I.

BIOTEHNOLOGIA

1.1 DEFINITII
Biotehnologia este o știință nouă bazată pe biologie al cărei scop este utilizarea
în tehnică a microorganismelor sau a produselor derivate de la acestea, a culturilor
de celule vegetale și animale pentru producerea de substanțe utile în agricultură și
în industria alimentară, farmaceutică etc. în folosul activității umane.
Denumirea de biotehnologie provine de la cuvintele grecești bios - viață,
tehnikos - tehnici și logos – studiu. Termenul de biotehnologie a fost utilizat pentru
prima dată în 1910 de către Thomas H. Morgan, având semnificația proceselor
care realizau produse din materiale brute cu ajutorul organismelor vii.
Convenția ONU pentru diversitatea biologică definește biotehnologia drept:
"Orice aplicație tehnologică care utilizează sisteme biologice, organisme vii, sau
derivate ale acestora, pentru a crea sau modifica produse sau procese în scopuri
bine determinate"
Federația Europeană de Biologie stabilește biotehnologia ca fiind utilizarea
integrată a biochimiei, microbiologiei și ingineriei în scopul obținerii unei aplicații
tehnologice industriale, cu ajutorul microorganismelor, culturilor de celule și a
părților componente a acestora.
Conform Oficiului pentru evaluarea tehnologiilor (OTA) din SUA ,
biotehnologia este o știință care reprezintă aplicarea sistemelor și organismelor
biologice în obținerea unor produse și servicii.
Institutul de Știință și Tehnologii Alimentare definește biotehnologia ca o știință
care folosește tehnicile biologice în creșterea plantelor, a animalelor sau culturilor
microbiene în scopul ameliorării cantitative, calitative sau senzoriale a alimentelor
derivate, a ușurării procesării lor sau a creșterii eficienței economice.
 Conform Societății Americane de Biotehnologie, biotehnologia se ocupă cu
studiul oricărei tehnici care folosește organisme vii, sau părți ale acestora, pentru a
obține sau modifica produse, îmbunătățirea caracteristicilor unor plante și animale,
sau a dezvolta microorganisme cu întrebuințări specifice.
După unii autori, biotehnologia include numai metodele moderne ale ingineriei
genetice, metodă care se studiază intensiv de la începutul anilor ’70.

1.2 ISTORIC
Încă din antichitate omenirea a utilizat diferite metode la baza cărora se află
procesele de fermentație, procese ce decurgeau cu participarea unor organisme vii
(în special microorganisme) pentru obținerea de produse alimentare.
Dovezi scrise (papirusuri, tăblițe, Biblia) arată ca sumerienii și babilonienii
produceau bere din drojdii cu 6000 de ani î. Hr., egiptenii preparau pâine folosind
maia cu 4000 de ani î. Hr., iar în Orientul Apropiat se producea vin.
Cu 500 ani î.Hr. în China se producea lapte de soia mucegăit folosit ca antibiotic
pentru a trata arsurile, iar în anii 100 d.Hr., tot în China, un praf aplicat ca
insecticid pe crizanteme.
Bazele biotehnologiei moderne au fost puse de Gregor Mendel în 1865, care a
descoperit modul în care la plante, caracterele ereditare trec de la părinți.
Dezvoltarea biotehnologiei este legată de revoluția biologiei moleculare, care a
urmat anilor ’50 și a permis înțelegerea profundă a legăturilor dintre structura
moleculară, cea morfologică și capacitatea de funcționare, creștere și multiplicare
a diferitelor sisteme biologice.
 1.3 APLICATII
Biotehnologia este aplicată in diverse domenii : agricultură, industria alimentară,
farmaceutică, producție industrială, mediu (depoluare), medicină, medical-
veterinar etc. Sfera domeniilor de aplicabilitate a biotehnologiilor este foarte mare,
dată fiind varietatea proceselor biotehnologice.
Agricultură
Biotehnologiile agricole cuprind biotehnologii vegetale și biotehnologii în
zootehnie.
 biotehnologiile vegetale vizează utilizarea culturilor celulare vegetale
precum și a tehnicilor de inginerie genetică în scopul obținerii de noi soiuri cu
rezistență la atacul agenților patogeni, rezistente la temperaturi scăzute sau
ridicate, secetă sau salinitate crescută a solurilor, implementarea de sisteme
simbiotice la diferite specii de plante, multiplicarea speciilor horticole și obținerea
de noi hibrizi cu proprietăți îmbunătățite etc; se caută de asemenea specii forestiere
apte unor producții rapide de masă lemnoasă de calitate, înalt regenerabile sau
capabile de împădurire a zonelor alpine extreme sau deteriorate.
 biotehnologiile din zootehnie se referă în special la nutriția animală,
creșterea rezistenței animalelor la atacul factorilor patogeni, obținerea de animale
cu producții crescute de carne, lapte, ouă, lână, etc., de reproducție artificială și de
predeterminare a sexului la animale, conservarea resurselor genetice animale.

Alimentație
Biotehnologiile alimentare sunt procedee industriale de prelucrare a legumelor și
fructelor, a laptelui și produselor lactate, a cărnii.
  fermentație - diversificarea gamei de produse obținute prin fermentare
(alimente, antibiotice și enzime cu variate aplicații), perfecționarea vechilor
procese de fermentație cunoscute și aplicate în industria alimentară
 sinteza de proteine microbiene pentru alimentația animalelor și a omului -
sursa de energie pentru producerea acestora poate fi mediul special creat, deșeuri
organice vegetale sau animale, menajere sau chiar petroliere
 acvacultură - cultivarea pe scară largă a algelor unicelulare în scop alimentar
și pentru extracția de substanțe chimice.
Medicină
 medicină veterinară - biotehnologiile medical veterinare au ca scop crearea
unor sisteme de diagnostic rapid și eficient a maladiilor sau dereglărilor
funcționale la animale, producerea unor sisteme biologice de combatere a bolilor
(anticorpi monoclonali, vaccinuri, agenți de biocontrol): transferul de embrioni,
fertilizarea în vitro și clonarea, protecția animalelor prin vaccinare și tratament cu
substanțe de sinteză biotehnologică
 sănătate publică - reprezintă domeniul cu cea mai înaltă rată de creștere în
biologia moleculară farmaceutică: producerea de biomasă proteică, biosinteza
antibioticelor, producția de acizi organici, de aminoacizi, enzime, obținerea de
probiotice, hormoni, vitamine, polizaharide.
 producerea și sinteza de vaccinuri pentru eradicarea unor boli care
afectează încă foarte grav populația umană (poliomielită, rujeolă, gripă, malarie
etc)
 producererea de medicamente - cea mai mare parte a medicamentelor
produse și comercializate pe plan mondial sunt produse într-o formă sau alta prin
biotehnologie.

 Producerea de energie
 producerea surselor auxiliare de energie pe baza deșeurilor organice
rezultate din agricultură, zootehnie, silvicultură, industria alimentară.: alcooli,
metan, hidrogen.
Controlul poluării
 metode și tehnologii de epurare biologică a apelor uzate sau poluate, a
aerului, solurilor degradate, extracția de minereuri cu ajutorul microorganismelor,
metode de bioremediere cu ajutorul plantelor sau microorganismelor.
 II. BIOTEHNOLOGII MODERNE

Progresele considerabile înregistrate în ultimul secol în domeniul biotehnologiei,

având la baza o serie de descoperiri ştinţiifice, dintre care amintim – descoperirea
ADN-ului, în 1953 şi stabilirea tehnicilor de manipulare genetică în 1973, au pus
bazele unei biotehnologii moderne cu considerabile efecte economice şi sociale .
Realizările din ultimele decenii în domeniul ingineriei genetice, au determinat
pe oamenii de ştiinţă să anticipeze că secolul XXI va fi dominat de această
activitate, aşa cum secolul XX a fost dominat de descoperirile fizicii: tehnica
informatică, fisiunea nucleară, explorarea cosmosului .
Cele mai cunoscute descoperiri ale ingineriei genetice din secolul XX sunt:
interferonul (o proteină sintetizată de celula umană ca răspuns la atacul unor
virusuri şi care astăzi se foloseşte pentru tratarea cancerului hepatic), insulina
produsă de bacterii, hormoni de creştere umani sau diferite vaccinuri .
Cele mai multe cercetări, cu cele mai multe rezultate au fost realizate în
domeniul medicinei şi industriei farmaceutice: producţia de hormoni, de antigene,
de enzime, de reactivi necesari diagnosticării.
In domeniul industriei, biotehnologiile asigură valorificarea deşeurilor
industriale pentru obţinerea de materiale plastice, combustibili sau substanţe
chimice .
Microorganismele sunt utilizate să transforme biomasa necomestibilă în hrană şi
energie. A apărut aşadar o ramură a ingineriei genetice, biotehnologia modernă,
care foloseşste ca maşini şi aparate de producţie microorganismele sau diferiţi
constituenţi celulari ai microorganismelor.
Dezvoltarea biotehnologiilor va determina schimbări fundamentale în domeniul
agroalimentar. Astfel prin tehnologia manipularii materialului genetic, ADN
recombinat, se anticipează o cale de realizare de recolte mai bogate prin transferul
genelor fixatoare de azot la plantele de interes major din punct de vedere al
alimentaţtiei .
Au fost realizate astfel materii prime vegetale cu conţinut nutritiv mai ridicat,
mai rezistente la boli şi atacul dăunătorilor, secetă, frig.
Este posibil, spun specialiştii, ca peste 100 de ani, configuraţia plantelor de
cultură şi configuraţia animalelor să fie foarte diferite faţă de cele din zilele
noastre.
Industria alimentară este poate cel mai vechi utilizator al biotehnologiilor,
fermentaţia ca proces biotehnologic fiind cunoscută de milenii. In antichitate,
drojdiile erau folosite pentru fabricarea pâinii, vinului , berii. In urmă cu 5000 de
ani sumerienii fabricau 20 de tipuri de bere.
Biotehnologiile moderne au un domeniu vast de exploatare în industria
modernă.A crescut producţia mondială de enzime exogene, utilizate în aproape
toate ramurile industriale, sinteza de aminoacizi esenţiali cu ajutorul bacteriilor,
obţinerea de alcool folosit ca substituent al petrolului sau producerea de biomasaă
prin valorificarea pe calea fermentaţiei a unor plante cu creştere rapidă.
Beneficiile biotehnologiilor moderne au impus dezvoltarea lor foarte rapidă la
nivel mondial .
1. Creşterea şi diversificarea producţiei vegetale
Primele generaţii de produse alimentare modificate genetic (OMG sau GMO) au
fost bine primite de fermieri în SUA, prin creşterea producţiei agricole. Spre
exemplu, studiile au arătat că, o specie de porumb modificată genetic, rezistent la
acţiunea dăunătoare a insectelor, a manifestat o rezistenţă crescută şi la la acţiunea
altor microorganisme: fungi, mucegaiuri care atacau porumbul nemodificat.
De asemenea, nivelul de micotoxine produse de diferite specii de mucegaiuri
sunt mult mai mici la porumbul-GMO.
 2. Beneficii nutritive şi igienice
O mare varietate de produse biotehnologice din clasa uleiurilor sau grăsimilor
alimentare sunt deja pe piaţă.Cu ajutorul biotehnologiilor vegetale a fost redus
conţinutul de acizi graşi saturaţi din câteva sortimente de uleiuri vegetale .
Prin biotehnologie a fost rezolvată o problemă de igienă alimentară, atunci când
uleiurile vegetale erau hidrogenate pentru creştera stabilităţii la tratament termic
sau pentru obţinerea margarinei.
Cercetarile biotehnologice au vizat de asemenea creşterea conţinutului proteic al
cartofului. Aceşti cartofi transgenici conţin un număr important de aminoacizi, care
în mod normal nu se găsesc în cartof. Pentru orz au fot create specii bogate în
vitaminaA sau cu un conţinut mai bogat de fier.
A fost creată o roşie modificată genetic care conţine de trei ori mai mult
antioxidant-licopen. Consumul de licopen este asociat cu scăderea riscului
producerii cancerului şi scăderea nivelului colesterolului din sânge .
Din punct de vedere al igienei alimentare, biotehnologia încearcă să rezolve şi
următoarele probleme:
 Identificarea proteinelor alergenice din lapte, soia, alune şi
eliminarea lor din producţiile vegetale viitoare
 Descreşterea coţinutului natural de substanţe toxice, prezente în
produsele alimentare
3. Creşterea calităţii produselor
Biotehnologiile sunt de asemenea utilizate pentru modificarea caracteristicilor
materiilor prime pentru a fi mai atractive pentru consumator şi mai uşor de
procesat. Cercetarile efectuate au determinat:
 creşterea conservabilităţii fructelor şi vegetalelor proaspete
 ardeii, morcovii şi salata sunt mai crocante
 obţinerea de soiuri cu sâmburi puţini pentru pepeni şi struguri
  creşterea sezonalităţii soiurilor de tomate, căpşuni
 creşterea aromei roşiilor, ardeilor, perelor
 crearea de specii de ceai şi cafea fără cofeină
Cercetătorii japonezi au identificat enzima care produce substanţa care
declanşează lăcrimarea atunci când tăiem ceapa. Este numai o problemă de timp
până când va fi creată o specie de ceapă fără această enzimă.
Foarte multe cercetări au fost efectuate pentru schimbarea raportului apă-amidon
din diferite leguminoase. Astfel, un cartof cu un conţinut ridicat de amidon, va fi
mai sănătos pentru om, deoarece el va absorbi mai puţin ulei în timpul prăjirii. De
asemenea, obţinerea amidonului din cartof se va face cu un consum energetic mult
mai redus. Cu aceleaşi scopuri, este în cercetare şi o specie de tomate pentru
obţinerea pastei de tomate. Creşterea cu 1.2% a substanţei uscate din cartofi, ar
aduce o economie energetică de 35 milioane de $ procesatorilor americani .
De beneficiile biotehnologiilor beneficiază şi industria de lactate. Specialiştii din
Noua Zeelandă utilizează în prezent biotehnologiile animale pentru creşterea
conţinutului de cazeină din lapte cu 13% , pentru obţinerea unei cantităţi mărite de
brânzeturi.
 III. ORGANISMELE MODIFICATE GENETIC

3.1 INGINERIA GENETICA

Ingineria genetică poate fi definită ca un ansamblu de metode şi tehnici care
permit introducerea în patrimonial genetic al unei celule a uneia sau a mai multor
gene noi, numite de interes, fie modificarea unor gene prezente deja în celulă.
Genele trasferate sunt denumite transgene. Ingineria genetică mai este denumită
şi modificare genetică, transformare genetică sau transgeneză, iar produsele
produsele obţinute poartă numele de organisme modificate genetic sau organisme
transgenice.
Pentru modificarea genetică a plantelor este nevoie de :
 gene de interes
 metoda de integrare a transgenelor în nucleul celulei care va fi
originea noii plante
 selectarea plantelor la care transgena se exprimă la un nivel
ridicat , adecvat scopului(rezistenţă la ierbicid, culoare, aromă)
Comparativ cu metoda clasică de ameliorare, transformarea prin inginerie
genetică are cel puţin două avantaje:
 permite introducerea unui singur caracter la o varietate
 gena transferată poate proveni din orice sursă, ceea ce extinde în
mod nelimitat posibilităţile de exploatare
Cercetările de inginerie genetică necesită laboratoare scumpe, echipamente,
reactivi speciali şi specialişti vizionari. In aceste condiţii este evident că cercetările
de inginerie genetică s-au dezvoltat prioritar în ţările cu mai multe resurse
financiare şi umane.
 3.2 CE SUNT ORGANISMELE MODIFICATE GENETIC?

Organismul modificat genetic este un organism al cărui material genetic a fost

alterat folosind tehnici de inginerie genetică. Tehnicile ingineriei genetice constau
în izolarea segmentelor ADN (materialul genetic) de la o fiinţă vie (virusuri,
bacterii, plante, animale şi inclusiv om) pentru a le introduce în materialul ereditar
al alteia. Pentru acest lucru, genele care se doresc adăugate fie se ataşează unui
virus cu care organismul este apoi contaminat, fie se introduc direct în nucleul unei
celule cu o seringă specială.
Organismele modificate genetic au fost introduse în România în anul 1998,
cultivându-se mai multe varietăți de soia modificată genetic.
Având în vedere reacţia consumatorilor privind introducerea pe piaţă a unor
plante, dar şi la adresa alimentelor şi furajelor modificate genetic, este necesară
cunoaşterea noţiunii de OMG , aşa cum este cunoscută pe plan naţional şi
internaţional .
In Germania organismele modificate genetic(OMG) sunt organisme al căror
material genetic a fost modificat într-un mod care nu există în natură în condiţii
naturale sau de recobinare naturală. OMG trebuie să fie o unitate capabilă de
autoreplicare sau transmitere a materialului genetic .
In SUA, OMG se referă la plante şi animale care conţin gene transferate de la
alte specii, pentru a obţine anumite caracter , precum rezistenţa la anumite
pesticide şi ierbicide.
In România, conform ordonanţei de guvern OG nr.49/2000, OMG este un
organism care conţine o combinaţie nouă de material genetic, obţinut prin
tehnicile biotehnologiilor moderne care îi conferă noi caracteristici.
 3.3 CELE MAI FRECVENTE ALIMENTE MODIFICATE GENETIC

1. Porumbul – a fost modificat de natură să-şi dezvolte propriul insecticid.

Monsanto a recunoscut că în SUA jumătate din culturile de porumb sunt
modificate genetic. Şoarecii hrăniţi cu porumb modificat genetic au probleme de
reproducere şi fertilitate.
2. Soia – modificată să reziste la ierbicide. Produse: făină de soia, tofu, băuturi
de soia, ulei de soia etc. Hamsterii hrăniţi cu soia modificată genetic au probleme
de înmulţire şi o rată ridicată a mortalităţii.
3. Bumbacul – de asemenea proiectat să reziste erbicidărilor. Mii de fermieri
indieni au suferit afecţiuni ale pielii după expunerea la vata de bumbac modificat
genetic.
4. Papaya – o varietate rezistentă la un virus a fost introdusă în Hawaii în 1999.
Culturile de papaya transgenică ocupă acum trei pătrimi din totalul arhipelagului
Hawaii.
5. Orezul – cultura emblemă a Asiei de Sud Est a fost modificată genetic să
conţină o mare cantitate de vitamina A. Se pare că există şi o varietate ce conţine
gene umane care e cultivată pe teritoriul Statelor Unite. China Daily, un ziar
online, arată că s-au semnalat probleme serioase de sănătate publică şi mediu date
de culturile de orez OMG, care dau reacţii alergice. Există şi unele temeri legate de
transferul de gene.
6. Tomatele – au fost modificate pentru păstrare mai îndelungată pe rafturi,
prevenindu-se alterarea lor care, în mod natural, are loc rapid. Într-un test vizând
siguranţa roşiilor OMG, unele animale au murit la câteva săptămâni de la ingerarea
unor astfel de tomate.
7. Rapiţa – uleiul de rapiţă se foloseşte la producerea de ulei comestibil şi de
margarină. Şi mierea mai poate fi produsă din flori de rapiţă. În Germania,
autorităţile au raportat că o treime din polenul prezent în mierea canadiană provine
de la culturi modificate genetic. 8. Produsele din lapte. S-a descoperit că 22% din
vacile de pe teritoriul Statelor Unite au fost injectate cu hormon de creştere bovin
recombinant (modificat genetic) – rbGH. Acest hormon produs de Monsanto
determină vacile să-şi sporească producţia de lapte cu 15%. Laptele provenit de la
astfel de vaci conţine un nivel ridicat de IGF–1 (Insulin Growth Factors – factori
de creştere insulinici). Oamenii au de asemenea IGF-1 în organismul lor.
Cercetătorii şi-au exprimat îngrijorarea, arătând că nivelurile sporite de IGF-1 în
corpul uman au fost asociate cu cancere de colon şi de sân.
9. Cartofii – şoarecii hrăniţi cu cartofi modificaţi cu Bacillus thuringiensis var.
Kurstaki Cry 1 au fost descoperiţi cu toxine în organism. În pofida anunţurilor
contrare, aceasta arată că toxina Cry 1 era stabilă în organismul şoarecilor de
laborator. Când riscurile de sănătate au fost date publicităţii, s-a pornit o dezbatere.
10. Mazărea – cea modificată genetic a fost identificată ca fiind cauza unor
răspunsuri imunologice la şoareci şi posibil la om. O genă de fasole a fost inclusă
în mazărea modificată genetic, cu scopul de a crea o proteină care funcţionează ca
un pesticid.

3.4 AVANTAJELE SI DEZAVANTAJELE CONSUMULUI DE

ALIMENTE MODIFICATE GENETIC
Părerile specialiștilor în agricultură și ale oamenilor de știință sunt încă
împărțite, între cei care susțin că aceasta ar fi o soluție pentru rezolvarea unor
situații precum foametea din unele zone din Africa sau Asia și cei care spun că
acest tip de plante pun în pericol sănătatea oamenilor.
OMG sunt subiectul unor dezbateri aprinse, pe de o parte din motive etice, iar pe
de altă parte din motive legate de riscul utilizării şi consumării lor. Ca urmare a
presiunii consumatorilor, consiliul Comunităţii Europene a emis directive care se
referă la obţinerea, utilizarea, eliberarea deliberată în mediu şi comercializarea
OMG-urilor şi a alimentelor obţinute din materii prime modificate genetic.
In directive nr.18/2001/CEE sunt menţionate potenţialele efecte adverse ale
eliberării OMG-urilor în mediu:
 apariţia unor boli umane prin efecte toxice şi alergice
 apariţia unor boli la plante şi animale prin efecte toxice şi
alergice
 efecte negative asupra dinamicii şi diversităţii genetice a
populaţiilor de specii din mediu
 diminuarea rezistenţei la patogeni
 compromiterarea tratamentelor profilactice sau terapeutice
vegetale, veterinare sau umane, prin transferul de gene care
conferă rezistenţă la antibioticele utilizate în medicina umană şi
veterinară
 efecte asupra ciclului biogeochimic(ciclul compuşilor în natură,
în special ciclul C şi N)
Această directivă stabileşte că introducerea alimentelor obţinute din OMG-uri să
se realizeze prin metoda pas cu pas. Etichetarea, care este obligatorie pentru toate
produsele care conţin OMG , asigură consumatorii că pot alege un produs
modificat genetic sau unul tradiţionale.
Avantaje Dezavantaje
-rezistență îmbunătățită la boli, -posibile boli umane (efecte toxice
dăunători și erbicide sau alergice)
-plante rezistente la secetă și la -efecte negative asupra dinamicii și
dăunători diversității genetice a populațiilor de
specii din mediul respectiv
-cereale cu conținut crescut de protein -apariția infertilității și, implicit,
scăderea natalității
-cereale fără gluten -diminuarea rezistenței organismelor
la microbi (creșterea bolilor
infecțioase)
-orez cu conținut ridicat de vitamina -rezistența la antibiotic atât la oameni,
A cât și la animale
-semințe de rapiță cu acizi grași care -modificarea descompunerii în sol a
pot fi utilizați în regimurile dietetice materialului organic
-plante fără proteine provocatoare de -dominarea producției mondiale de
alergii (precum kiwi) alimete de câteva companii
-roșii cu coacere în timpul -creșterea dependenței de națiunile
transportului industrializate de către țările în curs
de dezvoltare
-reducerea timpului de maturare -etichetarea care nu este obligatorie în
unele țări

Sursa: http://www.gazetadeagricultura.info/stiri-agricultura/11566-imbolnavirea-
organismul-prin-inginerie-genetica.html