este o prăjină (pălugă) de lemn ce spânzură
cu capetele pe douS frânghii, şi pe acostă culme se ţin hainele. împrejurul
casei se mal află câte o pătulă mică şi încă o casă mică de-asupra pămîn-
tulul, numită pivniţă. Arare-orî ve4t coşare pentru vite; pentru omul păzitor
de vite este o aşâ numită surlă din scânduri aşezate in formă conică; adesea
ve()t numai câte un copil intr'lnsa, Îmbrăcat In cămaşă de pânză gr6să, în-
cins cu o fâşie de bria şi de-asupra o zeghe. La munte, mal cu si5mă in co-
munele moştenesc!, locuesc mii de familii câte 8 — 9 suflete intr'un singur
bordeiâ».
48
49
50
(1) Aspect avut şi frumos aâ: Filipescî, cu locuinţe bune, sănătâse, strado
regulate, dar cu băligare; tot aşa şi lanca şi Ciâra- Radu- Vodă; Cazasu pe
câmpie, cu strade bine !ntre(inute; Tudor Vlndimireacu, cu plan taţi un! ca un
sat model; Movila-Mirescl, pe câmpie, Sufescl, pe un platoâ, case de
construcţiune
simplă, dar sănăt6se, strade neregulate, râu întreţinute; Filiu, pe valea Căi-
măţuiuluu cu case in mare parte bune şisănăt6se şi strade regulate, curate;
Ulmu, pe d^I, strade neregulate, dar curate. Lângă Cicâru se construesce un
sat model de Ministeriul Domeniilor.
Comune insalubre sunt: Vizirn^ deşi cu case in mare parte bune, sănăt6se,
strade largi, dar neregulate şi râu întreţinute, cu băligare şi ape stagnante;
lonescl'Berlesci, Perişoru şi maî t6te cătunele, în numSr de 60, cu curţî şi
strade necurate.
51
52
53
54
55
muncitori. Starea igienică s'a ameliorat maî mult în partea
câmpuluT^ aci construesc case maî sistematice şi le înve-
lesc cu tinichea^ dar n'au cunoscinţele necesare pentru
a-şî clădi maî practic şi maî igienic casele lor; ast-fel le
fac din pămînt bătut amestecat cu paie, fâcend un zid do
peste 80 cm. grosime, în cât nu se usucă nicî odată şi
ţine într'însele vara o recore do gheţă |şi umodelă. In
năuntru sunt ast-fel împărj;ite, că camerele sunt strimte şi
cu tavanurî scunde, ferestrele sunt fixe, împedecă de a
intră lumină destulă, iar frumuseţea de afară nu e urmată
de curăţenie înăutru. Nicî din curţî nu se scote băligarul.
56
(2) Comune cu case bune şi salubre sunt: Turitca, Ştiubenî, Săcenî, Dara-
bant, RSdăuţXj dar aceste trei tîrguşore numite în urmă aQ strade şoseluito
şi cu trotuoare. Necurate sunt comunele: Mamorniţa şi Herţa.Ov^şe\yj\MichăUen\
săracesce din an in an
57^
Iu satul PetHf, partea poporală de Ţigani, o formată din bordee sub pă-
ralnt, umbrite la distanţă de pădurea vecină, dar între case sunt numai 2—3
sălcii.
58
59
60
(1) Aspect frumos şi bogat, locuinţe bune, strade regulate şi curate mult
puţin, ad: Lehîiu, Condeescî, Elisa-Stoenescî, Bdrcănescly Borănesd^ CoferenI,
Manaaia, Alexeni, Broscenl, Malu, Ciochina, Valea-Marey Mtchaiii-Vtt/zu,Lupfanu,
Ulescî, Spefenij Urzicent, cu locuinţe de zid în mare parte, unele cu 2 etagc,
Sdrăfeni, Balaciu-de-jos, cu băligare pe strade, Jegăîia, Rosefil'Voinofh Fă-
căenl, IlagienJ, cu unele case cu 2 etage, lazu, Smirna, Reviga, Grindu, Gâr-
bovi, cu băligare, Poiana, Slobozia, unele case cu 2 etage şi Coaâmbescî,
61
pe moşiile statului {Monitorul Oficial, 15 Iulie 1884, 1 Iu-
lie 1886, 6 August 1888, 27 Septembre 1889 şi 3 Iu-
nie 1895) (1).
(1) Comuna Voinesci are case in mare parte f6rte insalubre, aşezate fără nicî
o simetrie, fără a formă strade drepte; Podul-Ilâel are strade şoseluite cu
trotuoare bune şi case In mare parte bune, dar IsraelitiT trăesc aglomeraţi.
62
63
64
(1) Dr. Atanasescu, Starea neigienică a ţ^anuluî 1881 (tesă), arată c& în
plasa Mostiştea, ca şi ia tot judeţul, se găsesc prea puţine bordee, şi acestea
Iu
marginea satelor, locuite de Ţigani sad ţărani românî forte săracî, d. e. fn
cătunul Mataraua.
65
66
67
68
(1) în plasa Mijlocu se arată deja un mic progres in privinţa construirii igi-
enice a locuinţelor. Case rele aQ Ursâia şi Şerbănescii-de-joa; bune are Barcă-
nescii, ca şi pe t6tă valea Imanoguluî, unde poporaţiunea e activă şi bogată ;
tot aşâ şi Cotina, unde Bulgarii sunt In majoritate, şi Dumitreacik
69
Analele economice^ 1860, scria ca acesta este cel maî bogat judeţ din Ro-
mânia, dar locuinţele nu sunt tocmai bune.
70
(1) Dr. FotinOf visit&nd Ia 1888 acest judeţ, scrie : «In tot parcursul de 34
kilometri spre Vidra, n*am v^cjut decât un singur bordeiâ locuit de Ţigauî,
Încolo locuinţele au un aspect plăcut, aşezate pe linie dreptâ, ridicate de la
pămint, văruite, cu ferestre marî, curtea îngrădită, curată, băligarul din co-
munele învecinate cu Vidra scos la cămp. Tot asemenea arangiate sunt şi
satele din plasa Zăbrăuţî şi llăcăciunT. Reforma locuinţelor trebue făcută
treptat.»
71
(1) Sunt 6.673 case bune de locuit şi 306 bordee sad probabil mat multe,
iar restul sunt fdrte neigienice; in 1894 sau construit 213 case din noCi şi
s'a reparat radical 73 in tot judeţul.
72
Forte puţini ţerani aii început a-şl face casă mal igie-
nică. Cum în acest judeţ sunt bordee în genere, regula-
mentul prevede modul de construcţiune al acestor bordee
pentru a ii mal igienice. Acestea se află mal cu semă în
partea despre Dunăre, adecă la poporaţiunea cea mal
bogată, cu pămînt fertil, ast-fel că salubritatea comunelor
şi a locuinţelor stă invers cu starea materială a locui-
torilor, ceea ce se pote atribui ignoranţei şi nepăsării;
dar şi lipsa de mijloce opresce pe mulţi ţărani de a con-
strui după model. Autoritatea ar trebui să nu mal per-
73
(2) Case bune sunt 1.050, do lemn 16.147, de nuiele maî bune 3.806, de
nuiele rele 3.700, iar bordee 1.675.
Comuna DMeaci are locuinţe curate, dar în mare parte forte micî, cu fe-
restre fixe, casele nu sunt la linie. Rădâşenl e comună curată, casele in
general uscate, marî, luminase. Dolhasca e curată, cu case sănăt6se, ca şi
Lămăfeniy din care se scot băligarele la câmp.
74
76
76
_ 77 _
(1) In plasa Olt-Olteţu-de-jos sunt case mai bune. Comuna Benescl, intr'o
frumdsă posiţiune pe valea OlteţuluT, este arangiată după un plan regulat, cu
uliţe largt şi aliniate.
Există cătune ale căror case sunt aşa de răspândite, in căt adesea sunt
necunoscute de autorităţile comunale.
(2) Case bune se văd în comunele pMrawl şxBlfjeacl, casele fiind de pămint;
apoi In Găujani^ Drăgănesct, Cârtojani, Tărnava-de jos, Petrele, Comana^ sta-
ţiune de drum de fer, şi Grădiştea) iar case rele are Uzunu. Case şi bordee
bune şi luminase: Slobozia^ qm strade largî şi regulate; Malu şi Frătesci, \n
cea din urmă bordeele fiind In număr mic, dar destul de spaţi6se.
78
de RomânT.
79
80
81
82
(2) Millo, pranul. Fălticeni 1881 ; Leonescu, Starea f^antUui român, laşî 1887.
83
84
85
86
1*
>
I.
:^
III 4
Iii I
^
!
I 6X2
teri
' rea
: bis(
j bra<
. B
: alu
Mm
■ ffl»
rea
ticâ
obici
2.
curii
mart
-loc
;ele
irbo
*cil,
We
•ele
j» ^
%e
îate
<i)
87
88
89
(1) Se afirmă că latrine s'aa infiinţat intâia la Paris la 1513, dar la 1700
a trebuit să se mat repete ordinul cu înfiinţarea lor. Locuinţele eraâ atunci
necurate şi la 6meniT bogaţi.
90
11. Exposifiunea casei este cea mal bună spre sore, căc!
şi proverbul italian (jiice: cf unde intră sorele, nu intră doc-
torul»; iar poesia poporală cântă:
91
92
93
94
(3) După B5hm, Geschichte des Temeser-Banats.l, 1861, p. 412, la 1458 erâ
mare pod6bă pentru Viena ferestrele mari şi cu geamuri la maî multe case.
95
96
97
98
99
100
La mîndruţa jucăuşă,
Curtea nu e măturată;
Şi apoi:
101
clădi maî bine de cât Tar îngădui n\ijl6cele sale, dar Con-
siliile judeţene să formeze regulamente de salubritatea
satelor, de construirea caselor în limita mijlocelor şatenu-
lui, şi să priveghieze cu severitate executarea lor (1). Le-
gea sanitară din 1874 şi 1885 are un capitol special pentru
salubritatea locuinţelor, ce staii sub priveghiarea Consiliilor
judeţene. Dr. Fitu (2) este de părere^ ca o comisiune com-
pusă din un membru al Consiliului comunal şi doi fruntaşi
să priveghieze salubritatea comunei, pe când regulamentul
din 1888 şi 1894 prevede în acesta comisiune pe primar,
notar, învăţător, preot şi trei fruntaşi. Dr. Istrati scrie la
1880, că aşteptă dela instrucţiunea poporului resultate,
deşi acestea vor fi încete.
103
' (1) MiUo tax^zâ, in citatul sdâ op ^Ţ^ranul», casa Românului la 50- 60 de leî.
(3) In Moldova se zice bordeiii la o câsulie mică, In stil propiQ acestei nu-
miri, fără a fi vtrită tn pămlnt. Acoperişul e cu pămtnt, stuf sad draniţă
(şipcî)
de formă conică, dacă bordeiul e rotund, sad a!n dou6 ape», dacă e parale-
logram. Cuhne! !ncă îî 4^cq bordeid, când este separată de casa principală
{Dr, Vasiliu).
104
105
106
107
(1) •Columna Iul Traian*, 1870, No. 11; la acesta cestiutie scrie Layet (op. cit,
p. 75), că starea materială relaliv mal favorabilă a muncitorilor agricoli nu
se maî p5te consideră ca obstacol la aplicarea preceptelor de igienă, pe cari
medicii şi administraţiunea comunală sunt datori să le facă cunoscute şi a
ii aplicate.
(1) Şi in Elveţia, după cum arată Layet (op. cit., p. 63) gospodina de rasă
germană întreţine casa în curăţenie şi îngrijire alesă.
109
(1) Fostul medic-primar de Gorj, Dr. Augmtin, după cum sunt informat,
a făcut case model de lemn, în miniatură, pe care v64^ndu-le ţgraniT, le
imitaâ maî bucuros şi maî cu uşurinţă decât pe cele de pe planul de pe
hârtie.
110
II.
încălţămintea.
Mac-'Mahon.
112
(4) Op. cit., 1820, p. 157. Textual: «As at Trajan's pillar (the Dacians):
i'cet with sandals. The women is generally barcfooted.»
113
115
(1) Ubicini (op. cit.) scrie, că femeia română portă opincî sau botine, iar
vara botine roşiî orî galbene ca polonesele vechi. Compară şi Bibicescu, Voesil
llfi
V 'IV
rocela.
populare din Transilvania, 1893, p. 293 şl 356; Jarnik în Doinei e 9i\[(} din
Tran-
silvania, p. 393, arata ca tlăcaul cânla:
Mlndra mea, do minlril maro,
NicT nl)61& In ci8m& n'.irc.
ri Bc 'DcalţA cu h&rtte.
(U să-mT fie draţţ.l mie.
(1) Die Rumdnf.n in Ungarn, Siehenhrirgen mul dn' Bukorina, Wion 1881,
p:ig. 182.
117
118
(1) Ar fi o speciali sare prea lungă şi puţin utilă pentru igienă a analisă
diferitele numiri de Încălţăminte de pretutindeni unde locuesc Români. Ne
vom servi deci de termini! ceî maî obicinuiţi, înţelegând sub numele cismă:
ciobote, bottes, iar cismuliţă : c\oho\Q\Q, bottines; di^oi papuci,
încălţăminte .con-
statăt6re din talpă şi căpută preste degete până la jumătatea piciorului; pan'
tofi, mefl saQ imineij la cari căputa, ca a papucului, merge şi primprejurul
călcâiului; bodnul, cipicul saCi bocanci (ca în armată austriacă) cu căputa până
de-asupra maleolelor (glesnel), ca şi ghrta, dar botinul se încheie cu şiret
(la bocanci cu cureluşă), pe când ghetele se strîng de la sine cu gumclastic.
(2) Numai cine a umblat desculţ scie ce înţepături chinuitore daCî stepurile
de prin og6re şi lanuri. Proverbul (Jice: oMaî bine cu papucii cârpiţi, decât
cu piciorul gol.»
119
120
121
122
(1) Flăcăul engles nu cred să aibă chiuitura: «Sub călcâiul cismeî mele
j6că dracul şi-o muierei; saCî: «Sub călcâiul opincii ş6de dracul cu pui şi
m^'nvaţa chiui».
123
Şi m'aş îndură,
De ţi aş cumpără
Nisce papucel
Cu treî-^ecl de lei.
124 _
(1) Proverbul 4ice: «Mai biae sa- ţi spargi papucii, deoât să*î ţi! înveliţi».
(2) Aci imî vine aminte şi sfatul posnaş din un călindar vechia de la
1848 din Bucurescî scos de Rosetti, anume: «Mijloc de a purtîi cine- va eisnic
şi pantofi in vreme de (}ece an! şi maî bine: După ce ţi-a adus cişmele sau
[)antofiî, să le un^i cu untură de pesce peste tot, pe urmă să puî pe talpa
iur tibişir şi după acesta să le înfăşor! în patru hârtiî gr6se. VrĂnd să eşî,
să nu le puî în piciâre, ci să le ie! la subţioră, saa maî bine pune- le în bu-
sunar, dacă încap; ast-fel poţi să le porţi 10 — 12 anî şi maî multă vreme
încă, şi vor li tot-deauna ca noî.»
125 _
126
127
III.
îmbrăcămintea.
G, Aasaky.
129
_ 130
_ J3l
132
133
134
(1) Ruşit, înti-'una din anecdotele lorprivitore Ia Uoinâm, 4'^: «Când a făcut
DumnedeG pe Moldov^n, acesta erâ aşa de gros, în cât la căderea luî din cer
i s'a rupt cămaşa de pe el, şi de atunci umblă tot cu peptul gol»
135
136
137
138 __
139
140
141
142
143
144
145
10
146
147 _
148
149
150^
_ 151
152
153
154
Joo
156
Aprecieri igienice.
Pentru bărbat:
Pentru femeie:
Brăcele, brîu,
Sulimanurile.
scăldatul.
157
158
159
seză, maşinelo tşl bat joc in timpul de a^î de munca
migălosă a singuraticelor mâni omenesc!. Din raportole
medicilor de plasă sosite Ia Direcţiunea serviciului sanitar,
se vede că ţesuturile sunt cea maî generală ocupaţiune
a Româncei în tote judeţele-
160
161 _
163
^164 _
165
\m
(1) Despre ţeranul german scrie Biehl [Meyei'^s Geschichts-bibliotek, 1855, VIII,
p. 106) că ţine la istoric şi unde raţiunea ar dicta să se lase, d. e. In
Schwarz-
wald şi Hiittenberg portă căciulă şi în căldurile tropicale, pentru că o purta
şi moşî-strămoşiî lor. In Wetterau fata care portă cele maî multe fuste una
preste alta, până şi şepte, la munca câmpului, aceea trece de cea maî elegantă.
167
168
169
(1) Acoperemintele capului la femei aâ mai multe numiri decât ale bărbaţilor,
ce le-am numit maî sus. Aşa este: cârpă, maramă, năframă, chinded (Ardei),
tistimel, basma, batistă, bariş, casincă. peşchir, ştergar, ştergură (Ardei),
şervet, prosop, şal, tulpan, concia, b'irtă (podobă pe cap în Transilvania),
bettHă, polilat, zăvon (Banat), cimbele (Dobrogea), pambriu, dirmea, buema.
170
Cea mal mare parte din ele sunt haine de lux, că ţe-
171
172
173
(1) Copilul imbecil (Jice: tLa-mâ. mamă, tî pe mine, că a(}î ete Tâmbătă.t
174
17;")
176
177
178
179
180
Apoî
Şi maî (Jice:
sau
In alt loc
181
Apoî
Ram«D«l6 la potici
Face ntucdia voinică.
Şi
In fine
182
183
Intr*un an
Ţese un suman !
184
PARTEA II.
L Istoric.
186
188
(1) Iu Germania, după cum arată Scherr (op. cit., p. 260), s'a introdus po-
rumbul pe Ia 1660, şi deşi 'Columb Fa adus în Europa, totuşi a venit in
sudul Germaniei prin Înconjur, anume din Italia.
(2) In Letopiseţe, ed. 2, IF, 40, scrie: «Se împuţinase TK)iî, deci cu >3pa
punea popuşoiu adus din Turcia, unde eni cunoscut maî de demult.- Rai-
cevich, etc. ît şi (Jice «gran turco».
189
191
_ 1^2 _
194
195
196
neca mare, 7 septSmânî după Pasce). Tdmna taie ol, fac
cojoce din piei pentru iarnă.
«Husce sunt tărîţe acre din alt borş cari se pun în cele
prospete, ca să se înacrescă.
197
198
199
(l) Acest comitat, caracterisat de raportor ca avend ţeraniî ceî maî leneşî
a dat odinioră Ungarieî pe un loan Iluniade şi Matei u Corvin. Acum se potri-
vesce vorba luî Raicevich : «Ecco in quale stato de avvilimento riduce Tuorno
l'oppressione e la tirannia».
200
9
d
Comitatul
^1
.o
9
I N
KILOGRAME
? <g o j !>&„« de
de
secarft
Spfl —
P&ne
deors
fi ovSk
Porumb
LITBURI
a tî :
1 1 F&gâraş .
2i! Ilunicdora
3; Alba de jos
4! Caras .
5 Dobăca
el Turda .
7 ' Năsgud
SjSibiiu.
9jj Arad .
10 SelagiCi
lll Cluj. .
88.74 121.13
87.50 1 26.83
76.09' 81. G9
76.01! 29.32
75.45I 37.23
70.65^111.28
65.30 28.23
64.11 84.51.
60.94 94.091
60.371 7I.44I
57.37 86.24
6.41! 12.82
6.661 101.57
- 52.57
- I 117.67
- 114.19
- ! 41.59
39.161
2.95'
94.97.
41.99!
45.37'
85.17i
61.62!
82.96!
93.49
94.25
106.17'
95.33I
112.89!
98.29
95.70
106.60
108.18
100.10
36.64 31.04
27.51 26.42
34.66 31.78;
34.94| 24.60
57.32 22.25^
39.90 26.29
68.48 26.61
40.53, 29.34
35.56; 27.25
28.53 17.70
49.16 29.45
27.2461.43 26.63
19.54; 2.20 36.63
27.11 14.36 25.31
21.88 1O03 23.19
26.68' 8.54 25.25
27.61 17.05 25^9
27.74 6.71 2299
22.87 5.10 32.9U
25.0310.71 23.01
18.54;! 5.04 25.87
29.40''l2.65 23.95
201
202
_ 203
_ 20£
205
20 6 __
207
20 8
209
21_0
211
a omului muncitor. Dar şi când mănâncă de dulce, el tot
niaî mult postesce în înţelesul poporelor occidentale; căci
el mănâncă ou6, lapte şi brânză.
212
1895).
213
214
nunţi, cumetrii, saii petreceri de fruntaşi; dar covrigeiî
vechi din timpuri uitate aduşi de pe la oraş sunt un ali-
ment delicios pentru copii.
215
216
217
_ 218 _
219
220
221
222
p] P O c A
LUXA Şl pILKLK
Carnaval . 32
Postul Pascelor
De la Pasce la po-
stul sf. Petru 5G
Poslul Crăciu-
nului, i —
67
î)0
253
5()
- 42
I i
De la 29 Iunie- 31 Iulie.
» » 1 — 14 Aucrust.
» » 14 August— 13 Novem-
bre
•I
» » 13 Novembre- 24
.' cembre
33 - -
14 ■ 14
42 , 42
I
147 113
(1) Dr. în teologie Horvat -din Roman observă, ca aci e de scătjut o (Ji.
223
224
22r
brânza, caş, lapte. La care se maî găsesce varză, fac sar-
male; ca să se maî potă ţine varza, trebue pritocită şi
o pote duce până la Rusalii.
226
(1) Cerealele se sfinţesc în unele locurî pe câmp la faţa locului, unde ese
tdtă obştea din biserică cu crucea şi cu stegurile, de regulă la intaid Maiu.
4iua diveî Ceres; dar uniî, ca decedatul membru al Academiei Mangiuca,
suslin că sf. Paraschiva cu spicul verde în mană represintă pe Ceres.
227 _
Cari au stupi, îşi maî ţin şi miere şi ceră, din cea din
urmă fâcendu-şî lumînărî subţirî do dus la biserică saii
şi prin casă. La uniî. carî mănâncă multă miere, le ese
pe pele bgşicî ca versatul, un fel de blânde, beşici roşiî
ca banul de 2 parale; ţin câte 2 dile, pe urmă dispar;
iar durerea de stomac causată prin mâncare prea multă
de miere trece maî înainte. Proverbul (Jice:
9|t :|c
228
229 _
(1) După experienţele cele maî acreditate se cere la hrana 4iinică a unui
muncitor: 118 gr, de alburainâ, 50 gr. grăsime, 500 gr. idrooarburî şi BO
gr. sare; iar la a unei femei cu muncă maî uş6ră: 90 gr. de albumină,
40 gr. grăsime, 400 gr. idrocarburî şi sare maî puţină.
Albumină este: 17 gr. în una sută gr. de carne de vacă, 12 în cea de porc
saâ de 6ie, 16 în cea de viţel, 11 în cea de pasSre 16 în cea de pesce, 17 în
vînat, 13 în cârnaţî, 8 In slănină, 4 în lapte, 33 în brânză, 16 în ou3, 8 în
pane
de grâa, 6 în cea de secară safi orz, ovez, 7 în cea de porumb, 9 în gris sad
230
Grăsime este : in carne afumată de porc 36 gr. la sută, în slănină 76, iii
carne de porc pr6sp6tă Îngrăşată 49, !n unt 91, In cărnurile fripte 15, in
brânză 24, tn smântână 26, in oud 11, In carne 'de vacă sad de 6ie 8, in
pane 1.5, în porumbul românesc 8—10 (Felix)^ în orez O 8, în macar6ne 0.3
Ia sută etc.
_ 231
232
233
cofidimentej.
M&mUigft na fugi,
234
Apoi :
Iiifine:
285
236
237^
238
__239 _
240
241
242
243
244
246
247
248
numesc iachnie, care încă e bună, însă e o perdere
alimentară zema lepădată, care conţine multe substanţe
hrănitore. O gospodină bună, care vrea să aibă fasole
sleită, face în acelaşi timp şi fasole zemă, din care scote
cât e de trebuinţă spre a o slei (făcălui).
249
250
201
254
bureţî de salcie (gălbui), bure^T de z& voia saâde plop şi de cireş; ciuciulete,
ce se face pe câmp, tnalt. alb şi ia forma cortuluî; nane, tot in forma ciueiu-
leteluî, dar negru de desubt, de-asupra alb, c6da subţire (pe laG&escI); bu-
retele de mărăcine, gălbuid. cresce la rădcina porumbarului saQ prin mără-
cini, ferţî se mănâncă cuusturoiCl; bureţii nej^ri (de t6mnă), de col6revinătă
pălăria de-asupra netedă, de lăţimea palme! saCi mat mare, cresc pe lemne in
pădure, se opăresc şi se pun în oţet pentru iarnă; primăvara cresc bureţii
păstrăvi, roşii preste tot, şi tot atunci pe vremea fragilor, bureţii nemţesc!,
Încreţiţi la virf ; sbircioci (morchelia esculenta); bureţii lăptoşî, mari, albi,
ce
cresc in pădure sub frunză; rişcovul (cantharellus cibarius) care ca burete de
brad este un aliment călugăresc; hrib saâ minătarcă saQ pit6ncă (boletus
edulis) : minătărci mici, minătarcă mare, cărnosă; bureţi galbini, bureţî iuţi,
etc.
2r)5
(1) După Dr. Codrescu {Tgifna, 1880, p. 101), maî uşor de mistuit şi nutritop
sunt: păstrăvul prdsp^t, apoi carasul, şalăul ştiuca. crapul, svârluga; iar maî
grea de mistuit sunt : linul, somnul, morunul, etc /. /ow^^cu enumera: saldâu,
(Cerna), niî^etru, păstruga. cega, sinul, odoviţa, mihalţ, fusar, florea,
rfispîrul,
nir6na, scrumbia, săbiora, tiscovul şi porcuşorii (Dunăre). In Argeş : ciortan,
cl6n, caracudă, murgoî, sorită, b6rtă. s^lăvbcâ, biban, costrîş, rfispîr, şalău.
In Râst6ca din Găescî: cipari, vîrlarl şi mărginarî, raci, scoici; dar brosca
ţestdsă Românii de pe aci nu o mănâncă. Laoherdă încă mănâncă unii ţârani*.
2ni^
257
258
2o9
260
261
21)2
263
264
Saii:
De mălaiU:
De cMs&liţd:
De terciU:
265
De carne:
— Uşurelu's uşurel,
— Dragostea de Unguroie
Ca şi carnea cea de oie,
Cum o puî la foc, se moie;
Iar dragostea de Româncă
Ca carnea cea de junincă,
Că şi domnii o mănâncă.
De pane/
De ridiche:
De fasole:
Despre şofran:
Despre iepure:
De pesce:
De miere:
266
De chişley:
Despre sare:
Si:
4t
* *
207
268
2fî9
Ţiganii spoitori îşî fac meseria destul de bine, dar
vieţa lor nomadă nu permite a fi găsitî orî de câte-orî
necesitatea i ar cere.
270
_ 271
272
7 şi 12 Martie 1886) la câmpie 1.20 — 2, în podgorie 1 —
1.50, la munte 0.80—1 leu pe (Ji; în judeţul Vîloea 1.50—2,
iar în plasa Olt 3 lei. Apoi când muncitorul are 1.20,
femeia primesce 0.90 şi copilul 40 bani şi hrană, la se-
ceriş însă 2.50 — 3.40 (Notice sur la Boumanie^ pag. 55).
Felul munceî încă hotăresce preţul eî, ast fel în judeţul
Prahova, la vie, se plătesc 60 bani, iar cosa 2 leî.
278
274
CRAINICENU. Igiena
Pag: Vi-
27.')
decât bărbatul.
276
Munca :
— Mergi, muncesce ca să aî
Şi la un sărac să daî.
— Munca e comoră.
Apoi:
277
Lenea :
— La plăcinte înainte,
Şi la răsboiii înapoî.
— La mâncare lup,
Şi apoi:
278
In fine:
Ca să fie econom.
tot se isprăvesce.
279
280
boviţă 665, Ilfov 735, Putna 785, Vîlcea 695, VasluiQ 780,
Botoşanî 840, Fălciu 855, Buz6u 860, Iaşi 880, Tecuciu
900, Constanţa 915, Tulcea 945, Teleorman 950, Tu-
tova 970, Rîmnicul-Sărat 1.065, Ialomiţa 1.100, Roma-
naţl 1.130, Vlaşca 1.200, Brăila 1.225 şi Dolj 2.180 de
leî anual. Din judeţul Olt lipsesc datele despre cereale,
îl putem însă pune cu venit cam de 1.000 leî anual de
familie. In judeţul Dolj este vinul, niaî tot negru, care
oontribue mult la venitul mal însemnat.
unMiniunnu. lyiisi^
,:.re
ao
ri iai
ace
m
irta
• ■
-sol
■:ue
.:B
'iu
ria
' in
Jt
L)
.H'
ii
281
282
BfeUTURI ŞI APE.
284
285
286
287
288
J89
290
291 _
292
293
2 94
295
2\)6
297
298
299
:iOO
_ 301
302
^3
304
305
Apa de Mut este forte rea, maî ales la câmp, fiind sălcie
sau sărată, pe când la munte este bună (Monitorul Oficial,
26 Iulie 1884). După Monitorul Oficial din 20 Maiu 1895
există 3.094 puţuri cu apă bună, 465 cu apă rea şi nu-
merose isvore, cari la munte se maî numesc ciuciure,
altele budue, ce sunt la suprafaţa solului. In unele comune
din plasa Grădiştea maî ales, nu se găsesce apă limpede
pentru beut, în altele locuitorii beau apă de Buzeu, ceî
din Corbu din rîul Şiret. In Jidenî, Putreda, Dănulescî şi
parte din comunele podgorene, în aniî de secetă, este
lipsă de apă.
H07
;-i09
Dîmboviţa 94, Prahova G9, Olt 66, Dolj 54, Buzeu 37,
Mehedinţi 35, Argeş 33, Dorohoiii 28, Rîmnicul Sărat 26,
Brăila 21, Romanaţî 12, Teleorman 8.3, Putna şi Tutova
câte 7.7, Ilfov 7.6, Vlaşca 7.4, Ialomiţa şi Suceva câte
6.4, Vasluiu 5.7, Botoşani 5, Nemţul 4.9, Tecuciu 4.6,
Bacăii 4, Iaşi 3.7, Fâlciu 1.8, Constanţa 1.6, Tulcea 1.1,
Covurluiu 0.3 şi Roman 0.0001 litru de locuitor. Cum
că locuitorul din Vîlcea nu bea pe tote 122 de litri şi
nici cel din Roman nu se mulţumesce cu acesta roparti-
ţiune, este uşor de ghicit şi negreşit că vinde şi cum-
l)eră unul dela altul; dar cel ce are mult este şi maî
mult tentat de a bo, decât cel ce se duce să bea de
cinci orî ^ece parale, cum se obicînuesce dimineţa 5n
Moldova.
311
Fie-care individ
<-'omitato consumîi vin Rachiu
312 _
313
315
(1) Direcţiunea serviciului sanitar (Buletin, VI, pag. 188) a intercjis intrarea
în ţeră a colorilor de colorat vin şi a esenţelor pentru ţuică, etc.
316
318
319
320
321
322
323 _
Cu bărbatul b6utor
Nu mat facî pită'n ouptor;
Când aî face câte-odată,
Nu-Î făină nicî lopată !
♦ *
* *
Mîndra, bat-o sorele
Şi-a băut fuiorele,
Şi îs rele polele,
De se văd piciorele.
324
* *
* *
325
326
327
328
329 _
330
331
332
333
334
Abram, 130.
Agappiy 33.
Albineţ. 32.
Alessandrescu, 44, 46
Almogen, 31.
Amiras, 189.
222. 290.
A Anale statistice*, 146,
Anastasescu, 33.
280, 310.
«Aurora română», 113, 136.
Avril 39, 41.
Baraş, 32.
Barcianu, 164.
Bariţia, 40. 112, 130, 192.
Bauer, 18, 19, 20.
Baum. 17.
Beaconsficld, 30.
Bellanger. 20.
Becquerel, 173.
Burada, 260.
Calinderu, 179, 235.
Candiano, 17.
336
Capeleiiu. 33.
Carnegie, 32.
Carra, 18. 19.
Cliabudianu, 34.
Chantemesse, 16«
Crisochefal, 316.
Ciliac, 253.
cult.» etc.
Crisochefal, 33.
Crucenu, 33.
Dame, 281.
Dănescu, 14, 33.
Demidoff, 5. 19, 20.
Derblich, 193.
Derby, 263.
Dimitrescu, 34.
Dousa, 41.
Fiala, 103.
Filipescu, 33.
Flaişlan, 33, 35.
Fodor, 15.
Georgescu-Dima, 32.
Grun, 33.
Gugea, 34.
HalM, 30.
274.
Lazar, 11, 110.
Lebell, 32.
Licherdopol, 14.
Liviu, 39.
Longin, 34.
Mac-Mahon, 111.
Machiavel, 104.
Macridescu, 34.
Maior. 279.
Măld&rescu, 14.
Mancaş, 35.
Mangiuca, 226.
Manicea, 34.
Marian, 256.
Mawr, 32:
Meiuert, 271.
Michailic, 17.
Mineiâ, 229.
Munk, 254.
Mureşanu, 813.
Negrescu, 35.
Negnizzi, 83, 193.
Neniţescu, 156.
Ostermeyer, 186.
P<in^nu, 34.
Pann, 322.
Pastia, 35.
338
Staicu, 34.
dtăuc6nu, 34.
179, 279.
Strabone, 39.
Strohmer, 229, 254.
Strykowski, 186.
Sulzer, 19, 20, 112, 130. 131, 190,
230, 269.
Suţu, 18, 19, 20.
Tăchenu, 31, 35, 93.
Tavernier, 31, 284.
Teodori, 102, 214, 263.
Teutsch, 94, 186, 187, 284.
Thiron, 32.
Tiktin, 9.
Tooilescu, 39.
Topeltin, 111, J29.
Toriton, 132, 191.
«Tribuna», 181.
315.
Valiano, 36.
Vasicî, 31, 32, 33.
Abecedarul igienei, 6.
Abreviaţiuni, 10.
Adniinistraţiunea şi igiena, 6.
Alcoolism, 285.
Apeducte, 6, 283.
Aprecieri igienice despre alimente,
233; pesce, 264, 326; curechifl, 57;
Ardeia, 260.
Bacteriologie, 13.
Beciâ, 81.
Berea, 321.
Blană, 163.
340
oftica,26; Pelagra, 26, 241; pleuresil,
19; pocitură din Rusalii, 28;palu-
dism, 328; rdcelT, 19; reumatism,
19, 26; sifilis. 178; trichină, 259.
Borhot, 51.
Botez, 27.
Braga, 319.
Brânză, 256.
Brobbdă, 169.
Bureţî, 254.
Căciulă, 166.
Cafea, 321.
Caloriî, 270.
Cămara» 79.
Cămaşa, 157.
Camniţă. 78.
Canal de scurgere, 6.
Carne. 258.
Cartofi, 266.
Catar, 19.
Ceaiâ, 321.
Cergă, 68.
Colibe, 66.
Comarnic, 79.
Copiii şi munca,275.
341
Desculţ, 27.
Dicţionar medical, 9.
Emigrare, 17.
Folklorul în descriere, 8.
F6nt&nl. 80.
Fulger, 24.
Furtuni, 25.
Găt, 170.
Glugă, 169.
Hrişcă, 246.
Imitare, 107.
Incing6t6re, 161.
înecare, 24.
Inspectori sanitari, 8.
342
lobagî» 40.
Isniene, 160.
I solare imposibilă, 75.
Kvas, 319.
Lacurî, 286.
Lapte, 256.
Laviţe, 47,67.
Legumi, 246.
Lenea, 277.
Limba scrieri!, 9.
Limonade, 319.
Mănuşi, 166.
Masă, 57.
construcţii, 71.
Militari! liberaţi construesc bine, 48.
Mobilier, 47, 57, 68, 63, 70-71, 78—79,
călduri, 28.
Must de mere, pere, 318.
Mutarea locuitorilor, 105.
Napi, 264.
121.
Opintela, 274.
Orez, 246.
Ou6, 258.
343
Pantalon!, 164; pantofi 122; papuci
de lemn, 123.
Paratoner, 24.
Pastrama, 260.
Pătulă, 47.
Pesce, 326.
Pieptănatul, 168.
PloaţiI, 27.
Pluguri, 272.
Poiată, 57
Porţelană, 267.
Prăjituri, 245.
Premii, 107.
Raci, 266.
Bapiţă, 264.
Risipitor, 278.
Sălaşe 40.
Sală, 68.
Sărăcilă, 26.
Scurteică, 162.
Sfecle, 264.
Şoşoni, 123.
344
Şovar, 68.
Steregie, 67.
Sulemenire, 179.
Superstiţii, 11.
Surlă, 47.
Tabele statistice ale medicilor de
plasă, 43, 87, 169.
Tutun, 322.
Vălătuci, 63.
Verdeţuri, 261.
Viitorul Romftniel, 5, 6.
Vin, 310.
TABLA DE MATERl!
Pag.
Introducere 5
Pămîntul 13
Atmosfera • 18
PARTEA I
I. Locuinţa. II. încălţămintea. III. îmbrăcămintea.
Statistica locuinţelor 43
Descrierea locuinţei 46
In judeţe 47
Satul »
Arborii • 87
Cimitire, curăţenie 88
împrejmuirea; latrinele 89
Material 91
Nivel »
Capacitate 93
Ferestre 94
Lumină »
Pat 95
Sobă »
Material de ars 98
Coş »
Uşă 99
346
Dordee 103
Istoric B
Istoric >
Cămaşa 157
Ismenele 160
Incing6t6rea 161
Sulimenirea 180
PARTEA II
ale anului.
/. Istoric 185
Posturile 221
Cantitatea hranei »
Porumbul •
Pelagra 241
Pânea 243
Prăjiturile 246
Fasolea 247
347
Varza 249
Verdeţurile • 251
Oleiul 253
Bureţii 253
Pesce 254
OuS 258
Carne 258
In judeţe 285
Tutun 322
348
GREŞELI.
?*?_•.
Blnd.
In loc da :
CatoBoe :
18
34
accont
account
63
capacî
copaci
97
28
cauăndd
causftnd
125
coţî
loţl
169
34
polilat
potilat
191
24
Carabogdaniol
Carabogdania
206
29
care
carne
2il
18
primăriei
primari
»
19
asupa
asupra
246
20
la no! se
la noi nu se
257
34
sugă
să sugă
286
19
de
314
29
obţină
abţină