UDWG WENTN s-a născut în 188 Vena şi a
înctat dn vaă în anul191 a Cambrdg. Vţa şi ctii
tat ui esfăşurat atrnat n paiu tr ş
tctual cntuopan i în l angloxon Atăz,
Wttgntin st soott c mai pzntati gîntor
a scouu al XX c puin în um iozolor d
lmbă ngă
Lucaa sa de tinr Tratatus Logico-Philosophiu,
oot instrumnte ogici moern întro înc
orgnaă d aalză libjuu gînr şi a rporturo
or u raitt. Dtnca eă pe a o ace ac înt
a pun ră eu ore ore u sn epr
mo in Dumnz.
În scir mai tîrzi r mi ls în Cetă flozof
Wttgnstn reşşt ce c n un t iloo nu pr
ă alzt: o uptuă racaă u chu său mod e a
d o dată cu naugurara unu mod cu totu nou e
practa ozoi Anaiza ocurlor d mbaj în cr sînt
angji oamni ş a legături or cu oml d ă î
car apr in un mjlo d ctulta n sri
ocuor ooe oun Snt scoe în dnă
denunat supozi mtazc are şi au oigina ncă
a Pton şi tu a bza gîndr uopn
Ca ce ac apt Wittgntin t să imginz o
dritate d ituii pott a ăror analiză t mentă
să aozz ir gîndi d atomtse anc în
ădăcnat
înto ntrndr
umină cu ruosu
c totul nouă tt ma acinntă
credinţ cît pun
rgosă
sau nu e subite aur căror e ntalase
tăc
CERCETĂRI FILOZOFICE
T
MIRCEA DUMT MC FLONT,
î b -P S
MC O
PL lSC
·1
D<
BUURŞT
Crt
ON DRGOMIRSCU MRDR
Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României
WTTGESTEI, LUDWIG
Cercetări filozoice Ludwig Wttgensten; trad.: Mcea Dum,
/
Mcea Flnta. - Bucureş Humantas,
ISBN -5-5
. Dumu Mcea (tad)
II Font, Mcea (rad)
1
UDWIG WITTGNSTIN
PHILOSOPHISCHE UNERSU CHUNGEN /
PHIOSOPHI CAL INVESGAONS
© lkwll blh td 193, 198, 2001
© UMNITS 2003 ru rt vru â
1',>ITA HUMANAS
.\" hL 03701 Bucreşti România
1 / 2122 36
X
W ;:
I
/ ( < )� d
1 1 < I
O! I} ) I \ \w l;l: ro
)
No rucăoror
tt ttt Wtt
t lt t t
t e te t t l
t l tt t e c
Wttt l t ţ P
c c c
c l txt
tt
c-
l
t Ş t l c l
ţ t cl
cc ct cc tţ l
t tt ţ
t t
tt ţ t x
t l c l ţ l
ţ tt t tt
l e l
t t cţ x t
c ct t t t
ţl c l t
tt tt t xt
t l
c ţ txtl
t
ct t
t t x
Wtt
t
ce t
Wtt
t tt t t
6 NA RADUĂRR
et ţie c lii ci s ses i s e
ts î cee ce st Wittestei ic tete scise
î i e ste t ce eit s ie sliit.
ci lţi citit i i lit et ii ilzi ce e i eez,
e l i s i lte ţi, se ee l titll eez l ceei
i itte lci ste i Wittestei i î-
ciţi s ietiice cee ce scis Wittestei c tce
e li sce
N e ic i îil î cee ce i ete ccte c
ttl eecii ezttel cii ste ci e
ce i s tct ei ci c este ce e
ţ e it. ei e e eect i îeî s
lţii
tilc et
siile e Îtţiie
D til i e î, cei et,
tctil tt,
sît
ttsi, liitte.
Mlţi i e cest c e celi e B
te et tcee etel i sti. R
îe c eseie îtţi celi i ieteli
st iP liesc, c e citit tet tceii se
îe eei i î ese sestii si
te. eeicit, e seee, e sestii ie eite
e îtţie sti istic i te ecti cţii,
i Lic, et ce îi sîte ecscti
cest este ce e se cee ei sciei i
Witestei ce e l it its te
îcei cest t sii eitl eitii î ci
ite ccesi ciiti â iteest e ilie
e i ite ei i iii, zi i c
ti îiti i seci XX
cii
ct
No oror rur ngză
ee ce e et "te " cest l sese
îchet î î 4 "Pte st scs î t 47
4 Dc Wtteste îs ct ce l
elt e te cee c e se sete î
t ltee tezec e le "Pţ " el
t î sch cee ce este î "Pte II î
tel
Pe csl îtel scs te s ee
înte te e c e ctel e esl Nct
leee ectt sesl
Psel e tt e s e î sl sînt sc se
e cţ e hîte e ce Wttest le tse le
sce e s ese î ces te c lt c
ţe î ţ c î ce s e tse
ţeetele ce se
Wtste ît
l ece teecest
e ece
sît ee
te lc e se ce se c î
Z
Ne s see et se et
"P î zţ l eet
G M ANSOMRE
HS
Î va ulu Ludwg Wttgeste d at o
l e sle sc e luca ea s de teeţe ce a a-
ut cîţv î u î Ag la su tlul Tracaus Lo
gphsphus. In Cuvn n el sca c "devul
gîdulo coucae c s e e detv Sît a
dar de re e c î eseţ a rezolvt roleele î od
detv. Ito
scsoe d te cte ostul
su oe so de l dge Be td Rus sell Wttge
sen e uc zo e de zo în Itla s a eat
î cel ses: "A scs o cte cu ttlul Lgsh-ph
sphsch Abhndung ce coţe îeg ea uc
d ult ase ed c soluot î cele d
u oleele oste Ast ote s sue ogt d
vd olgt s o ced
Mct de
e te zoulu
e ot e ce
c so ldt oţ
e e tec ut î
l te ce
aus-
toug e esoltte tâulu Wtges te e c
ctezt to oud seoztte. Petu ce ce
îl cu ot eu e u os t u e o suz c î
del coseceţ cu seee ţ el decs s
doeze oce eocu lozoce Nc o esteţ
cotel v e c e ut uto sgu ee o
ten t de l tt l su u ute o cu c e u
de de v l e ost co dus e ee d
zoulu. Wttgeste ecs d cu
îcolo î sce cîtgdu esteţ rro
socl utl Du elee Î
NĂ SRĂ 9
, l coi ca c voctul ilii Wittgti
cactizt dt o iucid inci : duit rt
di oti uoilo l l i i i t
lui u l Idit du c it c itc
i îci l iul dgo gic di Vi Di to
vţto. 20, Wittgti
a uluiVtul a îcut
d zoi, c tcu d
lucz c î
tizci d
i ctict ct oi ai ulţi ai î cîtv t
autic c d ut, l ud d Via Pivit d o
ii locu lui c u u tc d c uiozitt i îc d,
uul ui di cl i ogt ilii di Auti
du colo o iaţ c oa ui, ein, o va dci
det c uui "ît icit
Lui Wittgti îi c digu lc di cut di
cîd î cîd t ilozoic cu uţiii i iti, da l
cd c d ilozoi u tot c vut d u
ui Fak Ra, unul di utoii tducii glz
ului, c îl izit î v ului 23, îi d
cl c ii u ot lucz cu u zultt î
ilozoi i ult d 0 i l îui a luct 7 i l
ct Ry c vd î Witgti u giu
ilozoi c, îl it cuocut ul cooi t glz Joh
Md Kî
Witgti vîccil cui
i î Agli i d
i l
icoig
colo c
ctil ilo zoic Î iv ului 24 K îi ci
lui Wittgti c d i l ol u it c il i
tudz tiic luc, o coid cţiol d i
ott it c l toc l idg
uul u, utoul ului tui c u i
i t u iu lutic utic tu a ctiitt il o-
zoi:
cu "Toizou
ca c tuit
l ccuA
dt
u ciudt,
u
du i
t
Pot c Witgti u i to iciodt
ilooi c it i ctiitt d îtto d t i r
i oi, dc u cţii, c l uţi c lii t lt
REA NA
c ş mcae C sne du cae ea Nu a os s e
aşa n ae 26 e a eunţa s ma ac c e acea s
oes e Renoacee a n Ala s e ol a acum de o
osblae eal. Sua oe acolo ea ns ua aca-
demc, a Wens en ea n couae co ns c u
ma ae de sus cea nou n lozoe O sae de s cae
sa schmba aba aunc cnd n mnea lu a col s a
ca conuu o ma clae buala c ez ula le o-
mucae scee a sa nu s cuş de uţn "dene .
Ma mul, ele sa cee econsdeae dn emel
La ceuul anulu 2 Wen se a sos la C am-
bde cu hoea de a ceca u n o nceu a ţ
ş n nde. El nu a ţeles ns s oe n nc u el
de aul c deese ne m o u cunoscu n ue-
le cecu
em academce
de dscue dn Anla,
salaele c Tractus
dnşambe P ş şe-ea o
de ea lu ac a os osbl mu l an da o uno bu -
se cae au os oee e baza ecomandlo lu Geoe
Mooe ş e and Rs sel l a cu sudenţ a uu luca
d anul 3 dea ece ace leaş esoane a con ns au-
ol e Unes s e de acod s se dea lul de
doco accedu e de ez Tractatus O da cu
accen uaea uno a ech do el s dao uno no
mulsu, ndea lu Wensen a cunoaşe n an
ce umeaz schmb connue a oa o mue n
aces sens Fedch Wasmann, e aun assen al cu-
noscuulu oes ene Moz Schlck, amndo
ma admao a u sa e de nee e, e ea nce
nd dn 2 o exuee a delo ulu. Munca
lu u a uu che a deoaece n ds cuţ l e e od -
ce, lej ue de ee u Wensen a Vena, acesa
dn um
uneo ş schmba
cha meeu ozţa
de la o smn aţ de
la ala dele cţ,
Poecul a os
abando a den du c a a n, au nc cn d Wen
sen ajunsese l a coclua c abodaea rtatus ese
undamenal eş
Ă SĂ
Des e ce anume ea oba ha da c n enu lmu l
aaa a ratatus oo zţe u c ea u cal-
cae de nonsensu nu mnea ma uţ n adea c
n acese ooz ţ ea exma o eoe dese ume
des e lmb aj n enea l des e elaţa dne "om a lo-
c a um
sen cu Schlc ka lmbaulu
Wasm ann Dn dţe
dn lu Wen-
coesondenţa lu cu
Schlck n an 3033 eese ca c lu Wens en d eea
cenal a ratatus ana za c c a lm elo l m-
bajulu ale ob cu sens aea acum d e una
ls de oce esec To ceea ce oae oe ce-
ceaea lozoc cedea e ese o fenomenoloie adc
o ceceae a a ceo dsnc conceuale coeaţ dn
e concee cae cons ue ca du l eneal al nd noas -
e Lu Schlck Wasmann Wensen le sunea:
"Fz ca ea s sabeasc eulaţ ea nu se ne esea -
z de ceea ce ese osbl De aceea cha ş aunc cnd
ese come dezola zca nu d o descee a s-
lo de ucu enom enooce În enomenoo e ese o-
ba odeauna doa de osblae adc de sens nu de
ade asae Ţel ul cece lo fenomenoloie sau
ramatiale ese dobndea unu so de cla ae Ş aceas-
a
mln
ae co nsdea
uuo ea unocae
oamenlo ae şndes
ex ceennţe caes n
lecţe a-
edae
sudenţo s de la ambde n oamna anuu 30
We nse n a ace umoa ea eczae : "ea ce des
co em n lozoe ese banal ea nu ne n aţ ae no
as a ace doa ş nţ a Tou ea de ansambu asua
aceso banalţ ese exem de dc de o mens m
oanţ Munca c e ene loz ouu se amn ma uţ n
cu
lodcaea
dno cam
une e
cld a
c
ezu
cu une
aee une
ea nasemene
od ne aa lucu
munc
o n mod ne ab ame na e c dac cecea ea
ozoc nu ese dec un oces nesş de cacae
de unee n o ma bun odne a conceeo nsea m
2 MRA FLNA
n c nu va uea i sci o cae de ilozoie ound i
încheia
Îneul eaodaj al u lui e i jinea e o con-
ce ţie in ecele nţ inel ecua li asua limbaju lui, ale
cui ooziţii cu ens eau caaceizae de "imaini,
de deciei
limbajele ucuale
iinţelo, ale de
ci i limba ilo
oaedezilele
lucu i u
eau numai
ivie
doa ca inume n i vehicul ale cunoaeii Înocînd a
ele aceei eecive, Wiensein e aoie, în anii
de du 930, de un mod cu oul no u de a ivi limbajul
e cae î va caac eiza d e " enolo ic Temenul u
mea s aa aenţia asua aulu i c o înţeleee co
ec a uncţionii l imbaj uluu i va uea i cîia do a
dac vom eamina li mbaje simle , elaiv imiive, ocuri
de lima acel e limb aje în cae elaţia eei ilo cu aci-
iţile coidiene ale oamenilo devine cla, ansaen
nsi ideea c exis ceva de elul limbajului în enee,
cae ae un a sau mai mule uncţii ce a uea i edae în
cîeva o ozi ţii ca i ale idei înudie , e des am U n
v cade d e e ochi Oiin ea i suoul obl emelo cae
iau eocu a în mod adiţional e ilozoi aa îno
al lu min Ele n u ni se mai î nţieaz de eudoo-
bl eme,
cae indaaoa
nea e la un
osibiiaea s cieiu univesal
le eliminm enua odea
l ensului,
una Wiensein vede acum oblemele cae îi eocu
e ilozoi ca înebi cae aa o imul, de consecinţ
a aul ui c noi nu uem uind e cu iviea exao
din aa vaie ae a omelo limb ajul ui nos u ece il e
ilozoice o aduce doa conibuţii aţiale la înlua-
ea ceţii cae ne îmied i s vedem cu m unc ţione az ex-
esiile limbajului în îmejui de o comlexiae i
vaieae covîioae Es e cee a ce e o ae ealiz a, n in-
cial, in ima inae a i descieea unei muliudi ni de j o-
cui de limbaj n noele dicae de Wiensein unoa din e
sudenii si, în ani 3334 noe cae au cicula mul
NĂ SRCĂ 3
imp sub ilul Caietul alatru aeasă re orienare a g în-
dirii sale se profilează deja în mod lar: "Am să vă arag
aenia în viior mereu asupra a eea e voi num ouri
de limbaj Aesea sîn ăi de a folosi semnele, mai sim-
ple deî ele în are folosim semnele limbajului nosru
ril eoae
de de lizmbaj
ilele,îlimbaj
n form
arelee es
de limbaj
e eremudeare
omplia
înepe unJou-
o
pil să folose aă uv inele Sud iul jo uril o de limbaj e se
udiul formelor primi ive de limba au al li mbaj elo r pri-
miive Cînd pr ivim la aseme nea form e imp le de lim-
baj, auni eaa minală e pare să învăluie folosirea
noară obinui ă a limbajului dispar e Wigenein vede
de aum rădăinile problemelor i eoriilor filozofie în
reprezenările noasre ne adevae u priv ire l a fun ţiona-
rea limbajului În măsura în are aes luru va puea fi
arăa prin derierea uno r jouri de limbaj, prob lemele
înele dipar Ne imim auni eliberaţi de o enzaţie auă
de dionfor minal, o enaţ ie reaă de impreia ă am
fi în faa unor înebă ri eale i impora ne, l a are n u pu -
em oui răpu nde î de î aiăăor. Sa remar a ă
doar e i ar e reim aea s ă impresie po abi li un on-
a real u gîndirea îrzie a lui Wigenein.) Pivie pe
fundalul
me ni se îonrasa
nfăţiează,n al j ourilornudedrep
oodaă, limba j, aese
onu zii proble-
sup erfi-
iale, i drep "nelinii a dîni
Cerea rea filozofiă apăă asfel o ală orienare i fi-
nali ae Ea părun de pe un er en pe are nimeni n u a pă-
i pînă auni n ae sens, ese ineresană o remară
a unui fos suden al l ui Wigenein, are a f os urmaul
său la aedra de ilozofie de la Cambridge, unouul
ilozof fin landez Ge org Henri k von W righ El oberva ,
îro shiă a biografiei fosului său profeor, publiaă
la îiva ani după moarea aesuia: "După părerea mea,
Wige nsei n din anii ârzii nu a re preur sori în isoria gîn
dirii Opera lui s emnaleaz ă o îndep ărare radială de ăi
4 MRCA L A
le de ma i înaine al e filozoiei iritul ei nu seamănă u
nimi din ee a e unos î n isoria g îndirii oid enale i
ese în mule feluri opus elurilor i me ode lor filo zofi ei
radiion ale Ceea e a fău Wigensein de aum i pî nă
la fîriul vieii a fo să exploreze un nou filon al gîn
dirii
pînă spre
Gîndu
sîriul
rile pelunii
areaprilie
lea pus 1
pe hîri
însumează
e în oi ae
mulei mii
ani,
de pagini Proiee suesive de a publ ia au fos în ele
din umă abandonae Abia doi ani după moarea auo-
rului, unele din e e le sale, ele d espr e are vorb ea prie-
enilor să i, denu mindul e "area m ea, au fos publiae
ub ilul Cercetări filozofice. Rîndurile ae urmează îi
propun să oere ereăo rului rom ân unele informaii de-
spre preisoria i is ori a gene zei srierii are a apăr u aum
0 de ani sub ae ilu
În anul universia r 1343 Wigensein a dia su-
denilor s ăi u n ex î n are urmărea obinerea unor lari-
fiă i o nepuale prin ima ginarea une mari var ieăi de
jouri de limbaj Sîn noele are au irula sub numele
Caietul ru n. Wigensein nu era înă mulumi de ele
i nu inenţiona să le publice Auni înd una din per-
oanel e ărora lea dia Caietul run ude na lui Alie
Ambrose,
zena îevaa sris un ariol
din ideile Minda înera
în revisa aesa
lui Wigensein, în are pre-
mai înîi să o împiedice să publie, iar apoi a rup relaiile
u ea n augus 36 Wigensein a părăsi Cambridge ul
i sa sabili în Novegia penru a lura un imp în de-
plin ă singurăae ( El proed ase la f el în 3 pe înd era
înă suden la Cambridge) La înepu a înera să ela-
boreze o ver siun e evizu iă, în limba germană, a Caietu
lui run În pri mel e zile ale lunii noie mbri, el a renun a
să mai oninue sriind pe manusri ieser anze Ver
such einer Umareitun von Anfan is hierher ist nihts
wert. ( "Înreaga înerare de evizuire, de la (îne pu) pînă
aii, nu are nii o valoae Din acs momen el a în
NĂ SRCĂ
epu să scrie u n nou manusris, h oăr nd să lase gndu
rilor sale o deplină liberae de miae, să nu im pună des-
făurării lor nii un fel de onsrngeri Noul manusris
poară ilul Philosohiche Untersuchunen (Cercetări fi
lozofie). Ceea e Wigensein a sris pnă la nepuul
lunii de embrie s e aoper ă n linii ari u primele de
paragafe ale ării pub li ae n 3 Wigensein a
on-
inua să srie n anul urmăor nsemnări e in de aanu-
mia filozof ie a maemai ii Ren ors la Ca mbridg e, el a
fău n vara anului 3 diferie modifiări u oazia da-
ilografierii manusrisului i a sris un Cuvînt înainte.
Aeasa e se p rima versiune, ver siune a impui e a Cere
tărilor filozofice
n sepembrie 3, Wigensein a raa publiarea
aesui e u ediura Cambridge Universiy Press Ori-
ginalul german uma să a pară mpreună u o raduere en -
gleză, la are lura foul său suden Rush Rhees, sub
ilurile Philosohische BemerkunenPhilosohical Re
marks Puin mai riu, Wigensein a omunia nsă
ediurii că renună la proie. Se preupune ă el a fău
asa din el puin două moive mai ni, nu a fos sais-
fău de remarele asupra fundamenel or maemaiii, iar
n al do ileaRay
nereuiă rndMonk,
a apreia raduere
auorul a lui Rhees
uneia dinre cele maidrep
im- una
porane ări asupra vieii i operei lu i Wi gens ein, n-
so e e rela area reaiei lui Wigens ein faă de rezulau l
munii devoae a lui Rhee u umăoarea observaie
"Era o saină formidabilă, nu fiindă germana lui Wi-
gensein ese difiilă (n felul n are, de exemplu, ger-
mana lui Kan ese difiilă), i mai degrabă deoaree
limbajul lui Wigensein avea aliaea deosebi de rară
de a fi n aelai imp olovial i minuios preis La
Cambridge, Wigens ein i a relua aiviaea u suden-
ii, nă naine de a fi numi profesor, la nepu ul anului
3, la aedra rămasă lib eă prin pensionarea lu i George
6 MRCEA FLA
Moore. Meriă ă fie meniona ă el le erea udenilor
ăi ă nu ia noe Cedea ă penru a pue a fi omu ia-
e unui pu bli mai lag ideile ale ar ere "mai mulă gî n-
dire i o mai bu nă eprimare . Fapu lui ă aulăor ii nu
iau repea dorinţa îi daorăm aea eleţie din noele
lor
deare a apăru ihologie
re etetică mai îrziu sub Lecţii şi convoriri
ilul religioasă.
şi credinţa
In anii 9744, preoupările lui Wigenein au
onenra aupra filozofiei maemaiii Din 9, el a
lu a în erviiu l ivil, mai înîi în un pi al i apo i în-
run labo rao r. Pr obab il la fîri ul anului 94 au la în
epuul anului urmăor, Wigenein a relua manuriul
dailografia în 98 i a fău numeroae modifiări n
epembrie 94, el propunea ediurii Cambidg e Univer-
iy Pe ă publi e eul, de daa aa ub i lul Cerce
tări filozofice,împreună u Tractatu. Wigenein
aunee la onluzia ă noile al e idei ar pu ea fi mai bine
înelee pe fundal ul onraan pe are îl oferea abordarea
din ractatu n ianuari e 944, edi ura onfi rmă aeparea
aeei ofere Din primăvara pînă în oamn a aeui an, Wi -
genein a lura inen l a aea a în Ţaa Galilor, la Swan
ea Ai i au fo rie, î n veriunea lor iniţială, parag afele
depre urmarea
ubieive de reguli
4. 8949,
n oombrie i depre epeienţele
Wigen ein a
înor la Camb ridg penru a i re lu a obli gaţiil e de po-
feor fără ăi fi e mina area
n iarna 445 Wigensein a produ, pornind d e
la pri ma par e a manuriului dailo grafia în 98 i a
eelor rise la Swanea o versiune in erme diară a ărţ ii
ale Parea a d oua a vrsiunii iniiale din 8, ea ona
raă filozofiei maemaiii, a fo eliminaă Penru aeaă
veriune inermediară, el a sris în ianuarie 95 un Cu
vînt înainte are nu diferă prea mul de el din 98. n
prima pare a anului 5, Wigenein a ri eele pe
are l e a iniula Bemerkungen i Be merku ngen I I pe
NĂ SRCĂ 7
baza unor manusrise din diferie perioade nepnd u
anul 31 Impresiile sale u privire la pespeivele n-
heierii i pu bliării ării r ămn osil ane În augus 4
i sria fosu lui său su den Norman Mal olm ă speră să
publie area la Crăiun adăugnd "Nu ă eea e am
ris ar fieu
ă fa bunnro
dar ese
ală aum
srisoaaproimaiv a deiebun
re din sepemb po
Wigen
ein apreia ă nu iar mai puea mbunăăi n mod esen-
ial area hiar daă ar mai lura la ea o suă de ani!
Probabil l a sfriul anulu i 94 i n prim a pare a anului
946 Wigensein a adău ga versiun ii inermediare un nu -
măr ons ider abil de paragrafe prelund i prelu rnd noe
din Bemerkungen i Bemerkunen II. El a realia a s -
fe l veriu nea final ă u 693 de paragrafe a eea ce a fo
publia a parea ni a Ceretărilor filozoce. Aeasa
a fos nheiaă el mai r ziu n aprili e 46 Din Bemer
kungen provin i aele andemerkunen (obsevaii
maginal) are au fos publiae n ea mai mae pare
a noe de su bsol Eisă bune moive penru a presu pune
ă n 4 Wigense in avea nă n veder e o ae n do uă
volu me V olumul n i rebu ia să fie v ersiunea final ă a ee a
e sa pu blia a paea n i a Cercetărilor n imp e vo
lumul doi uma
damenelor să onină
maemaiii. observaii asupra
Fragmenele logiii
din noele i fun re
pregăioa
penru aes al doilea volum au fos publiae de ăe
moeniorii esamenari sub ilul Oservaţii asura fun
damentelor matematicii
În anul universiar 4647 ulimul an n are Wi-
gensei n a preda la Cambri dge el sa aple a asu pra pro-
blemelor e onsiui e obieul a eea e sa publia dre p
parea
asupra aaesor a Ceretărilor
doua pro Dorinasădepun
bleme la deermina a se ăonenra
apă na-
ine de ermen arierei sa le de pofesor În umăorii doi
ani pe are i peree mai mul n Irlanda Wigensein
a sris aproimaiv două mii de pagini Din aesea el a
18 MCA FLNA
ales un număr relaiv mi prodund un manusri are
e aoperă n mare măsură u ea de a d oua pare a Cerce
tărilor În aeas ă peri oadă el nlin a o mai mul să lase
publiarea pe seama pieenilor săi . Lui von Wr igh i sria
din Irlanda : "Dumnezeu ie daă v oi mai publ ia vreod aă
aes e dar mea
după moarea a dori
daăsă vă
mirog
veinsupra
orie vieui.
az săElparurgei
upin de
mule gnduri ifiile Pnă n vaa anului 14, nd a
plea n Saele Unie pen ru al vizia pe Norman Mal -
om Wi gen ein a lur a n mod inermien la aeasă
a doua pare El ave a ineni a să foloseas ă noele sale a su-
pra filozofiei psihologiei srise nepnd din 46, pen-
ru a revizui din nou prima pare Un proie ăruia n u ia
mai da urs Te ele pu bliae n 3, a parea n i i
a doua a Cercetărilorele la a re Wigensein a lua pnă
n 46 i espeiv pnă n vara anului 14, au rămas n
aeaă for mă Wig ense in lea l ua u el penru a le ii
u Mal olm Aesui a ia spus ă nu mai are puerea nee-
sară p enru a da orma fi nală srierii ale a plăea nsă
daă iva dinre prieenii săi ar reui să iea să i să n-
eleagă aa Cu aeasă inenie Wignsein a disu
a u foul său suden eva pasaje eea e m ai făus eră
mpeună la Cambridge n 146 În ee el nu a mai
fău ns ăishimbări
G H von Wr igh unul dinre ei rei moeniori e s-
amen ari are nu a puu ol abo ra la pregăirea ă ii p u
bli ae n 3 de eilali doi Eliabe h Ansombe i Rush
apeiaz ă ă prima pae eprezină o operă nhe-
ş W genein ar fi do r a ea ă fie pubi aă C
ş ; elor doi de a inlude eul la are Wi-
anului
gns
4 Wigh
nă la plearea
o al ifiă lui
drep
n pro
Ameria
blemaiă
n vara
El
apreiază ee ublia de p pare a doua a Cer
cetărilor o ună u ale ee ise de Wi-
ge nse in n m nouă dire ie n dezvolarea
NOTĂ ISORCĂ 9
gîndirii sa le îii Se uvin e amini ă Wigensein a da
doar pării înîi, si nu si pării a doua, ilul Ceretări
lozofice In eea e privee observaia din noa ediorilo
(E Ansom be, R Rhees ) ă daă Wigensein iar fi pu-
blia el însui aea, auni ar fi elimina am 70 de pa-
ragrafe
u pasajedin
dinvers
eeaiunea îri
e sa e a pri su
publia meibpări
ilul "Parea
i lear fiaînloui
doua,
ea ese apreiaă de muli omenaori ai filoofiei îrii
ai lui Wigensein drep greu de îneles. Ceea e, remar
ă von Wrigh, nu elude posibiliaea a Wigensein
să fi ineniona să udee ele d ouă păi înro ope ră mai
uniară Ciiorul ineresa să unoasă i să ompare di-
feriele variane sr ise d e Wige nsein în re 93 i 1949
po ae onu la reena ediie "genei riiă a Cercetă
rilor, realizaă de Joahim Shule, în olaborae u Heikki
Nyman, Eike von Savigny i Georg Henrik von Wrigh
De e nu sa puu de ide însă Wigensein săi publi e
area ? Ese eviden ă el n u a fos în nii un momen î
de î mulumi de ex, în înregul său. A avu puerni-
e reineri să publie i de oaree e ra onvins ă ni i lu-
mea aademiă, nii publ iul mai larg nu sîn pregăie să
îneleagă însemnările sal e filoofie Wigens ein e ra o n-
vin s ă ae
de viaă sea nu se u
dominană, armonieaă
endinele îu i de puinale
fundamenale u ul
forma
urii oidenale a vemii sale Prieenului său Mauie
Drury ia pus odaă "Tipu l meu de gîndire nu ese dori
în epoa a uală Trebuie să îno u geu împoiva uren-
ului Poae ă pese veo suă de ani oamenii vor dori
u adevăa eea e sri u W igensein redea ă aei a
vo fi oameni a e vor es pira un al aer , vo gîndi u oul
alf el deî onemp oani i săi Modul um ese reepaă
pînă asăi iloofia îrie a lui Wigensein, al ărei manum
ous sîn Ceretările filozofice poae să susie diferie re-
fleii u pivire la perinena unui asem enea avris men
MRCEA FLNA
20 MRA LOA
Literatură
Ludwi g Wigenein Tractatus LogicoPhilosophicus.
raduee de M Dumiru i M Flona, Buu re i, Huma-
nia 200
Ludwig Wig ensein raduer de
M Du miru M Flon a, ACaietul
P Il iealastru
u Buurei Huma-
nia 13.
Norman Malolm Ludwig Wittgenstein. A M emoir
London, Oford Universiy Pres, 958.
Ray Monk, Ludwig Wittgenstein he uty of Genius
Lon don Penguin Books 990
Joahim Shule Einleitung în (Hg ) J Shule, Ludwig
Wittgenstein Philosophische Untersuchungen Kritisch-ge
netische
GeorgEdition
HenrikFrankfur am Main
von Wrigh Suhrkamp
Ludwig Verlag2
Wittgenstein: A
Biographical Sketch în G H. von Wrigh, Wittgenstein
Minneapolis, Universy o Minnesoa Pess, 1982.
Georg enrik von Wrigh , he Origins and the Com
position of the Philosophical Investigation în G H von
W rgh , Op cit.
Georg enri k von Wrigh Vorwort în (g ) J Shul
e,
Op cit
SUDIU INRODUCIV
F î
wg Wg
Dţ ş
erismenele priioare la inaccesibiliaea unei cări
de filozofie imporan e nu cons iu ie nicioda ă o surpriz ă
ee au dee ni ingrediene aproape obli gaorii ale unui ri u-
al de reconfirmare a adîncimii demersului filozofic ne aep-
ăm ca orice gîndior demn de aces nu me să fie greu accesibil
în aceeai măsură în care ese profund n cazul d e faă însă,
cu oaă eaersiunea
eegeul se obligafaă de banaliăi
să pre i poze
ină pe ciior inelecuale,
cu pri vire la o b-
sacoele ridicae de carea lui Wigens ein : nu pur i s im-
pu pen ru că ese orba de o lucrare difici lă, ci p enru că
Cercetările filozoficesîn greu accesibile n alt fel i n alt
sens decî celelale opere majore ale gîndirii moderne.
Inaccesi biliaea acesei lucrări nu vine d in opaciaea unui
jargon filozofic (cum ese cel hegelian sau heideggerian),
ori din eisena unui sisem complica de definiii, disinc-
ii i ariculaii absrace (de felul celui kan ian, bunăoar ă) ;
cu aî mai puin proine ea din caracerul ezoeric al unei
problemaici , din inediul unor inerogaii sau din apelul la
abisal (inuiii inefab ile, eperiene inim e sau revelaii » )
Dimpo riă, ciiorul a fi deseori surprin s de slul direc ,
informal, i de limbajul absolu comun al analizelor wi-
genseiniene, d e mule obseraii terre C erre i de nume-
roase preocupări , ap aren bana le, p enru ches iuni elemen -
are cum înăăm un c uvîn » CF, § )i sau penru
Vo olos sgla F umaă de număru l aagafulu eu m
ele l Cercetrile flozoficeda de faă cazul ăţ a a d ca
e, rmee ce cu sgla I conuă cu număul ag
22 ARANPAUL LSU
siuaii simple coi dien e Uneori el va fi uimi de anumi
e frămînări inelecuale aparen mărune sau foare spe-
ciale ( ce înseamn ă a vedea aspecte ? » sa u ce înseam nă a
rm o reglă? ») dar va cons aa ecven i că unele e me
ale discu iei naura filoo iei, na ura limbajul ui, naura
menalului sau a spiriului » îi sîn amiliare Carea că-
reia Ludw ig Wigensein i a ded ica uli mele decenii de ac
iviae (perioada maximei sale mauriăi inelecuale) ră
mîne însă oare dificilă prin riscul de comunicare pe care
îl implică exisă o mar e probabilia e ca cii orul nepre-
veni să treacăpe lngă de baerea de idei ce se desfă oară
aici deoarece calieaă grei adevăraa ei miză
Eisena acesu i risc se eplică prin srcinaliaea tipli
de demers i a intenţiilor intelectale urmăie de Wigen-
sein Spr e deosebire
rul Cercetărilor de majoriaea
filozoce nu cauă auorilor moderni ,săauo-
să ofere ciiorilor io
versne definitivăasupra unor săi de luc ruri ( din dome
niul invesiga), nu propune un talo finalal subiecului
său nu ese vorb a nici de o pledoarie meniă să capeze min-
ile, sau d e o en aivă de rezolvare drailăa probleme lor
filozoice (de ipul celei din Tractats Logico-Philosophi
cs Ceea ce urmăree de fap Wigensein ese "o re-
educare amodului
gndirii nosru
devăraul d e ala privi
scop sau "schimare
demersului stilli
său ese o terapie
mentlă consînd mai ales în eliberarea gîndirii de anu mie
capcane r ecvene i erori recurene Rezulaul urmări nu
a a unei imagini corece, unice i uniar e, adică lti
m lcuile cerceae, ci repornirea moorului gî n-
abiudini concepuale sa u mergînd în
«
CF § 132 altfel pus elib erare a de anum ie că
»
Vez, î ac e st ss Mrc În ajutorul cittorului în Lud-
g Wtgene n Tractatus ogico-hiosohius Hmanta 001.
Mrcea Flota nţelegerea ilozoic"A a mai bine" n o
uwig Wittgentein în ilozoia secoluli XX edt de M Fota
Gh. teano, olrom 00, 99
SU NRUV 23
ue » menale pe cae le pur m mereu fără să seszăm
care ne amoresc » mnea n aces sens rebue îneleasă
declaraa sa d la sfîrul prefee a furnza corl r eze
defnve » sau pncp ulme » a f însemna dn punc
ul său de vedere a scu pe acea de eforur propr de
ocma cel
gîndre Wgensen
de a smula peaccenuează
fecare să gîndească
că scopul său
peacon
fospro-
însă
pru » dpă elberrea de auomasmele menale curee
Dn aces punc de vedere Cercetrile filozofice po f pr-
ve ca un ansamlu de exerciii mene să resue mn
lberaea de mcare să reconfgureze ders aea de ne
rare deace posble alungnd senmenul obnu c on-
srîngăor ) de abse nă a alernavelo la anume conclu z
famlare Gîndoul î averza suden că nu încearcă să
le nducă anume convnge sau de c doar să smule
ze în dreca u nu anum p de praccă nelecual ă "nu
înce rc să ă fac să cred e ceea ce nu cede c doar să fa
ce ceea ce nu a face Aceasă declara ese corolarul
în rednăr sale că blocajul menal cu ca e ne confrunăm
uneor nu se daorează abse ne unor idei-cheie sau dev
ruri cpitale ce ar puea f dsrbue de un magsru) or
fapulu că anume lucrur ascunse » ne scap ese nece
sar să lecu dele
a lucra descoperm » c carenelor
formulelor meode
nelecuale obnue
dea de
gaa se-
reope ) capcanelor lngvsce n flozofe crede W
gensen nu spraa sau nua ese ce ea ce ne
lpsee c capac ae a de a eva erorle de ner pea re ve
derea de ansamblu clară asupra sens ulu auenc al concep
elo lucdaea prvoae la proprl e noasre scheme de
gîndre
Un rsc major al recepăr opee gîndorulu ausrac
vne dn aparen a sa aplecare asupa unor su bece sp ecale
Ludg Wttgese Catul albastru Humanta 993 31.
În contnuae ttul acese căr a f recura cu gla C
ADRANPAUL LU
Observînd că Wigensein analizează minuios chesiuni
ca de ce un cî ine nu poae imula ? », cum im că am de-
prins o regulă de nu mărare ? » sau ce se înîmplă cînd a
ep pe cineva ? », cii orul poae avea im presia că fil ozofia
pe care o are în faă a abandona marile inerogaii » ul-
burăoare (des pre naura lucrurilor » sau sensul vieii » )
marle eme » de odin mea izic i marile peoupări de
ordin eisen ial, muluminduse să eamineze pedan pro-
bleme paiculare, c u caracer ehni », d e ineres îngus
Cei obsedai de subiec e grandi oase » or a bandona lec-
ura cu senimenul că au fos însela i » asa nu mai ese
ilozofie! », vor fi ei enai să con hid Ese d e daoria ee-
geului să averizeze că o aare concluzie ese comple gre-
siă. Ferm convin că filozoia nu ese meniă să ne ofere
unoine despre
nu sa ineresa de ap e, fenomene
descifrarea unor sau l ucruri,
chesiuni Wigensein
speiale n sine;
chiar dacă în aparenă e l îi concenr ează mule eforuri asu-
pra unor situaţiiparticulare de viaă sau de gndire, scop ul
analizelor nu ese acela de a găsi i soca mici răspunsuri
coece la mici proble me lingvis ice, psiholog ice sau peda-
gg Analizele sale sîn de regulă experimente mentale,
ci de a esa alabiliaea inerpreărilor filozofic e,
ose concepuale, prin conrunare cu siuaii
par uo de descifra i de conrola eoreic;
exerciin nie s ă ajue gndirea s ă se eibereze
de habiudii c sereoipu ri comod e sau false in-
erpreări. Pe scu, lo d problema, aparen îngusă,
discuaă, eisă od iză filozofică imporană
idenificarea unor capca n cpu ale sau lingvisice, de-
parea unor er ori de i nerp ce minea ză eorii le noas -
izice. Dei scopul lui Wsin nu ese acela
( a
I\st I·
agumen e logice
a impun e o anume
(sric dcve),
nerprardupă
eoreică,
cum
î p \ le s e ală mereu o roc pare de ip
:" f ' p nceptul i terapeutic nu de a con-
S '/ \ "ILZ ci de a aduce emeiu ri în ve
SUU NRUV 25
derea dislocării unor auomaisme menale si de a furniza
indiii penru imaginarea unor noi pos ibil i ţi de concep-
ualizare Argumenările, în aces caz, se fa prin descrieri
sugestive de siuaţii reale s au posibile ( care evidenţiază im-
plauzibiliaea unui fel sandard de a vedea i simulează con-
(are
urarea
pounuia
us ifca
nou)ubsui
i prin imaginarea
rea respeci de
vă. In
cazuri
cele din
relevane
urmă,
ese deci orba de deschiderea unor perspecive srcinale
penru înţele gerea lucruril or, i nu de fixare unor dealii
anose ale fenomenelor Sigur că urmărirea aenă a mean-
drelor analiic e i argumenaive din acese eerciţii ese difi-
cilă ea necesiă răbdare i aenţie, recepiviae i chia r
umilinţă » inelecuală cine aborde ază chesiuni le cu sigu
ranţa (sau aroganţa) propriilor inuiţii va raa ade sea mesajul
auorului
bilă Da rfacilă
aeparea ciiorul serios ined
ca lucruri a înţele
ie igeineresane
că ese nerefilozo-
zona-
fic să poaă fi surprinse din zbor », pe baza unei lec uri
uoare i a unor lanţuri de dei ransparene imedia acce-
sibi le Numai banaliăţile se oferă gîndirii imedia, numai
sereoipurile s în evi dene i uor de capa srcinaliaea
filozofică nu poae fi decî iners proporţ ională c u acc esi-
biliaea imediaă.
Wigensein nu se îndoia de caracerul inedi al ipului
de pracică filozofică pe care îl iniţiase în perioada îrzie,
da nu îi privea opera drep un tezaur de concluzii, ci drep
o ofertmeodologică ; el observa ( cu privi re l a propria per
formanţă) "ce ea ce ese imporan ese că s a găsi o nouă
meodă Eegeţii au susţinu uneori c ă aes mod d e a face
filozofie nu are preceden Chiar dacă aceasă eză es e amen-
dabilă ( anumie prefigurări măcar vagi, po fi odeauna gă-
sie), cu siguranţă că srcinaliaea demersului filozofic
wigensenian ese iconesabiă
culăţi în calea recepării mesajului său
ea idcă
Tocmaimue df-
din aces
moiv orice inroducere la Cercetrile filozoficerebuie să
înceapă cu clarificaea felului lui Wigensein d e a privi f i-
lozofia i a silului său de analiză filozofică.
26 ARAN-PAUL LESU
Un mod de a rivi filozofia
n a doua pare a ve, Wge nsen a modfca apre-
cabl zun ea despre naura menrea demersulu flozofc .
Schmbar ea nu a fos o ală anume punc e comune cu v
zune
meafloofe
a sa mpure
wgen
perssă,
senen
dar mule
e se modfcă
elemeneradcal.
es enale
Prnre
ale
puncele de conuae care rebue amne se numără
mennerea de cenrale dn Tractatus prvnd esena une
ds nc clare înre flozof e nă (4 111), a înelege r
flozofe ca acae, nu ca se de eze (4 112) a de
mporane flozofc e a claricării(d em), nsprae de s us-
pcunea faă de problemele flozofce ( care nu sîn problee
propruse 4 3) de convngerea perenă că foo-
fa ese plnă de confuz (3 324) De asemenea, menne
rea îneleger f lozofe c a o rcă a lmb aju lu (4 3 )
ma ales a rolulu capal acorda distincţei empiriccon
ceptual sau factualnonfactual.
Schmb ărle de vzune sî n el e numer oase Wgen-
sen renună la instrumentele analze logce, dar l a oiec
tivul consruce unu ablou general al srucur lmbajulu,
după cum renun ă l a principii canonice ca omorfsmul
lmbajrealae Preocuparea de a clasfca enunurle
de a denf ca cer pedane de sens penu pur de pr o
poz ese abandonaă, ar unla eralaea echeăr lm-
bajul u drep reprez enare (a sărlor d e lucrur ) devne
obecul u ne cr severe Dar cea ma mporană schm-
bare ese cea de orientare generală a abordăr Nu ma ese
vorba de o consruce eorecă ssac ă, baz aă pe sruc-
ogcolngvs ce cond ucînd la eze caegorce, c de
() a h odre implicit argumentativă, bazaă pe eperme ne
1'Ial c concepuale, abordare ce urmăree re-
cou,l» curlor , în aue nc aea lor perdu ă
�c ÎII\ hci nI area unor feluri de a vedea, ar nu cu
stll(' '. Sp ţl nu perm e ac o analză com
SUU NV 27
pleă a noului el de a vedea iozoia, dar în ee e u rmează
e or chia îeva dinre aele al de rializare
În iloz ia îzie, di in ia dinre preouparea i nele-
uală de i p empiri i ea de i p onepual devine elemenu l
enral a abordării Wig ene in era onvin înă dinai ne
de ractatus
nu ae araer filozofia nu dă imagi
ă empirideripiv ni ale
noele alereali
din ăii
93» , odei
dovede), dar la mauriae el nu mai dedue aeaă onlu
zie dinro laiia re a propoziiilor, ci dino difeenier e
prinipială d e preoupări ogniive în enul larg al uvîn-
ului) Premia de la are ponee gîndiorul auria vi-
zează eiena a două ipuri de preoupări ele empirice
i ele conceptuale Preoupările emp irie, ipi e iin elor
fauale iinele naurii, ioria e ), e bazează pe epe-
rien a reală aum ulaă (CF § 09), preupu n găirea de e-
pliaii mai ale auzale) penru apee onaae, i, în
ae op, impliă de rierea apelor i a ărilo de lururi,
obiner ea de inomaii noi, elabo rarea de ipoeze, conrui
rea de modele reonruii eoreice) penru fenomenele
obevae dei edificarea unor teorii.Prin oae aeea er -
earea empiriă inee la deoperiri, la de earea a eea
e ee aun » i la găirea a eva nou » legăuri înre fap-
e, auze, răăuri e.)
Dimporivă, peoupăile conepuale n u e bazează p e
eaminarea eperienei, i pe analiza conctelor(CF § 90)
Ele vizează analiza ruuilor onepuale eiene,
Am făcu o aemenea analză n carea mea Wittgenstin Wh hi
loop 5 Boun t E, ee Lg Verg, 2000.
v Ee nă mo an de sublna că aaza conceuală ac caă
de Wgense n eroada sa rze nu are nmc comu n cu analza lo
gcă snac că, eman că sau rag macă raccaă de Freg, Rs
e sa em mul logc, care ur măeşe reconstrucţia teoretic a limbii
naurale duă cum u se denfcă nc cu analzele lmbajulu comun
roue de auor i ca G E Moo re sau, u lor, d Ausn ş Rye Au-
oul Cerctrilor ilozoice nu adera deloc la deaul molrii cae
28 ARAN-PAUL LSU
obinerea unei vederi de ansabu corecte aupra acetor
tructur i i a articuatiio
r or e iinar ea ncurcăt urior au
confuzii r produe d
cu şi rectificare a unor erori de inte rpretare au aruen
tare ici nu e te vorba de descopeir ea a ceva no u depre
reaitate au depre fapte ci de
de gndire corectre propriului mod
Premise metafiloofice
Preia priă eeniaă a viziunii tîrzii depre fiozofie
ete filozofi este cercetre conceptul i nu cuno
tere empirică.Cea ai tranşantă foruare a acetei preie
ete ură toarea co ntatare acon ică : Ceretări fioz ofice
cercetăr conceptuae Eeniau petru etafizică că ea şter-
e diferen a dintr e cercetări factuae şi cerc etări concept u-
ae Wittentein era convin că fiozofia pecuativă
coite eroarea de a inora ditincia fundaentaă dintre
cee două tipuri d e cercetări şi ai ae fa ptu că deeru
fiozofic aparine ce ui dea doiea tip E a initat n repe
tate rînduri aupra teeiurior ideii c ă fiozofia ete o cerce-
tare pur concept
epirice (CF § uaă
19) Pro beee fiozofice
iar propoziiie fiozofnuiceîntprobee
nu înt pro-
poziii epirice ( CF § 8) Fiozofia ete deci ceva dit inct
faă de ştiină (CF § 87, 9) dacă ştiinee înt deer
uri factuae (o rientate pre eucidaea f apteor reae) fio
sgerează că rou iozoiei ar i acea de a rniza mode e generae abs-
race ae imbauui, sre exemu). Exisă nsă, din ăcae, a in-
e ogiciei i iozoii iinei, c şi rine ingvii endina d e a vedea
e Wigenei de u eezena mai srcna a anaiei ogi
coingviice a imbii naurae
Ludig Wigensein Zetel acke 990 § Reeiie u
erioae a aceaă ucrare vor ace ae a esc area uzua ă a iui
SUU NU 29
zofia ete în chimb demer co nceptua ramatical
n calitate de inetiaie ramaticaă (CF, § 90) , fiozofia
nu caută ă afe date noi dep re fenomenee reae ( CF, § 89)
cerceta rea fiozofică ete tocmai c ea cre e poate face n
dependent de orice decoperiri noi ( CF, § 1 6) Tocmai din
acet
meormtiv fioofuapecare
ae pintro nu trebuie ă aupra
directă încerce dexperi
ezearea
enei eni-
( CF,
§ 34, 316; II, xi, p. 04) căci acete enime înt de ordin
concept ua, ee nu prov in dintro inuficientă acumu are de
experienă.
ai curînd, fiozoia vizeaz ă posiilităţilefenomeneor,
care înt refectate de oncepte ceea ce ar fi putut ă fie
ete, din pun ct de vedere fiozofic, a fe de important ca şi
ce a fot de fapt tărie fctive de ucruri ne pot eri a
fe d e bin e ca şi ce e reae (CF, II, xii, p 30 ) Fiozofia nu
caută cauzee efective ae enomeneor (CF, § 466; II, xi,
p 203) ş, n ener, nu urmăree ă expi ce ( CF, § 09).
Ea carifică neîneeerie conceptuae ( CF, § 90) , eiberează
inteectu de anumite mitooii uerate de imbaj (CF, § 109),
de nonsen uri acune (CF, § 9), de confui i au imaini
ce in îndire a aptivă (CF, § 1 1 5) Rou fioofiei este deci
preponderent crtic (un ro de demoar e a catee or de ni-
ip
borare a îndirii CF, §i enerae
unor tabour 1 18), şi nu un
aleureaităii.
contructiv,
a de ea-
aceata
Wttgensten ooseşte tmen 'gramatca nto acceţie e-
ciaă, i n în cea amiaă cotdiană In acceţa sa gramatcal nu
desemnează ceea ce ţine de comonenta lngvtc mită gamati
că c ceea ce ţne de regue undamentae de oore ae ni con-
cet. Gramatca un concet curinde, aşadar, elementele de bază
eevante entru olosra sa. S re exemlu n caul concetuui tm
gramatca curnde rege eementae rvnd raortur e înante de "
dă » smultan . Alte exemle de regl gramaticale sunt Ro
sul este o cloare Ce este alb nu este albau" Muntele este u
� bect"; mbătrnrea este un roce" tc entu o ma buă înţeleg e
re a regullor gramaticale vez inra aragaul Critica resuoziţiilor
uzuale ale teoriilor esre limbaj, rim arte
30 AAN-PAU SU
nu neaă c ă ea nu are o funce nteectuaă portan-
tă : erea deeruu fozofc ete terpeutică ş ( pentru
otve cae vor f enunate a jo) nteectu are nevoe
vtaă de aceată terape (CF, § 109 133, 255 593).
Nearea ap actă fozofe de a revea lucruri funda
mentale despre lume ete, deur, d e natură ă urpndă
orc e cttor forat în trad a de îndre pentru care fo-
zofa ete un deer contv, c a ş ş ta, chea t înă nu
ă dea tabour pecae, ae unu tp partcuar de fenoene
(aşa cu face fzca au tora), c ă « dezvăue esenţa
fenomenelor or ă edfce o Weltanschuung (vune e
neaă aupra u) Wtteten a prevăut aceată ur-
prndere fnd perfect conştent că o u cutvat e aşteaptă
ca, prn etafzcă, ă poată pătrun de « natura ucruror
(CF, § 90)
aceată E aree Petru
aşteptar înă bue teeur
a îneee pentru
acete a contrara
teeur, ete ne
cear ă uă în conderare ce a de a doua preă por
tantă a etaf ozofe ae (II) lucrurilor nu este
ceva misterios ascuns rămnnd ncă de descoperit ea
este deja fixată expriată n nţelesul cuvintelor cre de
semnează lucrurile ceată preă ete foruată expct
în faoae e fraete § 370373, care pun ă raatca
uu concept
ceptuu) (adcă« eena
expră reuefundaeta e de en
ucruu deenat ae con
de conce pt
Poate părea trau că Wttenten, autor reputat pentru
crtca eve ră făcută pecua or etaf zce, e hazard ează
ac ă tanşee probea eene afrînd că aceata ar
f încapuată î îneeu cuvnteor e fapt, e nu p retnd e
ă răpundă atfe a întrebăre cace a e fozofor (pe care
e prveşte, bneînee cu retceă), c urprde un fapt
relevant cu prvre a uca foofcă. Adoptînd aceată
preă, Wtte te nu propune încă o eta-
fcă « reouoară pe înă ute atee care au anat,
ş face o opue oraă, rcantă, pe cae eoua fo-
oe ă o poată eventa nfra Ceea c e face ete doar ă
TUU NTROUV 3
coneneze u ă (F, § 9 ) nu-
te eeente enftv e, în ene note, e tvtă
fozofe (de ăute eene uuo ) ş e bju -
u (e fxeză cee e pe dept een în enu
expe o) Wttenten upnde postura în e e
afă fozofu
Cne ntebă u ouete
ce nteet
een de nteo
tpuu ? etfze
ş dă un ă-
pun oee ete întebă , foueză întebe ş ă-
punu epetv într-un lbaj ce, n od nevtb,
condon eză bee d eeu . Înt uît nu pute n în-
teb ş n ăpunde făă foo uvîntu obşnut tp
(CF, § ) ezută ă mt cetu uvînt odee
ză n od nee ee ce nu en tpuu n-
eeu expee foote eupeză luul ăut aş dede
aup denttă u. Cu esenţa » tpulu nu poate f
urnsă detprn jlorea uîntulu tp » că pn
nteeu t e, ntebe pvnd een t
puu nu pote ă nu fe o înteb e depe uv întul tp »
ce nenă tp ? F, § 3 ; cne întebă e
ete ubtn ? cee e pt o euă e pce uvîn
tuu ubtnă ş ş depte I ăpunu n-
tebe fozofcă nu pote tu deît ce xt în t
unu uvnt ; dă un ndto popune un t ăpun, e nu
eudeză oneptul nostru d tp, vobeş te epe t-
cev Ete de ptc nevtb c een ă fe exp-
tă de tă (F, § 3) nu datortăfaptulu ă luea
C. mnuscrs ulu 2 13 rte ntt ultă hilosohie, § 89 n Jmes
C. Kagge Alred Normn (eds) hilosohical Occasions, Hckett Pu-
bsng Com 993. st ş o vrnt etu u rs tă-
rtă în Reue nternationale e hilosohie, vo.43 No.169 2/1989
p. 40 54 35 contu re tr ter le l ce st musc rs se fac sub s
gl uzulă 23
Petu căr vez inra, rgrful Un mo e a rii limba
jul, dscuţ desre os tate de x condţ ncesare ş sucete
de lcre exreor
32 ARANPAU U
ar f constituită întrun anuit fe şi nu în atu sau că ar
exista o aronie prestabiită între ibaj i reaitate cu
ar pretinde un etaican, i pu şi ipu datoită fe u-
ui notu de a aboda pobea eenei » dtoită ac
teuui ingistic a deeuui ae ne obi ă înece
de a ezova aeată pobeă. et fapt eiee ip ede din
intez ituaiei (i) fioofii pun întebăi de tipu e ete
X ? » ; (ii) întebăie înt foute în ibaju ntu dei
X » e efeă a ee e noi nui X » ( iii) întebăie
fiozofie înt aşd de tipu e ntuă/eenă ae ceea
e no i nui X » ? ; (iv ) da natu een » ucuio
difeă de o ateoie ata de ucui depinde de cate-
oi de uui vută în vedee ; (v) nuai noi deide ce
cteoi e de u ui va pii nue e X » dic ă v fi vută
în vedee
nuite Xpin
» vdepinde
X » ; (vi)
de dei ntu
deizi notăeen » uuio
de a api nume-
e X » unei cte oii de uui şi nu atei. ă natua »
oşuui ete de fi o cuoare eta depind e de conveni
de nui ou ' » do uoe; i dă natu » fuo-
uui ete de a fi aronie ceat depinde de onveni de
nui f uoe » do uruie onio ae Eenţa
nu ete dei eva un » în dînie uui o i e
făCu
upaf
e fe înă
» vizibiă
ă cetfibii
pt ăîne
( F nee
§ 92izt
126).d e fio-
zofi ? Răpun u ui Wittent ein ete ă tendinţa de hipo
staiere poprie etfiziii expică aeată ăpre ub
infuena unui ide a deifăii uuui în ine » t din
coo de apene etfiziienii potu ează tăătui ontice
fate fă » în u uie înee c şi cum tăătuie
eenie fi iie tăătuio obervbie epiic ae
C CA 7ber
v"Bemerkungen 72 ie
Un cuvt re îţees u e r i dat ne
hiosohie er schoogie, Bckwe, 1 990
vo, § 547: Tu ecz dcă cum uare ş cure z va f dms în es-
tă fme, sau nu" vez ş hilosohische rammatik Bas Bakwe,
969 V § 73
SUU NTUV 33
esto. Wittenstein es pine cstă siitudi ne, deoe-
e, onfo pe isei eeentee de odin esenia
onceptu snt fundent difeite de cee de odin e-
pii. Fiozofii ed eeu ă desiu ucu n sine », nd,
de fpt, desciu odu onceptu de epezent,
ticapote
se » epesiei oespunzătoe
chi spune uuui
ă tbouie respetiv
etfizice ( CF, snt
e uii § 104)
fore de exprare iustte (hipostziei ontie e uno
feuri de vob (C F, § 295) i disputee dinte divese şc oi
provin din titudini difeite f ă de nu ite feui de vobi
(CF, § 401 402 A, pp 1 26 1 27)
Peis ( II) nu fe de fpt dect să econstituie un as-
pect ipotant practicii lozoce ocidente Witten-
stein caui
cu se onduce
şi i v oiiispune
dupăcepaui " uăto
incipiu u ate cuvinte,
Spunpen-
ei
tu a neee coect obi ectu ăutăio fi ozofio, te buie
să exaină feu or de uc, pctic inteectu ă n cae
snt nji. Exine ată ă ntrebăie pivi nd esenţa
(tipuui, unoşteii, iiniei etc) echiveză u n
tebăi pivind graaticaexpesiior espetive tip »,
cunoşte e », iinie » etc. CF, § 30), i r ăspunsu
ie ceste ntebăi snt ăutte pe e nizei -
tie şi nu pe e epii ă (CF, § 1 09 ) nd Pton
se nteb ce este unoştee ? su e este deptte?
el nu decanş a o ceete epiriă ( o obseve a fenoe-
neo respective, o investiie de teen ), i inii o
tivitte de disere uvinteo , de n aiz coprtivă
a tenativeo oeptue de evu e sensuio E ce-
ceta, şd nees u cuvinteo espective eiie once p
Ludwg Wttgenste hiosohsce rammatikBsl Blcwell,
1 969, 370 cotuare tlul că rţ f menţont rn rescu rt
ea uzulă P
Trebue emtt ă senu spe a ermeu
ez m su ota
34 ARAN-PAU U
tue euie o ecte de pie expes iio în diese si-
tuii posibie şi nu fptee epiice. I feu ui Pt on de
a uc nu este o s ip ă ontinenă nesenific tiă în ge
neral fiozofii nu f uncă de teen » Atu ni înd fio-
zofă u aniză îndie c fenoen epii obseabi
i doa coneptu
foosie cuîntuuideespeti
îndie (CF § 383)
(fixtă deci ineitbi
în îneesu su
tia » cuîntuui ) Inestii fiozof ică este un d e tip
ati » (§ 9) L fe cînd ne întebă ce înse-
nă a edea ? » ne pune, ca fiozofi o întebae de odin
cone ptu şi nu un de odin epii (C F xi p 203)
i pentu ăspunde denşă naiz sensuio au
ente oneptuă şi nu ecetăi de boato asup
edeii Ce onsideă noi fi esen » unui uu se fă
expit în ati expesiei espet ie toi din es t
oti dcă nu ăde de od sup esenei uuui »
nu ăde de cod nii supa foosi ii oete uîntu-
ui i dă sînte de od sup foosi ii uinteo, o
ajune o teză (p iind esen » ) u ce totă ue este
de ord (în est sens tezee fiozofi ce a fi bnae nieni
nu e ontest F § 1 28)
Aceste uent e nu ipic ă însă ă esen » fiind fi-
xată în îneesu expesiio
tră peoupe deci u
fioz ofiă este totu la
ftă dspozţ
supef noas
uă nici ă
fiozofii u fost pdă unei sipe ătăcii tuni cînd u
ăutt natu uuio » su că u fot uşi deshise
deoee nu e nii pobeti în cestă sfeă Witten-
stein nu ecue o denune ieftină efotuio et-
fizie f iind be nte. ee ce susine e est e o idee u t
i subtiă şi nue pe de o pte nu este adevărat ă
ntu ucuio » su esen » ne este (în
ndsponbă
sensu ă fi isteiosă » su inesibiă » CF § 2)
p ed e tă pate este adevărat ă pentu noi esen u-
uio es te probeatcă şi că sîne dezo ienti u pi
ie e deoece îndie ( fioofică) ne este dointă
TUU NTRUTV 35
de onfuzii oneptue ( F, § 132) sîntem încucţi în po
piie eui mtiae (CF, § 125) şi nu vem o vedee
aă sup tiuţiio amtie ae popiio noas
te concepte (CF, § 122) că n e spă ev importnt pi-
vind ntu uuio , ce ev n u este de odinu
nu
fpteo, fenomene
o infomţie o, oeuui
decisivă, eveţie» su
eeo e ne ip seşte
xpeienţă este
cru-
iă, ci caitatea conceptuastăpîniea coetă asup po
piio oncepte ( F, § 1 22 1 33 436 )
in disuţiie de mi su s eiese şi tceva Wittenstein nu
ontestă ă peoupaea pentu teme e este timpu ? »,
ce este spiitu ? su e este sensu ? » este tipic şi au
tentic fiozofiă u toate ă e intepeteză tfe iza es-
tor întebăr (considerndue nvitţi fce propiio
noste onepte, şi nu tenttive de pte ntuii s-
unse uuo), tebuie emct ă nu pune pobe-
a unei shimbăi a pului de peoupăi fiozofie
eunoştee temeo sie dept tipi şi utenti fio-
zofie pote fi onsidetă pemis (III) metfiozofiei se
eînd de este pemise, Wittenstein onstuieşte
o metfozofie oiină şi p ovoto e a stînit o-
entii si dez btei inten se In ciud est, sîn tem nă
depte de pute
fost nţeesă spune
oet ă viziune
iuă s asupaintepetăi
înă numese fiozofiei
eşite e estei metf iozofi i, şi este exte de impotnt
ca ideie wittensteiniene sup estui subiet să fie e-
consituite oe. n ee e urmeză, s e v shiţa o sum-
ă pezente o
Nu există robleme filozoice »
Witenstein e onvins ă s esu obişnuit temenu
ui pbeă este e popiu ştiinţe o eii e su ve ţii
patice, domenii n e pobem este o diiutate e pote
6 ARANPAU U
fi pin ă » de înd ie i pentu e ex tă o etodă de e-
zovae ă se repetă acepia uzuaă teenuui
pobeă », de enînduse p in acet o dificutat e e
pirică tuni fiozofi, are nu este ecetae epiiă, i
naliză oneptuă, nu onine nii un fe de pobee căci
pobee e fiozofice
înt ezuttu nu înt de
unei dezodin i » tip epiic ( F,
n onceptee § 109),
noaste, i
dez-
odine e se pote eiina nui pin ordonae » n u-
noscutu său Caiet albastru Wittenstein avetizase ă însui
cuvîntu po be ă » ete e it pic at în czu difiută-
io u e e onfuntă fiozofi. d, sto sensu nu
exită pobe e fiozofie "nu exită nii o probeă a
re eentiă în ensu stiintifi
' u tote acestea, e a on-
tinut ă foosesă te enu, subiniind nă sisteati
faptu ă pob eee fiozofie
au un ccte speia Ee
înt de fapt confuzii (F, § 09, 132), interetări greşite
(F , § 1 1 1, 1 20, 194), insatisfacţiiu chestiuni neliniştitoa
re (F, § 111), nonsensuri (F , § 1 1 9), încurcături concep
uale (F, § 2), dificultăi ale schibării de atiudine
(s. 2 13, § 86) u ale schibării felului de a edea (F,
§ 1 03 ), exepe de dezorientare (F, § 1 23 ) sau de discon
fort ental crape entale (, op. cit, p 1 3 1 ), neclari
tăţi priind graatica cuintelor (, p 86), neulţuiri
faţă de graatică(, p 1 26 ) et.
upă u se vede, pii pobee o » fiozofie
piete, pope făă exepie, o onotaie nea tivă e ete
atibuită uno eoi i eeui ae îndiii ititou pote
Ws m fssn kn st ei Proble" PG p 379. Şi
roblemă estă nuai oo de eisă o meoă reolre
hilosophische Bemerkungen § 49 În cee ce urmeă vo i folosi ps
curte
Cf.uulă PB pentru <cestă lucrre
Mss 2 3 vi n tipăr ită în Reue nteationale e hilo
sophie vo.43 o. 69 2/ 189 42 1.
Ludwig Wittge stein A Humt s 993 06
Cf Mss 23 vrit Klggeorm § 86.
SUU NROUV 37
i surpins de insisten ui Wittenstein sup aspectuui
« ain » enieo f iozofiei de copea o u -
adii e (F, § 1 33 25 593 ) L fe de neşteptte vo fi po-
babi e ăne efotui o fiozofie u « obeăi
oaenio piitivi incpbii de a îneee sibouie unei
ounităi
u « steeeiviizte
de nisip (CF,
(CF,§ 194 ) onstuiio
§ 1 18) pepexităii fiozofice
fiozofice
captivitte unei insete întun bon (F, § 309) Aestă
surpind ee v e poate tentai de ons ide pe în
ditou usti un duşn a fiozofiei » osti faă de efo-
turi inteetuae pe ce nu e îneee su pe cae e
iniizeză de pe poziii ideooie resive (neopozi
tiviste sientiste oiist e et) ndifeent dă etfiozofi
wittensteinină este acepttă
eventue e se cene ( oiesuconepi
espins ă şişie
indifeent
utode
u-
ui Cercetărilor filozoce este end biă) estă tentaie
tebu ie epită Wittenstei n nu a fost un înditor ide o-
oizant i conuziie sae ( coete su nu) sînt totdeun
rezut tu uno efotu i epuiznte de niză şi intepet e
nu a abiiei de poov popndisti pinipii st
biite a priori E nu ontep u ostiitte su dezust stă-
eduinee fiozoiei
pivea (ş u sice ; deşi
det e conside
unui popit)a eşit
dept oientte
ezutte
ae une i tendine spiituui un den e de e i dî nc
espe t Apei eie ne tive des « pobeeo » fio-
zofie eu nui oou uno dinostice tente puse
a sfîşitu uno naize inuiose
Sursele erorilor filozofice
Wittenstein detett o ună seie de eoi fuie
bodăii fiozofie eroi ce expiă speifiu de confuz
oneptuale popiu esto pobee. Pinte este te
8 ARANAU SU
buie intite tendin de poi ect sup uii un ide
exae at de ordin e de exctita te şi puitte ist aină » de
a tsa nie nete tendină pe cae fiozofii o pooveză
dtoit ă încin iei o eşite de iit oi a şi te-
ti (F § 76 97 1 08) ideize invente de hiee »
iniei sînt Idei eLetzte
aş cuspecutive » ptonie su ate
Schrften bepod
deuse ae ia-
Phlosophe
der Psychologe Bkwe 1992 Band II p 48) biia
(de aceeşi sointe ) de a sipifi a exesiv uuie şi de
educe to tu o fouă sipă (F I I v p 1 80 ) aspi-
ri ( din nou inspită de ştiine) ăte eneaitte şi unifo
itte cae se onet izeză de se în eneizăi exesive
şi unifoizăi fote ae ucuio ( pp 51 54 ; on-
fundare
zofie fiozofiei uştiinifie
cu pobeee ştiinee ntuii întebăio
conuziio fio-
şi conveniio
coneptue cu enunuie epiie şi poieiio îndi-
ii cu tăsătu ie fenoeneor ee ( F § 1 04 1 14
p 86 ) tnsfo e tiii oneptuui în repezen-
tae a unei eităi (F § 1 04 1 1 4 295 401 ) onfunda-
re neuuiii f ă de o notie su d e un od de vobi
u fptu ă eitte ne scpă » şi dept ue onfun-
dea pefeinei noste pentu o tă notie sa u at od
de vobi u o desoperie devătei eităi (
pp 1 26 127) bii de on ur ştiin în eboae de
expicii cînd de fpt îndie fiozofică tebui să se
conenteze asup eunoşte ii fenoenuui o iin »
(F § 654 ) fooie de noii eşite (F § 90 308 571
6 13) extind ee nejust ifită uno n oii de sues î n
ştiină s u te doenii (însă picbi e coet dor în nu-
ite contexte) extpoe de tip etfizic e condue de-
seoi veitbie nonsensui (F § 90 1 12 30 8) în aest
sens Wttenstein obsev ( p 03) că e difiu
v Ludwg Wittgenste CA Huts 993
UU NRUV 9
tte în fozofe este să nu spu a ult det şt (uze
încna specutvă ăte enerază exesve ş extpoă
nejustf te); tnspnt e fenoeeo f e feşt
(tpu înde sensu et) în edu uno pesupoz
ş ntepetă fozofe ndevte e fc po a este
fenoene să pă steose stn ente (F § 428) ;
ntepetea eştă popro noste expes cee
une too p eînd de bju ntua s u de un
sbos eşt ntepett (CF, § 194 221 ); dotsu
fozof tădt dese de onvnee ă trebue eat
tea să fe întun nue fe (ătută dn eeente spe
sau ndvzbe spe eepu CF § 13 1 CA, p. 1 0 1 )
onpezen uno pejudeă ăor înde e ăîne
przoneă
f ( F § 1 03 fpteo
pentu dvestte 1 08 1 1 5); dez nteesu ee
ş fenoeneo tpc (Pa
fozo-
ton în ec să st besă e este unoştee făă od
nc o ten e dvese or foe ş tpur de cunoştere )
asea eeenteo dvese înto ună teoe es
în vtute un unfoztoe expeso nvst
e « hnee b f c uu dfete să pă « fe
(CF, § 1014 ş II x p 224); ezutt cestu dez-
nteres
teră untea tte etfz
înd (speutve) c dc
u un ă «fe
snu hănre un
de exepe
( F, § 1 40 59 3); dspeu ctest un u nteese
etfze pentu z u ptue et de convnee ă
nu eneu este eevnt fozof (A, pp54 56) ; pe
oupe s pecfc fozofă pentu ee de e u bstc-
te unvese de « e » e ntă în onfct u dvestte
expeene ( § F 1 25; A, p 70 ); « înue » înd
în esătu popo văje
n de căte bj eu bstte
ş noe (§ CF 125
încstte în e); (CF, § 1 09
1 12 ; CA, p. 1 1 0) confsce înd pn fsn pe ce
udwig Wittgen stein CA Humnits 93 56
4 ARAN-PAU SU
anute foe de expese o exetă (F, § 1 03), ob
lzaea înd în anute foe de expese (A, p 131 ) fo
a toloe cete de n sbols ce ne obsedează
foele ptve e b ajulu ons tîn totu în tpa
rele lo, aeste tpe devn pentu no ohel pe
anen
apea oect
nvete, tpc
ă a căoa flozofcă,
pses de de
j oule expes
bjpentru
n eces
re, apte s ă confee sens (F, § 96 ) poectaea tăsătulo
unu joc de lbaj sup ltua, esenalente dfe t de
tuaea expeslo noae pentru care estă ou de
lbaj adevte, ş folose lo abtă, fără seene a o
cu de lba j, de făă cter adecvate d e aplae, în scop
pu puatv ( tpc fozofc) caz în cae se ută ă e
sul expeslo
obşnute (CF,ete pes
§ 1 42 ) nucsş dor pentu
pentu stuale
ele no, nole,e,
s u neuzul
a bju , nt at sfe în săbătoa e F, § 38), nu a
e sens (CF, § 142 ) ; tendn de a aboda eeu l fel hes
tunle, în vtute uno utotse entle, tendnă co
paabă e d îpne eeu o uşă pentu a o desche,
deş e se deshde tăînd nu îpnînd neputna
noastă de ne shb ttudne, felul de a vedea (ss 2 13
sens,
§ 86) oce
onvn
cobn
ee nonş
e (oetă
ntăsntt
că, d ă
c)nute
lo v ave
expes
de asau
e-
ene sens (convnee c e înjeză î nde spe ul-
tvă să foosescă bt cuvntee, să e pe ad lbtu
făă un jo de lbj bne dete nt să lase d ec lb să
Fomelemtve e m nostre : susttv djectv ş veb
tă mge slă ăr for mă încercă e s ă ducă totul" Mss
13 vat Klgg ormn 93 Rmrc este umto de semă ă
tore cVe
logce lo făcute
ş CAeoct
etsc.08
he cu vre ceste comonete mofo
C P.M Hcer night an llusion Themes in the hloo
h of Wtgensten Second E dto Cren don Pres 989 . 246
x Beerkungen ber runlagen r Mathemati § 3
Referrle trore se vor fce e b sgle ule BGM
STUDU INTRODUCTV 4
ărbătoreacă CF, § 38 , 96 350 ) ; eşecu l etafizic ianu -
lui d e a ura conecve nt o anuită no aie conce ptua lă.
Un exeplu poate arăta că deerul critic wittenteinian
nu ete ratuit, ci bazat pe analize conceptuale atente, cu
te cea privind « naura » ipului Conceptl de « tip
crede Witten
iliare cu rolultein
de apreciza
et foloit, în jocurile
raporturi ca « aideînainte
li baj fa
anterior ), « ai tîrziu ulterior ), şi « tot atunci ( « i-
ultan « Esenţa » tipului (au raatica expreiei
« tip ) expriă deci raporturi care nu au niic niatic
în le Tocai din acet otiv folo irea obişnu ită a expre-
iei « tip » ete, cu recunoştea şi uutin, neprobleati-
că; şi la fel tau lucrurile cu expreia (CF, § 428)
foloeacă
etc ar filozofii
a ici anuite
« analoii
aceterlucruri
eşite (uerate
Ei înt tntai
de fore ă
linvitice ca « tipul cure ), care îi conduc la întrebări
lipite de en copar înd tipul cu o cur ere (u n «
e întrea bă care es te oriina izvorul ) tipului, au,
coparînd ditanle tp orale cu cele paiale , nra bă
dacă ete po ibilă « întoarcerea în tip . Rel evare carac-
terulu eronat al analoiilor ub iacente acetor întrebări evi
deniază faptul că î ntrebările însle înt reşit pue Un a
pect ai ubtil al eniei tipului fac obictul altor
xxiii Cf. P.M.S Hcker nsigt and llusion Temes in te iloso
pyof Wittgenstein Second Edition Clrendon Press 989 p 2 0 . Hc
ke ofeă şi o listă mi sură d bine eplictă surselo eoii filoofi
cele opt mri surse de eroe sînt nlogii în grmtic de supfă
limbii proiecte trăsăturilor unui joc d limbj supr lui feno
menologi folosirii limbjului imgini su rhetipui încstte în lim
bj ; modelul de peent re şi eolve poblem elo în ştiinele ntuii
înlinii şi dispoi ii ntul e e iuii poiecte gm icii sup
elităii şi mitologile iloofice (opcit p68)
Wttgnsn dscut pe lg n cusuie s e n repee n-
duri est emplu - ef G.. Moe Wigensein 's Lecture in
33
193 0-19 în voumu G Mo oe ilosopical aersGeoge Aln
nd Unwin Hunties Pss 5 39.
42 ADRIAN-PAUL IL IESCU
frăîntări (CF, § 90 CA, pp. 68 69 ) coparînd tipul
cu o uă d vnint, Augutin întrabă cu poa-
t xita , ca înuar a tecutului, przntului şi viito-
rulu, de vr c trcutul nu a xtă (find copu dn
ca c « a trecut dja »), viitorul nu xită încă (fiind co-
pu din ca ce nu a oit încă ), iar przentul t vo la
til (vnintl prezen t « trece devenind in tantaneu
« trecut » ) Aug tin n u reaize ază că di icultatea vine n u
« din afară », dintro enigă a exitenţei (din natura ti-
pulu i au din trăăturile ae ontice), ci din ine înuşi, adi -
că din propr ia interpreta re greşită: căci « tipul nu de-
enează o sumă de eveni ente, ci are nuai rolul de a
perite orulrea reaţiiordintreaceste evenimente. Ghi-
dat de fale an ogii, filozou « uită ce ete tipul, şi lui
trebuie ă i e reamintească
tal, că expreia « tip ne ee faptu
utilă iplu, dar fundaen-
pentru preciarea ace-
tor relţii « înainte de « duă tc (CF, § 89) Se dove
deşte te că diicu tăţile coplexe ale il ozofiei nu vin din
materia acetei, ci d in « gheuI încurcat » al înţelegerii
noatre xv
« Nu este nimic de explicat »
Una dintre cle ai şoce idei wittgnteiniee te
că filoofia nu are niic de explicat, ci nuai de descri s
(CF, § 109) Cititor l, ai e cel cu foraţie ştiinţiică,
oae vea ireia că ici s produce un aent t a adres
orţei itelectue a gîndirii filozofce; el va fi înin at ă e
întrebe la ce ai serveşte eforul filozoic, dacă prin intere-
diu ău nu e pute e xpic niic ? S poat de see
nea, e băuia că Wgensen r f părăşt convngerle
neopozitiviste au cienite rdicae care riveau dep re-
ciativ vloarea cognitivă fioofii (în r port cu valoarea
xxv
PB, § 2.
STD NRODCV 43
ştiinei ) Ete ip orant de e mnaat că o atre interpretare
ete reşită Wittentein n u a fot cîtuşi de pui n inte reat
de o ierarhiare a contribuiior inteectue ae ştiinei şi
fioofiei acă a ubiniat deosebirea din re cee două do-
enii e a făcuto nu pentru a eoia perforanee ştiin-
ei şi a inia
entru a carificaiaderenţa
(p rin contrat) pe c eedintre
de preocupări fioofice ci viiu-
ee în doar
nea a nu e pune proba unei rivaităi conitiv între
cee două doenii deoarece e înt căăuite d e intentii fun-
daentae diferite Fioofi nu ete o cunoaştere a reali
tăţii ca şi ştiinţa dar derită de aceasta prin caracterul ai
general sau ai profund (viînd « natura ucrurior ) ro-
u ei nu ete acea d e a da tablouri ale luii (ai vate au
ai « profunde decît cee ştiinifice peciaiate) nici ce-
a de a decifra « ite ru fenoeneor Cînd fioofii au
inorat acet ucru şi au încercat ă atribuie fioofiei ide a-
urie conitive ae şiini ei au îpin preocupărie io-
ofice « în înuneric copet crede Wittentein căci
fioofi nu are drep t cop « cunoaşterea ucrurior şi nici
o decriere « uperepirică reaităii. acă probe-
e e fioo fice au caractr conc eptua şi nu epiric pro-
venind din dificutăie îndirii nu din copicaiie
reaităii atunci au
carea (fapteor deersu fioofiei
fenoeneor nu poate
reae) expli
urăriclarica
ci numai
rea conceptuală expic îneană a face eături şi
vi Ludwig Wittgenstein CA pp 5354.
v Vei în cest sens Hcker op.ct. p97
viii Termenul gemn pentu eplicie Erklărung e tît sensu
de eplicie cît şi cel de clifice cee ce genet multe confuii.
Tebuie pecit de semene că pin clifice conceptulă Wit
tgenstein nu îneege o nliă su o reconstucţie de tip logic în stilu
lui Fege Russell su Cnp ci un demes coectiv viînd înlătue
eoilo intepettive şi evenie l o desciere coectă folosiii con
cptelo.
Ldwig Wittgenstein Lecţii şi convorbiri despre eseic psiho
logie i credinţa religioasHumnits 993 p436 not de subsl
44 ADRAN-AUL LSU
ebor ipoteze cu privire cete eături (ntre fpte su
fenoen) dică defăşur crctări epiric e cee nu
ete şi nici nu pote fi preocupre fiozofiei ecoperi-
re cev nou u cee ce răăee cuns (CF § 12 6)
nu pote fi d nici un intere fiozofic deoece obictu
ctorn decoperi
ntru ri înt fpte
cuvînt continene fenone
fctu peă
cîndturi epirice
iozo fi vi-
zeză chetiuni no ncontinente en ie ce nu pot fi re
ăite decît nive conceptu Atunc ând elcă»,
ea lăureşte de fapt anuite neînţeleger (CF § 87) dec i
fc ificări de ordin conceptu Fiozofii ot deiu r
xpic » confuz iie exitente pot ăuri de ce nui
te interpretări nu funcioneză etc dr n tote ce c
zuri copu uti ontă n criicări conceptu e crificări
ce diferă profund de expi ciie epirice obi şnuit e (din şti -
ină u din vi prctică) ete o erore pericuo ă c
fiozofice ă ie iite ctor din
ură Ete de eene reşit c fiozofi ă e neze
în ip oteze u ă ncerc e deduce concuzii (depre feno-
en ) CF § 109 126, 128 , 99 n fîrşit pre deoe bi-
re de ştiin fiozofi nu et e chet ă să contrui că teorii
(CF § 109): criicre nu vizeză contruci unor no
structuri conceptue eborre unor oci copexe »
Bemekungen ber Frazers « The Golden Bough evsta Syn
hese vo 1 7, 1 96, p 241
Î adul efotulu d a demota aumte ofuz , flozoful c
tc poate ecge a aumte eplca empe, p vd, buăoaă o-
ge psihologce sau compotametale ale uo e o, da � asemeea
az explcaa empcă ese u smplu stume t axla, o compo-
etă a te rae filozofce peoupaea racter sc au scopu c
tulu fozofc; tot aa cum folosete, adl demesulu teapetc,
desee
ce sau scheme
Aestea lozofl
u costtue săpoate los fa
obectu ueor
a demesu,
explcae emp
c u ma
u stumet secuda, de al fel dspesa
Mss 13, varata tpărtă Revue Ineaionale de Philoso
hie vo 43 No1 9, 2/1 989 p. 41 8.
STUD NTRODUCTV 45
au a unor itee interpretative aric uate de ductiv. Efor-
tu fiozofic trebui e îndreptat pre reamintira faptor, pre
desieaor recontitutivă (CF § 89, 1 27) deoarece în acet
od îndiea poate fi eibeată de conuziie şi anaoiie
reşite, proiectte deja aupra fenoeneor Nu ete dei-
ur vorba
ă, tipică deeruui
d e o decriere
actua,
epirică
ci deob
o decriere informai
aă, purocaizată,
eectivă cu ro clarificatorşi Fiozofia qscrie
pre a clarifica,tot aşa cu explică spr a clarifica.n faa
întrebării ce ete enul ? iozoii tr ebui e ăi contro-
ee eanu iainativ, eaininduşi ereu a ptee i-
că ibaju (enu) et cev a ce poate i exp icat (CF,
§ 60) ceva ce poat fi învăat (CF, II, viii, p. 8), ceva
ce poa te fi fooit în condiii de rativă inora nă, nu ne
apărat în ondii
punurie fiozoficedeaonice nădpre
întrebărie divinănatura
( CF, pirituui
§ 426 ) ră
(a entauui) trebuie controate critic de conştiina fap-
tuui că ceea c potuă drep t exitent în int ea ( în in-
trioru ) cuiva trebuie ă potă i recunocut (CF, § 29 3
80) etc acete reeorări nu înt ipe contatări
pirice, ci oberva ii aupra itorie naturae a ouui (CF,
§ 4 1 ce carifică interpretara, eiinînd confuzii. În ace
aşi tip nu et e vorba ca rin intrediu or , ă e ad u-
că o conribuie a cuno aşterea epiric ă a ibajuui atunci
cînd fiozofu orbeşte dpre cuvint, e nu contabiize-
ză pur ş ipu cuvintee şi ooirea or, n ace i nvis
tică decriptivă, ci carifică probee ontoo ice şi
epiteooice create de prin iba j ( CF, § 37 0) n ,
ete nceară repinerea au enteor reşit e pe cre a-
zează inrpretărie etafizice faiiare, aruente axate
pe anaoiie şi c onzii e erate de iaj dci a fi-
ozofa îneană a rpine aruentee fae rept
xxxii CI Ha cker, op. ct , p. 1 6
Mss 213 viata tpăr tă Revue Inteatonale de hloso
he v 43 No169, 2/989, p 409
46 ADRANAUL LSC
rezultat al clarificăilor, reamintirii şi descririi corective,
filozofia poate reda gîndir ii ceea ce în mod o bişnuit îi lip -
seşte: die bersichtliche Datellung privirea de ansambl u
asupra articulaţiilor conceptuale (CF § 122. Or tocmai
absenţa aceste i veder i limpez i asupra propr iilor noas tre con -
cpe ( şi n asupra faptelor sau fenomen elor în sine) gene-
ra erorile filozofic e ce îns ă ar putea într eba ci neva
reconstituire acestei priv iri de ansa mblu asupra arti cu
laţiilor conceptuale n u ar puta îm brăc forma unei recn
strucţiinceptual sau a unei dri treticede tipul celor
furnizate de şti inţ ? Răspunsul lui Wittgenstein dcon-
struieşe în trebare ne imaginăm că filo zofia ar putea să şi
oace rolul d e clarificare conceptuală printr o activitate con-
structivă (sau reconstructivă similară modelării din tiin-
ţe,
aveadeoarece
coerenţanelogică
imaginăm
a unuică
sistem
limbajul
axiomatic
naturaldar
are/ar
acasta
puteaes te
o reprezentare fal să, su gerată tocmai de înclinaţia greşită de
a privi limba natur ală prin prisma mode lului limba jelor ar-
tificiale sau al siste melor concept uale din ştiinţele formale
e fapt limbajul natura l nu a re în gene ral, co erenţa logi că
a unui siste m de calcul (F § 8 sau a unui siste m aioma
ic el se bazează pe reguli cu siguranţă, dar regulile sale
u alcătuiesc un sistem CF I i p 227 şi deci nu este
nimic de
s trt reco nstruit » ( numai un sistem poa te fi recon
upă cum se poate consata, între modul în care Wit
tgenste in respinge rolul cognitiv al filozofie i şi cel î n care
făceau acelaşi luru nopoitiviştii est o deos ebir e pofun
dă Autorul Cercetărilr filzfice nu pretinde (în perioa-
da sa de matur itae ă enunţuril e filozofice au conţinut p ur
emoţional sau că ele pur i simplu eşuează în a satisfac e cri
teriile de conţinu cognii (ale şiinţei. acă neooziti
viştii tindeau să vdă filozofi drept rezulat al unei tentativ
euate d e a cuoşte fenomenle (drep ştiinţă ratat ă » sau
falsă cunoaştee » Wigenstein cosideră că ea nici mă
cr nu rebuie s încerce ingerea unei cunoaşteri de cest
STDU NTRODUCV 47
tp n vzun ea sa fozoa pote aduce o contrb uţe au-
tentcă a eor tu mnţ de a ace dentfcăr nte ectuae co-
rcte dar nu în mod direct (adăugînd ceva a sau cor ectînd
ceva n tabou emprc a fenomeneor c indirect prn
corectarea ş perfecţonarea moduu nost ru de a gînd a n-
terpretăror
Wttg enste nşnssta
concepteor
că obe cu
ctucar ucrăm
munc fozÎnofce
acestessens
te gîn-
drea însăş ş nu reatatea (enomne ucrure sau fap
t "munca dn ozof este [ ] de fapt ma mut o
...
muncă asupra ta însuţ Asupr propre ta conc epţ .xxxv
Cttoru va avea a prma edere mprsa că tpu de
contrbuţe nteectuaă atrbu fo zoe nu dă se ama în-
deajuns d succesee acestea ş d bnefce oerte de a
cutur
ar rou ar funcţa deşsmpă
mnor crtc poate părea pur au
demore a castee
or de nsp CF § 1 1 8 nereevantă în raport cu dversee
perenţe de umnare pe cr ea preut ozoa
e c e cunosc ş u bes c cutura fo zofcă au deseor sent
mentu c ă de fozoce e deschd och sau e re
veează advăru undamena um sar putea epca
această eperenţă dacă ozofa ste doar o actvta te de
genzr conceptuaă de demor a construcţor
şubrede sau de dstrugee a ?xxxvi
Orcît de surpr nzător ar părea treb ue spus că Wttgen-
sten confruntat cu acea stă întrebare nu ar f contes at de-
oc capactate fozofe de a produce revaţ nteectae
autentce E nu nega cîtuş de puţn capactate demersu
u fozoc de a conduce a o înţelegere cmpletă dm-
potrvă subna că o carfcare autentcă este tocm o
Cf Mss 13 vaata tpătă Revue Ineaionae de hi
osophie vo43 No 1 69, 2/ 19 89, p 407
ot e poate face fl ozofa ete să dstgă dl a tat o dată
Wttgeste ( Mss 213, vaa ta tpătă Revue Inteationae de hi
osophie vo43, o 1 69, 2/1 989 p 41 3
48 ADRANPAUL LSCU
eliminare totală a confuziilor şi erorilor ce grevea ză asupra
unei anumite chestiuni (CF § 133. Ceea ce contesta era
numai oll (geşit atiui de a da explcaţ. În concep-
ţia sa numai ştiinţa are sarcini epli cative filozofia în
schim avînd sarcina de a produce claricărcontriuie
în felulasigura
poate ei la iluminar e » deoarece
înţelegera deplină clarif
a unoricarea conceptua
suiecte controă
versae în acest sens filozofia este pe de plin aptă de a fur
niza evelaii » raţnale Mai mult decît atît tipul de
înţelegere p e care îl furnizează filozofia p rin anali ză şi c la
rifcare concepuală ese vital enru succsul eoreic în
unele cazuri spre eemplu în psihologia modernă progresul
cunoaş terii est locat nu de lipsa unor metode sau date e
perimentale ci de eitenţa confuziilor conceptuale (CF II
iv p. 232 Un avertsment este însă aici indispensail ro-
lul clarificator al fil ofiei nu tre uie confundat cu un rol
fundaţional. Spre deo seire d e filozofii moderni a i ştiinei
Wittgenste in n u ved în filozofie o cercetare f undaţio nală
preliminară menită ă pună azele unei construcţii ştiin
ţifice ul terioare. În viziunea sa menirea filozofiei este pur
corecti vă nicidecu m constru ctivă : ea reuie să ne adu-
că înapoi » la realitatea familiară nu să stimul eze edific area
de structuri
Şi ouşi teoretice
se poae asracte.
întra cineva este oare plauziiă
ideea că întreaga gra ndoare » a filozof iei pr ovine din î n-
treări c u privire la simpla gramatică » a conceptelor sau
la (an all e) reguli de folosire a cuvintelor Nu cumva
dmnitatea frămîntării filozofice presupun confruntarea
cosmc ă » directă a g înditorului c u mister ele majore ale
eistenţei nu doa modesta trudă generată d e încurcarea î n
propr iile egu li Incli naţia de a pune o asemenea î ntreare
trădează o incoerenţă a g îndirii (p ost)moderne Pe de o pa-
te aceast admite ca pe un truism că orice contact uman
cu realitat ea este mediat l ingvistic şi cognitiv d eci dis tor-
sionat » de suiect ivitate că nu se pu ne prolema un ui acces
TD NTRODT 49
drect la realtate pe de altă pa rte însă, efortul nlectual
d desfrare a artculatlor
' s dficulătlor « culoarulu »
conceptual are « ne co nuc » a realt te este taxat rept
auxlar sau banal dr ept nesusceptbl să producă revlaţ
ntelectu ale Inco erenţa constă îtro smultană recunoaş-
tere dar ş negare a olulu al conptelor în mo-
esenţialdenunată acă este
delara « altă » s ea trbue
adevăat c ă rapo tarea gîndr l a realtat e es e nvta bl m-
dată conceptual atuc încurcăturle ş obstacolele « gra-
matcale » , alambcarea ş netranspaenţa pr oprlor noaste
regul conceptuale sînt în mod necesar prbl filfice
vial a căo rezolv ae ese mezul orcăru avans spe d es-
cfrarea « engmelor » exstenţ. Metaforc vorbnd : dacă
lumea poate f prvtă ş pn ochelar, ş făă e, atunc f
deltatea ochelarlor este o smplă chestune tehncă locală
dacă însă nu exstă pv e asupra lum dcît prn « ochela-
r » gîndr , atunc dstosunle crea t de aceşt ş ng-
mele « reale » devn nseparable, exe rctînd în comun aceeaş
fascnaţe ntelectuală penru cel care caută advărul. Cla
rcara cncptuală nu este în această perspectvă, nc
complt dsnct ă de, nc ma pun mportan tă decît elu
caea « ntur luc rlo » ea ste î n fon d, acţunea cea
maÎnpotacest
rvtă pentu
punc a prm acest
Wttgsten se nu me (C Fînsă
confrunta § 37(ş0. oper
sa se conrună în connu are cu preu deca a scensă că
tot ceea ce contrbue la cunoaştre sau înţelege est e pînă
a umă tot un f explce Reacţa multo oame c
fomae stn
tfcă este următoare : « tre bue ca flozofa
să exp ce cev � de veme ce ea este utlă dn punct de ve-
dere nteletul cî vreme conbu tots la ef oul de
cunoaştee au înţel egere ea f unzeaă ( u n tp sau altul
plca a emesul flozof nu ste esnţamnte
dsnct e e şnfc » Wttgensten era conştent d xs
tenta acest înclnat de escamotae a dferenelo dntre
flo �ofe tnţă înca săş co nngă stu e d e c
DRNAUL SCU
racterul ei greşit Principalul său argument n acest sens
era că deşi filo zofia oferă înţlgere, ea nu ofer ă xplicaţii
ăc Nu orice produce nţelegere este o eplicaţie
Pentru aşi lustra argum entul Wittgenstein recurge une
ori la e xemple contrafactuale ( recunoscut ireale n să pline
de relevanţă
nva nţelege uElnpune
cuvnturmătoarea ntrebare care
pe baza eplicaţiilor d obice i ci
i se dau
cum am inter preta nsă un caz n care cineva ar nţelege co
rect cuvntul roşu ca urmare a unei lovituri primite n
cap sau a unui miracol divin (CF § 346 am numi oare
-
lovitura respectivă şi miracolul eplicaţii pentu sim
plul motiv că au condu s la nţelege re ? Eemplle par
fantezis te datorită impauzibilit ăţii lo d a ămn teoti c
valabile e pot de altfel c onstrui variante ma i plauzibi le
de acelai tip să ne imagi năm bunăoară că cineva ncepe
să nţeleagă cuntul roşu n urma uni operaii neuro
chirurgicale hiar dacă operaţia a conduce la corecta n
ţegere a cuvntului acesta nu a fi un motiv pentru a o
numi explicaţie eplicaţie este ca o cheie subliniază
Witgenstein aceasta deschide uşa ntr un anumit fl ( pin
profilul specific părţii ce s răsuceşte n broască dar uşa
poate fi descisă n multe alte feluri inclusiv cu dinamită
fărăEistă
ca aceste
maialte modu
multe ri de
căi de deschidere
a ajung să fie iar
la nţelegere cheiclari
ficarea concpuală (proprie filoof iei poate şi ea funiza
nţelegee dei nu ae caracte de eplicaţie (poprie şiinţei
xxxi Cf. PT. Geach (ed.) Witgentein's Lecues n hilosophical
sychology 4647 Harvester, Wheatshef 988 p. 22 Ş Noma
Macol elatează despe dezvoltaea aeste d î peleger e l Wt
tgeste î mcul volm Ludwi Wittgenstein:A Memoi Ofod U
vsty Pess 958
xxxvi Cf. elaă pe care o fce Noma Malcolm î Ludwig Wi
tenstein A Memoi, Oxfod Uvesty Pess, 98 e cofţe ţ
ute de Wttgeste .
xxxx Cf. PT. each (ed.) Witgensteins Lecue on hilosophical Psy
chology 4647 Harvest Wheatsheaf 988 p. 7
TDI NTRODTIV 51
sau cunoaşterii comune) Aici intervine roblema criteri
ilor criteriile entru corecta alicare a cuvîntului « exli
caţie diferă de cele e ntru corecta al icare a cuvîntului
« clarificare (concetuală) ca atare este corect să se or
bască de clarificări filozofice nu însă şi de exlicaţii filo-
ofice
Iar clarificările
( criteriileotexlicaţi
uca uneirol
nu foarte
snt satisfăcut
imortantî nînfilozof
înţelege-
ie.
ea teoretică la care asiră gînd irea. ste deci senţial de ob
seat că negînd rolul exlicativ al filozofiei Wittgenstein
u urmăreste să minimalize ze eforturile filozofice ci numai
să recize secificul lo r şi să înlăture anumite confuzii
O ată întrebare ce aare deseori în mintea cititorului fo-
mat în sirit tradiţional riveşte ersecti vele şi viabilitatea
demersuril or filozofice Dacă am admite că rolul filozofiei
atribui
s uruncriic
scosaulimitat
« tra
şi oeuic
relevanţă
nu nsamnă
temoarăoare
erioada
că iam
ei de existentă încheinduse o dată cu elimina rea ultimelor
« casele de si (ca urmare a ofensivei de eliminare a non-
snsurilor şi confuziilor) ? Ar utea fi « rogramul wittgen
stinian un semnal al « extincţiei filozofiei al unei
rioade finale de « igienizare duă care demersul filo-
zofic nu va mai avea nici o utilitate? xistă oare în sub
text retenţia unei « soluţii finale (la răăcirile filozofilor) ?
că
Caerorie
ăsunsfilozofice
la acest enu
temeri
sînt erori
trebuie
banale
recizat
si efemere
î n rimul
le rînd
nu
rovin din simle carenţe rsonal e (suerficialitate limi
tar a inteligenţei teoretice maladie mentală) nici din ex-
icabiee enurii temorar e (de informaţie sau de tehnici
intelectuale) Aceste erori au rădăcini adînci în însăşi na
tura gndirii şi a abstracţiilor cu care lucrează ea Bu năoa -
ră ţine de naua anaogiior fap ul că deşi aplicaitaea
lor este todeauna limitată n u se oate indica în general gra-
folosirea
niţa recisă
lordintre
devinesfera
abuzivă
corectă
( nudesealicare
poate fixa
şi sfera
uncul
în care
de la
care o analogie încee s ă indu că în eroare). Nu există un
Ludw Wittnsn CA 23.
52 ADRAA LI
mecanism infailibil de rotecţie îmotriva extinderii inadec-
ate a no aaloii sau compaaii Dre umae ca-
caa extraolării eusificate a analogiilor (instruente
totuşi indisensabile minţii ) va îndi totdeauna îndirea
teoretică fără c a acsteia ă i se oată imuta acst ris c r-
anent
In al doilea
saur săînd
i setrebui
oată ubliniat
extira căînclinaţia
demersul wittge
se analogii
sti
nian nu are caracterul uui rogram radical şi tmorar
d « urificare a filozofiei In ciuda aaeţei rograati-
ce e care o îmbracă uneoi ob sevaţiile dsre fals roble
m nonsensuri şi confuzi ce grevează asura domeniului
acste remarce n u rrezintă osatura unei cam anii oa
gaisi el u oo ne unui rogram rai
cal d « însănătoşir a omeniului nici slogauril uei
ofensive
cut ncărcat
evoluţionare
Ideile sale
vi înd
chiar« rutura
dacă severefinală
nu constituie
cu « un tre-o
« chemare la contra alto stiluri sau şcoli filozofice
nici xresia iluziei că sar utea face ordin şi « curăţei
o dată entru totdeauna în lumea abstracţiilor filozofic
Ele conturează n schimb o metodă d a practica perma
nentozo drt anaizcritică Căci Wittgenstin nu ede
« şecul filozofiei clasice ca e o « ătăcire contingentă
coectabilă definitiv rin imu lsul său ersonal au al unui
umăr de de
tendinţele iscioi angaaţi
a extraola ntro camanie
aalogiile inuente deDimotrivă
a urma me-
canic tasee de gîndire sugerate de roriul limba sau de
a elabora reguli abs tracte care intră inevitabil n conflict cu
fatele sînt înclinaţii erene ale intelectului şi ele nu ot fi
niciodată eadicate definitiv. filozofiei sînt re
zultatul unor tentaţii peranente ale sirtului iar rscu-
rile e care ele le comortă nu vor disărea niciodată
ricolle la care se exune gîndirea filozofică nu snt ac
cidentale
tui ele ţin
totdeauna de însăşi condi
o amenintae ţia siritului
intelectuală r eală:şi ntotdeauna
o r costi
o mite cu încinaţii fioofice va fi tentată să imagineze
sheme generale să extindă anumite str ucturi concetuale
(de succe s) să inventeze limb ae şi formule lingvistice noi
TDI INTRODTIV 53
să construiască sist eme comlicate d e reguli abstrcte etc
Ca urmare a aces tor teninţe ireres iile, ericolele e tra-
olării neustificate, irdei contolului asua roriilor sis-
teme de concete, confuziei şi erorii interetative vor însoţi
mereu demersurile filozofice Întotdeauna anumite aradig
a
mefor
necsaă
confisca
demontrea
imaginaţiaconfuzlor
oamenlorcreate
şi decideîntotdeauna
ele Sarci-
nile criic şi corectie aribuit de Wittg nsei filoz ofiei
or rămîne mereu de actualitate filozofia ca teraie in-
tlctului va fi ermanent necesară. Nu există nici un e-
ricol ca teraia filozofică să ămînă vreodată fără obiect
Aşadar "ne utem închiui foarte bine o actiitate filoz o-
ică iabilă şi erenă care nu ese îdretată nici re ds-
coerirea unor noi inciii ale existenţei şi cunoaşterii nci
sr sau
dirii formularea unor
a limbajului teorii desr natura realităţ ii a gîn-
Un exeget cunoscut al orei wittgensteiniene a încer-
cat să surrindă erenitatea errii concetuale (şi deci a filo-
zofiei ca efort de vindecare a gîndirii) rintro analogie
erorile la care se exune intelectul cu interese metafiice sînt
la fel de erene ca ăcatul, ir filozofia este de ermanentă
actualitate, la fel ca luta conştiinţei îmotria acestuia
în ambee ca zuri, este vorba nu de rătăcri (e ror) momen-
tane şi isăşiri (rectificări) imediate sau de cruciade e
temen scu t ci de o como nentă malignă totdeauna
ezentă, de greşeli recurente ş de tratamente erma-
nent necesare. An alogia sugerează c ă atunci cînd Wittgen-
stein eocă fiozofia ca terapieel surrinde o dimensine
a condiţiei gndirii abstracte sau a dramei gndrii teoetce
CfHck, o 160
Mica Flna Înegere iozoi A vee mi bn, v
wg Wgensen n lozo eol t M F ,
Gh. Şfv Plirm 2002 95
Anhny Kny Wgnein on h re o Phooh n
v. Br Mc Gun Wigne n His e Bacw 98
15
5 ADRAAL ILEC
aşa cum păctul este arte integrantă a vieţii umane, şi con
strucţiie iuzorii ae gîndirii abstace sînt arte itegrantă
a activiăţii minţii, nu simu deraa temorar. Mai ţin
atetic, nevoia erenă de teraie fiozofică oate fi exicată
astfe : cîtă vreme cunoaşterea imi că eforturi contructive
pot
comexe
da seama(deoarece
de diversiatea
numai sisteme
şi compeia
coce eatuaeexerien
aambicate
ţei,
riscu ca inteectu să se încurce în acest e structuri com-
icate şi să ămînă cativ a unor tabouri sugeate de
imba sau de interretări teoretice infuente u disare aşa-
dar, sînt necesar e ermanente critie sau terpeu
tice care s ă contracare ze ace st risc. neegere autentică a
care as iră inteectu nu se va reaiza niciodată numai rin
eforturie cons tructive, imaginativ e sau sistematiat oare
obţinerea ei a depinde
eforturi critice, în toe cazuri
demistificatoare. şiein
Wittgenst de reuşi
a rămasunor
con-
vins îă a sîşitu vieţii c fiozoiei îi revine sarcina de
a desfăşura această acivitat corectivă eranentă.
U mod de a rv mbaju
ete
totodată nu ete corectă ste corectă, dacă sînt avute înim
bauui
Wittgenstein
. ticheta,
este
utiă
adesea
în iverse
rezentat scouri
dret tehnice,
fiozof a veşi
dere numeroasee anaize de imba ( sau de concete fo
osite de gînditor în cadru cercet ării sae, critica e care o
face unor teorii casice ae imbau ui i imortanţa e care
o acordă imbii în metaiozoia sa. n clitte de critic l
teoriio depre imbJ ittentein ete şi el un fiozof l
limbjului Dar ea nu este cîtuş i de uţin corectă dacă sî nt
avute nune
struirii vedere cercetărie
i teorii generae,tiice aimentate
sis tematice, de ambiţia
asura con
imbauui
căozof limbjului cuprinde teorii generle depre lim
bj ittgentein nu ete un filozof l imbjului Aşa cum
a şi decarat, e nu a intenţionat să eaboreze o asemenea te
TD NTRODV 55
oie nu numai enru că reocua nens d e cuzele eror
lor meafice, aea o acă consin ă a failibliă m odele-
lor eorece ofere de floof i ci i enru că, n iiunea
sa, filozofia nu ese cemaă să dea eori i desre limba o
aa cum nu ese chemă nic să dea eori desre naură (CF,
)
§eoreiceni
n cuda
ai limaulu
aarenţelior,decre
fomulăr
ae de referri
caegorce
cr ce aoalţi
fi lae dre rincii sau legi generale, Wigensein
nu consr uee n ablou alernai la cele rouse de gîn-
diori ca Plaon sau Augusin, ca Frege sau ussell O do-
adă imorană , în aces sens, o consi e fatul că mule
din ideile sale fundamenale, ce ar ue a fi luae dre rin-
c ae une eor , au de fa o sferă de alcabilae u
numai lmiaă, c i surrinzăor de agă (enru o con-
sucţe senin
declară eoecă
că îndemule
i ssem atc)
cau ri, darBunăoară, W itgensein
nu n toate semnifica
ţia oae fi definiă dre folosire ( CF, § 4 ) ideea oacă,
cum se se, un loc cen ral în abordar ea sa, ous ea rămî
ne înă a sfîri exac aa cum aare aic i necaeg rică, laxă,
chiar agă în ce cazuri se a lică ea i în ce cazuri nu se
alică? Wigensein nu a clarifica aceasă chesiune oc-
mai enru că nu er ineresa de o consrucţie eoreică.
U filoof care asră la ela orarea une i eorii genera le de
sre limb a nu s ar uea mulţumi cu un asemenea
cu imrecis dar Wigensein nu urmăree o asemenea
rin-
oie, iar ele sale ese semfcaţ e nu sîn rnc-
i eoreice, ci aenţionări sau reaminiri ale unor lu-
cruri e care, de fa, le uem consaa drec în exere nţa
lingisică Scol gîndiorului ese demonarea unui nu-
măr de eu decăţi cu rire la limba, adînc înrădăcnae
în gîndrea occidenală, care falsifică abloul filoofic u-
ren
aăraal limbii
rinroDenunţarea
infirmare acesor
absoluă,
reudecăţi
necondiţionaă
nu s e faceDene-
obicei, eroarea ascunsă în saele lor consă în exraolare :
reudecaa leacă de l a un sîmbure de adeăr ( exsă o se-
rie de siuaţi î n care ideea ei centrală es e alicabilă), dar
56 ADRIAAU CU
ea ene cea ce e te, acă un automat m menta, tocma
rn generaizare nejusticată (tc metafzcă) ceea ce ete
vaabi ntrun număr imitat de cazuri se etrapoează la
toate cazuie posibie ceea ce are vaabiitate reativă o
aă devine teză fiozofiă aboută Se exemu aert
a Wttgenten, rnc emantce ca eu contă n
conţe neceare ş ufcente e acare a xree a
ca ctora te e cunte, nt generazate ş atute
auz mauu n genea au car orcăru ma o
Cttoru nu treue ec ă e a e erutat e fatu c ă
ee crtcate e Wttge ten ar ( ş n) erfec au z
e tro ere e cazur au tuaţ famae umărn
atent exerce ş exe mee roue e fozof cae ncă
mtee e aatate ae acetor e, e a utea e za m
auzt
rete eatea or ca prinipii
unera categorice
tate. tocma acet ae
contrat
une teor
une cu
n
umnă conţa roematcă a gnr teoretce tocma
apicabiitatea incontestablăa aumo e
ne aor atenţa ncuraază tennţa e a generaza ex-
ce ee eece ş e a e utrage orcăe an az r-
tce, e a gnora inapicabiitatea or ntro muttun
ate tuaţ Sntem ca ă uem aşa, orţ } e cazur
e famare, ş aceata ete una nte cee ma a actert-
ce cau ze ae eror metafce .
Crtca resuozor uzuae
ae teoror desre mbaj
Care nt rcaee reuecăţ } ce geează au
fozofe m au
paradigma imbii a eprezen
rePrma
ac vecea
nre vzune
acetea ee asupra b ca st de eticete
nume deemnnd raitatea urui fenomenee aciu
nie nsuşirie Wtgenen nmeşe aceaă aagmă
tabou augustnian aura m (CF § 1 ) ş ncee e
TDU TRODUTV 57
meu c u o crtcă a § 4, 22, 2, 3. Penru
a entfca uncele e vulneral e gntorul ne roune
aumte exercţ ntelectuae vn cazu ml e e n-
văţare § 6? au folore a lm naturale , § 2, ,
2 etc. ). In acet context el ntrouc ş conce tul
o de § 7, 5
ocurle
funamntal
lma
(acvtăţ mle n care anumteAacun .
e metec cu foor ea t că a unor cuvnte) ş mae e
ml e rmtve ne aută rn tran arenţa lor ă catăm
ma coect ecf cul lma ulu natural. Prmul oiectv ur-
mărt ac de Wttgenn e eamnrea » dveă
e utlzăr a lm naturale lma ete earte e a f ur
ş mlu un tem e rerezentare a reatăţ » entru
că ea are foarte multe utlzăr dferte ntre care rerezen-
taa ete numa
gl dnre ş o
lmăuna cue §cu 4
cule ,
8, 23 24, 2 Anao
§ au ntre
ea ş comenzle e a orul une lo comotve , § 2 ara-
tă că n cua aarenţe unform e a cuvntelor rolurle au
funcţle l or nt xtr em de dvere , x 224 Dar
regreta n talou augu tnan » nu ete accen tu u e
rerezentare (căc exrele au efectv eeor o funţe
e reezentare) c tenta a eenţaltă ş excuvtă ce m-
un
ngetem
re de
o generalzare
rerezentareteoetcă
» ) aceată
categorcă lmaul
entnţă metafzcă
ete»
ne face au ă gnorăm toate celelate funcţ a le ale au ă
le mnmalzăm eclarnule neecfce » au ă n
cercăm eucera or a funcţ e rereentae n actca
geştă e a forţa vert atea utzăror lngtce ntrun
tar rerezentaţona untar e află ura multor dfcutăţ
ş enge » flozofce engma numr au a refernţe
§ 373, 555 , 7 244, 273 ncluv a referr la
ceea ce nu exă
lucrl nmt ec.enga legătur nvz le ntre nue
O aă eoae e eacă n acea uă e eea că de
vreme ce lmaul rerezntă realtaa egull emantce
5 ADRANA E
ncaulează trăăturle reale ale lucrur lo eemnate e cu
vnte ar efnţa unu cuvnt nculează enţa » lu-
crulu eemat e cuvnt. Autor ca Ruolf Carna afrmă
ă nţeleu l une exre cu rne conţle e cae tre-
ue ă e nepneaă e p e-
aarent
a motrva
freşt ate
acete
raortulu
nteretăr
n tefamlare
lma ş realtate
atractvWt-
ş
tgeten contată autonoma gamat, acă autooma
regullor gramatcale funamentale care guverneaă fo-
loea cuvntelo r regulle gramatcale nt onvenţ au
nome e rerezentare, acă elemente nena le vor-
r ecrer et c, care nă nu ot f nc eue
nc verfca e faţă e realtate ş nc utfcate n ra-
ot cu ealtatea. emeul acet motăţ et e n-
cal,
nu otşfnu com
accental
arate convenţle lngvtce
cu realtatea entru căfun
rec amentale
unoaşte-
rea valtăţ l o ete o reconţe a or căre comarăr
cu raltatea Convenţle gram atcale nu ot f utfcat
e aza ecrer a c eea ce ete rerezentat Că c orce ae-
menea ecrere re uune e a regulle gr amatcale u
ne Wttg enten (P § ). Sr exmlu, cne ar or ă
utfce » r ra ortare la realtate regula Ce ete al
le ale
ate
nfunver
g vanătreentru
u mao t
atareăentf
etee
careoecte
treue
ma nt accetae convenţle lngvt ce ce guv ernează fo-
lorea cuvntelor al ş negru » or rntre acete
convenţ e află cha cea care treue utfcată (fără
o atare amtere rel mnară a regl lor gramatcale nu
D a, Cana b d b d nnun nu
dr înţ » dar t c , c cţ rzntanţ a
ntc
ţ a agc, cnvn
fra înţ urrdncb
mbutta nbtc a cnc
ntur
Pntu rrra uu ru atca vz
m u nt u b v Pntru nvta rznta
r a autn rmatc vz Hackr, 19-193
TD NTRODTV 5
e ot electa corect oe ctele reevante , n genere nu e
oate form ua un enunţ cu en ) Altfel u nu e oate
« verfca e teren că ce ete al nu oate f negru deoa-
rece nmen nu va acc eta ă numeacă al un oect ne-
gru egulle de alcare a termenlor nterzc un aemenea
a
ec Convenţle
autonome faţă concetuale
e realtate(regeleulle
exrmă
gramatcale
ceea ce )etent
eenţal (CF, § 1 7 ), ar autonoma lor n că eroa
rea nclnaţe met afzce e a trata eenţa ucruror ca
ngreent al lucuror ş fenomenelor au e a urmăr e-
tectarea eenţe (ca ş cum aceata ar treu « ecoertă
ealtae)
Interretaea wttgentenană a regull or gramatcale ş
a « eenţ e l oate ezamăg e ctt or n două felur e
e
uroşarte,
mlu oate crea mrea
ceva uectv, că « eenţalul
nemortant (e vreme evne ac
ce een-
ţa ete ncauată n convenţ gramatcale, e care oame
n le tae c ş tot e le ot c hma), n tm ce ntuţa
uzal ă ete c ă « eeţalul » e de ceea ce ete ma « adnc
( ec « tal n lucrur. Wttgenten a re-
văzut aceată reacţe a relcat atfel n atee « adnc-
eenţe e află e fat nevoa noatră ă e
leconvenţ Cu alte cuvnte,
BGM eenţalu
au convenţle ă neete frec
aară retca regul-
anc,
eoarece ele nt rofund neceare, nt e fat nden-
ae lmaulu ( CF, § 55) ş gdr făă covenţe en-
tru acarea cuv ntulu « tm no n am utea avea nc
concetul de tm , nc ee e care le avem ere tm,
c dme u ea temoraă a ( decrer or) real tăţ Pe de
ată arte, nerretarea u Wttgenten oate ezamăg
eoarece creează mrea că eenţa ete atrară (e ve-
me ce e regăete
neceară n regul gramacae
o clarfcare ar trare ). Ac ete
ete ntraevăr artrară
ez, n ces sens ş exce u Hce 95
60 ADRIANA U
n enul că n oate f utfcaă n raor cu realtatea (nc
comara tă cu nc euă n ea CF § 497), la f l cum
nu ot f utfcat » egul le ahu lu a a nu ese a-
trară n enul că ar utea f f xată orcum a libium e
cătr orcne Dmotră ntrun alt n conctle
fcate esenţele lornfonatoare
cconeţle mun (ctă
CFvrm
I xnu . nt
04)mo-
oa
rec ele nt legate e ntere că rora le răun o curle
lma uzual e (CF § 50 ) aa c um e va veea ma o n
act alt en lmau l nu e te auto nom faă raltat
Cea ea oua reuecată maoră a tolor moern
e lma motva cărea Wttgenten nu a nctat
ncoată ă argumenteze ete cea care contă n inaţia
e a pv mbau naura rn rsma moeuu mbae-
or ieale acă e al con era e acela t cu lm ale
artfcale (tnţfce e exeml u) nă egur mult ma e-
arte e erfecţune Dn aceată erectvă rezultă că
fecare cunt al lm natuale a rebui ă aă rg ul un-
verale exhautve e folore entu toate caurle o-
le (conţ trcte neceare ucente e alcare) granţe
ete ale fee alcalae f eae fa
caractertc enttare rele ante emantc e t categorc
genul
e un trăăturlor
anumt comune care
cuvnt trăătur tu turor lucurlor
au tocma rolul e
emnat
a ut-
fca alcarea cuvntulu reectv acelor lucru num a lor
nu altora (aa cum n teora mulţmlor confo rm axio
mei omehensiuniioţ memr une mulţm mărtăec
o anumtă trăătură comună e cotue conţa eceară
ufcentă e aartenenţă la aceaa ) ca lmaul n an-
amlul ău ă fe ne oonat omogen etc. t ora
ntrun cut e trăătur tce lmaelor formale ceea
ce fac ca mau natura ă aară ret un limba formal
imere De ac ntmenul că lma natrală nu ete
entr eiaţii m eaiat vei Haker, o, 19
TDI NTODCTIV
n eguă şi eui « egula izaă « efecionaă (u
aecul exactităţii) etc (entiment e cae
Wittgnein l atiui coningerii geşie că a exit, n lim-
a u gnie, un ieal unioc e exactitate u o oine
logică ieală cn e fat aşa ce nu exită C, § 1).
teleoate
men tlemulte
in eetăe
inte analizel e execiţiile
fozofe nt eicate
şi exeimen-
ein -
geii acet ei euecăţi « cientite au « logicite ele
ată că lima ul natual ete n (C, § 9 11
ezi şi CA . 7 n măua n cae el funcţionează fote
ine n infinit e multe czui n genea sau a nstument
global e ete a out « n eguă chi acă n sou se-
ale ieel ale com onente ot fi toteuna efecţio-
nate efomate comletate au cizate arial C § 1;
iluzia
me inimefecţiunii limii ine
uece limaului into
natul luiconfuzie şi anu-
fun cţional şi lu-
ialent confom citeiilor ecifice limaelo ecilizate,
monolitice chia fomale, eşi ototiul e lima ete lim-
a natuală şi nu lima ele eciali zate (C, § 494) e co-
mite aici eoaea tiic fil ozofică e a tanfoma un temen
e comaţie (limul ieal n etlon căeia relitae (lim-
a ntuală ) teui ăi coeună ( C, § 1 1) lmaul
oit, şifuncionază
natual nu unifom foae
au omogn
ine chia
(C,acă
§ 1)
aelimaul
caacte na-
ete-
tual t « OK chia acă exeiile ale nt n geneal
liite e caacteitici ientitae ctegoice, aică e ele
mente comune, efinitoii, entu toat e oiectele eem
nte e exreii ( C, § 6679), chia că nu exită g anie
nete al feei e licae a exeiilo (C § 7 1, 76 )
chia acă nu aem eguli exacte entu toae cazuile o
iile cu ce oitoul e ote c onfunta ( C § 671,
76, Witgentein
0 14 ) atiuie coeenţa emntică a aoităţi
eiior nu exienei uno caacteitici ienti a catego-
ce, i aemăno e fame (C, § 6667 a enatiă
ADANA EC
a moeu se mantic a « miezuui comun » tutuo ucu-
io esemn ate e un cunt Witgens tein suiniază o -
u « egătuio aiae » a « fiuui e nă » (C § 67)
O mae ate int e cititoi ominai e sentimentu e xis-
tenei unui « nees ine eteminat » a fiecăui c unt au
ag ea
iniia imesi
ax şiaea
că asemănăie
« sa ineunct
famiie
e eee
snt ceaconcetua
mut ea
entu a ute a seama e coeena semantic ă a exes i-
io şi e succesu foo iii o D e aici onesc numeo ase
neumeii oiecii şi fămntăi iin eetăile ilo
zofiePentu eitaea cesto teuie mi nti aut n e-
ee că Wittgenstein nu etine că toate semnificaiie
cuinte o imii natuae sa aza e asemănăi e fami-
ie e ecunoaşte şi existena uno exresii a căror aica-
e imuneacestoa
număru coiiiesteneces
e e
tişimic)
suficiente ( eşi aeciază
De asemenea e nu e-că
tine că nu sa ute a fixa asemenea c oniii entu toate
exesiie imauui ntua este eien că se ot staii
coniii necesae şi suficiente e aice a fiecăei exre
ii sau « ganie nete » ae sfeei ei e foosie numi că cest
ucu a) nu ete necea e ct n cazui secie moita-
ea ex eiio funcionn e eg uă imecai făă ee n
moiatea
ue cazuio
) coniiie e aoişnui
ice teotconiiie s ticte
fi oicn snt»sue
« fixte igi
a sfea e aicae a exesiei stfe tasată nu mai coin-
ie cu cea asociată oişnuit exesiei n ima ntuă (C
§ 7 CA 56) se exemu acă fiozofu a fixa con-
iii stite e foosie exesiei fmos (e genu « fu
mos nsemnă monios ) foosie ce a ezuta nu
oincie cu mou noma e foosie a aceeişi exesii în
C § 14)
ima natuaă
« fumosu
(cae »ezenta
stfe fixatnenumăate
nu a mai fi« «exc
fumosu
ii » »
de ae obim n mo obişnite fiin mi cun eci-
iat u a ea e nţeege fiozof in « fumos n cest
ens coiiie necesae ş i suficiente e aica e a exesie i
TDI INTODV 63
nt ielevante c) eczae f ee e al cae nu cont -
tue ect o aat temnoogc ă la neo ecae ( em-
ţte n anumte cazu), ncecum o ecoee » a eenţe
luculo enumte e exel e eecte cu ate cun-
te ca acă am euş ncaulae » foo unu cunt
n
t egul
» eenţatcte
uculu
aceata
eemnat
nu a e
nemna
cunt,căc oa
am fcă ounem
eco-
un nou fel e foloe cunulu ( căc foloea nomală
n e azează e egu l tc te ş ec nu ame ncaula-
ea CF § 40 , 402 CA 12)
Exte nţa aemănăo e fmle nu eeznă aşa a
un cteu exclu e ună alcătue » a exelo lm-
natuale, a nc fx e e egul tcte nu con ttue
nomalul » au elul » n lma natual ă Pent u a e-
enţ cet n
la a concee umă fat,
(conta Wttgenten
leoae ale nmegeCF uneo
§ 666)nă
că
a utea eentual ecoe ca cacttc en-
tta unce (e lemente comune tutuo cazulo e alc-
e a xee) o atae ecoee ulnază nă l,
ar f elevntă,tă eme o raea atentă a actc oa
te lngtce aată că, n mo oşnut, no nu folom efec-
t ace ele men comun et călăuză cotană a alcă
exelo
O altă oeaţe
ceea cezează
ncă fatu
fatul căcă,elnete u efluu
eoe c lace ale
lmaulu, elementul entta (comun) uca ş olu e
talman menta ntantaneu » , acă e ntument con
cetual nfall, ce geză coect foloea exee W-
tgenten nu ae neoe ă atue un ol mla aemănă
o fame, eoaece n conceţa a u cceul foo
cueo ae a bază eneea une en c au actc
oce
(CF § 9, 202 ), ş nu un algotm mntal (e e
Per ariarea ideii de taia ea iaau vei
Davd Par The Fse Prson,Card Pr 1 990 v , 08-0
3 469
S
fcae nstantanee a exsten ţe caactestc enttae sau
a asemănăo e fame cae a ustfca acaea exe
se ) Autou eetăilo filozoe nu etne ctuş e
ţn că asemănăe e fame ar eezent un gotm
nfa e etemnae a sfee e aca tate a une ex-
es un at gen e eg u excuste e acae) n e-
secta sa, un tae agotm nua u ş smu nu
est neces ctă eme foosea cunteo ste o nsttu-
ţe ucă su o ctcă socaă, nu efectu unor ec e
sone necestn o funmente ogcă cometă In ea
tatea cotană foosea m ămne su nenumăate
ascte neimsisă omplet, ec num paţal etemi
nată, a atunc cn se smte neoa comuntatea ezotă
o eczează mou e foose făă a onslta n a
itm logi (conţ necesae ş sufcente, efnţe ogcă
sttă egu semantce coeente ş com ete). Ieea că m
u co tan este sau teue să fe un sstem ne et e
mnat ecs, efect ccumscs, că ceea ce nu satsfa ce
aceste stngenţe nu este un aeăat ma » este o eu
ecată comaaă c ce cae a mnge e un ust
ă etnă că n neegem e at enunţu « mntu ea aco
et cu ante » eoace nu aem o efnţe exactă a pn
tei,
ecesau
acăa umna
nu este ne
eoze
ccumscsă
n este umnă
(CF §aeătă
681 CA,»eoa-
1 )
Peuecta scentstă afectează ş mou obşnut e
ee entttea ontoogc ă ucuo Wttgenste n nu
şa ou să constuască o ontooge a , e aza zu
n se ctce a aesa te oo casce ese eenă (n-
geentu « efntou )} a ocău uc) a scţat un mo
atenat e a enttatea ontoog că Acesta nu se n
să nsă n teze ontoogce ( n natua ucuo } )
cau
n şconstată n feu n cae este foost e fapt m-
n cae snt ecuate }} ucu e a cae ne efem
cu utou u Pma nte ceste consttă este că moe-
u uzua a aotuu te genea ş atcu (n
D NRODIV 5
ua) pefeat ş e fozof este e cee ma mute o na-
eca maotatea tpuo e ucu (esemnate ex-
pese m natu e) nu snt acătute astfe nct aceeaş
ăsătu genee efn to să se regăse ască n toate n-
uaee c ngeente esenţae (C, § 6575 CA,
pp
că ceea
5159)
ce noA oua
nummconstatae
esenţa egtă
» ucuo
e a tfenueeste
pma
un este
n-
geent » a acestoa c ma cun o conenţe conceptuaă
(CF, § 7 07) Pn aceste ouă os eţ Wttgesten
espnge esnţialismul fozofc o taţe nteectuă e-
nea ă (nţată nc ă e Paton) ce nu ma pae nsă aptă
să ezste aaze ctce eea famă că fecae ucu este
eea e est n tutea unu ingeient genea ş esenţa e
ne n umn anazeo wttgenstenene e nesusţnut D
ctc a esenţasmuu
(Netzsce este poate ceaum
exstat ş nante
cunoscut nteee)
Wttgensten
Patea cea
ma ognaă a gn auouu eetăilo ilozoie nu
este antesenţsmu c aniininsealismulIeea ntn-
secastă pesuune că enttatea ontoogcă a ucuo
este sau poate f, fxată exaust nepenen e context
pe za uno eemente ntnsec acestoa. Wttgensten ez-
otă numeoase anze sup uno concepte esemnn
oecte
n (CF,fzc e (C,
§ 50) § 80)psce
e emente acttăţ
(CF,(CF,
§ §7, 5
5, 1164),
54attu-
ez
ş ettel Bemkungen e ie Philosohie e Psyhologi
ş tzte hiften e die Philosohie e syho logie,xx
pentu a conce că ntnsecasmu este u mt De fapt
enttatea ontoogcă a ucuo este fxată pn ma
toteauna aţialontextual, ş nto măsuă ma mcă sau
ma mae oizoiu Dept eztt tim e snt luuile
merkn gen ber di hilosohi dr Psyhologi Bakw,
990 v § 34 339 , 433 hrifn b r di Phloso h dr
sychologi, o , v., § 7 1 1 7, 33 , 366 Zl . § 56757,
577.
6 ADRAAUL CU
numai n anumite context sau meum » mgbun
gen, numa n anumte stuţ enttatea lo ăm ne nsă
neetemn tă ncolo e acestea eoaece e nu ene
exclus e tăsătu ntnsece c n mo es enţl e con-
text Nu num lma tuală c ealtatea nsăi ăm-
eschisă
ne Ce
n acest
e sens
tea eu ecată es nsă e Wtt gensten este
mentalismul Confom acestua semnificaţiasau nţelesul
unu cunt este o ealtate mateală « ată » acă « as
cunsă » n mntea fecău oto (u ă cum gne
este un oces « nzl » t). Autoul ecetăilor
lozoficeezoltă o astă actte e anlză exem en
tae cocetuală entu a contacaa acest utomatsm al
teolo esre lma ese ntelect. l oete să
nlocuascăsauu
mental un« smlu teza « s emnfcaţa
oces mental este o enttate
cu teza « semnfcţa este
folosea ec o teoe cu alta ret oaă că nu acesta
este scoul umăt stă fatul că Wttgensten amte că
xstă cazu n cae nţelesul se entfcă c u un oc es
mental (CA 5) M cun ncn osltatea lau-
zlt atea uno nteetă altenate, el nceacă să el-
eeze gnea e unlatealtatea exclussmul moelulu
metalst
multo exemleCa te
exemente
Wttgensten
mentale
agumentează
că semnfcaţa
e azanu
este eşanton sau mostă mentală cu cae am f olgaţ să
comaăm luule en tu a efca acă l se oate l-
ca un anumt ume (CF § 7 74 CA . 4 ) n este
neaăat o enttate mentală (CF § 10 II, x 17 CA
9) nu este un elem ent comun tutuo luculo esem
nate e cuntul es ect (CF § 6 667) n este neaăat
o finiţiesau un s et comlet e eguli sticte (CF § 67 0
4) nu est e nc obiectul semnat e cunt (CF § 1 10
4045) nu ete o exeienţă interioaă (CF II, . 1 76
) nu ste un ces mntal (CF § 69 II, x . 1)
nu este o imaine mentală (CF § 11 ez notele
TDI NODIV 67
a b la . 54 ) ş aşa ma eate Pentu c
o exese să aă
sens este neces aă nu exstenţ eunua nte elementele
e m sus c n mu n estena unu o e limba
entu exesa esectă o cu e lm a oeză că ex-
es ae un ol n aţa comuntăţ ce oeşte lma es-
oll
ucat
ectă
e a
cunt
semnfcaţa
n maexese
(asemănăto
ot eolul
f comaată
u une cuese e
Asa CF § 53 su celu a unu nstument CF § 5
In acelaş tm exstenţ unu o etemnat nseamnă exs
tenţa unu mo tc e folose semnfcaţ a cuntulu
este folosiea sa (C F § 43 acă o anumtă thniă oş-
nută e cae (CF § ocm a enu că n mo
oşnut exesle noaste nu s nt gte e efnţ sau
egul strcte (e elemente logc mecale) c e un oc
uc esau
alca lma sau e o tencă
funcţonaea socaflăghctă
lo nu oate (stoccstal tă)e
t eu
u ş smlu oseată sau năţată entu sezarea tu-
tuo meaneor oculo e lma esecte (CF § 34
Regule m cate n lma eş toteauna ez ene ş e
se utle nu catează ş u sntetzează ncoată n-
teaga tehniă e foose a exes e (ntegul său ol a
aceasta nu este e egu lă comlet coetă e egul xs tă
a
esgu
nc şaceasta
o exeenţă
nu catează
soogcă
esenţa afolos
sensululma
exeslo
ulu n
anumte conţ aem exerenţa sologcă a sensulu
a a avea exienţa smnifiaţiei unu cunt este ce a s
mla cu a vea asete (CF II, x . 4 ş nu un feno-
men nteo nefl ce să consttue nsăs natura
semnfcaţe au a nţelege. n aceaş tm nea nu
este o aaă e semnifiaţii(F § 3 I ş
nc un oes men tal (CF § 33 I x
3 CA . 5 Ma cun n multe caz gnea
oate f tă ca o acttate e a oea cu semne
Cea e a at a reuecată ctcată e Wttgensten n
ozfa lmauu ese aigma alulatoită Paţal su
ADIANA IEC
nfluenţ moelulu lmelo tfcle (e t logc su
mtemtc CF § 1 ) ţl su nfluen une euecăţ
omozţionalste ( ce sune că n oce sstem smolc sem
nele comuse teu săş extgă semnfcţ n semn
fcaţle semnelo comonente) gne monă este
ll § 3
CA să7escă
tenttă ş să ecă
lm
căntulă
semnfcţ
c eoozţ
un lo
(CFte ue
să ecugă lgotmc n semnfcţ le exeslo como-
nene Wgesten nu contestă că lmul funcţonez
uneo ş c un clcul ( CA 7 el n sstă su -
estăţ ce lollt mou e l folos ş su gumen
telo ce oeesc că n genel sensul une o ozţ nu
se ote e uce n sensule com onen elo e U n g-
ment l ce ecuge fe cent n cest sens este că celeş
semnfcţ le cmonentelo
nfcţ le comu sulu (CF § ot
44 9)conuce
că estel o
feteesem-
o-
cu e lm fete su e meuă (contexte) fete.
Znc cunoşte cne sensule exesl o n o o-
zţ ste o cnc e soe » că nu es te cunoscut ocul
e lm tc su tenc măsuă tm ulu e soe nu
se ote nţelege exes (CF § 5 0) De c o con cluze
motntă entu Wttgens ten ş num e c meuă
leş (contextu
conutelo
l) ec
ttu
su
nlonţelesulu
etc (CF §tt
50 exeslo
50 5 95 );
ct
l ntee ce se că fecent cum ot oto
s înţelegă exes comu se l căo sens feă uă con
text fn mosl e eus n sensule stn le com-
onentelo ? » Wttgensten ăsune că e euşesc să
nţelegă eoece cunosc ocule e lm mlcte (
se funcţe e context) eoece şu nsuşt tencle »
esecte ( căc nţeleg e o oozţe nsemnă nţelege
un
ncălm
CF§ 199).
nţelege
n ltu rgument
lm nsemnă stăn
eoct este o teh-
umătoul
em mes că tebie c sens ul exreslo comuse să
ee n cel l coonenteo eoece n se re că nu
TD NTODTV
aem a soz ţe nc un fe e at ga » se mantc e-
s (cu e a com e) ecît ce oft sensu com-
nenteo ac ne afă însă su omnaţa aagme
suetm nste » oeuu eguo ca şne » a-
nc u că o e cîte o euşm o oeaţe nt e-
ctua ă teue ă f ett gu ca neau ga recs
a şnee cae fe ată » CF § 1; înată ce seszăm că
gue u ot funcţon a şne » nfale că oce egu
oate f geşt neettă că nu aem ncoa gae »
smantce sgu ut c ăa e sent mentu că teu »
a sensue exeso conente să ne conucă a sen-
su comuseo Atfe sus atunc cîn eazăm c ă utem
nteeta geş t sensu xse com use ca cun oscîn
fect sensu exes cmonente n e utem eea e
iuz
singuaa comozţ onastă
susă sguă n e ine
e fose ma uşa exes
coectă o să înţeegem că
e comuse
ste cunoate ea tenc e acae a e a ocuu e m-
a caactestc In acest sns este eeantă ş anaoga făcută
e Wttgenste înte înţegeea muzci ş înţeege ea m-
: nc un muzica n euce sensu une te me muz-
cae n sensue note sau a s tuctuo com onente ş
totuş un muzcan înţg foate n e sensu » teme în
ca
ansamu
» sau ocu
său eema
ce ? cma
cactestc
entu teme
că e cunoaşte
esecteten-
ncu-
s cotextu e tc (C § 5) U at agument îmota
eu ecăţ como zţaste es te e o eosetă eea n-
ţă fozofcă este o agumentu cae sunază că
o oozţe oate ă n efect ă eguă n uct e e-
ee semant c oate ăea îzestată cu sens în tutea
sensuu comonente totuş să fe în fn stă e
sens Wttgenste n se ocă e numeoase enunţu f ozo
fce caeîna
aîn
ne e sns » (exese o comonente
ma cet sens) a snt în fon nonsen-
su cea o ae ărea ozţ u sens (eoaec cun-
tee n cau e au ss a să nu fe astfe ( CF § 5 )
70 ADIANA EC
Posltatea exstenţe unor asemen ea enunţur mlcă fa
tul că rezenţa sensulu com onentel or este cel mult o con
ţ necesară nu nsă ş una sufcentă entu sensul
comusu lu F § 5 150) Ace te os aţ s mun
acă snt luate n seros contata rea că ntlesul este folo
srea e
ese » ş şa
analo
CFga§ntre nţelesul unuacă
1 0) Constatara cunt
esteşcorec
rolultăune
nu
e alcă oar exrelor sml e c ş celor comus e Pn
tru ca o roozţe să aă ens este ec necesar ca ea ă
aă o folosre stanarzată o tencă recunoscu tă e al-
care e scurt un oc e lma caacerstc. xst ă nenumă-
rae cazur n are roozţl eş alcătute n exres
nvuale cu sens nu nlnesc acastă conţe CF § ,
96 0, 50) . Proozţle ca elemente ale lmbaulu snt
şsensele n aceeaş măsuă cu concetele nstumente ele au
numa aă se oate fae cva u ee CF § 50) acă
seresc la cea acă formularea lor a ută la excluerea une
alternate osle. ocma n acest mot nsstă Wttgen-
sten o roozţe ae sens numa acă ş ousa e are sens
o rooz ţe oate f rosttă cu sens ntr o anume mre-
urare) numa acă ş ousa e ar utea f rostă n mreju-
răr ouse) roozţle cae n natura lo nu t f
negatejou
nsuş ousele lor snt cuexclse)
e mbaj aanteueaualcare
sens CF § 9 ), cc
coresunzn
unor alternate stuaţona le) necesar folo sr lor lseşte
Sre exemlu n une ontexte nu are sens să se oreas
că e ro rtae u re la enzaţ senza le aarţn
cua» ) eoaece este rncal exclus ca o senzaţe să nu
fe a cua motră are sens să se orească e rore
tate n cazul un o ec fzc ce oate să aă ş să nu aă
un oreta.
mulu unăoarăMulte CA eze
. 155meaf
) eşuează
zce (cee
n aest
ale soss-
mo t ;
C P.M. Hak Insgh nd Illson Thms n h Phlosohy
ofWgnsen Sec Edn, Carendn r 1989, 9221
UDIU RODUV 71
filozofii fomulează adesea teze ca tiu numai la ce mă gîn
desc eu nu şi la ce se gîndeşte altul făă a sesiza că în-
tucît (în acceia lo şi în contextele esective) nu ae sens
ooziia nu ştiu a ce mă gîndesc nu ae sens nici o
oziia ştiu la ce mă gîndesc dimotivă întucît ae sens
ooziia nu ştiu la ce se gîndeşte X ae sens şi ro-
oziia tiu l a ce se gîndeşte X Ca aae în mod numai
aaent aadoxa cu sns şi adevăată nu ese teza fiozo-
fică de mai sus ci ousa e i : "ot şti numai la ce se g ndeşte
altul nu la c mă gîndesc eu (CF II, xi . ) In mod
simila în contextele filozofice familiae nu are sens ro
oziia ştiu că mă doae deoaece nu ae sens ooziia
nu ştiu că mă doare nu ae sens ooziia eu sînt
aici deoaece nu oae avea sens ooziia eu nu sînt
aici (eu
beşte estesînt totdeauna
otdeauna aici vînobiii
la locul sensulcă CF
subiectul
§ 54)cae
etcvo-
g-
noaea acesto stringene se mantice îmiedică constituirea
uno ocui de limba coeente xesiile filozofice se
deosebie de cee ale limbii comune s i chia de cele ale uno
limbae secializate ateaz ă adesea xact în aces unct el e
nu au în sate un oc de lim ba coeent nu au o tehnică de
folosie standadizată.
(non)snsului
se însă esenial
exesiilo
de sesiza
în aceşti
fauleme
că dacă
ni Wittgenstein
une roblma
nu
o face în virtutea uno e udecăi sau inciii veificaio-
niste doct inare de tiul celo e cae se bazau neoo iti
viştii. n oea sa îzie Witgenstein nu ese veificaionis
iar obsevaiile sale nu constituie citeii unive sale de sens
ci constatăi ivind osibilităile de eximae n ontexte
detemnate nsisena sa asua obleme i sensului exe-
siio nu vine din obsesia ogamatică de a imune anumie
stingene
cunoaeegeneale ci din
a ondţlo eocuaea enu simla e-
de osbltate ale uno ou de lm-
ba detemnate xisena unui oc de limba a unui mod
cla i eficace de folos ire a exes iei esuu ne distingeea
72 ADRAAL LEU
într aplicări corct şi aplicăr i incorct al ac stia (nor
mtivitate limbaulu i) la rîndul ei, distinci a aplicar co-
rctă aplicar incorctă prsupun evidenţă, adică
modalităi d vrificar a corctitudinii (criterii d aplica-
r cu sns a xpresiilor, dar numai critrii locale elatve
prind
la un j ocAtuni
context) d lmbaj
cînd dar
un copil
însuşindu
învaăşiun
jocul,
concept,
el învaelăde
să
distingă ntr joc corct ş i oc incorct (aplicări corecte şi
aplicări incorecte ale concpt ului ) or, pnru a face o ata
r distincie, el trbuie să stăpînască nişt critrii de vri
ficar a sensului Veificabilitteeste aşadar o condii a
succesului comunicării uuale, nu un principiu ideologic,
eni să teste autenticitatea » cognitivă, d felul celor pro-
pus d ercl de l Vien
Cititorii
dobîndi lesneşi mprsia
studeniicăfamiliarizai cu este
Wittgens tein istoria filozofiei
ndrpt pot
cu acst
domeniu, atunci cînd pune problma în modul antit Oar
nu au filozofii propriul lor jargon, nu xistă aîta tri-
nologii filo zofice alambic ate De ce nu sar puta vorbi de
ocuri de limb aj » filozofice care încarcă cu sns prsi-
il din domeniu De ce insistă Wi genstin să trate z
prsiile floz ofice drept nonsensui Răspunsul la aceste
întrbăi
o comunitate
este simplu
d e utilizato
Un joci cedecad
limbaj
de acord
autentic
asupra
presu
m ultor
pune
judecăi de fapt i convenii, asupra tehni cii folosir ii xp e
siilor, asupra egulilor seman tice etc, ăci limbajul s e ba
zază pe acordul vorbitorilor (CF, § 19199 05 41 I ,
pp 6 ) xemple foarte bune în aces sens oferă atît
vobitorii li mbii naturale, car cad e acord asupra trăsătu
C Luwig Witgenen Letzte Schften uber die Philosophi der
Pychoogie,
Backwe, 1992 v. 2 81.
Pentru ma bu ă înţeegee a atitu u Wtgenten în aea
tă cheiue, vei Bemerknge aber die Philoohie der Pychologie,
Bakwe, 990 v1 § 364-9 ş ett Shften ber de hoo
hie der Pyhologie Backwe, 1992 v 2 404 72, 81
TDI IRODUTV
lor prce ale obecte or as upra culorlor , spre ee-
plu ), cît ş ateacn (CF II , p 22 ) care s afă
în gener în depln acord în judcăl lor ş în jocurle de
lmbaj folote dacă vorbtor lmb lor natural nar căda,
î geeral d acord asupra numelor culorlor, întrbarea
u sens
dacă un anum
Ceeaobe
ce sectîntîplă
are cutarînsă
culoare
în flozofe
n u sarestputea toca
pun
faptul că absena acordulu, dverstata ecesvă a judecă -
lor făcu te de pofes onş, ehncle dfere d e folos r a
cuvntelo eclud cstalzara unor jocur de lbaj bne
dtemnate, stadardza d ac ş scul osnsurlor
car aennă dscur sul flozofc
Cea dea cnca prju decaă ataată de Wgensten ete
aonomia limbali Abandonînd paradga lbaju-
lucalcul adcă deea unu lmbaj a căru chee e află
în anute axome abstace, autorul ercărilor filofi-
c îş fxaă atena asupa lgăturl or dntre lbaj ş va-
ă l subnaă că orce lmbaj autentc este gat d o ormă
e vţă d aceea a agna un lba înseamnă a agna
o formă de (CF, § 19) că acordul cogntv se bazea-
ză p un acord lngvc (prvtor la convnle seant ce),
ar aceta pe n acord în forma de vaă ( CF, § 24 1 vez ş
§pce
2)formelo
Conceptle noasre
r de vaă sîn audrec
în ca părutlegae
( CF,dIIfe, p.one
174),
în prea nteresor no astre (CF, § 7) Aceasta nu în-
seamă îsă ă graatca lor este justcată de vaă
legăura conceplor cu vaa nu consă în estena unor
eente reprzntaonale înastate în copt sau în po
btatea de a deduce coneptele dn realtae, c n fap
tu că nevoe noastre modelează folosra concepteor
enca
ea aplcă Wgns
subnază lor, rol peen,cae îfac
s auzălo ).înaltRealta
atbm mod
h ef Rud Her Qsn gns Rdg 1988
.
7 DRUL E
nu prn magn care sr traduce în concepte, c prn nvo
ce e îg s ă gm me convenţ coneptua e re
gul), ş nu altele. Necunoatrea unu mod de vaţă ş ne-
volor clor ce îl reprezntă conduce la ncapactatea d a
înţlege lmbajul aestora de ceea, dacă un leu ar vorb,
no nu am
trebue înelg
înţeleasă (CF, paradoxala
ş aparent x, p 3formulă
) eaş eme
daă Dum-
nzeu ar f prvt în mnţle noste, el nar f putut vedea
acolo dspre cne vorbm (CF, II , p 2 1 7 căc che
a » lmb noase nu s e afă în mnte (contar supoz lor
mentals e), c întru n mod de vaţă care ne împnge spre
anumte felur de a fo los semnele ( ocur de lmb aj. For
mle d vaţă apar c fnd dt, fenomenu l orgnar ce tre
bu naccept
apa lor sîntIIlax,rîndul
cadrul (C, p. 226),
lor ar jocureorgnare
fenomene de lmbaj (CF,
ce
§ 64) ce combnă elemente ale une for me d va ţă cu ele
mnt smbolce mba est e aşadar totdeauna c onectată
cu un uvers de vată n cae s are rădăcnle » "presu
pozţle orc ăru o de lmba { s afă n afara u
comortamentu
Un mo evaa
a rv
shcă
A trea mae componenă a Cercetărlor floofce ete
cea care vzează te me de flozo fa psholog e Ş în acest
domeu Wttgens en umărete obet v de ordn crtc,
ş aboe e dep e ph c. a tre, a rma-
ţle sau negaţ le sale cu prvre la fenomene pshce u sîn
Dvi Prs o it 528
Wittgenstein st un numr men e nt e tem n cest o
ni ce st ubite ostm în vlmele Bemerkngn e
i Philoophi dr holog Blcwell 1 990 vl 1 2 ş Letze hi
/ er die Philoohie dr Phlogie B well 1 992 vl 1 2.
D NRODUCV
nunţuri metafizice sa u ştiinţifice categorice (valabie în toa-
e cazuile), ci execiţii conctuae a cor ro este de a
ne elia de eudcţi cu ivire la ce tebuie s eis-
te sa u nu oate exista , cu ivie la singuul mod o
sibil de a elica vi aţa ihic etc (vezi, în acest sens, mai
ocse
les CF şi§ sti
ihi
8,ce, 71dse
) Criticînd
caacteu
ideile cuete
ivat dese
al aces-
toa sau dese deteminaea actelo umane, Wittgen-
stein nu as i la concluzii on tologice definitive dese ce
eit sau nu exist în omului el umeşte
doa s stimueze gîndiea citic, în vedeea sesizii an -
mito oi cuent de interetare În acest ens, ot fi fica-
c i fomuli tot al neconcluzive asa cum este faimoasa
şi ovocat oaea idee c duea nu ete eva da nici ni
mic (CF,
be (uşo§de3 esiflat)
4 est limnu ede
ot c asemenea
constit fomulri
ui ţile unei teoriisla-
dar le o foarte bine cont iui a o teaie menta
Pima dintre edecţ ile citicate de auto este cea cu -
noscut î n eegez det suerdeterminism (vezi mai ales
CF § 68 89 92 98 92 Witgestein exmineaz
tndinţa gîndiii modene de a inteeta comotam entul
uman (incusiv conduia intelectual, adic activiti ca a
uma o egul, a cacula, a gîdi, a elica, a ustifica etc)
în tmnii
entu oiceînguşti ai înnţuirii
feomen de cauze
siic, înem tentaţisaus de motiveca
ostulm
uze, motive sau alte elemente ascunse ( inteioae sau
ivate ) cu ol detr minant, şi credem c ast fe am aun a
elucidarea doit Ins, de foate mute oi, aceast o tu-
lae dogmatic ( ebuie is t o cauz ! sau tebuie
s existe cev c determin rezultau coect al uu calcul,
al unei intereti, tebuie s exi ste o exicaie ! , te-
buie
ghizat
s eiste
a uneio mitlogii
usificare!(CA,
) nueste
84 dect afimae
eţii de-
i onvorbiri
uwig Wttgenten ecţii i ovorbiri des tetiă pihoo
gie i credin reigoă Humnit 199
ADRANAL ILIEC
pp 41 4) Acastă mtolog poat îmbrăca dferte form
magnara un cauze car nu ma trbu xplcaă prn nc
o ală cauză (o supercauză aşadar) sau a unu mecansm
a ăru funconare s auoplcaă n m necesă
al eplca ) dc a unu supermansm » Penu dba
roas
rasararţ
d asmenea
ar raă
l ment
că îndoll
Wtgnsten
noasr
propun
nu rg
num -
ncodată la nfn (CF II v p 1 89; vz ş Zettel, passm);
eplcaţle s termnă totdauna undeva ( CF § 1 ); usf
căl u otdeauna un sîrşt ( CF § 2 326 4 8 ); lanţul
de cauz sau mov a un capă nu xs tă sup ercuze
sau suprmcan sme » tc Scopul ac stor observ aţ nu
s acla de a respnge de pn plcaţle cauzale sau da
lul ustfcăr ca nsrumnte (şnfce dar nu f-
loofc
d ! d înlegr
a ne reamnt anumt alucur
lu.fundamn
Ma curîndtalrolul lorceste
dspr om-
porta menul uman lucrur uat » sub pr suna su
perde rmnsmulu » ş anum : că cea c un om fac fără
o ustfcar bn dtrmnată nu este napărat grşt sau ra
ţonal (CF § 289) că ndferent cîte lmnt d ghda ps
hologc (motve tmur) am postula pentru a explca
sucsul unor procedur (calcul urm ara de regul ntr
praea a corectă) va tebu orcum să aungm în
cel dn urmă
tgnsten la un ataplcabltatea
nu contestă neghdat (CF(locală)
§ 292)aPmodelelor
surt Wt
dermn st da conestă valabltatea superdtermns
mulu » metaic modlele xplcaţe usfcăr nlănţur
cazelor se aplcă corect în contexe locale ncorecă ese
deea meafcă a omnipreenei cauzlor sau j usfcărlor
a lanţulor infinitede motve sau emeu a neceităţii ab
sole a esenţe une cauze motvaţ sau u sfcr în spa-
tle
Zadarnc
fecăruîncarcă
ac uman
gîndtorul
euş sa domnat
u corc de paradga
inderent flozo
de context
fc supe determnstă » să explce sucesul urmăr une
rgul posulînd elemente d ghda (nrpăr fxate în
mtea ce u ce urmează rega) doaece funcţonarea fe
DU INTRODUV
cărui elment de ghidaj are ea însăşi evoi să fie explicată
(cum s fac că cel ce urmază regula nu interprteaă greşit
lntul de ghdaj ?) ceea c aaă că oic asmna le
ent ( oic intepetare » mentală că lăuzitoare) arnă în
ar împrună cu cea ce vrea să explice (CF, § 98 vzi şi
u
CA,vin
pp. din
824psupusa
Aşada,
capaciata
fora explicaivă,
superdteri
ci din
nsmulu
inca- »
pacitata minii de a se libera de modlul mtafizic al lan-
ulu de aueemeuri (CF, § 4 ; dacă s s eszază însă
că acste lanuri nu sîn niciodată infinite, dci că oricum
atît caualitat ea cît şi justificara îşi suspendă a n momn
dat rolul explicativ, dispar alarma prvnd absurdul » unor
conduite fără cauz » sau motiv » şi se dsfac cătul
superdetminismului » (CA p. 7
nelegerea
condue şi la sszaa mod lului suprderminist
limitlorvulnerabilităi n
odlului mentalist:
mentalim este a doua prejudecată importantă ataca tă d
Wittgenstin în filozofia psihologiei. Mentalismul plică
ore coduită uană sau fapt al ve pshce prn p osula
ra unui feno men mental invizibil (ntitate, proces, sare)
care ar însoi, defini şi dtrmina (deci eplica) con-
duita rspectivă ceva ascuns în ne dermiă să
aplică
tarea saucorct
rgulile (ca(CF § 8919
eniăi 198242
mentale) intrpre-
ne determină să în-
lgem corct (CF, § 7 , 8 86, 198 2 1 ; CA, pp 8 84 ,
connutur » ntal (odele, şanoan, iagn gîndui
ne determină să alegem corect variana vizată dintro serie de
altrnaiv (CF, § 7, 4, 77; CA, pp. 2426, 41 47 , gîndi-
ra (ca proces privat imateal) deermină vorbrea (CF, § 19,
18 29 2 ş I p. 28 22 CA, pp 228 , snsul cu
vintelor
Wittgnstein
dterminănsnsul
ntnionază
propoiiei
să neg
(CA,ur
pp.şi3639
simplu t
eis
ena poceselo sau stăilo entale (CF, § şi nici
nu rmăreşe idenificarea enomneor psihice cu faple
comportamentale vizibile ontar unei opinii sup rfical,
78 DR
da răpnde pnr fozof e noc ma opea a
aor Certărlor loo n a fo n bea ot W
tgenen tă apa mporaţe onde oberabe
n pe c a a ea n an angaamen ntee a e
aort, c penr ate moe, dnte care doă nt do
că,
ebpenr
de mpoante
o, nr P
ond
ee ntradeăr
cotna acă
nde
a fapt
nabă
a exee n fenomen p c X ete exena n o
de mba per apcaea adeaă a xpee «X» (CF,
§ 337, 338, nc ex ena no e efab e, re
coc pb, pe ae ă poaă axa afmaa ă e
manfă feomen X< prezenţa n eemen nteor
an a co eea enome n az
ee pobă, dar n ne aă e poate f ţe
pe baa ne
ad ana og
magea n pntr
a are
a o magne ptaă
febe apă, eeăefeea
n
ă fe ndepne anm e cte de aemăn ae dee a
ă eme ne a magnea abor ema a de apă
ă fe zbă et n t nă neapă at neesar ca n pc
ră ă ex apa ae f eb (F, § Wttgenen
argmeeaă n mt e fagme e ă, p e pan p c a
pe pan , ee jo-
cl de lmbJ�
te pbl prct
ordl ocl eten
comntr n et den
rter reno
nttţ/
n prpe elemente nteror (ez n aet en, CF,
§ 982 6, 24, 4 , 4 2, 37 47, 788 , 8,
ş II, x, p 2 e dea doea mo ete că nem n
genea domna ş de o mtoloe mentltă ce pocamă
ă extenţa feomeneo p ce n ar ptea expa fă ă
preenţa o ntăţ, t ă a procee ane Wtgen
en
daa,
doee
penrăoe
cob
fenomen
en
poog
e de ps o
a ompotamena,
i�i ir ci iă iiă
i e g ă
RO 79
n eee na ae a eena a
cau nt a fenen a ae are a reaa
înun aae a eea e n a re e a
t reaa eaţ ne e (
Acea e e n ea
at
at (n
aea
taa l
ea
n
n tans
nata
în
n e a u a ea n e
h aeal ea na
X ae te a n /et ae î
ţet fe e X ut e
e a a e n e e
reaae a trebe e n ert < a
ze a nea n nta ea
lelnt
( ane
una aet
a n e
a n en
r
st enaţ eue ma na une -
raţ enae (a e enţ nle
a eme a a aţ F § 43 a
în n tena f a e aae raa
s a ean a aea la ne e eaţ
lae an ţl eet e rn
tal atre
eae n rna
a na
a care ne ît
e înţelee det n
l are l trtăm pe e e m re delo neo
e de reo eple eea e nan î anrmm
î permnm a în mem m ec
z
Menal ne ue a nerea c rmre de
re e ean eeţaene pă e
exc n eeene enale în aua a cn
nea c olore lmblee u nal (e
e ncle ne a ee caae
ra al en ee § 3 3
x aa ee n l
R-PL s
b rit F, § 5 3 Wgenen a ea
te gnur argene caer aes euecă e
rn entast (ez a aes F, § 3 155, 9 9,
122, 252 3 ş ese CF, § 9 22, 25
De aenea e a anaat crt cu nutztae anaă
at
ţe şzce
uc) a ue
a
F,a §esuuu
34, 5, 34,
caacter
44 n
II ,
74
Menau afră că erea ee ă e ce
enttae n suet au sare acunsă n eceta
cu nta ra a e ărua nre n eee e wt
tgensenene ugeaă ă ureea aae ca un trn aa
uană tar regn ec aaar ret
reatate rectă a e n e nerr (F,
§ 4 e, sgană, urerea estă (n ee
s nimic)
t entau n e nge se gretă îne egere a
iritli acă a ntrii mentlli (F, § 3, ,
19519, 3 ă entă sau rcese na era-
, nze e nu a utea eca e ce z e, are,
n ee nee ar nea e ar afe nu nua că face
gee categrae (anag gee ce acun ferenţa e
natră ntre enene, a uă că entăţe r
ceee
se aue
nnaterae
caă racae
n ucaae
ru cea
ecat
a rtantă
ect acă
efcenă a enas ete fa că ace ca cee a fa-
are stăr e ucur ă aară necae acă urerea
ar f eatate raă acună n suetu erane
atunc nu nua ă ar f e neînees ate f înăţ ată
sau ecată frea cecă a rese ere cu
ta cre ent (neneegerea erese F § 29
ar a f gaţ să ate ha cncua că n en nu
te ce ese
rra e atcăra
senaţe ure, eacet
î acă aecenu
fecarenean
cunatensăar
nc ee acă ceea ce aţ n esc uere est sa
senzae ae (F § 2 ş nc ăca acă ceaţ aen
UDIU IRODUC
a realene e ( că e n s e peac) aa c ncă
clea anale c înacl n ce (F, § 292 293 )
Realtatea însă evne ac elevană, aceas ta n cea a
la ă ncae a plaz lă e nals l
In sît , Wensen analz ează ccă l nă s
erori ctegorile
r
to e
la vaa pscă capacă
csesaecven
spzîn sînt
scsl
nterpetat
pv
ca pces sa a epeene nteae a înelee n c
vînt F, § 343 5 II v , pp 1 113 , pp 21 421; a în
ţlee elă F § 1 5 24 a veea aspecte F, ,
p 193214 a în F, § 3273 44 vez F, § 14 17
317 323 el ese nepreta ca enae nvz lă a
teală aaată crpl F, § 4442 pp 13 152
se ace cnza nte criterii (cnven lnvsce cte
e enec
ale, enenl)
ce a eează pezea
iptoe (nc epce
enenl ăă ap
ece F, § 354 pp 5_ nte ce (n
eente epce ale n leăt sa ela acal)
teeiri (eleente cncepale, aenave , al n act
e cae) ec
ae aces e lz ce ssctă analze asnante
ce n p ate ac ttl nc e a apna
vat
teelelteat
eleeete
we nt
eneneanala
s e pae
ealată
însă aes
a el
a ne
n Cercetări ilooice, naenal ete centa l ana
ltc ena e G Bake M S acke Wittgentein
Undertnding nd Mening Blackwell 1 9 (v 1 Wit-
tgentein Rle Grr nd Neceity Blackwell, 1 95
(v 2 vll 3 al acel a cen a analc, se
na a e M S acke Mening nd Mind, Blackwell,
199 t Baker acke sî at eezel Scepti
ci le nd ngge Blackwell, 94 ngge Sen
nd Nonene Blackwell, 199 Dn lteat a eaă c
Ve şi Hck, t, 308
82 ADRAN-PAUL LESCU
tt at e cnta centa ke n Sagn it-
tgentein Philoophiche Unterchngen Kter-
ann, 9 (Ban ) 199 ( Ban I) De acea atr
er Mench l Mitnch ittgentein hiloophich
Unterchngen V, 199 n eeeza erană, te
e e aeenea
Erlebni enaate
nd drck căre Vea,
hha Jach 197Shte
Chor
nd Geet Shka, 199 a ntrer n za tî-
z a Wtten tn e t e te înt M S Hac-
k Inght nd Ilion aenn e, 199 (e a IIa)
a a The Fle Prion aenn e, v 2
(199)
DRANA IECU
i Ţi să mms g m, M t ş M Dm
t t sv t făt mg st txt.
Ă FLOZOF
o o
NESTROY
v
n cele ce ează plic îni seintaea n
rcetăi ilzic c care a cpat în liii cincipe
zce ani le pivec l e siece cncepele e seni
icaie e înele ee e ecaă e liă naentele
aeaticii
îrtie ae aceăile e cniină
e îni i ale lci
ca rerce, paaga-
ep ce ps p e
e Unei în ii ai lni ep e acelai iec ale
n sciae scă săin e la n en la all a
încept inen ia e a a st ă l în pe ae aceta î
cae epe a căei ă a a în iite ene
ale ipli epe zeăi ieie na a păt înă
ca înile ă eacă înt ie ieacă i ăă pticnli
e laDpă
n siec
ai llateall
înecăi neeie e a sa zla ele
ele înn at el e înt ia at seaa că asa n i
a rei niciaă ă ceea ce a pea ci e ai n n
a i niciată mai l ecî reace ilzice că îni
le ele paaliza e înaă c înceca să le îpin ntro
iecie îpi a înclinaiei l naale a ace lc
ea lega eig e înăi nata ceceăii ăci ea ne li
ă să cteieă ea ln l i ea lal în ate iec-
ile n eii înin al îniii Reacele ilzi c in
aceată cae î a ă p e aa li e e i e le
nr peisae cae a la na ee în cl ae lni i
tceae peeini
8 LUDWG WGNTN
la puct , sau aproape aclea puct, au fos t tot
tmpul ats dn ou dn dr d fert au fo st sh a-
t mru o mag oart mult dntre asta rau prost
dsnat sau aractrst, îm povărat d toate dfct-
l uu dsnat or slab Ş după c asta au fost îndpăr-
trbutausărmas
ta, f araat
îteva oarum
adsa acpabl,
austat î aacarflaum
îcîtausă
poată ofr prvtorulu o mag a psau lu Asfl, aas-
tă r s d fapt do ar un album .
Pîă u pu tmp în urmă, ruasm d fapt la gîdul
d a publca lucrara ma î tmpul vţ El a fost,
d, d pa d d î îd, anum î pr mu rî
datortă f aptulu c a trbut să aflu că r zultatl ml, p
a l comuasem î prelgr, pag dactlografat
dsu,dluat
pun rausîaurcula
deformatgrt îls,
î dfert maPr
flur multa st
sauva-
ma
tata ma fost zgîdărtă am avut grută să o l ts.
Aum patru a am avut prlul să ct s d nou p
ma ma art (ogichPhiloophiche Abhndlng s
p g îdurl uprs î a. Ş atu m s a părut d
tro dată ă trbue să publ cel gîndur vch p cl
o laolaltă : că le d urmă ar puta f văzut î lum
potrvtă
mod uma pr opoz p fd ul mu
d gîdr
D cîd am îneput să mă ocu p d ou cu flozofa,
aume d acum asprzc a, a trbut să runos gr
l grav în cea c am scrs î aca prmă cart. Ma ajutat
săm dau sama d ast gr l îro măsură p car u
însum sît î star cu gru s o aprcz cta d ar
au avu par dle ml d parta lu rak Ramsy
u ar am scutat î numărate covorbr în tmpul
ultmlor do an a sal. Char ma mult d ît as
' u b c u nţa în b gen Tct o
coPhloohc (no d )
CRCR FIOZOIC 7
ti criici întana p cisă şi ptrn ică sîn înat-
rat acia p cr n prfsr a acesi nirsiăţi, D Sraf-
fa, a xrcitat nînca tip ţi an, asra
gînrir Aet atrz c a
pin cnscinţ a acsti criri
nr a t cît n sngr , ca c pc a
a aa pnct
rarc ngătră
artă cştap
ca ciăscri
caraţii
să astăzi
arc zDacă
ca
fiin a n a s ă rnic p a par rpt
rptata a
L fac pic c sntint niaă N st i-
psii ca săi fi at acs i ărţi, în prcariaa i şi î î-
tncima aces tr rri, să arnc ină ntr int
sa ata ar, firşt n st ra i
N ar
stnaa ăca ca prin
a gîni i,scracăirea
ar iasii
s ăi scsă tsc aţii
stiz
cina spr gîn ri prrii
Miar fi păct să prc cart nă N a fst să fi
aşa ar a trt im în car a ar ta fi nătăţă
i
arg,
Ine 195
PARA I
1 Cm ipsi (maores homies appellabat rem ali-
qam, et cm secdum eam vocem corps ad aliqid mo -
vebat, videbam, et teebam hoc ab ei s vocari rem illam,
qod s oababat cm eam vellet ostedere H oc atem
eos velle ex mot corporis aperieba tr: tamqam verbis a
talibsceterorme
orm omim g etim qae fit
mmbrorm actvlt et
et soit oc
vocis
idicate affectioem a imi i petedis, habedis reicie
dis fgiedisve rbs. Ita verba i variis setetiis locis sis
posita et crebro adita, qarm rum siga ess et, pala-
tim colligebam, measqe am vol tates, edomito i ei s sig-
is or p er hac etiabam (Agsti, onesiuni . )
aceste cv ite oi primim, aşa mi se pare mie, o a-
mită
aceasta
imagie
Cvitele
desprelimbalui
esea limbali
m escomeesc
obiect Şi propoz
ame i-
iile sît legătri ître as meea me. această ima-
gie a limba li oi găsim rădăciile idei i Fieca re cvît
Cîn omn m în vîrst) numu un numt obct ş îş
mşc u corul s cv otrvt clu cuvînt vm ş rnem c n
suneul ms cl obct num cîn oru s îl r Dn
mşcr corulu vent c vzu cl obc smn cuvnt
o nure tuturor nmurl or nscue n mc n r n
numt stcul ş n sunul voc c nc fcr sufltulu
nu c v rsn su fu numite obct Du c
smne cvnt u fos us l locuril lor în frt nunr ş u fost
uz frcn m înls
înctul cu înctul smnle cror obct u
ş m-m nunt rn el ornţl cîn u m s obşnu cu l
DW WNN
are o semfcate Această semfcate se corela tă c c
vîtl a este bectl petr care tă cvîtl
Agst vorbeşte despre o deosebr ître ger de
cvte Cel care descre îvăţarea lmbal î acest fel
se gîdeşte aşa cred e ma îtî la sbstave precm
î
"masă
al dolea
"sca
rîd la"îe
meleş amor
la meleactde văţ
perso ae
ş propr
ş aba
e
tă ş la celelalte ger de cvte.
Gîdeştete ac la această lzare a lmbal : Trmt
pe ceva la cmpărăt I da ble pe el sa seme-
l cc mre roş l dce blet l vîzăol acesta
deschde se rtarl pe care să seml "mere ; apo cată î-
tr abel cvîtl "roş ş îl găseş te î dreptl e m os-
tre de cloare apo l spe şrl merelor car dale
presp că le şte
la fecare măr el pea
de măr
rostd
pîă la cvîtl
sertarl care are"cc
cloareaş
mos tre. Aşa ş modr asemăătoa re se operează c
cvtele "Cm s e l nsă de s cm trebe s ă cat
cvîtl roş ş e are de făct c cvîtl cc »
be e presp că el acinează aşa cm am descrs
xplcale a deva sîrşt. Care este îsă semf
caa cvîtl "cc Despre aşa ceva a fos vorba
cîtş de"cc.
vîtl pţ ac doar despre fell î care st e folost c-
2 Aces ocept flozofc al semfcaţe îş are locl po
trvt îtro eprezetare prmtvă despre fll î care fnc
ţoează lmbaj l Se poate însă de asemeea spe că ete
reprezetara lm baj ma prmtv decî t al os tr.
Să ne mag ăm lmbaj petr care descrerea dată de
Agst ese corectă Lmbajl rebe ă servească com-
căr
erale dtre zdar exstă
de coste A ş ajtorl s ăstîlp
ărămz B Aspez
zdeşteş c ma-
bîre
B trebe să dea materae de costrce ş asta î ord-
ea î care A are eoe de ee Petr scop l acsta e se
CERCĂRI FILOOFICE
flosesc de u liba care cos tă d cuvitel e "cărăidă
"sîlp "lespede "bîră A le strigă B aduce ate-
lele pe care a fos îva ă le aducă la acest strgt.
Cocepe asta ca pe u libaj pritv coplet.
care
Augu
doar cădeacest
scresste
a puea
u este
spue
to ceea
u sste
ce ui
d cou
o
lbaj . Ş rebue să spue asta î ulte cazur î care se
ue îtrebarea "ste acasta o descrere p otrvtă sau u
spusul este auc : Da ese po trvtă dar ua pe-
u ace s dou strc dela ş u petru to cee ce
petdeai să desc ri
ste c a şi cu ce va ar explca : "A juca cosă î a uta
lucuri pe o tablă porivit autor regul . iar oi a
ăspude
tablă dar :acestea
Se pareucă sît
te gîdeşti la jocuriPo
toate jocurl car eface
se joacă pe o
eplicaa
a corectă liitîdo î od explct l a acste jo curi
4 cpuie şte o screre î care liteele ar fi foloste
ptru desearea suetelor dar şi petru desearea c -
cetuări ş ca se de puctuae. O scriere poate f co
cepută drept u lbaj petru descrere a uor cofguraii
sciere
de suete)
ca ş cpueşte
cu fecărei lere
acuiarcăcorespude
ceva a r îelege
pur ş sacea
-
plu u su et iar lterel u ar av ea şi cu t otul alt e fuci.
O aseea cocepe prea siplă despre scriere este ase-
ăătoare cocepiei lu Augusti asup ra libajului
Dacă e uă la exeplul d § 1 , ău poate î
ce ăsură coceptul geeral al seficae cuvtelor îvă
uie fucioarea libajului cu o ceaă car fac posiblă
vederea clarăcuCeareferre
le lbajulu a se prăşte
la oduri primtve
dacă studalefolosirii
feoee-lor
în care scopul ş fucoarea cuvtlor pot f cuprse car
cu pvrea
4 LDWI WININ
smna frm prmt al lm al flsşt c-
pll aunc cî nd înaţă să rbască năţara lmbal
n st ac plca c nstrc
am pta în chp că lmbaj l dn § 2 st nre-
Cp
lmba
sînaldca ; ba char înrgaese
l ţşsăB îndplnască l lmbaj
actăţ
al nsătb.
lsască atnc acese cnt s să rctnz în aces fl
la cnl ala
O part mprtană a nstc ţ a cn sta în aca că cl
carl înaţă p cpl arată căr bct îndrapă atnţa
cpll cătr l ş rsşt în acla tmp n cîn d
ldă cîntl lspd ndcînd acasă frmă . ( d
rc să numsc acasa plcaţ stnsă sa dfnţ
darc
mr O cpll
nmnînăţar
pat încă să nrebe
stnsă c pr
a cnlr . laSpn
n
că a a f part mprtantă a nsrcţ darc aş a s
pr c lcrrl c amn n pntr u că n nam p a
închp că lcrl s ptrc altfl) S pat spn că acas
tă năţr stnsă a cntlr stablş t rlaţ d as
c în r cînt s lcr Dar c nsamnă ast a E bn
pat să însmn lcrr dfr dar n gîndm dsgr
pll
ma ntîanc
la faptl
cîndcăad
magna
cîntl
l crl
Dar dacă
apaacm
n mnta
s nîm
c
plă asta ar acsta scpl c întl Da poae
să f scp m p închp astfl d fls r a c
ntl (a şurlr d sn ). (Rstra n cînt st
ac ca ş apăsara ap p panl magnaţ) Dar
în lmbajl dn § 2 scp l cntlr nu st acl a d a
ca magn S pat frt afla că acst lcr pat cn
trb la at ngra scpl prprz s.)
Darsădacă
ar spnînăţara stns
c ă a pdc ar acstcîntlu
înţ lgra ct rb u
în
lg ar strgătul Lspd cl car acţnază ntrn
anmt fl cînd îl aud ? Dar năţar a stnsă cntr
CRCRI FOOFIC
fără îndală la ralzara acst lcr ma împr
nă c anmiă insrcţi însă C altă insrcţi acaşi
năţar stnsă a acst cint ar fi prds înţl
c ttl dfriă.
m ps fîna cnctîd manta c pîrgha. Da c
nda
na să ist
c acsta da a
ttmată
rstl mcai
d fînăsmli. Nmaidîmpr
ar sparaă s
tl i n st nic măca pîrghi ci pa fi ric altca
a m.
7 n practca flsr lmbajl (2) na dn ăr sr
ctl ia r calală acţinază prit l. n înăţa
a mbaj s a găs însă acest prcs cl car îaă
lnueşe
naţă arată
bictl
sp dică
matrallrsşt
S acîntl
găs ac cînd
r cl
cl carş
mai simpl cl car înaţă rptă cintl p ca l sp
cl carl nsr şt amîdă fnd pcs c s
asamăă c limbajl.
pm înc p d asmna că întrgl pcs d
flsir a c intl în (2) st nl din acl jcri c aj
rl cărra cp înaă lmba lr man ă Vra să n
rbsc
msc ast
njcr jocur
dspr de lbaj"
n lmbj pm(
prachspele"
ca dspr nşjcsă
d mbaj
Ş pcsl d nmr a mtall d csc ş
d rptar a cîntli sps lam pa nm d asm
a j cr d lmbaj Gîndşt la ml flsr cl l
cintlr î jcri prc m ra n a nit m gr
na ss.
s împltşt
E i nmil şi"jc
înr
d gl
limbaj
limbajl şi actiăţl c ca
' Cl tz u fl l s f u
tou (o rd
DWI WININ
8 Să aminăm acm tindr a limbajli (2) n afa-
ra clr patr cint cărămidă bîrnă tc l cnţin
sri d cint car sîn flsit aşa cm fls ş în
zătrl nmral l î 1 ) (l pt i şirl litlr alfab-
li) mai dpart ă lăm dă cint l p să fi
aclscpl
nal şi acsta
lr ) (ntr
ca sîntcăflsit
asta indică dja înc linii
în rlaţi g-
mişcar
mîinii ca indic ă şi în sfîrşit n nmăr d şantian d
clar dă n rdin prcm : d lspd acl n
aclaşi timp l îi arată cnicli n şanin d clar şi
cînd rstşt cînl acl l arată căt n lc p şan
i B ia din grămada d lspzi na d acaşi clar ca
şi şantinl pntr icar liă a alfabli pînă la d
şirări
l adc la lclasta
dă rdinl indicat d cătr
acl
. Cînd n al
spn împrj-
asta l ara-
tă cătr n matrial d cnstcţi. Şi aşa mai dpart
Cînd cpill înaţă acst limbaj l trbi să înţ
p dinafară şirl nmral lr a b c . . Şi trbi să în
ţ sira lr ntrin î acastă instir şi pr
dar stnsiă a cinl r ? Ei bin s a arăta d pildă
spr lspzicşi sprdara
asmănar a nmăra: a ba cclspzi
stnsiă . căăm
intlr Mai mltă
idă
bîrnă tc. ar aa pda ra snsiă a nmr allr ca r
n srsc la nmăra ci la dsmnara nr grpri d l
ci car pt fi ăzt din pir. şa înaţă întrad-
ăr cpiii flsira primlr cinci sa şas nmral
cardinal
Vr fi şi cintl cl şi acsta pdat stnsi ?
maginazăţi cm sar pta prda pat flsira l!
Sar arăta în acst caz sp lcri şi lrri dar aici acas-
tă indicar ar lc şi în olosirea intr şi n nmai
atnci cînd s înaţă flsira.
RRI OOFE 7
0 C desenea acm cintl acsti imbaj
Cm trbi să s arat am dsmnază l, dacă n
în mdl î car sînt flsit ? ar p acsta lam dscris d a.
Eprsia " Acst cît dsmnaz ă a trbi aadar,
să fi pat a asti dsririi. Sa dscrira trbi să
ia frma: "Cîtl
Am pa acm să. .rscrtăm
. dsmază . . . . flsiri i c
dscrira
tli "lspd spînd ă acst cît dsmn ază ac
bict. Vm fac acst lcr, daă a fi rba, d pidă, d
îătrara înţlgrii că lspd s fră la aca fr
mă a matrialli d cnstrcţi p car nmim d fap
cărămidă dar gnl acsti reeriri" adică flsira
acstr ci st, d altfl, cnsctă
i tt
ază aşa s pat
mr spn căîlătră,
dacă acasta smnbăa
"a, "b
ră, c. d sm-
nînţlg-
a că "a, b, c, jacă în limbaj rl l p car îl acă d
ap "cărămidă , "spd, bîră i s mai pat spn
că "c dsmnază acs nmăr şi p acl a daă acas
ta srşt , bnăară, la plicar a fapli că litrl r -
bi să fi flsit în dia a, b, c, d, tc. şi în rdia
a, b, d, c
milat
Darîpri
as
fap
fl nl
că dscriril
lrllt,flsirii
acstăci
flsir
lrsîntdasi-
in ttşi mai asmăăa r Dac, aşa cm dm,
a st c tt l asm ănătar
Gdşt a t ditr adă d nt xi-
tă aii n cica n lşt, făstră, şrblniţă,
riglă, n brcan d cli, li, i şi şrbri. Cît d di-
frit sît fcţiil ac r bi, tt atît d dfri în
fnţiil cuintlr. i istă asmăn ări şi întrn caz şi
clălalt
Dsigr, ca c dtaz ă st irmitata aspc-
ti lr rir, dacă îtîlnim cintl rsit, sa s
8 DW WEE
şi tip rit. D arc olosrea n ni înfăţişa ză a tît
d car md dbit atci cîd fizfăm !
12 Et c atnci cînd priim în cabina ni cmti
aici înt mante car arată ta mai m t a mai p -
in
ă ia acţinat
f (Actcc
mîna.) tDardna
îţ
t căci tat
aţinara nitrbi
man-
t car pat fi mişată în md cntin (a rgază dchi-
dra n i a) şi atca t aţinara ni cmtatr
car ar dar dă pziţi t i dchi fi închi a tri-
a caz t acţinara braţui ni frîn c cît tragi mai
tar d c aî mai ta a frîna a patra caz t ac-
ţinara ni pmp a aciază nmai atîta timp cît t
mişcată î şi în j
13. Anci cînd pnm : "icar cînt în imbaj m-
nifică ca p ri acata n am p încă absolu nimic c
pţin atî imp cît n am fi xpiat în md prci ce di-
tincţi drim ă facm ( ar pta ă fi dri digr ă
ditingm cint imbai () d cint fără mni -
ficai prcum aca car apar în pzii i L wi Ca-
r a d cuin ca "aa într cîntc.)
14. Închipişt i că cina pn : oae nt r-
c pntr a mdifica ca Af cican mdifică pzi-
ia ciui frără frma cîndrii tc. Dar c anm
mdifică riga brcan pntr ci ci ? "Cnaştr a
ntră a ngimii i ucru tmpratra cii şi idi-
taa ctii. ar cîştiga ar c a prin acată aimi-
ar a xrii
1 Cîtu a mnifi ca t it pat în md
c mai dirct ac nd tă pntr bict p ca
mifică. Prpn că n p car fşt A
cntrcţi partă anmit mn Daă A îi arată cic
CRCR FIOO
ui un asl d smn atnci acsta aduc nalta ca ar
cl smn p a.
n acst fl şi î ntn md ma mlt sau m pţin as-
mănătr n nm smnifică n lcr si ni lcr i s dă
u nm dsa s a ddi f lsi r dacă atnci cînd
filzfăm atasa spn
mănătr cuna m ni nă
lcr înşin c
tăbltă nmi
nca
nmst ase-
Cm stau lcril c şantianl d clar p ca
A l arată li B aparţin l ar libjului ? Ei bin st
a cm rm El n aparţin ni limbaj al cintl dar
dacă spn cia Prnnţă articll , atnci îl i s-
cti c sigranţă p acst al dila articl ca aparţi-
nnd d smna prpzţ Ş ttş l a n l c
ttldasmănăt
cl limbaj (8)cadică
cl alstni
n şşantin
antind a clar
c a c î j-
trbi
să spnă clălalt
Est lcrl cl mai fisc şi pricinişt în ca mai mic ă
măsă cnfzi dacă sc tim şantianl ca făcînd par-
t din instr mntl limbajl i
Rmarcă aspa prnmli rflxi aceasă pp
ziţi. ) )
7 Vm pta să spnm : în limbajl ( 8) am difit
genuri de cuvine Darc fncţia cîntli lspd
si a cîntli cărămidă sînt mai asmănătar n a alt
a dcît fncţia cîntli lspd şi ca a lui d Cm
anm nsă grpăm n cnl Î gnr a dpnd d
scpl clasificării şi d înclinaţia nastă.
Gîndştt la difritl pnct d dr din car s p
clasifica nltl în gnri d nlt Sa pisl d şa în
gnri d pis
18 aptl că limb ajl (2 ) ş ( 8) cnsta nmai din r
din n trb i să t dra njz. Dacă să spi c l n
sînt din acastă cauză cmplt anci ntrabă daă im
00 UDWI WINN
bajl nstr s c mpl dacă a fst aa înain ca sim
blisml cimii si ntati a callli i nfinitzimal s ă fi fs
încrpa î l căci a sta sît, ca să zi cm aa, prifr ii
al limbajli nstr (Şi c cî cas sa străzi încp n
ra să fi ra ?) imbal sr pat fi ăzt ca a
ci
i ni, n
i dlabirint
cas cdpărţi
străd
adăgat
i d piţ
în difrit
mici, d
priad
cas ci
de
timp ; i acsa, încnjrat d mlţim d prifr ii ni, c
străzi drp i rglat, i cas nifr m
19 Es r să n încipim n limbaj car cnstă n
mai din rdin i cmnicări într b ătăli Sa n limbaj
car cnstă nmai din î trbări i dintr xprsi a înc
iinării i a ngării i nnmă at atl. ar a rpr
znaCmu sa
limbajînsă
î samnă
lcrrila nEst
przna
strigătlfrmă d !iaţă.
Lspd din
xmpll () ppziţi sa n cînt ? Dacă st n
cîn, atnci l n ar, c sigranţă, acai smnificaţi
ca i cîntl car s nă în aclai fl din lim ajl nsu c -
tidian, pnr c ă în § st n strigă Dar dac st pr -
pzi, atnc i c sigraă că n s prpzii lipi că
Lspd ! din limbajl nstr În ca c prit pri-
ma întrbar,
asma pţiziţi
prp să nmi
pat, îtrn
Lspdmd! n
maicînt i d
ptriit,
prpziţ i dgnrată » (aa cm s rb dspr i
prblă dgnrat ă) i d fap acasta ese tcmai prpzi-
ţia nastră lptică » . Dar acasta st c sigra ţă dar
frmă prscr tată a prpziţii "Admi lspd iar
acastă prpziţi n xistă, dsigr, în xmpll ( ) Dar
d c n tbi, diptiă, să msc prpziia Admi
lspd ! exndere a prpziţii Lspd ! ? Da-
rc cel c strigă Lspd ! ar în d de fapt Admi
lspd ! Da cm faci asta cu a n vedere aces
lucru înd spu Lspd ? Spi pntr tin, ar, prp-
zi a rscrtată ? Dar d p tr a spn ca c ar
CRCĂR ILOOIC 0
î dr cia c strigătl Lspd trbi s ă tra-
dc acastă prsi îtr alta Şi dacă l îsamă ac-
aşi lcr atci d c trbi să sp
cîd sp
Lspd l ar î dr Lpd ? Sa d c
pţi să ai î dr Lspd dacă pţi a a î dr
ra
dmic spd
sigraţă
a st
Dar
că elcîd strisăi
rebuie Lspd oca
aducă c
lespe-
de! Dsigr dar stă a ra acasta î faptl că t
îdşti îtr frmă arcar altă prpziţi dcît aca
p car spi
0 Dar dacă ca sp acm dmi lpd s
p ar că l ar pta gîdi acastă prsi drpt un cît
g şi am drpt ca c crspd cîti spa-
rat
ît Lspd patr
dată drpt Patcit
fi a gîdită
Şi cmdată
tdarpt c-d
gîdită
bici Crd că m fi îcliaţi să spm gîdim pr
pziţia ca fii d frmată di paru cit at ci cîd f-
im î pzi ţi c alt prpziţii prcm ninde
pd D lui lspd d două lspzi tc
adică î pzi ţi c pp ziţii c cţ i cit al rdi-
li str î alt cmbiatii Dar î c cstă a fl
si prpzi
cia ţi î
pri mit pziţi
acst c alti prpziţi
prpziţi Şi oae i? ?Şiintrc ar
oen-
ul î car s pr ţă prp ziţi sa îait sa d pă
aca Chiar dacă asma plicaţi tta-
ză îtr amită măsă trbi să rflctăm dar ci-
pă la c a c s îtîmplă d fa pt pt a d a că sîtm
aici p drm grşit Sp m că flsim rdi î p-
ziţi c alt prpzi ţii pntr c ă libajul nosru cţi p-
str acstr
sibilitata străi car
altarprp
fi azit
ziţii.mai
Ci
dscm
îţlg
cialimbal
dă r
dil dmi lspd ar pta crd că acst îtg
şir d st ar fi cît şi ar crsp d pat cîn-
tli matrial d cstrci î limbajl s ă Dacă api
0 LUWG WGNSTN
l îns ar f dat ac t rdn lar f prnnţ at pat alt
fl ar n am spn l îl pnnţă atît d cdat pntr
că îl cnsdră un cînt. Dar atnc cînd îl prnnţă
n s ptrc ar în l ca df rt ca car să c-
rspndă apulucă l cncp prpzţa ca p un cînt
CSs pat
ptrcptrc
în tnîncînd
l acla
da nlcr
asmna
sa încă
rdnca
Et
dfrt.
cn
tnt că l cnstă dn patr cn t n oenul în car îl
rstt Dsg r t săpneş acst lmbaj în car s-
tă acl alt prpz dar st acastă st ăpînr a lm
bajl ca car sune în mmntl în car rtt
prpzţ a ar am a ccptat dja strănl a prnn-
a prbabl altfl prpz ţa p car l cnc p altfl dar
ca c nmm c ncpţa falsă n rebue să cnsta în ca
carPrp
înstst
a strstra rdnl.
lptcă » n pntr că mt ca c ndm
atnc cînd rtm c dar c st prscrtată în cm-
paraţ c n anmt mdl al gram atc natr. Am p
ta frt să frmlăm ac bcţa Accpţ că prpza
prscrtată ca npr scrtată a acla sn C ns
a l însă stă ar pr s pntr a cst s n
Dar n cnstă ar fa ptl că prp < zl a acla sn s
în
trăaca pataulare
rcăînlcadaca ? (n
st r rsă sar
s prd spn
la pa-
c
pa dn sn s sa gndesc cpla drpt ca car s adagă)
2 Închp ţ n j c d lmba j în car B, răspnzînd
întrăr l A cm ncă nmăr l d sp z sa d că ră-
mz dntr grămadă sa cr frml matrar
d cnstrc ca r sta întrn anmt lc O asmna
cmncar ar pta f Cnc spz Car st acm d
sbra dntr cmncara sa af rmaa Cnc ls pz
rdn Cnc spz E bn r p car rst
ra acstr c nt îl j acă în j c d maj Dar fără în-
daă tn c c car r f rstt a f at
CRCĂR OOC 0
prsia fi şi mt at r fi şi difrit. ptm
îsă îchipi şi că t st acaş i căci rdi şi
cmicar p t fi rstit p diversiae d tri a -
ci şi c disita d pr sii a f i şi că dsbra
stă î tiizar. ( ără îdia ă, am pta fsi şi cit
matica
"afirmai
a pr
şi "rdi
pziiiptr
şi a i
dsmara
itaiii
tt aşa
frm
cmgra-
mim prsia " aşa că rma st astăzi miată
îtrbar, char dacă st tzată ca ai rma. ) am
pta îchipi imbaj î car oae airmaii ar aa fr
ma şi t îtrbărir r tric sa ric rdi frma î-
trbării "Vri să faci asta S a spn atci, pat "Ca
c spn ar frma îtrbării, st îsă î ra itat r-
di adică ar fcia rdii î practica imbaj i
(Ttrdi.
aşa sCsp
fac"Vi
să fiac
aacasta
sa ata ca prfi, ci ca
22 da i rg că într afirmai stă spzii, car
przită c a c s afirmă, s îtmi ază d fapt p psi-
biitata, car istă î imba str, d a scri ric pr-
pzii afirmatiă în frma "S afirmă că crri sta î
ctar ş i ctar f Dar "crri sta î ctar şi c-
tar f
îc nu sîînj
şare imbaj nstr ar prpzii
d imbaj. daă scri î c
st
d
"S afirmă că .. . , "S afirm că crri s ta în ctar şi
ctar , atnci cit " S afimă sînt aii pr şi s im-
p d priss.
Pm fart bin să scrim icar afirmai î frma
i îtbări a car s adagă n răsps afimati b
ăaă: P ă Da ! Ar arăta ar acasta că î ric air
mai s cn tă întrbar ?
Am, dsigr, tt drpt să iizăm sm a asr-
tăii în pzii, d mp, c s mn a întrbării sa
dacă m s ă distigm afirma i d fii , sa d
prspr Grşit st nmai daă cdm ă airmaia
04 UDWI WNN
cntă din dă act c a aăii şi c a aimăii (ati-
bia aii d adă a a ca d ac ) şi că ni
îndpinim act act ptiit
în în ca cîntăm dpă nt. C cîntat dpă nt pa-
t i cmpaat întadă citit c c ta a în şap
eniicaia »
ppziii
tă a ppziii
cititci da n (gîndia)
Smn atăii a i g biniază cepuul propo
ziiei E a aşad a ci amănăt a c ca a pnc
ti. E diting întaga ază d ppziţia n ază Dacă
ad p cin a pnî nd "p ă , da n şt dacă am azit
încpt şi îşit azi atnci aca tă ppziţi n t
încă n mijc d c mica
. Cît
maţ, gnişi ddin
întba ppziţii ită,nenuărae
Eită î nă Bnăaă ai
amna
gni nnmăat gni di it d tiiza a tt ca
c nmim "m n cint "ppziii . a acată di
itat n t ca i ca dat dată pnt ttda
na ci ni tip i d imbaj ni jci d imbaj ia naş
am pta pn ia at îmbătînc şi înt itat. ( ia
gine aproxiaivădp ata n p t da chimbăi di n
matmatică
Epia )ocd imbaj tbi ă idnţiz aici că vor
brea imbaji t pat a n actiităi, a a ni
m d iaă
Rpzntă i aitat a jci d imbaj c ajt
act mp şi a at a :
n mnm un tbou e înţş un box nto numt
pozţ upt Aum, ast tabou pot foosit pntu comunc
u m eb t, - n um nu ui sşi in
a su um stat un numit om în ocu ut şi uta; sau etc tc
Acst taou a puta i numit oosn imbu chimii un il-po
pozţon Î n mo smnto tbui s f înt F supozţ".
CRCĂRI ILOZOIC 0
da ordie şi a acio a porivi ordielor
descrie u obie c după îfăişarea lui sau după m ăsu-
ăori
cosrui u obiec pe baza u ei des crieri (dese
relaa u eeime
formula
formula presupu
şi esa oeri despre u eveime
ipoeză
prezea rezulaele uui experim e î abele şi dia-
grame
ăscoci o povese şi a o cii
uca earu
cîa melodii ale uor dasuri
dezlega ghiciori
rezolva
face o glumă
o pro blemă
a o spuede arimeică
pracică
raduce ditro limbă î alele
ruga a mulumi, a blesema a salua, a se ruga
Ese ieresa să se compae varieaea isrumeelor
limbau lui şi a folosirii lor, varieaea geuril or de cuvie
şi de propoziii cu ceea ce au spus logicieii despre sruc
ura limbaului (De asemeea şi auorul scrierii ogischPhi-
losophische bhandlung)
24. Cie pierde di vd ere varieaa ocurilor de lim-
ba va fi poae îlia să puă îrebări ca aceasa : Ce ese
o îrbare ? Ese ea cos aarea că u şiu cuare sau
uae luru sau co saarea că aş dori ca al ul sămi spu-
ă ? Sau ese ea descrierea sării mele mi ale de icer
iudie ? Şi ese oare srigăul uor o asemeea
descriere?
Gîdeşee
scrieri cîepoziiei
: descrierea lucuriuui
aî de
corpdiferie sî umie sale
pi coordoaele de-
descrierea ue i expresi i facial descrierea u ei sezaii ac
ile ; a uei dispoziii sfleeşi
06 UDWG WGNSN
Puem fireşe să puem î locul formi obiş uie a î
trebării pe cea a cosaării sau a descrie rii Vreau să şiu
dacă sau Mă îdoiesc că dar cu asa diferiele
ocuri de limba u au fos aduse mai apr oape uele d alele
smăa ea uor asfel d pos ibiliăţi de reformulare
buăoară
uza a îcperii
Gîdesc u uror adică
sau Cred propozia ţiilor afirmaive
reformulării locudrep
cla-
descriei ale viţi i ele ierioare va devei mai clară î-
u al loc (Solipsi sm
2. Se spue uori aimall u vorbes p eu că le
lipsesc capaciăţile miale a aceasa îseamă: ele u
gîdesc de aceea u vobesc Dar ele pur şi simplu u
vorbe
facem scabsracţie
Sau maidebie
celezismai
: eleprimiie
u folosesc limbaul
forme dacă
ale limbau
lui da ordie a îreba a povesi a sa de o rbă sî
o aî d mul o pare a isoriei oasre aurale precum
a merge a mîca a bea a e uca.
6 Se crede că îv ăţarea limbaului cosă a da ume
obiecel or Şi aume : oamei forme culori dureri dispo
ziţii
cevasuf leeşi umre
asemăăr etc oCum
cu a aaşa am spus
eiheă uuilucru
umirea
Puemes
umi asa o pregăire per u folosirea uui cuvî Dar pen
tru ce ese ea o pregăire
27 Noi umim lucrurile şi apoi puem obi despre ele
Şi e rferim la ele î vorbire Ca şi cum cea ce fac em
oi mai dpare a r fi da dea o daă cu aul umi rii. Ca şi
cum ar exisa
lucruri doardeufap
Pe cîd sigu lucu
facem umiziiile
cu propo a vorbi despre
oasre lu -
crurile cele mai diferite Să e gîdim umai la exclamaţ ii
cu fucţiile lor compl e difeie
CERCEĂR LOZOIC 0
Apă!
La pat !
Au!
Ajutr!
Bin!
Mai şti încă încinatu! să numşti acs cu int num
a bictr ?
n imbaj ( 2) şi () nu isă intrgaţi cu priir
a numir. Acast a si cratu i dfinitia stnsiă st
cum am puta sp un un jc d im baj ap rt Asta nsam
nă d fapt sîntm ducaţi instruiţi să ntrbăm Cum s
numşt asta după car urmază numira Şi istă d
asmnasă un
Aşadar sunm
jc dimba
Astaj sa innta
numştunnum
. şi acum
pnt rusăca
uti-
izăm nu nu m (Astf numsc cpiii d mpu păpu -
şi r şi api rbsc dspr şi cu . n acst sns
gndştt cît d apart st fsira numui un i prsa
n cu ajutru căruia ni î cheă p c numit ! )
2. Acum s pa dfini stnsi un num prpri nu-
m uni curi num un ui matria un numra num
unui punct
samnă dca »
rdina t Dfiniţia
aăînd sp duănumăuui di pAsta
nuci st n-
dpin
actă Dar cum pat fi dfint di în fu acsta C
căruia i s dă dfiniţia nu şi anum rm să numim
di e a prsupun că numşt di ces grp d nuc
E poae să prsupună asta dar pat că nu prs upu-
n. E ar puta d asmna în md pus să înţagă
drpt numa dacă u rau să dau un num acstui grup
si
d nuci
num
Şi uni
ar puta
prsan
a f să
d bin
ia ca un
dacănu
u dfinsc
pntr u cuar
stn-
ca idicar a rasi şi chiar ca num a unui p unc ard a
Asta nsamn ă că dfiniţia s tnsă pat fi intrprată n
ecare az întrun f sau atu
0 UDWG WGNN
29 Poae că se spue doi poae fi defii î mod ose -
siv umai î acest fel ces număr se umşe « doi
Deoarece aici cuvîul umăr araă î ce loc al limbau-
lui al gramaicii puem oi cuvîul ceas a îseamă îsă
că rebuie expli ca cuîul umăr aie ca defiiţia os-
esivă să pofireşe
iie araă aă fi îţeleasă
aces lo o
Cuvîul umăr di dfi-
ar pem
Şi puem să preveim eîţelegeri spuîd: ceasă cu-
loare s umeşe aşa şi aşa casă lungme se umeşe
aşa şi aşa ş. a m d Cu ale cuvie eîţelgerile sî evia-
e ueori î felul acesa Dar poae fi îţeles cuvîul cu-
oare sau lugime do ar î acs fel Ei bie rebuie
Şidoar
cumsă sau
le defiim
lucrurilecuşadar
ulimasădefiiţie
le defiimdipri
acesalelaţ
cuvie
? (Nu
spue : Nu exisă « uimă defiiie sa ese exac aşa
ca şi um ai dori s ă spui : Nu ex m as e aa-
ă sradă puem îodeaua să mai cosrui m îcă ua.)
Dacă cuvîul umăr ese ecesar î defiiţia ose-
sivă a lui doi asa depid e de fapul dac ă făr ă aces cuvî
el o îţelege alfe decî o dorsc eu ar aceasa va depide
esig
a ur deiomprejurări
căreia dau. e î care va fi daă ea şi de persoa-
- pute oe, pentu efne cuvîntu oşu, s tm cte
cev ce este ro ? A fi cev semnto czuu în c tebui
s ex pm v nu spneşte m omân
ş m t, pentu xpice, cte un om ognt, spunîn Acst
este m oe st" . ptu c est mbiguu nu consttue un gume nt împo
t unu semene o e en. Oce en poe f înee
n mo geşt
Am pute, esgu, s ne înteb m Tbue oe s m num m st
ef ? ă jă , n o ec ee ce
numim în mo obşnui efnie otensiv cuvîntuui oşu; ch
c e e ceeş um pctice, ceş f sup ceu ce
înv
CRCĂ IOZOIC 09
ar cum aume a defia se araă î modul î are
foloseşe cuvîul defii
0 Sar puea, aşadar, spue defa osesvă expl-
că folosrea semfcaia cuvîulu, dacă ese dea clar
e rolurmare
pr rbu eu
săşiu
oa ce cuvîul
că ceva vreaîsăm
lmba explce
î geee
u Da că,
cuvî
peru culor, au c defa os esv As a se meş e
epa » mă va aua să î eleg cuvîul Ş asa se poae
spue, aîa mp cî u uiăm că de cuvele a ş sau a
f clar se leagă o felul d î ebăr.
Trbue să şm dea (sau să puem face ceva peru a
puea îreba despre umele u u lucru Dar ce aum re
bue să şm ?
1. Dac ă ocul de şah arăăm cu va regele ş spuem
ces a ese reg ele, auc u explcăm pr asa folos
rea aces e pese î afară de cazul î care el dej a şe re-
gulle ocul u pîă la aces ulm pu forma pese regelu.
Ne puem imaga că el a îvăa regulle oculu fără să
se f arăa veodaă o piesă a oculu Forma pese cores
pude ac suul u sau forme uu cuvî
oculNfără
puem
s fiîsă de asemeea
văa maga
vreodaă regl saucăfără
ceva
s leafîvăa
for-
mula El a îvăa, poae, ma îî uîduse la ocuri foae
simple ucae pe o ablă ş a îaa spre uele o ma com
pla. Ş lu sar puea da ex plcaa cesa ese rege
le dacă se araă, de exemplu, piese de şah de o formă
eobş u per u el Şi aceasă explcae î l îvaă olos
rea piesei umai pe ru că locul peru ea era dea pregă-
că îldupă
îvaă
cumoosrea
am pueadoar
spue.
auc
Sau cîd
d e asmeea
locul eseVom
da spue
pre-
gă ar î aces caz ese aşa, u peru că cel căra î dăm
explcai a şe dea egulil peru că, îr u al ses, el
şe dea u oc
0 DW WINSN
Cnsdră ş acst caz plc ca jcl d şah ş în
cp prn a arăta psă ş a spn Acsta st rgl
l pat f mtat în ctar ş c tar fl tc. tc n acst
caz m spn cnl Acsta st r gl (sa Acs
ta s nmşt rg ») sînt dfnţ a cîntl, dar
dacă
Dacăcll car înaţă
a jcat, dja, dja
aşadar
şt c st ps ă întrn jc »
alt jcr, sa s a tat c
înţlgr la alţ car jacă şi alte lucur de acest fel
nma atnc a pta l, înăţînd jcl, să întrb în md
rlant : Cm s nmşt asta adcă acată psă a
jcl
Ptm spn pn întrbăr c sns c prr la n-
mr nma acla car şt d ja c să facă c a
d ptm
Dă t nmagna,
nm dasmna,
ş acm clc car
ă claîntrbat
nrbatrăspn-
ar tr
b să s ds cc sngr c tat
2 Cl car n într tară s trănă a năta nr lm-
ba lcalncl prn dfnţ l stns p c r l da
ş l a trb adsa să ghcească smnfcaţa actr d
fnţ ş nr a ghc crct, altr grşt
acm ptm, crd , spn Agstn dscr nă
ţara lmbajl
ţară srănă ş nmnsc ca şlmba
ar înţlg cmţăr
cpll
c araltn ntrca
cnt
ş cm l ar aa dja lmbă, dar n p acasta Sa d as
mna ca ş cm cpl l ar pta dja să gîndească da
că n rbşt încă. ar a gînd ar însmna ac ca d
fll a rb c sn însş
Cm ar sta însă lcrrl, dacă sar b cta st
adărat că cna
a înţlg trbstnsă,
dfnţ să stăpînască dja ndar
c l trb lmbaj
pn
fără
îndală să şt, sa să ghcască, spr c ara tă cl car
dă plica ţa ! Dacă, prn rmar, arată, d mpl , cătr
frma bctl sa cătr clara , sa cătr nmăr
CECEĂ OOIC 111
ec. e c i î ce cosă oar e « a arăa căre ormă « a
ră căre cuoare ? raă căre o bucaă de hrie ! i
cum araă căre orma e cum căre cuorea ei acum
căre umăru ei (aceasa suă ciuda) Cum ai ăcuo ?
Vei spue că ai avut în de iecare daă ceva
e înîmplă
ieri, auciasa,
cîdveiaispue
arăacăspre
ţiaiceva
cocer
i cîd
a aeţia
îreb asu
cum
pra cuorii, ormei ec cum eu îeb îsă di ou cum
se îîmpă asta
Gîdeş ee că c ea ară spe ază şi spue Pri-
eşe ac es albsu miua orma u are imp orţă
au: Priee ce ormă muaă are cuoaea u co-
ează ără ici o îdoia ă că vei ace ucrur derte dacă
odeauna
ei răspudeacelaş
acesorluu
douădacă
îdemur
îţi îdrepţi
dierie
eţia
Darasupra
a ci oae
cu-
orii ? magieazăţi ma i mue cazuri dier ie Voi idica
cîea
Ese abasru de aici a cu acea de acoo Vezi reo
deosebir e ?
meseci culor i şi spu se gre u de imer aces a
aru a cerului
e ace umos s e poa e vedea deja di ou cer abas-
ru
Priveşe ce eece dierie au acese d ouă uaţe de a
asru.
Vezi acoo c aea abasră ? duo aci
ces sema l lumios albasr u îseamă
Cum se umeş e aces abasru ? es, ore, id-
go
Ueori îi îdrepţi aeţi asupra cuori puîd mîii
e la och priire
drepd peru aasupra
u vedea coururile
couruu ormei
u cruu sausau eî-
uîdue
ix a obec şi îcercîd săi ami eşi ude ai văzu dea
cea cuoare
DWG WGNSN
i îdrepi aeia asup ra ormei, ueori rasîdu co
urul, aleori îcordîd ochii peru a u vede a î mod clar
culoarea ec ec Vreau să spu as i alele de aces el se
perec în tmpce « e îdrepăm aeia asup ra uui lucru
sau aluia Dar u umai asa e ace să s puem că cie
va
cumîioîdreapă
mu are laaeţia
ah u co
asupra
să doar
ormei
î apul
a culorii
că oecpiesă
Tese
aa
micaă pe a blă î cuare i cu are el dar ici doar î
gîdurile i sezaiile care îsoţesc mutarea ci î împreu
rările pe care le umim a uca o paridă de ah , a rezol
va o problemă de a h, i alele de aces el
34 Presupue că cieva ar spue ac îodeau a ce
lai lucru cîd îmi îdrep aeia asupra ormei : urmăresc
courul
acesa dăcului
ochiideiiţia
i cîd ac asa simcesa
osesivă i sepresupue
umee că
« cerc , arăîd î momeul î care sime oa e acesea
căre u obiec de formă circulară, u poae oar e celă-
lal să ierpreez e deiiia alel, chiar i auci cî d vede
că cel care o dă urmărese cu ochii orma si chiar dacă sim -
e ceea ce sime cel ca e dă deiiia? ică aceasă « i
erpreare poae să cosea i î elul î care olosee acum
cuvîul deii,
ordiul de exemplu
raă căre u cerc căre ce araă,
Căci dacă el primee
ic expresia a aea
î vedere deiiia î cuare i cuare el i ici expresia a
ierprea de iiia î cuare i cuare el u desem ează
u proces c are îsoee darea i ascular ea deii iei
35 Exisă, desigur, ceea ce se poae umi experiee ca
raceris ice ale idicării, de ex, a formei Buăoară, urmă-
rirea courului cu degeul sau cu privirea, auci cîd se
araă spre cea Dar o a de puţi cum aceasta se î
împlă î oe cazur ile î care am î vedere orma , o
aa de pui su rvie vreu al proces caracerisic î oae
acese cazuri Dar chiar daă ceva de elul ac esa s ar re
CRCEĂR IOOC 11
pea tate zurile t ar depinde de mprejuri adi
ă, de ee e s tmpl aite şi dup iiare da tr-
buie s punem "El a arat pre frmă i nu spre ulare
Ci uiele "a ara spre frm, "a aa n edere
rma e nu r fi flsite n aelai fel pre um acestea
sau,
" artaupre
spreaeasă
mas are
et uCi
pregndetee
aeea), "a dar
arta aspre
m-
dul diferi ae învăămflsirea uinelr "a ara spre
es luru, "a arta spre ael luru , şi pe de al parte
" ara spe ulae, şi u spe frm, "a aea edee
ularea et t.
Cum spueam, n anumie azuri, mai ales azul i-
drii "frmei , sau "numrului , exist experieţe subie-
ie aaerisie şi mduri de a idia araerisie »
earee
"aue seedee
repefrma
des (uauttdeauna),
numrul. Daral udetu,st
unti a,
i re experienţ araerist i petru idi aea piesei de
j ca pesă de joc ? i ttuşi, se pae spue "Am -
ere aeast pesă de oc se umeşe rege », i u aeas
t bua de lem spe ae ară (A reun aşte, a dri, aţi
mint et. )
6 idearee
tare faem aiinueea e faem
putem miio de
speifia azurirpral
aţiue asem-
pe are nuim idiarea frmei (n pziţie, de exem
plu, u idiarea ulii), spuem aetr u le -
espunde aitate mntaă
Al ude limbajul nstru e las s presupue m un
p şi u ese i i u rp, am ra s sp unm ese
mnte
Cae ese relaţia dintre nume i eea e este numi ?
Ei be, are este Prieşte jul de limbaj (2), sau un al
u al se pate edea e anume s aeast elaţe.
Aeas rlaţe pae s stea, nte mule alele, şi n aeea
11 DW WENEN
auzirea numeui ne adue n minte imaginea a ea e ese
umit; şi ea s , re aee, şi aeea umee e ste
sris pe eea e ese num it, sau a fi rsi d se ara spre
eea e ese numit
imba
8 Ce
(8)aume
sau unu
umeşte"aea
s n
uu
definiţia
"aesa
sensi
u"ae-
de
a se umeşe . ? Da u drim să prduem re -
fuzie, atui e se e mai bine să u spuem de aese
uie numes ea Şi ntrun md iudat, sa spus d-
despre uu "aesa e ar fi umee propruzs
t
eea e mai umim "ume ar fi asa ea dar nu ses
mpre, aprxmat
Aeasă epţie uriasă prvie dinr endiţă de
a subima gia
Aderau imbauui
rspus a aeastastru
este numim
a s e"num
exp rimm aşa
lucrur
foarte dferte uu um e araerizeaz mue m-
uri diferie, r udite uee u aee mue feuri diferi
te, de fsire a uui ut dar nre aeste mduri de
fsire u ese şi e a sirii untuui aesta.
Este t se pae de aderat i arăm adesea sp re
eea e ese numi şi rsim ttda umee, de exempu
deiţia
tensiă, n stesi
sim u Şintu
t aşa, d exempu
aesta, arătspre
defiiţia s -
u uru.
ar untu aesa şi u nume sau adesea n aeaşi
extu prp ziţiei Dar araerisi petru nume este
tmai fapu ă e este defini pri expresia dem srai
Asa es e N (sau "Asa se umee N Definim i
s Asta se umeş e aesa , sau "Aest a se umeş -
e aesa ?
s ziem
Aeasaaşa,se
eagu de
Numirea
neperea
aparenuamirii
nexiue uda-
a u pr es, a
tă a uui u u u biet. Şi asemeea exiune
iuda se prdue, rade ăr da fizfu, peru a de -
ermia care este eaţia ditr u ume şi uru um i, se
CRC IOOFIC 11
u fx la u be dn faţa lu ş repe de enumae
un ume, sau har uul "aesta C prblemele f
zfe apar atu nd lmbaul sărbăoreşte ac pu-
m rader s ne magm umrea este u a
marbl al m , aprape u b tez al un u b et pu
m, obec-
uludesaseme ea, spue
ne adresăm u tul
aes f el lu"aesta arum
flsre uda
stu u are, fă dal, apare numa d
lzfm
9Dar de e e ee prn m e s drm s fam t
ma d aes un u nume au d ese ede
nu este u ume ? Tma de aeea C sntem teaţ
ut
s beăm
"um empra
bea apae
eea fermulaă
ese umnnfelul
mdurmr
bş- :
numele rebue de fap să semnfce ceva smplu am pu
ea nemea asa bunar aşa: U nume pp u n sen-
sul bşut es de exemplu, utul "Exalbur Sab a
Exabur ns d părţ ae st mb nae ru au
m fel. Da ele sn mbnae n md dfer aun Ex-
albur u exs Dar ese la ppzţa "Exalbur are
lam asuţ are sens ndfere da Exal bur este n
C se fe prin vintele "Ace este lbstr" em eee
o t n ennţ e spre obiel spre re rt l expliţi
vînli lbstr" Î n el el oile z se re în veere e fpt
Ael este nit lbstr e pote şr s se ib în veere
vînl este" o t rept este nit ir vînl lbstr" rep
lbstr" ir lt t vîntl este întrevr rep este" ?
Se pote e smene nt nev s eriv o exliţi
vintelor in ee e este vt în veere rept inforţie [Nt mg
nlă: Aii s sns o persiţie plin e onseinţe]
Pot e ore s m în veere prin vînt bbb" D n plo
voi merge s plimb " ? Nmi întrn limb pot s în veere ev
prin ev Aest grmti li ve în veere" n este se
ntore elei expresiei şi repezen ev şi lor e est fel
6 LDW WIGENSIN
întrag sa s dja rpt Dar dac "E calibr s
ml i bic acs bict mai is aci cîd E-
calibr st rpt în bcţi şi cm ici bict ar
crspd atci mli l ar aa ici smifica-
ţi Dar atc i prpziţia "Ecalibr a r lam ascţit
ar cti
pri prpz
mar cî iţia
carari araa ici Dar
ss smificati
a ar ssis
aşa îcî trbi ca îtdaa s ist ca car crs
pd cilr din car cs a şadar atci cîd st
aalizat ssl cîtl "Ecalibr rbi să dispară iar
lcl s rbi l a d cr cit ca r m sc lcrri
simpl P acs ci l m mi p b drpat
ml prprizis
40 S rbim mai îîi dspr punctul cral al acsti
dmrs al gîndirii am c cît ar ici m-
iicai dac i crsp d imic Est imprta s
stabilim c prsia "s mificaţi s flsit crar pi-
ritli limbii da c pri a s t dsmnat lcrl car c-
rspd » cîtli casa sam a cfda m
ificaţia i nm c purtătorul mli Cîd dl
mar s sp c mar prtrl mli ş i că ma-
r
ccismificatia
dacă mlm li. Sia arsă fiaibă
ar îc smificaţi
ss s rbim
aci asa
ar aa ici ss s s sp " D N. a mr .
41 § 15 am itrds m prprii î limbajl ( 8). Pr-
spn acm c nalta c ml " sa rpt şti
asta şi îi dă li B sml ". r ar acm acst sm sm-
ificaţi sa ar ni ci na C trbi s fac B aci
cîd
acasprimş acs
priiţ smn
am pa întrba
am cc
va facilimic î
Ei bi
pa c l a fi ps î îcrcr sa îi a ara li b-
cţil. ar putea aici sp " a rmas fr smifica
ţ iar acast prsi ar sp c sml mai ar
CRCEĂR OOC
um ii utilizare n jul sru de limba (n afară de
aul are ia da ua u). "N ar puea rmne fr
mifiaie şi datrit fapului , ditru mi sau al-
ul, i se d ueltei un al ume, iar sem ul "N nu mi ese
ulizat jul de limbaj Am puea s e hipuim şi
pt
ală şieţie,
A i dă luipiit
B semulreiaaestei
aui
u nd
elte, B utrebuie,
ealt este
a
spuns , s dea di p n felul aest a, sar pue a spue
ă rdinul " N a fst pre luat j ul de limbaj, hiar d
as uneal u mai exis , iar semul "N are se mifi-
ţie iar da puul su eaz s exise.
42 Dar, buar ael j umele are u au ft f-
lsie nicodată
fiaţie petru ueală
? Să presupuem, aşa dar,audeX
smeea
se u asf
semni-
el de
mn şi A iar da aes sem lui B i bie, ş aseme-
ea semne ar puea fi preluate jul de limbaj, ia B a
rebui s rspud şi l aestea, s zem dd di a.
(Neam putea nhipui asa a u fel de disraţie ea l r)
4 Penru las rgă de azuri de fl sire a un-
lsirii
lui "semifiaie
sale se pae
hiar
defiia
aesuuperu
t asfel
tate: semnifiia
azurile f-
unui un ese flsirea lui n limbaj
Iar semnificaţiauui ume este expliaă ueri ar
re purtătorul ei.
44. Spuam ppziţia "Exalibu ae iş asuţi
are sens şi da Exalibur este d eja ruptă. Ei bie, lururi-
le stau aşa dearee n aest de limbaj u ume ese f-
lsit ş i abseţa pură rului u Dar putem nhipui
un j de limbaj u ume ( adi, u seme pe ar e le m
numi u siguran "nume, are aesea sn s -
e numai prezena puăului prin uma e, p s
LUDWG WGNSN
înluie nodeauna prin prnumele demnrai împre
u u gesul idirii
45. Demstraiul "aesa nu pae fi nidat fr un
purtr Sar puea sp ue : "atît timp î exis u acesa,
uîul
ea
simpluaeta are si sel semifiaie
sau mpu fae
Dar asa nu acesa ese
fie îui de pu
ţi uîul u ume Dimpri dearee un ume u
este uiliza u gesul idirii i dar explia prin el
4 Ce e spue u a re faptul ă ume le deem ea
z prpriuzis eea e ese i mplu ?
Srae (în heaeos "Da u mă îel am auzit de
laareîţia peru elemenele prme a s ziem aa di
sîem mpui i tţi i tt resul u ar exita nii
defiiţie i t e ese î sine i peru ie pa e fi de
semna umai pri ume; alt deermiare u ese psi
bil, i i ese i ii nu ese . ar eea e ee î ie
i peru ie rebuie . s fie umi fr ate elelalte de
ermiri P ri urmare ete impibil s se rbeas de
spre re expli aţie a uui ele me prim ; i peru aeta
nu
umele exit u
nimi
Cumîsă
afare
de esimpla deumire;diel aese
e altuiete are dar
ele
mee prime este figuraţie siui pri mpunere
i umirile ei în aeas mpuere dei rbire are ex
pli ăi eseţa aeseia este mpuerea umelr
Aele elemete pri me erau i ndvduals ale lui Russell
preum i egensnde ale mele (og Phl bh '·
' S-a ras ă vrsia grmaă (ralizaă Pisaz) a
dialogli laoici a, ar o iază Wigsi Cosidraţ iil
car l fac Wigsi isc ss clar doa c rfrir la xl
acs vrs not t )
Idivii la ssll şi obic" la Wig si not t)
CRCĂR FOOFC 9
47 Dar are s mpeele simple din are ese al-
tuit realiaea ? Care sn mpneele simple ale un ui
sa Butile ' de lem din are ese f ? Sa mleu
lele, r at mi ? Simpl seamn: eea e ese m-
ps i aii, esiuea n disuie ese n e ses mpus ?
le abslu
Nu are isimpl
u sens
e alesuui
se rbeas
sa u despe mpete-
Sau Cns imginea mea ual a aesui pa, a aes
tui san, di pri? i are st mpnetle ei simple?
Calitaea de a fi mulilr este ge de mpunere n
lul ese, de pld, aela al u r frn, mpus d
bi drepe. Iar despre bua rb se pte spne
ese mpus dir raur aseden i ua deseden
Da, fr ii al expliai e, i spu uia: Ceea e
d aum: "Ce
drepate n faa meaiese
ele prin mpus,
mpus el ?aC
nreba pe bu
asta pae s
nsemne rie Ireba rea Ceea ezi u este m
pus ? are rader se s, da ese d ea sabil despre e
fel de mpuere adi, despre are aume flsire a aes
ti u a rebui s fie rba. Da sar fi sa bili
imagiea izual a i pa a rebui s fie nmit m-
pus , da u edem dar un ri, i i ramri, atuni
rebarea
pl sa mpus"Este, are,
, i magnea
rebareazua
"Care
l asaesi
n mpe
pa s m-
le ei simple ?, ar aea n ses lar il zare lar Iar
la a da nrebare rsp sl nu est e, firee, Ramuril
(aesa ar fi rspns l a nrebarea Ce an
me ai mpe nele ?, , pae, d-
sriere a fierei rmri
Dar u ese, de exemplu , abl de a n md eide
i md absl mps ? Te gndei prbabil la f p-
ilreizei
ea ese mpus
i d di reizei
de ptrae i d
egre. Dar nu ademprae albe
pea spne,
de exemplu, i ese mpus di lrile alb, negr i
shea reee de prae ? a da a exs mdr -
ul dierite de a prii lril, ani ei mai spune are
10 LDW WGENSEN
taba de şa ese ru md absu mpus
A nreba în arauni ami j de imbaj "Est aest
bie mpus ? seam u ee e a ut da u b-
ia, are trebu ia s spun da aumite exempe de pr -
pziţii erbee era u sie n rma a i sau pasi, şi
areşi
"a drmibeaseamn
apu uea
reb
ati
areasauda,
pasi
d exempu, ebu
Cuntu "mpus (şi pri urmare u "sipu) e
fsi de i tr muţime de feuri dieri, nudie nre
ee n mduri difrie (Ese uarea uui pra pe taba de
şah simp, sau s ea di ab pr şi gae pur? Şi ese
ab simpu, sau s e di urie urubeuu i Ese
ast segment de m simpu sau nt dn du p,
ieare d 1 m? Şi de e u ditr buat u gi-
direţia
mea de pus
m şi?) bua u gimea de 1 m msurat n
nebarea flozofcă"Ese imagiea izua a aes-
ui pa mpus şi are s mpetee ei ? rspu-
s re este "Aeasa depide de eea e ţeegi pri
mpus (ar aesa este, fireşe, u u rspus, i res-
pingere a ntrebrii.)
48. S apim metda di § prezerii di heate-
to S dem
znare n aabi
e e u aderat de maj imbau
pen are aeasperu
ar sri pre
a desrie mbiaţii ae ur prae rae pe spra
faţ. Praee frmeaz mpe x de frma tabei de şah
Exis prae rşii, erzi, abe şi egre Cuiee imba-
uui s n md re spuzt r) " R V , "A " iar
prpziţie ese u şir d aeste uie Ee desriu u
araamen de ptrae su esiu ea:
CRCĂR OOC 11
Ppziţia "RRNRAA derie, de eemplu, u
rame t de elul ceta :
•••
•••
• 0
Aici prp ziţi a ete u mpe de ume, ruia i -
epude u mple de elmete Elemetele prime t
ptratel e lrate "Da t acetea impe ? Nu tiu e
aume ar trebui md irec umit " implu aet
de limba , alte mpeuri, a umi u prat de
igur uae "mpu, de eempu di du dreptu-
ghiuri,
de au di eleme
mpue ar puteatelei ulare
eti iirm.
aa elDar
tceptul
upraa
ţa mai mi ie umit mpu ditrua mai mare
i di al e ete czu di ea Cmpa mpue
rea rţer, divizarea uei iii pritru pu e
rir aete epreii arat , aumte mpreurri, i
tem de aemee a liaţi pem eea e ete mai
mi drept rezult at al cmpuerii u r prţi mai mari, ia
eea
ete ma
e ete
m.mai mae dep rezula al diviziuii a ceea e
Nu tiu da trebuie pu aum igura pe cre
drie prpz iţia atr t di pat ru au di u
elemete ! Ei bie, t aea prpziţie di pa tru lite
au di u ? i ar elemetele ei tipurile de lite-
re, u iteree Are re imprta pe re ditre acetea
puem, atta timp c eitm eţelege rile ieare az
particular
49 Dar e em c i u putem dei i adi de-
r ie) aest e eemete, i dar e putem numi Aeaa
ar puea eme, de exempl, c d tu calimi
LUDWG WGNN
tă u mplex tă da dtr pătra dererea lu
ete pur mplu umele pă tatulu lrat.
Sar puea pue a de aeaa due u uur
la t feul de upert fzfe ă u em " R au
N et pte f dată uvt daă prpze. Da daă
ee uvt au prpze depde de uaa are ete
rtt au r Daă, de exemp lu, A tre bue ă der e lu
B mplexe de p ărate l rae el fle te a doar u
vu R atu vm pute a pue ă ae t uvt ete
derere prpze Dar daă e memrează uvele
emfale lr, au daă vaă pe aleva flrea
uvtelr le ree urul pr edăr eve, au
u m pue ă ele ar f a prpz eaă tuae ,
uvtu
numt u"R de exemplu,
elemet dar de uaeea
ete ardef uat
ee;ăpr
e epuă
ete
a ă elemetu l ar putea ă fe doar um Că umrea
dererea u tau pe acelaş pla umea ete pegă-
e petru d crere Numrea u ete ă care jul
de lmbaj tt aa u aezaea ue pee pe tabă u ete
mare jul de ah Se pate pue pr umrea uu
luru u a realzat ă nmc afara julu, el mă-
ar u ared
ge atu ume.
puAeata
ea uee
ut
eeaareeemf
avea n vedere
e uma
Fre-
ctextul prpze
50 Ce eamă acum ă e puă depe elemete ă
nu e p uem atrbu n exteă, n exeă ? Sar
putea pue daă tt eea e umm exte ă n
exteă ctă d exen a extea exu-
depre
lr dtre
extea
elmete,
auatun
exea)
nu are uu
u en
eleme;
ă et
vrbeaă
aa
cum dcă tt ea numm dtuge tă epa-
rarea elemete, u ae n u n ă vbm dep re d-
rugeea uu elemet
CRCETĂR ILOOC
Da am di puem : u putem atri bui exite ţ ee-
mtuui, i da e u ar exsta tui nii mar u m
putea umi şi, pri urmae, u am pue pune abu ni-
mi depr e e S iderm u az aag ! Depre
un anumit ur u u e pate pune are ugimea de u
metru şietan
metru nici deua are
Pariungimea
Prideaeaa,
un metru, u iaşi maeatribui,
ta ete
fireşte, ve prprietate uria, i iam aaterizat dar
ru apa rte u m urrii u rig de u metru S
e hipuim, pri aagie u metruet a, şi eşatiae
de uare p trae a Pari. ae a defiim epia -
eamn uarea epieieta, ptrat a, ermeti hi-
. Atui u va avea ii u e e pu depre a et
şati nii a re aeat uare, ii u are
Puem exprima aet uru aşa ae eşati ee u i-
trumet a imbauui u autru ruia faem euţuri
depre uri aet , e u ete eva reprezetat, i
mjloc a reprezetrii i tmai acet uru ete vaabi
u privire a un eeme di u de imba ( 48 ), da, de-
umidu rtim uvtu "R am dat atfe aetui u-
ru u u tru de imb a ; e et e aum mjlo a
reprezetrii a a pue "Da u ar exsta u ar putea
avea umnume
preu da upuear exittaatt
acetdeucr
mutu şiutam
atputea
de puţin
utii-
za u tu d e imba Ceea e e pare trebue
exite aparţine imbauui E ete u tru pa-
radigm; ea u ae e fae mpaaie a a tabii ae
uru pate em a fae ntatare imptat; dar
ete tt şi tatae depe u tu de imba de-
pe mdu tru de epezentae
51 Spueam n deri erea uui de imba (48, u-
rir ptrater epund uvitee R , N et Dar
e n aeat repde Î e e e pae pune
aet emne e repud anumite ui ae pae
1 LUDWG WGNN
lr Expliaia d 48) abilea da exiue te a-
te eme şi aumie uite a le libajulu tru umele
ullr E be a preupu flre a emelr î
j a ft predat îtru m d dferit, şi aume pr idca
ea paradgmelr. Fare be ; dar e eam aum a pue
î practica limbajulu
elmete eamemelr
are cler crpude
el are derie umi
mple-
xele de p trate lrate pu e îttdeua R, l u de
t u pta rşu ; N, acl ude e t uul eg u
t Dar e e îtîmp da î de rere el greşeşe şi pu
e î md era R, al ude v ede u pt rat egru
are ete aii riteriul c aeata a ft greeală Su
faptul R deemeaz u pt rat rşu î aee a
ame
daualr
u car
ptratfl
rş uecatu
lmbajul
îdl eie tree
flpr
e mte
emulît-
R
Petru a vedea ma clar a a î eumrae azuri
aemte , trebue uprde u prvirea amute-
le pr eelr; ne uităm de aproape la eea e e petree.
Da îli preupu u şarece a aş ere pr
geerae pa, di îpe de ulare gr ş d praf au
a f be e er eteze îdeaprape ae te îrpe, peru
a dea
tut um a
l ajuge pu ettutaude
al Da îtî
ele uv
şaree,
um
u şa are-
pu
e u pate lua aşere d aete lururi atui eat
cereare a f pae de pr
Dar ma ît trebue ă îvţm îţelege m e aume
e pue î flzfie ue aemeea examr a amu
telr
Ex
de lmbaj 48aum dferte
) dferte azurpibilti
î are amperu
pue j ul
u tru
em
umeş te î j u pta are are ulare a uare ş utare
Vm pu e aa, d pld da am şt ameii are f-
lec aet limbaj au ft ţa f lea emele î
CRCĂR LOOC 5
uar s cua el. Sau dac sar cnsmna în scrs să
cm, ub rma un ab că acsu smn î cr spun
cuar lmn ş dacă acastă ablă ar lsă în pr
aa lmbajulu ş sar ac ap la a pnru a dcd în
um cazu cntrrsat.
lăspum
un nsrun
însă d asmna
în lsra
înc hpu
lmbacăjulu.
asmna
Dsrra
ta
ca pl ar c unc as l : c car dscr c m-
ul ar la l tab lă ca uă în a car lmn a cm
lulu ş c d la l a smnul dn tablă (ar l cărua
s dă dscrra pa să lsasă ş l abla pnru a
aduc dscrra nr magn d părat cl ra) Sar
uta spun că acas ă ablă pa a c rlul p c al j a-
că al cazur mmra ş ascaţa n md bşnu nu
m
laracua rdnl
rş înr abAdu lar
lă d ulr rş ! ap
aucînd ăuînd cu-
lar
dn aca cular p car găsm în ablă dar cînd s r-
a d a alg su d a bn prn amsc anumtă nuanţă
d rşu atun s înîmplă să n srm d un şann s u
d ab lă. )
Dacă nu asmna ablă prsa un rgul a j-
culu d lmbaj atun pum să spunm ă acu lucru p
carl
jc numm
rlur arrguă a unu jc d mba î p rn în
dr.
4. Să n gîndm uş în c caur sunm că un jc
s juca du pă anumă rgulă
Rgua pa un ajur în pdara cuu. Ea a
cmunca clu car înaă ar aplcara a rsaă.
Sau a s un nsrum n al jculu nsuş. Sau r-
gulă nu s aplcă nc în prdar ş nc în ul însuş;
şutînu
nc n scum
cnsmnaă nr
îl acă a să dnsă
Sum rgu.
că nvăm
s juacul
după uar ş cuar rgul pn că cl car pş pa
să scaă acs rgul dn patara cuu a p lg
1 LUDW WGENN
a aurii pe are urmea aţiuile julu Cum de-
ebet e î, î aet az, el are prie te îtr greeal
a jurilr ma e re î Peru aceaa
eit idi i î mprame ul jurilr. Gîdetee la
mprtametul araceri al elui are reeaz gre
eal de
ae luru,
vrbre
hiar Ar
i aui
fi pibil
îd u
e dm
îţelegem
eamalimbajul
ievaluifae
"Ceea ce de emeaz umele î limbaj trebuie fie
detrutibil ci trebuie putem derie area de lu
ruri î are tt eea ce ee detru tibil ete ditru ar î
aeat deiere eita uite; iar eea e le repu
de u are ie api fie diru i almeri uele
u ar avea ii emifaţe Nu am vie m tai ra-
a peSarcare au.firee bieta de îdat deieea îi
putea,
ar trebu fie ferit de ditrugere. Dar eea e repude
uvielr di deriere i u ae vie, aadar, fie dru,
da ea e te adevrat, e te eea e le d uviel e mifi-
aţia lr ael ea f de are ele u ar aea ii emifi-
aţe Dar aet m ete ttu, îru e, eea e repude
umelui u El ete î detutbil iar umele lui u
pierde
Ceea eemifiaia
repudeatui îdael
umelu, purtrul
ea freee dtru.
are el u
ar aea c emificaţie, ete, d eemplu, paradgm
ae e fl it î relaţia u umele î ul de li mba.
6Dar e e îtîmpl da ii u tfe l de e ai u
ete parte a lmbaului, atui âd, d e eemplu, avm n
mnt cularea pe ae deeme az u uvît da
îd
avemtim
î mite,
uvîul
ea apare
Aada,
î aţada
hilr
trebuie
miţii
atre
fie pbl
atui
e reamim î re mmet, aui ea trebuie fie î
ie ideutb . Dar e aume tim drep r
eriu al faptului e aduem amite de ea î md ret
CĂ OOC 1
Da l de memie rm eşati atci p-
em amite mprej ri c eatl şia himbat -
ra i jdem aeaa atr memriei Dar
tm amite mperri vrbim de eempl ş de-
re nteare a imagiii atr e di memri e ? N -
m
ela
i alare
nin eşatn
aeeaş mr
? Cilaieva
hereml
ar ptea
mmieii liat
a şi
p "Da am avea memrie ati am i la here-
l n eşati Sa pate la hereml i e aii
himie Inhipieşte ar trebi pitezi amit -
are "C care ete laea pe are edem ati d
a mbiat btaţee himie X şi Y Pepne
eat clare i ar pra mai deh i t z i det
ta vi pne are aete mprerri "Trebie
m
ratşl
lara et ttdeaa
e lim igraţ aeeaşi
de eeaaeş e
ieipne
? Aeata
m e-
mria a de etinţa lei mai a lte rţi aţ de ae
mai ei apel
57 "Cea ş pat i ditr da rşl pate i di-
r şi de aeea emiiaţia vntli ş » ete nde-
pedent de exiteţa lr rş eşte are
ii n e
mel) eept
e pn area rie
a miat Dar n larea
pem şii
are
pg-
"Rş ipae ? Ş e agţa de apt pem ad-
m ata h mii ha da n mai et im
ş Ee aelaş l a şi m ai d pi ma i r
me mere t şi reie hm e prd e a-
rşi e Ci m ta lrle d ni mai pţ
amit lar ea ? a im re ete ea lae are
aeata
are aeteam
me ati
e l
ş pierde
mai ptem
emiiaţa
jmpetr
el
ni
de limba anme ar ati itaia ee m parabi
ea ae a pierdt paradigma are era itrmet al
limbai tr
1 LUDWIG WIGNSIN
Vreau a num umea dar ael eva e
u pate ta raprul X e i u e p ae at-
fel pue Rşul eit dearee da u ar exita rşul
u ar putea vrbi del dep re el Mai et da
X ei u ra de pu eva de felul X" are em-
pre X i aui
ifiaţie prpziţie
u ee
aupra
ppziţie
felului are flim
vrbeşteide-
limbaj ul şi aum e depre flirea uvului X"
Ni e pa pi aeaa am f i pu ceva depre atur a
rului aee uvite Rul ' eit u trami u e
el ar eita tmai şi petru ie Aeeaşi idee
aeta ee u euţ metafizi depre şu e epri-
m şi aeea c i puem buar rşul ee aem-
pral şi pae şi mai puteri uul "idetrutib il
Drfirmaţia:
de fap t i vrm dar ţelegem "Rşu l eit
drep uul "rşu are emifi aţie Sau pae
mai re : "Rşul u eit dre p Rşul u are em-
ifiaţie . Dar u rem puem acea e preie pun
ata i ar trebui pu ata dacă ar avea u e C
e tazie pe ie ecarea de a pue aet lu
ru tmai peu rşu l ar eia şi pri ie .
timp e tradiţia t dar aeea prpziţia e apare
a şi cum
pu ev aardepre
vbifl
depe
ireaulae timp
uvtului a Itrebui
"rşu realita
e i puem f ii reinere aumit ul a
re eit ; iar aeata em u mai mult de t exit eva
are are aeat u lare ar prima epreie u ete mai pu
ţi eat det ea dea dua; u deebire al ude ael
eva re are ul are u et e u biet fi zic.
ume mnt
alitţii
9 Ceea e udeemeaz
p ate fi ditru
dar ;eea
ceeae ee teme la fel
al re
tate himbrile. Dar e ete a eta In imp e pr
uţam pp ziţia el e plutea deja faţa hilr ! Ni
eprimam deja reprezetare fare bie determina.
CRCĂR ILOOC 19
mgie determiat pe care drim utilizm. Ci epe-
ieţa u e idic del aee elmet Vedem părţ com
onnt eva a ete mpu de eemplu, ae uui au .
Ni p uem ptrul ete parte a auului, dar c el
ete m pu, la rîdul u , di dierie buţi de lem ; î
dem de
tmp e u
emeea
piir ete
îtrg
patecre
mpet
e imbmi
ee
impl
ditru),
Ve-
mp e prţile ale mpe rmî imbae Ae-
tea î materialele di are i eţim e imagi-
e a realiţii
0 Cîd pu aum: Mtura ma t î lţ ete
eta prpriuzi u euţ dpre ada şi depr peria m-
trii Sar putea, re az, lui euţul pri uul cae
idi rm
tuş pziţiamai zidparte
i şi pziţia periia ar
aa lizat acet euţ
primului euţ.ete t-
e
e ume mai depate aalizat Ei bie, da
mtur e geşte al, aata îeam tuşi peria şi
ada rebuie ie al, şi tr ami pziţi u a
de lta iar aet luru t mai deme u arem
eul pp ziiei, i a î ppziţi aalizat el ete -
prmat Are de apt î der, aşadar, el e pue mtu-
t îeteclţbgat
ada : adaîte al,
prie şi tt al
a te şipperi,
am îtreba iar
ieva
da ata ae vede, prbbl ar pue u g-
dt del md pei al, la ada mtur ii au, md p-
ial, la perie ar aeta r i rp uul orct ci el u via
rbeac md peial dep e ada mtu rii, şi ii de
pre perie Gîdşete ai i pu uiva î l d Adu mi
mtura Adumi ada mturii şi peria are ee b
gat î ea ! Rpu l la aeata u va i, are Vri m
tura Şimai
aşadar, de ebiete peprimi
rpziţiatîa are
de iudat departe
ee mai Va elege el,
an alz
Sar putea pue cea t prpzţie rea lieaz ae
laş luru a şi ea bişuit, dar pe ale mai lit
0 UDWG WGNSN
Îhputeţ u j de mbaj are ua e du
de adu aum e urur mpue d ma mu e prţ,
e me au aeva de ae fe Ş du feu de a jua
ruu a urur e mpue mur , aue, mee e. )
au ume, a ( 15) eat b uma prţe rme
ume, ar tregu ee der u a utru r I e fe
ee
parteare u rd
aaza drd
a uu e dea de a
d prmu fm
Ete m aare
ţ ut de-
e dnt e d urm ee e a vea cum pr
aaz Da, m ura ete dempu , da deprţm
ada pera dar t de aeea rdu de a adue m
ura d pre repuztar e ?
61 "Dar u v e ega ttu u a umt rd d a)
pue
pe ce aea uru da
dea dea, a uu
u d b) azat
frm um ve umd-
a eu ar e
Frete, eu a pue u rd (a ) are aea
e a uu b) au, a a um am exprma ma a-
te : ee reazeaz aea uru. ar aa eam da m
ar arta u rd d a m ar pue trebarea " Care
rd d b) are aea e a aeta au "Pe re r
d d ( b) tazce e , au rpu de a re
bare uare nutare
eamţee fe.uAeata
geneal prvreua eam
fea expree
"
avea aea e au "a rea za aea ur u Se pae ad
reba: n e z punem "Aetea t da du
frme df erte ae aeua j
62 Preupue bunar e rua au da rd ee
d a) b), ae de a adue eea e a erut, rebue
e ute tru tabe are rde az ume mag
Fae e are acelaş lucu
a pe e raum
eputr d b )da eeu
Da uu
Pţrd
pud
lcul er du rde ete ae a Ş eu a pue a e-
a uru. Dar u ete ate azure ar e trebue
CRCEĂR IOZOIC
umm tlul rdnulu Tt aşa se pate sp une desp re
umte lurur spul lr este utare ş utare Esenţal
aeasta este lampă are sereşte pentru a lumna
ea de reaz amera umple un s paţu gl et nu
st esenţal Dar nu nttdeauna esenţalu ş nees enţalul
n lar desprţ te )
6 Dar expresa prpzţe dn b) este frm anal-
at a unea dn a) ne reeaz uş r tentaţa de a gnd
a dnt este frma ma fundamental; aba ea arat e
are n edere prn ealalt et N gndm bunar e-
lu are deţne dar frma neanaz at aelua sap ana-
lza; el are unaşte ns frma analzat aela deţne prn
aeasta ttu Dar nu pt eu pune actuia sap
u aspet al estun a ş elulalt
64. S ne n pum ul 48) mdfat n aşa fel nt
umele desemneaz nu ptrate de sngur ulare,
drptungu r are nstau fea re dn du aseme nea p-
rate U n astfel de dreptung umtate rşu umtate er
d se numeşte "U un dreptung umtate erde umtate
alb se numeşte "V et Nu neam putea are npu a-
men
dar nuare
pentru
ar aea
ulrle
numesep
pentru
arateastfel
Gndeştete
de mbnaţ
a azure
de ulr
n
are spunem "Aeast mbnaţe de ulr bunar tr
lrul franez) are un arater u ttul desebt n e
sens au nee semnele aestu de lmba de anal
n e msur poat s fe nlut ul prn 48) Este
tma un alt de mba ; ar da nrudt u 48)
65 A n e lm d e marea ntrebare are st n spatele
tuturr estr
aum "Iţ nsderaţ
fa aţa uşar Vrbeşt
C despre
m sar tt
putea
elulbeta
de -
ur de lmb a dar nu a spus nunde n e ns esenţa
ulu de lmba ş prn urmare, a lmbauu Ce este
13 UW WNN
mun tuturr aes tr pres ş le fae lmbaj su prţ ae
lmbajulu Te lpseşt aşadar tma d aea parte a er-
etr ar a dat altdat el ma multe durr de ap
ş anume de ea are preş te forma gnraă a propoţ
ş a lmbajulu
areIareste
aest
mun
lurupentru
este aderat
tt eea e numm
n l de
lmbaj
a nda
eu speun
a
a str fenme ne nu le este tuş de pţn ea mun
eea e n fae s flm pentru tat aelaş unt
el snt nrudt unele u altele n mult flur dferte.
datrt aese nrudr sau aestr nrudr le numm
p tat "mba j V n era s expl a sa
66 Cnsder de pld ma nt presel p ar l nu-
mm "jur
de rţ Ammngea
jur u n edr jur
jur juateş. a.pemtabl
sprt d. Cej ur
le
ste mun tuturr astra Nu spune rbu a ea
s le f mun altfel l nu ar numt jur
da exst ea mu n tuturr C a pr-
eşt nu edea ea are ar f mun tuturor dar
edea asemnr nrudr ş anume un şr ntrg de asem-
na lurur C um am spus nu gnd preşte ! Prşte
Tr
de pld
aumjurl
l a jurle
juate
de pe
rtabl
ţ augseş
flurte
t multe
l lrres
nr udr
pn
denţe u prma las dar multe tr tur mu ne dspar al-
tele apar Da trem aum la j urle u mngea atun
ea mun se pstreaz dar mul dn eea este mun
se perde. Snt are ele tate dtract Cmpar
şaul u ţntarul. Sau exst pretutnden ştg ş perdre
sau mpetţe ntre e are ja Gndeştete l a pasen
n jurle u mngea exst ştg ş prder dar da
un pl arun
trstur mngea
a dsprut n perete
Preşte e rlş ja
prnde dn nu aeast
ndemnarea ş n-
rul t de dfert este ndemnarea n jul de şa ş
ndmnaea n jul de tns Gndeştt e aum la dansur
CRCĂRI IOZOIC 1 33
cerc c exstă elemetul dstrctv dr c de mule
celellte tr ăsătur dstctv u dspărut ! Ş ş putem
rcem pr multe multe lte grupur de jocur Putm
d cum pr ş dspr semăăr
r rzulttul ceste exmăr este vedm o reţ com-
tă
măr d semăăr
mre ş cr
m c.se suprpu ş s crucşeză Ase-
67 Nu pot s ă crcterzez m e cest semăăr de-
c r expr es semăă r de fmle căc cst fel s
uprpu ş se crucşeză drtele s măăr cre exstă
re memr ue fml sttură trăsăur le feţe cu
r ochlor mers tempermt etc. etc. r eu vo spu
Ş tot
ocurle»
ş deformeză
pld ă geurl
o fmle.
de umere formeză o fm-
l De ce umm cv umăr E be pote petru că
o udre drecă cu mte lucr ur pe cre lem
umt pă tuc umăr ş pr cest se pote spue
l re o r udre drectă cu ltele pe cre lem u m tot
r o extdem coceptul ostru de umăr tot ş
um l torsul uu fr mpletm o fră cu lt . r rezst eţ
frulu u stă cee că vreu d fre străte totă lu
gme
Dcălucev
c cee
r vrecăsămulte
spuăf reAşdr
se suprpu cev co-
exstă
mu tuturor cestor f ormţ ş ume dsjuc tuturor
cestor trăsătur comue tuc eu ş răspu de c
te joc dor cu u cuvt. Sr pute l fel de e spue
Cev străbte tregul fr ş ume suprpuere c ot-
uă c estor fre
ru 68.
teEste
dreptsumă
ordelogcă
coceptul
clordecocepte
umăr ste deft-pe
dstcte
rudte uele c ltele cre st umăr crdl umăr
rţo umăr rel etc. ş celş fel coceptu de oc
c sumă ogcă su coceptelor corespuzăto re. Nu
4 WG WIGNSIN
este ecesr c lucrurle să ste ş Căc felul cest eu
pot d coceptulu umăr » grţe rgde dcă pot să o-
losesc cuvtul "umăr petru desemre uu cocep
rgd delmt t dr pot de seme să olosesc ş fel
ct extesue oceptulu să nu fe chsă prtro gr-
ţă. Ş ş coceptul
elmtt folosm odeşoc?
cuvtul
Ce este"oc
că Căc
oc şceceuelmest
este oc ? Poţ să dc grţele ? Nu. u poţ să tra ue-
le căc c u u fost că trstă ( Dr st u te de-
rt p cum codtă c d folost cu vtul oc.)
"Dr tuc folosre cuvtulu u este reglemettă
ocul » pe cr el ucăm cu el u este rglemett El u
ste delmtt pretutde pr reg ul ; dr u exstă de se -
mee
tre vemcvoe
o regulă uăoră
să rucăm petru
mge c t dedesus
ocu tessu dr
ct te-
de
sul este totuş u oc ş el re de semee regul
69 Cum m explc ore cuv ce este u o ? Cred că
vom descre jocur ş m pute dăug descrer "Acest
ş at amănătoar st umte jo cur ». Ş ştm or e
o şe m mult ? Nu putem să l e spuem ex ct dor
Nu cuoştem
celorllţ ce estegrţele
u oc ?petru
Drcăcest
c uuueste
fost
eştţă
trstă..
Cum m spus pute m petru u scop ume să tr-
săm o grţă. Dr fcem o re pr st coceptul ut
lzl ? Ctuş de puţ Exceptd cest s cop specl . ot
ş de puţ cum cel cre dăde defţ 1 ps 7 cm fă-
ce utzlă expres u ps » c măsură lugm . Ş
dcă vre să spu "Dr m te u exst totuş o mă-
sură exct ă lugm tuc vo răs pude e e dr
inev îmi ne Ară-le coiilo r n oc ! Îi învăţ ă oce
ri , i el îm p ne N m v în vedee n emene oc Teb
or ă- fi rec rin c, nci cînd m d ordinl, ă ocl c
rri e e exc l ?
CRCĂRI IOOC
xst u exctă Deş tu m răm că dtor cu de
fţ excttăţ.
70. Dr dcă coceptul » este edelmtt cest
fel tu u şt de fpt ce vedere pr oc ». Dcă
u du
descrere
ve : Pămtul
spu e ore er despre
că u ştu completcecopert
voresccue
pl-
d pute d o defţe plte ?
defţe cee ce m vedere r f să zcem u dese
cuvtel Aprox mt ş r ăt pămtul Pote chr
spu răt xact felul cest Aşdr eru exct ac-
erur ş fruze ceste pozţ, colo ? Nu u sem
ă st. Ş act ses u ş recuoşte c o mge drept
exctă.
7 Se pote spue că oţ ue joc est o oţue cu
grţe g. Este să o oţue vgă geere o oţu
e ? Este o fotogrfe eclră geere o mg e uu
om ? Este, ore chr totdeu u vtj să locum
o mge eclr ă cu u clră ? Nu este or e dese ecl
rul tocm lucrul de cre v em evoe
Frege compră coceptul cu u dstrct ş spue u ds-
trctgeere
cre u este d elmtt
u dstrct Aest semod
preclr u potecăf u
că semă umt
pu
tem fce mc cu el. Dr este ore lpst de ses să se
spuă St pe c ? chpueşteţ că ş st cu c ev
tro pţă ş ş spue cest lucru Pr st u vo trs vreo
gră, c, pot e vo răt cu m c ş cum ş dc
u umt punc Ş tocm ş se explcă ce um e este u
joc. Dăm exemple ş d orm c ele să fe ţelese tru u
treue
mt sessă. vdă
Drcum,
pr cestă
cesteexprese
exemple,
ucel
vreu
elemet
să spu
co-el
mun pe c re eu dntru motv su ltul u m putut
să exp rm c, că el treue să fooacăceste exem ple -
tru umt mod. Exemlfcre u este c u m loc n
6 UWG WIGNSN
dirct l explcţe î lps uu m bu. Căc ş orce
explcţe gerlă pote de seme s ă fe îţelesă î mod
greşt. Tocm aşa jucă m o jol. Am î vder jocul de
lmj cu cuvîtul j oc .)
7 mg
dferte da ca c comunPresupue că răt cuv
multcolore ş î spu Culore pe cre
o vz î tote ce ste se um şte ocr » Acest ste
o defţ c r v f îţelesă pr ce că celă llt cută ş
vde ce ce este com u celor mg. l pote po să pr
vescă spre cee ce este comu să rt.
Compră c u cstă s tuţe răt fgur de orme d
ferte tot colorte l fel ş spu C ce u comu ces
te Şse comp ocru ».
umesrăte cu cest cz răt eştoe cu dfrte
uţe de lb str spu Clore cre le este comă
tuturor o umesc lstru »
7 Dcă cev m defeşte umele culorlor rătîd
spre eştoe ş spuîd Acestă culore se umeşte l-
stru » cest verde tuc cest cz pote f com-
prt
tel îîmult
cre ecuvtel
prvţeecustucelsu îşto
cre e l îm de culor. u
eleîmîeză
Chr dcă cstă omprţe po te îşel îtro umtă
prvţă. Sîtem cum îclţ să extdem compr ţ
îţlege defţ îsemă v e î mte o oţue lu-
crulu de ft ş cet este u eşto su o mge Dă
m se rtă cum dfert e fruze ş m s spe Acest se
umete frză » tc cpăt o de e despre form fr-
ruze
ze o mge
cre u epue
î mte.
î evdeţă
Drocum
formă
rtă
determtă
mge ue
cee ce este comu tuturor formelor fruzelor » ? Ce u
ţă re eştoul d mte me » l culor verde cee
ce este comu tuturor uţelor d e verde ?
CRCĂRI OZOC 137
Dr u sr pute să existe stfel de eştioe geer-
? Să zicm o schemă fruzi su u sti o de verde
? Fără doilă ! Dr c cstă sc hemă ă fie e
s ă c chmă u c formă uei umit fruze şi c o
liţă d verde pur să fie ţelesă c ştio tot cee c
diverui
ou deumodul
c u eştio de verde
cre st purceste
folosite ces dep
es tioe.
treăte ce formă trebuie să iă eştio ul culorii
rzi ? ruie să fi e el ptrulter ? Su r fi uci eşio
ul petr u ptrultere verzi ? ruie el pri urmre să
ibă o for mă eregultă » ? Şi ce u me e mpiedică
tci să cosiderăm dică să folosim dor c eş
io l form ei eregulte ?
74 De st ţie şi gdul că cel cre vede cestă fru-
ză drept eştio l formei fruzei geerl o d lt
f dect cel cre o cosideră să zicem drept eştio
ptru cestă formă ume. Acum cest sr pute să
e ş deşi u ete ş căci r sem să spuem că
cord c experieţ ce l cre d fruz tru u-
mit fel o fol oseşte poi ctre şi ctre mo su potrivit
rgulilor ctre şi cutre. Există fireşte cev de felul ve-
de aşa atf şi exis tă de semee czuri
cre celsucre
vede
vede u eştio aşa l v folosi geerl
act fel şi cel cre l vede ltfel tru lt fel. Acel
cre de exemplu vede deseul schemtic l uui cu c o
figură plă costd ditru pătrt şi dou ă romuri v
xecut ordiul "Adumi cev de cest fel pote tru
mod diferit dect cel cr vede imgie trei dimesiui.
şii 75
cesCelucru
semă
şi să usăoştii
poţiepue
este u? Este
joc ces
? Ce ăsemă
cuoştesă
re orecum echivl etă cu o defiiţie efomultă ? Aş
ct dcă r fi formultă ş pute să o recuosc drept expresie
cunoşterii mee ? Nu este ore cuoşterea me oţiue
UWIG WIGNSIN
me de joc exprimtă pe detregul î explicţiile pe cre
le pute d ? Şi ume pri cee că eu descri exemple
de diferite felri de jocuri rtă cum se pot costrui î -
logie cu ceste lte jocuri î tote felurile posiile sp e
că e u u mi umi c utre i cutre lucr u u jo c i lte
l de ces fel.
76. Dcă ciev r trs o griţă precisă tuci eu u
put eo recuote drept ce e pe cre i eu m vrut î-
totdeu să o trs ez su pe cre m trsto î mit. Căci
u m vru să trsez vreu Se pote tu ci spue oţiue
li este ceei cu me dr este îrudită cu e. rîru-
dire este cee două imgii di cre u cost ă di pete
de culore crecuormă
semăătore sît siprecis delimitte
distriut celltă
ie dr et di pete
delimitte.
rudire este tuci tot tît de iotestilă c i deoseire.
77. r dcă ducem îcă mi deprte cestă compr-
ţie este clr că grdul pîă l cre imgie cu cotururi
precise oe fi semăăore celei cu cotururi vgi depi-
de de grdul de imprecizie celei de dou. Căci îchipuie-
cotururi
tei c ă r vgi
trebuiu
s ăprecisă
schiţezicreprisăirpo
corespudă
rtre l o imgie
celei di
cu
tîi ce di urmă există u dreptughi rou cu coturu ri
vgi pui î locul ui uul cu co tururi ete. Fire te se
pot dese mi multe semee dreptughiuri cu cotururi
precise cre corespud celui cu cotururi vgi. Dcă îsă
î imgie srcilă culorile se mesecă fără ici o urmă
vreuei griţe nu v devei o re o srciă lipsită de
respuzător
sperţă să se edese
celeieze
cu coturu
o imgirie vgi
cu cotururi
? Nu v treui
preciseore
co-
tuci să spui "Aici pute dese tot tît de ie u cerc
c i u dreptughi su o formă iimii căci tote culori-
le se mestecă. Orice e ste corect i imic Şi î cestă
CRCĂRI IOZOIC 139
uţe se găseşte uăoră cel cre cută defţ cre co-
sud oţulor ostre estetcă su etcă.
treăte totdeu tuc cd te găseşt ces-
ă dfcultte Cum am învăta o ore semfct ces-
u cuvt (de exemplu " ) ? D ce fel de exe ple ?
c jocur
vt de slmj
treue ă ă ?oVe vedede tuc
fmle m uşor
sem fcţ . că ce l cu-
78 Compră a ş a sune
cţ metr ălţme re Mot Blc
cum ste folost cuvtul "joc
cum suă u clret.
Ce cre
gdeşte se mrăcăuputem
evetul cz cş tprmul.
ş u putem spue ce
Cu sgurţă u lse
uul c cel del t rel.
79 Cosderă cest exemplu Dcă se spue " Mose u
exstt cest pote se m lucrur dferte. Pote
sem: srelţ u u vut un coducător tuc cd su
rtrs d Egpt su : pe coducăto ru lor u l ch emt
cee ceB
Mose su relteză
u exsttdespre
c uMose
om cresus ă etc.
f făptut
et c. Ur-
tot
mdul pe Russell pu tem spue umee Mo se pote
f deft cu jutoru dfe rte descrpţ. De exemplu drept
"ărtul cre codus pe sreţ pr deşert , "ăr-
tul cre trăt ce tmp ş ce loc ş fost umt pe
tuc Mose "ărtul cre tuc cd er cop
fost scos d Nl de către fc Frou u etc r fuc-
ţe de fptul că preuăm o defţe su lt propozţ "Mose
exstt cpătă u lt ses ş tot ş orce ltă propozţ e
despre Mose Ş cnd s e spue " N u ex stt
treăm de seme e "Ce vedere ? Vre să sp u că ..
su că .. etc. ?
40 LUDW WNN
Dr dcă fc cm euţ despre Mose sît e ore
îtotdeu pregătt să susttu petru Mo se un d-
tre ceste dscrp ? Vo spue, de eemplu : Pr Mose
îţeleg pe ărtu l cre făcut cee ce releză B l de -
spr M ose su î orc cz multe dtr cele relt t Dr
treue
cît d multe
să se ?dovdescă
Am hotărîtflsore
petru
cît dcmul
să tdoez
dtr cste
pro-
poz me drep flsă ? Ar ore umle Mos o folo-
sre f xtă ş uvoc ă î tote czr e posle ? Nu
st ore czul că petru spue ş u m prgătte o s e-
re îtregă de proptel ş că sît g t să mă spr j pe u
tuc câd lt fost r rsă ş ve rs ? Exmeză îcă
u cz. Dcă sp "N murt tc cu semfcţ ume
lu "N lucrurle s tu cm î felul rmăto r Cred c ă trăt
u
creom (2)pe cre (1)
rătt lm văzut()î locurle
ş (mg) cutreş şctre
făcut cutre cure,
lcrr ş (4) î vţ cvlă portă cest me "N. -
tret c e um îţeleg pr "N vo emr tote ces-
te su cîte cev d ceste, ş î împrejrăr dferte lcrur
dferte. Defţ petru "N r f, şdr, să zcem : omul
despre cre tote ceste sît devărt . Dr dcă cu m
cev d ceste sr doved f ls ! Vo f u gt să declr
sedrept
preflsă
fărăpropozţ
mportţă"Nse dovedşte
murt chr
f flsdcă ceveceîsăm
? Ude
grţ cee ce este lpst de mportţă ? Dcă ş f d t
îtru semee cz o defţe umelu, tuc ş f cum
pregătt să o schm.
Ir cest lucru po te f exprmt î felul următor eu fo-
losesc umele "N fără o semfcţe bne fxă (Dr
cest duce folosr sle tot tît d pţ prejudcu c ş
de
folosr
tre, şue
de ce
mese,secre
cl se
tăsprjă
eor.)
p pt ru pcor î loc
Treue ore s ă se spuă c ă eu folosesc cu vît că
ru semfcţe u o cuosc ş că pr urmre spu lucrur
făă ses ? Spue c e ve ît tmp cît cest u t e m
CRCĂR FLOZOFIC 11
pidic zi cum au ucruri. (Şi dac zi aa u i
pu a umit lucrur i)
(luctu ia dfi iiilor ştiiific Ca c coz a
i drp c car potrii xp ri oşt fom
u A a fi fooi m i pru dfii p A.)
0 Spu:
g pr l şiAcolo
ru afl u cau.
aduc C mpl
iar l dipr dac
diro dt
di fa ochilor mi ? Aşda u ra u cu ci u fl
iluzi. Da dup c cud l dm di ou şil
pum tig tc Aşadar cauul ra touşi aic i ir di
prii lui r u fl d iuzi. Dr prupu c dup
u timp l dipar di ou au pr dip ar C r
bui pum acum ? Ai rguli pr gtit ptr u am
czuri cr pu
ca cu ? Drdc
lm
u oi
maiu
umim mi dpr
l dipoz ş
ii atuci
cd folo im cutul cau şi rbui pu m c oi
u aaşm d fpt ctui cu ici o mifici doa
c u m z ri cu rguli pru oat poibili
il folo irii lui ?
1 P. Rmy a ubiit od dicui cu mi
c
i logica
trcu r
prifi omit
ştii
uci
ormati
ct rNu
şiufr
xcicico id
-
doil r rudit cu c cr colit mit m
i rziu şi u m c fiozofi oi comarăm d
foloir cuilor cu jocuri cu ccul cr u rguli fix
r u pum pu c c l c foloşt i mbjul trebue
joc u tfl d joc Dr dc pu cum c xpr i
or igvii c aroxmează doa f d ccu -
t pri t p puctul d cd tro lgr. Cci
uc
limbjfldeal
pr C fi
şi ccmşilogic
cum otr
logicrmiorbi dplor-
orcum
gic uui piu id imp c gic u rtz tuşi
dpr limbj repci dpr g dir nul c r
1 LWIG WGNSN
o ştiiţ turii trtz dpr u fom turl şi
pot pu cl mult c oi consrum limj idl Dr
ici cuvtul idl nr iduc ror deorc u
c şi cum ct limj r fi mi u mi dvrşit dct
lim otr d tot zill şi c şi cum r fi voi d
przit
gici ptruo propoziţi
l rt corct.
cl di urm omnilor cum
Tot ct pot pr tro lumin dvrt
dc cştigt o mi mr clritt cu p rivir l oţiuil
d ţlgr mificţi şi gdir. Cc i tuci v dvi
d m cl r ce pot mi şi m mit p
mi gdim c cl c rotşt o propoziţi şi i acordă
un sens u o nţelege fc pi ct un clcul dup r-
guli drmit
82 C uc u rgul dup cr coduc l » ?
pz cr dc ri mod tifc tor foloir d ct r
l cuvintlo p cr i o orvm ? Su rgul p cr
o r vd cd folot ml ? Su c c o
d c rpu dc l tr m cr t rgul lui ? C
tmpl n dc o rvţi u n gdui rcuoş-
tm mo d clr vro rgul ir trr u cot l iv-
pri
l vru
N? mi
Cci
dtlci
rr
drpt o defiiţi
m c ume
dr rţl
gtg
lo
rtrg şi o rvizuic Cum rui şd d-
trmi rgul dup c r joc l ? El uşi u o şti Su
mi corc c trui mi pu ici xprei "rgul
dup cr coduc l ?
8 Nu fc or ici lumin logi dintre limj şi joc ?
N putm chipui c uşuriţ omi cr ditrz j u
cdu p u tern
i cp difri jocuricucunocut
o mig şidrnum
u l şpflul
joc nct
p l cpt ci runc ming r ţit u fugridu
uii p lţii cu mi nge şi rucndo glum uii lţii
CRCEĂR LOZOC 1
t. r um v spu Tot tmpu om jo u
o u mig s od fier rure dup m-
t rgu
Şi u xst or i zu î r jum make u
e rules as we go along Ş d sm zu în r
vzuim as we go along.
84 Spum despre foosr uui uvît u s
dm p drgu d regu Dr um r or un
o re ste deimit pe detregu d regui rui
rgu u s s se streor îdo i sup ot
gure pri re s r pute i fitr ? Nu puem î-
hpu ore regu r regmn ez pir regui ?
Ş oDr
îdoi
sp u acea regu
reînsn noo suprim dore
e îndoim . m. n?
putem nciui o îdoi Pot u uuriţ sm îhpu
iev ove îtoteu îit e deshe u si
s îtreînduse d î spte e u s desc hs o pr-
pse e s s gur î st priviţ îite de ei
p u ( eori se po te dovd v drptte) dr
st u m f în ce z s m îoes
85 O regu st i u st îp idtor. Nu îgui
i o în do supr drumuui pe r trei s merg ?
Art ore î e drţe treue s merg dup m tre-
ut de e? D true s merg de ugu strzi su p
drumu de ţ r su d drptu pes împ ? Dr und se
spue î fe truie s î rmez ? D î reţi pe r
o rt mî su (de exmpu ) î e opus ? Ir d î
ou
su destîpuui
ii trsinitor
u rt p
st pmî
n rtompt
xstor
or
p tru
e or o interpretre ? Po dr, s spu stîpu
ditor prmite u t o este i o îno Su mi
gr ueor e permte o îdo eor u r s
1 UDWIG WGNSN
t u m t cum o propoz flozofc c u d x
pr
8 U joc d mj cum t ( 2) v f juct cu jutorul
uu tl Sml p c r A d lu B v or f cum m
cr
cr ît
B r
folot
u tl
î ;joc
î prm
î ccolo
d dou
tumg
ml cr-
fomlor mtr lor d cotruc î rt lu B u t-
fl m cr B îl cut î tl ut l mg d
drptul lu tc Tlul t pr urmr o rgul dup cr
l coduc î xcutr rdlor Cutr mg-
î tl îv pr xrcţu o prt ctu r-
ctu cot zcm î c c uccul îvt mt
gtul p tl p orzotl l tîg l rp; -
dr îvţ ptru pu ş trg o r d l r-
zotl
chpuş t cum c f trodu dfrt modur
e um o m porv c
m
lt dt potrvt ct ch
u potrvt t O tfl d chm t xt t
luluNurpt
putm
rgul
or cum
folor
î chpum lt rgu cr
o xplc p aceaa Ş p lt prt cl p m tl
fot complt f r chm gţlor ? Ş î clllt t
l complt f r chml lor ?
CRCĂRI ILOZOIC 1 5
Prsupu c u du xplicţi Pri Mois » -
lg brbtul, dc xistat u stfl d brbt, cr i s cos
sraliţi di Egipt, oricum r i st umi uci şi ori
r fi putut s f c su s u fc Dr cu privir l
uvitl di cst xplicţ i st posibil oili sm -
clor pivitor l uml Mois c umşi
ăor
Egipt , p ci mşti isri ţi tc. ?). Ei bi, c st
rbri u s oprsc ici tuci c m fi js l cvi
c rsu, tuc, dc Dar tci cum m
jt o picţi s ţlg, c u st tot uşi ultim ?
Explicţi u st, dci, iciodt chit; tot ţg,
şdr, c r l vdr şi u voi ţ lg iciodt
C şi cm o xpliţi r tr orcum r dc u r
sprijiio o lt. I timp c o xplicţi pot, ci drpt,
s
so lt
spriji p o lt,
xplicţi cr
fr fost dt,drcr
d czul u no
r vm
voi-
oi ptru prvi o ţlgr. Sr put s pu-
o xplicţi srveşt ptru ltur su prvi o
ţlgr şdr, c cr r survi dc u m d
xpic ţi dr u oricr lt, pe cr mio po t chipui.
Lcruril pot fort uşor s pr c şi cum oric -
oil ar arăa dor o sprtur cr xist fudţi ş
ti,
ct oeţlgr
doim dsigur
tot st
cl posibil
cu privirdor
l cr
tuci
cd, mi
-
doi şi poi lturm tot cst doili.
Stlpul iictor st ordi dc, mprjurri
orml, l şi dplişt scopul
Dci spu cuiv Sti cm pici ! u pot,
or, fucţion prfct cst xpl icţi ? Şi u pote ori
cr lt s şuz ?
Dr
c u u st
tbui s xplicţi
o umim touşi ixct
iexct ? S?ţlegm
B ds
d
cum ce samn ixc t ! Cci u nsm iutiiz-
bil Şi s rflec tm de sem c umim, cotrst cu
16 LUDWIG WIGNSIN
aasta o xplaţ "xat ! Poat dlmtara unu s-
tor pnto ln tras u rta ? A n vn mdat în mt
lna ar lţm Ma xat ar f prn urmar lna a
dlmtaz o supafaţ oloat Da ma ar oar aast
xattat a vr o unţ ; nu mrg a în gol ? Ş no nu
am stabl
ţ nt înflşarut
; în drpt o îla
nstumnt va t abu
ast
s o gran-
stab-
lm . a m d
Înţlgm însamn s xm un eas d buzunar la
ora xat sau s glm în aşa fl înît s marg n
Dar um a f da s ar pun î trbaa st aast xat-
tat o xattat dal sau ît d mult s apro p a d aas
ta ? Putm fşt s vorbm d msur al tmpulu
în azul
dît în roa xs ttmpulu
msurara o alt xattat
u easulam
de z una ma
buzunar mar
Aolo
und uvntl "a pun asul la oa x at au o alt smn-
faţ ha da una îndt ar a n uta ît ste ea
sul » ste un alt pos t Da spun aum uva "a
tb s f ma pnt al la mas şt masa înp xat
la oa unu nu st vorba a propruz s d exacae ?
Doac s poa spn "Gîndeştet la dtrmnara tmpu
lu
xattat ». sau a bsevato ac vz îsamn
î aboato
"Inxat st propru zs un epoş ar "xat o apre-
r Iar asta îns am a st nxat îş atg ţll
întrun mod ma puţn prfet d eît a st ma exat.
Aşada a probma ste c anum numm no "ţelu Est
oa nxat da u nu dau dstanţa d la soa la no u
xattat d un metru sau înd nu dau tîmplaruu lmea
ms
Nuusto xatta
avut în vdr
d 0,00
n da
mm de xattat nu ştm
trb s n rprztm prn asta în afa d azl în a
tu însu fxz a tbu numt aşa Da îţ va f gru
s stabşt o ast d onn ţe na ca s t satsfa.
CRCĂRI ILOZOIC 1 47
89 Ajungm c ast rl ţii la poblma în sns
t logia va sublim ?
Ci s par i îi vin o pofnzim dosbit o sm
faţi univsal. Ea ar sta sar pa la tmlia tutuor
nţlo . Ci invstigaţia logi rtaz snţa tu-
or
nu trbui
lururilor.
s sEaintrsz
vra s vad
d problma
pîn la tmlia
da a
lururilor
c s
tîmpl în mod ral st aşa sau altfl Ea nu izvorşt
dntrun nts pntr faptl naturii ni nu spnd n
o d a ssiza orlaţii auzal ; i izvorşt di nzuinţ a
d a înţlge fundamntul sau s nţa a tot a ţin d
prinţ Nu îns a şi um a trbi s utm pentru
asta noi fapt ; pentu r tara noas ste mai dga
b snţial noi nu vrm a pin a s învţm va nou
rm s înţelegem va st da dshis în faţa ohilor
noştri. Cci aceaa est a se pa întrun anumit
ns nu înţlgm.
Augustin spune în onfeun (X/ 4) : qud ee ergo
emu nemo ex me quaera co quaeren exlca
re elm neo
Aasta nu sar puta spune desp o î ntbar din şti
l natur ii (s zim a pivita la gutata spifi-
a hidrognului
nimeni dar nu mai) Cea
şim şt imîd
auni atunitrebuie
înd nu n întreab
s dm o x-
pliaţi st va de ar tebui s n reamnm (Ş evi-
dnt va d ae dintrun motiv sau ltul est gru s n
adum amint)
90 Este a şi um ar te bui s ărundem enomnel
ertaea noast nu se îndrapt îns spr fnomene i
N
umramintim
sr pta sa
spn
spune « oblţle
spregenul de ennţur p
nomnlo.
ae le o
C t aşaa, tml ? Dac n m înta nmn, şt a
ac a o x l a m înta, n ştu" not trd )
1 LUDWG WGNSN
mulm dsp fnomn. Astfl Augustin îşi ramintş
difritl nunţui p ar l formulm asupra durati v
nimntlo asu pra tutului pzntului sau viitorului lo
(Asta nu sînt firşt nunţuri filozofi dspr timp
tut pr znt şi v iitor
aast
Crtara
crtarnoastr
adu st
lumin
d înaa
problma
una gramatial.
noastr înltu
Iar
rînd nînţlg ri Nînţlgi a privs folosira uvin-
tlo a sînt podus într altl d anumit analogii într
forml d xprimar din difrit domnii al limbajului
nostru Unl dintr l pot fi înlturat înlouind o fo-
m d xprimar u alta; aasta poat fi numit o "ana-
liz a formlo noastr d exprima doa prosul
st unori asmntor u dsompuna unui luru în l-
mntl sal o mponnt
9 Aum îns s a pa ar xista va d flul uni
analiz ult im a formlor limbajul ui nostru aşadar o uncă
form omplt analizat a xprsii. Cu alt uvint a şi
um forml noast obişnuit d xprimar ar fi în snţ
în nanalizat; a si um în l ar xista va asuns ar
a tbui sos l a lumi . Cînd s întîmpl ast luru xpr-
sia st
st pin aasta
îndplin it omplt larifiat ia sa ina noastr
Putm s spunm asta şi în fll umto înltm n-
înţlgri fînd xpr sia noastr mai xat; dar aum lu -
uie apar a şi u m am nzui spr o anumi star o star
d xatitat prft; şi a şi um asta ar i ţlul pro-
priuzis al r trii noastr
92 esenţa
limbaj ului
Aeasta
a propoziţii
s xpim aîngîndirii.
întrbara
Ci
privitoa
da şila noi în
rri noaste în m s înţelgm s nţa limba ju-
lui funţia sa stu tua sa totuşi nu aces luu s a
în vdr pin aast întbae Ci a vd în snţ n
CRCĂRI FILOZOFIC 19
a st ja d shs în faţ ohlo noştr ş dvn clar
rntro opraţ d ordonar C va a st sub supra-
a vbl Cva a s în ntru a vdm da p
undm u prva luurl ş a o analz trbu s
oat la val .
senţa ne este ascunsă »
aum problma noastr Întbm e forma
aasta st este lmbajul
p a?o
e este popozţa ? Ia punsul la ast întrb t-
dat o da t pntru totd auna; ş ndpndnt d o a-
xprnţ vtoar
9 Cneva ar puta spun ,0 popozţ st lurul l
ma obşnu dn lum a altul ,,0 popz at va
foart udat ! Ia ast a dn um nu poat pur ş sm-
l s vad
oml um funţon
modl nostu daz propozţl.
xprma astaladoar
prvtoar propo-
zţ ş la gîndr î sta u în al .
p ppţ a a da d o pa-
dator însmntţ uraş ar s atrbu (Ş aest
luu st oret ) P d al t pat, aast însmntat pr -
um ş o nînţlgr a log lm bajulu n admns s
gndm propoz ţa ar tbu s ralzz va nobşnut
va un. Pnto neînţelegere n se pa popozţa
arface va udat.
9 Propozţa st un luru udat ! » în aeasta st dja
sbl maa întg rpznt Tndnţa d a prsupun
un medar de se nţ pu ît semnul popozţonal
ş fape. Sau har d a vra s purfm s sublmm se m
nul propozţo al însuş oare formel noast de x-
prma n împed în felu dt s vedm st
orba
hmeed luur obsnut
tmtîndun î ur mra uor
9 "Gîdra tbue s fe va un Cînd no sp-
m, gndim r e s a îtrun fe sa ltl atun
150 UDWG WGENN
no n oprm u a gîndm u undva în faţa faptlu ;
gîndm cuare ş cuare ese aşa ş aşa As paradox
(ar a forma unu lu r d la sn înţ ls ) poat f îns
xpmat ş aşa utm gînd a n s întîmpl
tur96.altl
Iluza
apart
vn dn
p dt
ar oavmdrţ
în vd
Gîndra
a lmbajul
se al-
n apar aum drpt olatul un în fll lu drpt magn
a lum. Noţunl propozţ lmbaj gîndr lm stau
la înd unl dup altl far fnd hvalnt u l-
lalt ( ntru sînt folost îns aum ast uvnt ? Lp
sşt j oul d lmbaj în ar l trbu olost)
9 Gînda st în onjurat u un nm b. Esnţa
loga pzntosblăţlor,
ad odna o ordn ş anam s fa omun
ordna
tbu ror a lum
lum
ş gînd. Dar aast ordn aşa s par trbu s f de-
oseb de smlă Ea recedă or xprnţ ş trbu s
tra prn într aga xprnţ; a nu ar vo s f afta-
t d n o nlartat ş ns guran propr xp rnţ
Ea trbu ma dgrab, s f dn l ma pur rstal A st
stal n apar îns drpt o abstaţ dpt va on
rt ha drpt luul l ma onrt oarum l ma dur
(og Pl b N. 63)
Sîntm przonr luz a st dosbt po-
fund a st sntal în rtara noast st a
nzşt s prnd sn a omparabl a lmbajlu Ad
ordna ar exst înte noţunle d popozţ uvînt n-
frnţ adv xpnţ ş a m. d Aas t ordn st o
uraodn pntru a spun aşa înt suranoţun.
In tmp touş vntl "lmba j "xpr nţ "lum
da
s uvntl
a o fol"mas
os rb
"amps"us
ab n tot aşa d ml a
9 d o pat ste lar far propozţ a lm
bajulu nostru st în o dn aşa um st a Asta în
CRCĂRI LOZOC 5
am u asrăm cătreu dal Ca ş um pr-
zţl astr bşut vag u ar ava î u ss u
ttul rprşabl ş ar trbu aba s strum u lm baj pr-
ft. P d alt part par lar al ud xst ss
rbu s xst rd prft Pr urma rda
rft trbu s f prpr pî ş l ma vag r-
ozţ
99. Ssul pr pzţ sar puta s pu pat ds-
gur s las aumt lurur dsh s dar prpzţa trbu
tat ast a s ab n ss dtrmat U ss d-
mat asta nu ar ma f d fapt cîuş de uţn u
s. Asta st prum dlmtar mprs u st
d fapt îtuş d puţ dlmtar. Gîdm a am aşa
da spu "Lam îhs p m b î amr dar uş
a rmas dshs atu pur ş smpl u u la m îhs.
El st dar î aparţ îhs A am f îlaţ s spu-
m "aşadar u ast a u a ral zat abslut m O îm
pjmur ar ar sprtur st tt aşa d bu a nc
un Est ar îs ast luru advrat?
00. "Dar u st j da xst va vag în regulc _
umujmadareste
Dar l u st
au u
t tuş "a
apra uda
j pa îAsta
prf t v
îsam l st atu mpur ar u m trsz aum
d al j a a fst ft a mpur rau îs s spu
îţlgm grşt rlul p ar l ar dalu l î mdul stru
d xprmar Aasta îsam ş lam um j dar
sîtm rbţ d dal ş u vdm d aa î md lar
utlzara r al a uvîtlu "j.
0 Î g vrm s spum u pa s xst
va vag Trm aum u da dalul « ar rebu s s
gsas î ralta t. Î tmp u vedm î cum s afl
al ş u îţlgm sţa astu " trbu . Crdm
52 LUDWIG WIGNSIN
trebue să stea în realtate ă n redem ă îl vedem dea
în ea
102. Regulle strte ş lare a le strutur lge a pr
pzţe ne apar drept eva are s tă în fundal asunse î n
medul înţeleger
medu) Le vădsemn
dearee înţeleg deaulaum
ş amhar daă eva
în vedere prntrun
înd
îl lses
10. În gîndurle na stre dealul stă erm de nelnt t.
Nu pţ să re dnl de el tru tt tmpul să rev la
el Nu estă un "în afară afară nu se pa te respra. De
unde vne aest luru? deea stă areum a helar pe
Nu
nasulnenstru
tree îtuş
ş lururle
de pţn
la aprn
re nemnte
utămsăle vedem
satempr n e
104 Atrbum lurulu ee a e stă în mdul de al repre-
zenta. Psltatea mparaţe are ne mpresnază
luăm a perepţa une stăr de lurur de ea ma înaltă ge-
neraltate
105 Daă rede m ă trebue să găsm aea rdne dea-
lul în lmbaul
numeşte realbşnută
în vaţa atun vm nemulţumţ
"prpz u eea
ţe "uvînt e se
"semn
Prpzţa uvîntul despre are tratează lga trebue
să fe eva pur ş bne delmtat. Ş ne batem aum apul u
esenţa semnulu propriuzs Este e a pat reprezenarea
semnulu ? Sau reprezentara în aest mmen t ?
106. A este greu să ţnem arem apul sus să ve
demşcănutreue
lele să rămîn
să aungm m agre
p aea ucrure gndri
ştă al undedese par
tateez-
ă
Fara sor hm n mnr aa es ucu
a e m fcă at Î ga g no rd
CRCĂR IOZOIC
trebui s desrim ele din urm nuanţe pe care ttuşi
u le putem îtuşi d puţin desrie u mijlal e nastre
e simţim a şi um ar trebui s refaem pînz de pian-
en distrus u degetele nastre.
ît
va fi Cu
maiîtputerni
bservm
nflitul
mai îndeaprape
dintre a estalimbajul
şi erinţareal
nas-
u
( Puritata de ristal a lgiii nu mia fst ttuşi dă;
i e a fst erinţ) Cnflitul devine insuprtabil; e-
rinţ ameninţ s devin aum eva lipsit de nţinut Am
ns p gh eaţ lucie unde l ipseşt e freara prin urmar e
odiţiil e sînt întrun anumit sens ideale şi tmai d aeea
u putem s ne mism rem s ne mism; atuni avem
vie de ecre Inapi pe trenul zgrunţurs
1 Ne dm seama eea e ni numim "prpziţie
limbaj nu ste unitatea frmal pe are miam imagin at
i familia struturilr înrudite mai mult sau mai puţin una
u alta Dar e se va aege aum din l gi ? Rigarea ei
are aii s slbeas Dar prin aeasta n u dispare ea u
otl ? Ci um p ate lgia sşi piard rigarea ? i-
reşte nu p rin aeea i se ia eva di n rigare Prejude-
c puritţii
ăstrnm de ristal
întraga nastrpate fi înlturat
cerctare. ( Sar uteanumai
spuneda
er-
etarea trebuie rsturnat dar avînd a punt de sprijn pr
pria nastr nevie )
ilzfia lgiii nu vrbeşte despre prpziţii şi uvinte
în vreun alt sens deît faem ni în viata bisnuit înd
spunem bnar "Aii este sris prpziţie în hinez
sau "Aeasta dar pare s fie ceva de felul srierii este îns
un Ni
rnament
vrbmet.
despre aspetu spaţia şi tempra a imba-
jului; şi nu despre inepţie în afara spaţiului şi timpului.
[oă margne ginii Numai ne pute m itresa în
diferite feui de un emen] Dar n bim despre t
5 LUDW WNSN
aşa ca ş despre pese le joulu d e şah dînd pentru ele r e
gulile joulu ş nu desr nd însuş rle lor fze
Intrearea "Ce este propruzs u n uvînt ? este analoagă
ele "Ce este o pesă de şah ?
tăr9
ştnţfe
CoretEperenţa
era că eretărle
ă în
noastre
ontradţe
nu puteauu preju
f ere
de-
cata noast ră utare sau uta re luru poate f gîndt » ore
poate să însemne aeasta nu po ate să ne ntereseze ( Con-
epţa pneumată desp re gîndre. ) nu avem voe s ă pro
punem n u n fe de teor e Nu treue să fe nm po tet
în onsderaţle noastre Ore exlcţe treue lăsată la
o parte ş loul e treue să a desrerea Iar aeastă de
srere îş prmeşte lumna ad ă ţelul e d e la prolemele
flozofe
vor Aestea
f dezlegate nu sînt freşte
utîndune proleml emajul
um lurează empre ele
nostru
ş anume în aşa fel înît aest m od să poată f reunos ut
moriv une pornr de al înţelege în mod greşt Prole-
mele sînt de zlegae nu prn produrea une eperenţe no
prn punerea laolaltă a unor lur ur de m ult unos ute
Flozofa este o luptă împotrva vrăj r nteletulu nos tru
u mjloaele lmajulu
"majul (s au gîndrea) este ev a unc aeas-
ta se dovede şte a f o superstţe (nu greşeală ) a însăş pro-
dusă de luz gramatale
Iar pat osu se conentreaz aum asupra acestor uz
asupra prolemel or
Proemee are au naştere prntro nterpretare
greştăElea sînt
mi formelor
nelnşt
lmajulu
adîn ; nostru
înrădănarea
au araterul dnc-
lor este tot atît
de adînăîn no a ş formele lmajulu nostru ar însemnă-
tatea lor este tot atît de mare a ş mportanţa lmajulu
nostru. Să ne întreăm de e resmţm o voră d sp
CRCĂRI OZOC 55
rt u aracter gramatcal drept dîncă (Cc toma aeas-
ta este adînmea flozof)
2 O anaoge are este a bsorbt în formle lmbaj u
u nost ru produe o apar en fals aeasta n nen şteş-
"Nueste! " to tuş �!" spune m no "Dar trbue totuş
e:f
ă
13 "ste totuş � îm spun me însum arş ş
rş. Smt a ş um ar trebu s pr nd esen a lurulu da
aş putea doar sm conent rez prvra u toat asumea
asupra aestu fa pt s adu în foarul e
4este
poz og: lururle
Phl bhstau
(4 în
)utare
"Forma
ş utgeneral
are fel. aune
Aeasta
pr o-
este o propoz e de ael gen pe are n l repetm de nen u-
mrate o nou înşne Ced m arş ş arş urmm
ontururle natur dar ne m şm doar de a lungu forme
pn are o eamnm no.
O mgne ne ne apt v Ş nu putem eş dn ea
pee
deoaree
întrun
ea st
modîn neîndurtor.
mbajul nostru ş aesta pare s neo re-
6 Atun înd fozof foloses u n uvînt "uno aş
ere fn "obe t "u "propoze "nume ş
înear s prnd eenţ lurulu trebue s ne întrebm
întotdeauna : este oare aest uvînt foost de fapt în mba-
jul are este lou su de obîrşe întotdeauna în aest fel ?
o onduem uvntee dn nou d e la folosrea lor me-
tafz a ea otdan.
M se spune : "Îneeg aeast eprese nu aşa ?
bne ş eu o foloses u emnfaa pe areo u oşt.
156 UDWI WINSIN
Ca ş cum semnfaa ar f mdul eter pe are u vîntu
îl due u sne ş îl transportă în orare dn utlzărle lu.
Daă de exemlu nev a spune că propoz a " Aest a
este a (arătînd pre u n obe t dn faa lu) are pentru el
sens atunc ar trebu să se întrbe în e îm rejurăr anume
atun
este foostă
sens de fapt această propoze In aestea are ea
De unde provne însemnătatea eretăr noastre d e
vreme e ea pare să dstrugă toma tot eea e este nter-
sant adă tot eea ce este grandos ş mortant? (Ca să
zem aşa toate onstrule; lăsînd în urmă doar buă
de patră ş molo z) Ceea e dstrug em sînt doar astele dn
ăr de j o ş scoaem la veaă fundaa mbaju u pe are
au stat.
19 Rezultatele floz ofe sînt desop errea unu smplu
nonsens oarcar ş a cucuelor pe are ş lea făcut nte
letul lovnduse în goan a sa de granele lmbajulu. Ele
uu ele ne îngădue să reunoaştem valoarea aele d es-
cope
2 Cînd vorbes despre lmbaj (uvînt propoze et )
trebu e săpre
baj poate folos es lmbajprea
a grosolan ul otdan
materal Este oare eea
pentru aesetvrem
lm -
să spunm? cum v f conu un lul ît este
de udat ă no putem atun să faem în genere eva u
al nostru
Faptul ă atun înd dau expla rvtoare la mbaj
eu trebue să foloses în tregu mbaj (nu bunăoară unu pre -
găttor provzoru) arată deja că eu pot să produ despre
lmbaj
Daddaoaratun
ons dera
um potdeănatură
n e satsfacă
exteroaeste
ară expl a ?
E bn întrebărl e tale au fost ş ele formuat în aest lm-
baj; au trebut s ă f expr ate în acest lm baj daă era eva
de întrebat ! Iar srup uee tal sî nt neîneege r
CRCĂRI OZOIC 15
Întrebările ta le s referă la uvinte; de aeea trebuie s ă
orbes despre uvinte
S spune ntează nu uvîntul i semnii aţia lui ; şi ne
gîndim la semniiaţie a la un lucru de aelaşi gen u uvîn
l hiar dacă dierit de uvînt Aii uvîntul al semni-
fiaţia
ă parte
anii
însăşi banii
vaa pe
şi flsirea
are utem
lr cumpăra u ei (Pe de
121 Sar put ea gîndi daă ilzfia vrbeş te despre
osiea uvîntului "filoz fie ar trebui să existe filzfie
d rdinul al dilea Dar nu este del asa i situatia' res-
unde elei din rtgrafie are are de fae şi u uvîntul
otgrafie fără a ea să fie atuni una de rdinul al dilea.
a ă122niOnusursă prinipală
curndem a neînţelegrilr
cu rvre nastre este
lsirea uvintel ae-
r nas-
te Gramatiii nastre îi lipseşte puterea de uprinder e
Rprezenta rea are uprn de u privrea întregu eră n-
elegere a are nstă tmai în aeea ă ni vedem re-
ţiile De aii însemnătatea găsirii şi inventării verglor
nermedare
Cnceptul reprezentării are uprinde u vederea între-
semnează
gul este pentru
rmaninastră
de însemnătate
de reprezentare
fundamental
mdul înă El
carede-
edem lururile (Este aceasta o elnschuung )
23 O prblemă ilziă are frma "Nu mă desur.
2. Filzia nu are vie să aeteze în n un chip -
lsirea reală a limbajului ; ea pate p rn urmare în ele din
urmă dar să desr ie
Căi
Ea lasăeattul
nu pate
aşa unim seste.
ă fundamentze
Ea lasă ş i matematia aşa um est ş nici desc perire
matematiă nu pat a să înainteze. O "prblemă en
15 LUDW WINSIN
trală a log matemate este pentru n prblemă a ma-
temat a ş rare alta
12Nu este treaba flzfe să rezlve ntradcţa prn-
tr descperre matemată g matemată C să faă
psblă
are necuprndera
nelnşteştecua prvrea
stăr dnne
a aele stăr
rezlvăr
a matemat
ntra
dţe (Iar prn aeasta nu lm eva de felul une dfultăţ)
Faptul fundamental este a ă n fxăm regul tehn
ă pentru u n j ş ap atunc înd urmăm regulle lurur
l nu merg preum presupusesem Că n sîntem areum
aptv a prprlr nastre regul
Aceast ă aptvt ate în regulle nastre este eea e vrem
să înţelege m să uprndem u prvrea
cevaEaînarună
vedere lumnă
Că înasupra n eptulu
aele azur lururlenstru de ade-
stau altfel avea
ît avus esem n în vedere deît antpasem. N spunem
tma atunc înd bunăară ntervne ntradcţa: "Nu
asta am avut eu în vedere
Statutul cvl al ntradte sau st atutul e în lumea -
vlă aeasta este prblema f lzfă
ş nu26.expFlzfa
ă nu dedue
aşază pur
nm.
ş smplu
Dearee
ttul înttul
faţastă
nastră
des-
hs în fa ţa hl r nşt r nu exstă nm de explat Căc
eea e este asuns nu ne nteresea ză
"Flzfe ar putea f numt ş eea e este psbl -
ne tuturr nlr desprr ş nvenţ
2 Muna fzfulu este reunre de amntr pen-
tru un anumt scp.
2 Daă am vrea să frmulăm eze în flzfe nu s ar
putea ncdaă ajunge la dscuţe asupra r daree tţ
ar f de ard u el
CERCETĂRI FOZ OFCE 159
29 Aspete ale luru lr ae sînt ele ma mprtan-
pentu n ne sînt asuns prn smpltatea ş amla
tea lr. (Nu putem bserva ceva dae se a l tt
mpul în aţa ohlr nş tr) undament le prpruzse
le eetr sale nul zbes del pe m In aar de azu l
n ae ele lau zbt vredat Iar aeasta înseamn : nu
ntem
tr ş zbt d eea
putern e dat vzut est e lurul el ma z
13 Jule noaste de lmbaj lare ş smple nu sînt stu-
d pegttae pentu reglementae vtare a lmbaju-
u aeum prme apxmaţ ae nu au în nsdera re
eaea ş ezstenţa aeulu Ma degab url e de lm
aj stau a drept obece de comaraţe ae trebue s
rune lumn
emnae asupra ealtţlr lmbaj ulu nstu prn
nasemnae
3 Putem evta nettudnea sau lpsa de nţnut
amaţl naste numa da pezent m mdelul dept
eea e este el ca b t de cmparaţ e ca gl de msu -
pentu a spun aşa ş nu dept pejudat crea ar re-
bu s se nrmeze ealtatea (Dgmatsmul în are
dem aşa de uşr înd lzm )
132 N vrem s stabm rdne în unaşteea na s-
asupa ls r lmbaulu dne pentu un anumt
sp una dn multele rdn psble nu ordnea m pune
mereu în evdenţ în aest sp dstnţ pe are mele
nastre bşnute de lmba le tec uşr u vederea Prn aeas-
ta se pate rea mpresa n am vedea drept sarn a
nastr s ermm lmbajul
O asemeneatemnlge
îmbuntţea rerm pentru anumte
naste spuevtr
în vedeea patee
înţelgel în fsea pat este pe dpn psb. Da
nu aest ea sînt azurle u ae avem dea ae Cnuzle
60 LUDWI WINSIN
are ne preup ă au naştere atun în d lmbajul merge în
gl nu cînd lurea ză
33 Nu vrem să rafnăm sau să mpletăm întrun md
nemaauzt sstemul de regul pentru flsrea uvntelr
nastre
Că lartatea spre are năzum este întradevăr una de-
lnă Dar aeasta înseamnă dar ă prblem ele flzf e
vr trebu să dspară comlet
Desperrea prpru zsă este ea are mă fae apabl
să pun apăt flzfăr atun înd vreau Aeea are lasă
în pae flzfa ast fel înît să nu ma fe bc ută d între
băr are să pună pe e năsub semnul întrebă r În
ar
l sera
de aeasta
astreste
eemple
ndcatpate
ă aum
f întreruptă
prn eemple
r
metdă
f dez-
legate prbleme (înlăturate dfultă) nu o prblemă
Nu estă o metdă a flz fe e stă însă cu sgurană
metde areum terap dfe rte
3 Să eamnăm prpza "Aşa stau lururle
Cum pt să spun ă aeasta ste frma generală a prp-
ze ? Ea nsăşest înante de tate prpz e pr-
pze
va f însăa fls
lmb tărmâne
aeastăă ea aree
prpz subect ş predat
ş anume Cum
în lmbajul
nstru tdan ? Că dar de c am luat
Spunem de pldă Ma e plat stuaa lu m a spus
um stau lururle ş ă are nev e de aea de un îm pru-
mut Se pate aşadar spune în aest sns ă far r-
pze ar sta pentru re enun. Ea este flst ă a schemă
prpzna lă; dar aeasta dor deare are strutura une
taprpz a lmb
"lururle rmâne
stau în utareSar puteafespune
ş utare l sauîn "aşa
l deş aceas-
aşa s
prezntă lururle et Sar putea de asemenea fls pur
ş smplu lteră varablă a în lga smblă Dar
CERCETĂR OZOCE 161
mn nu va num tra "p forma gnra a propozţ
um am pu "Aşa tau urur ra aşa va doar doa-
a înş a numm o propoz în lmba româ
ar dş t o propozţ a nu ar foor dît a
abl propzţonal. A pun aat propoz
u nu t) în aod u ralt ata ar f u n nonn vdnt
lutraz fap tul o ttur a noun noatr d pro-
oz t ă une c o roozţe
3. ar nu avm no oar o nun a a t o pro
oz dpr a înlgm no prn "pr opoz ?
da în mura în ar avm ş o nţun dpr a
nlgm prn " jo a vom f întrba t o propo
z f trbu rpundm altua f nou înşn
om da mpl
d propoz într ndutv
dfnt ata ş; a
numa în
pum num r
cet fl avm o
noun a propozţ. (Compar nouna d propoz u
d numr)
136 În prnp u a prznta pra "A şa tau lurur
l drpt form gnral a propoz t alaş luru a
ş dfna o propoz t tot a poat f advrat
au fa. C
mna punîn o d "Aşa
"Cutar au utrur
ş utar aş f putut
ad vrat. (ar şd:
"Cutar ş uta t fal ) Aum în
p t advrat p
p t fal nonp
Iar a pun o propoz tot a poat f
advrat au fal înamn a pun numm propoz al
luru rua putm aplm în lmbjul nosru aluul
fun lo d
S par adv.
lur url tau a ş um dfna propoza
t a poat f advat au fa ar dtrmna t
o propoz punînd a porvşt noţn ad
62 LDWG WGNSN
vr » sau lurul rua s potrvşt n una « advr » st
o propoz Ca ş um am ava prn urmar o noun
d advr ş d als u ajutorul ra am puta dtrmna
aum st ş nu s o propoz Ca s bucă
în nuna d advr (a ş înro roat dnat) aasta
stAasta
o propst
oz
îns o magn proast Est a ş um am spu-
n "Rgl în şah st ps ra s poat da şah
ar aasa nu poat însna dît în joul nostru d
şah putm da şah doa rglu Tot aşa um propoza
nma o ooţe ssp b s adv rat poat s
spun doar no prdm "advrat ş "als numa d-
spr a numm o propoz. Iar a st o propoz-
st dtr mnat înun sns d rgull orm propo-
z (în smn
olosa lmba omân d xmplu
lor în joul d lmbaj) întrun al t snsuvn-
Iar olosra prn
tlor "advrat ş "als poat ş a o part a astu jo;
ar atun pntru no a ţnepropoz dar nu s «o
veşe » asta. Cum am pua d asmna spn
a da şah ţne noun noast d g în şah (oaum
a o part ompo nnt a ast a). A spun a da şah nu
s oveşe non noastr d pon ar însmna un j o
în ar pd
a sar dapon
şah ponlo în ar arjoprd
n asna ar bunoar
nnsan l
sau pros ts sau pra om plat sau altl d ast l
7. Cum sta lururl da învm s dtrmnm su-
btl popoz prn întbara "Cn sau ? A
xst touş o « ove » a subtulu la aas întrba
r; um am ala altl prn întba ar st s b-
tul ? Am ast luru ntun od asmntor u modul
în ar alm lt urmaz în alabt dup « K » spu
nîndn nou l alabtul pîn a « K ». Aum în
sns s potrvt « în ast r d l ? în ces
sns s a puta d amna spun advrat ş "als
CERCETĂRI IOZOFICE 163
porivs popoziţ ii ; ş am pua învţa un opil s d
sbas propozţ d al xps spunîndu " nra
da pţi s spui dup o rosşi s advra »
a as uvin s porivs aun a s o popozi -
i (i ot aşa sar puta sp un Înrab da poi s
u uvnl "Aşa sau lu rur nana .
13 Poa îns s mnifiaţia unui uvîn p ar îl înţ-
lg s nu s povas u snsu l propoziţii p ar o în-
lg? Sau smnfaţia unu uvîn s s povas u
mnifiaţia aluia ? Dsigur da smni fiaţia s folo-
re uvntlor nu ar sns s vorbim d o asmna po-
ivir. Da noi înţelegem smnfiaţia un ui uvîn înd îl
uzm sau îl ponunţm o prindm dnro da şi a
prindm în as t fl s ouş va difr d folosi-
a » s înind în imp !
139 Da inva îmi spun d pild uvînul "ub u
iu însamn Dar poa s mi apar în faţa ohlo în -
raga utilie a uvînului înd îl înţeleg în as fl ?
aţiaDauvînului
dar nu vaşifiprin
drmina p d al
a as uilizar par
? Şi po smnifi-
aum as
drminri s s onrazi ? Poa a noi prindm
dino dă s fi în aod u o uilizar s i s po rivas-
sau s nu i s porivas ? Şi m poa a s pr-
zn pnru noi îno lip a n apa în faţa ohil or
înro lip s s porivas u o uilizre ?
rb
ă- ar să ti
îhp ă daă îţlg
îţlg vî
vî ( a
Nsîîpă , d s
î îhp ă
ng gn d al) ă- aa ă l î (A
ă îă ar rvă } « lă ar ăd ă
)
16 DWIG WIGNSIN
C st d fapt a n apar în faa ohlor atun
înd înţelegem un uvînt ? Nu s v a d flul un m a
gn ? Nu poa f o magn ?
Aum înhpu atun înd auz uvîntul ub î
pare în faa ohlor o magn S zm dsnul unu ub.
In sns poat s s potrvas sau n u aas magn
un
"stîntrbunr
smplu daa uvîntuu "ub ?îm
aast magn Poat
apar înv
faaspun
oh-
lor ş ar d mplu spr o pr sm trung hular ş sp u n
aasta ar f un ub atun aa st folosr nu s po tr
vşt u magna Dar nu s potrv şt a ? Am als în
mod ntnonat mplul în aşa fl înî st foart uşor
s rprzn o meodă de oecţe prn ar magna to
tuş s potrvşt.
Imagna ubulu n a suget o anumt utlzar dar
putam s o foo ss ş altf
D fl a fost atun grşala ma ? A fost a una
p ar am dor s o prmm as fl aş f rut ma-
gna m onstrîng aum la o anumt ulzar ? Cum am
putut oar s rd asta ? C m rzut în ast az ? Est
oar o magn sau va asmntor un magn ar n
onstrîng la o anumt utlzar ş a fost aşadar grşala
a)ărd
acasta ă uvîntu
smnaţa unu p trvtst
cuvîn în acs
cva ca
cas u
n apa araăoh
în aa oa
or ş ca st ar cum mag na xat ă p ar vr m să lsm a ?
Gîndşt ă aş alg într uvnt mpunăto, dmn, mîndu,
car mpun sp ; nu s o a ş cum aş ag nt dsn dn
mapă ? u a ptul ă vbşt d îtl potriit nu rtă
xstnţa a v r t Ma dgrabă sîntm încna să vorbm d cva
d gnul magn, doa putm smţ un cuvînt drp ptrvt doa
algm dsa înt uvnt şa um algm în mag mă n
ta, d ouş n dnt doa sm adsa ma gn în oc d
uvnt sau pntru lusara cuvntr t
b) Văd o magn a l rrntă p un băîn, a urcă un dum
abrupt sprjnn du p un bastn um s întîmpă as ta ? u r pu
ta să rat t a şa d ă, stînd în aasă pţ, l a aunca în j s p
tradă ? Un u t d p Mrt va dsr , pat , magna în acs t l
u nv să xpl d o nu dsrm în at l
CERCETĂR FIOZOFCE 16
a o onfuz i Ci am puta fi înlinai s n xpri
m şi în ast fl am fi l mult s ub o ons trîngr psi -
ologi dar nu sub una logi. i aii par s fi xa a
i um a m fi un osut dou gnuri d auri
C a ralizat oar argumntul mu ? El na fut atni
a amintit noi am fi fost gata în anumit împju-
i
i nusnumai
numimpşilu nlaaltarpros "utilizara
nam gîn dit laimaginii
înputubului
« Cr-
ia noastr imagina nar onstr îng la o anumit uti
zr a onstat prin urmar în faptul nou na trut
in mint doar un a z şi nii un alt az "Exis şi o alt
olui însamn xist şi altva p ar sînt prgti s
ums "solui la asta sî nt prgtit s apli utar şi
utar imagin uar şi utar nalogi t
lui ar
n aparîn
sntialulfaastohilor
aumalaşi
noi luru
vdmdar lautilizara
auzul uvîntu
lui poa
fi totuşi alta i ar l atuni în amîndou azuril ceeşi
mnifiai ? Crd vom nga aasta.
1 Dar um stau lururi l da în faa ohilo r n apar
u pur şi simplu imagina ubului i p lîng aasta şi m-
toda d poii ? Cum tbui smi î nhipui asta
Poat asa vd în fata ma o shm a modului um s
priia
lgat nt lSprinzilinii
do imagin
proiiar arat m
Da doudu
uburi
oar
aasta în mod sn ial mai dp art ? Nu pot s m gînds
um şi la difri utilizri al asti sh m ? Dsigur
dar nu poat ămi ecă in c aşadar o uilie ?
a da doar rbui s ptm mai mult laritat u pri-
vir la utilizaa acestei xprsii Pspun îi pzint uiva
dirit mod d proii pntru a apoi l s l apli
ap meod
şi sPntru
n întrbm
d poii
în aptm
az
p vom
aram
u
spun
o înammod
înluivd.
îi tr prin
aasta noi vidnt dou
gnui d ritii p d o part imagina (d ori fl ar
fi a) ar n r prin mint ntun anumi mom nt al
166 DWG WGNSIN
tmplu ; p d alt par, modul în ar l utlzaz da
ungu tmpuu aast rprznta. ( a n s a
da st p d anrgul n snal aast magn s
prznt în magna ş n s în faa lu doar a un ds n
sau a modl ; sau va f onstrut ş d t r l a odl ?)
S pot oar on mag na ş ut zara ? Da, pot s
s onas
lzar da
doar magna
oamn utl nzaz
las în
s aştpm o alt ut-
gnral cesă ma-
gn, în ces fl
Vrau s spun st a un az norml ş azur anor
mal
12 olosra uvnlor n s în mod l ar prsr s
doar în azur normal no ştm, nu avm n o îndoa,
va
anum
f un azvama
trbu
anormal,
s spunm
u atîtîn va
astdvn
ş în ma
al az
îndoln
Cu ît
a va trbu s spunm a. Iar da lururl sar om -
pora u totul altfl dît se omport d fap da nu ar
sta, d mplu, o prs arat rs a durr, a fr
, a buur ; da a st rgul a r f pa ş a
s p , rgula; sau da ambl ar f fnomn u
o fvn rlatv gal atun jorl noastr nomal
d lmbaj şar prd or nom Produra d a pun
o buat
btaa d brînzşar
întarulu p pîntar
rd şor
d anom
d trmna prul
da sar dup
întîmpla
ma ds, fr auz vdnt, a asmna bu t s ras
brus sau s s msorz Aast obsrv at va dvn ma
lar da vom vo b dspr lurur um s nt rlaa dntr
prs ş sntm nt ş altl asmnoar
43 S onsdrm aum a st gn d jo d lmbaj :
tbu s sr, la ordnul lu A, sr d smn p otrvt un
anumt
Prmargul d tformar
dn as s trbu s f a a numrlor na tu-
ral în sstmul dm al Cum înva l s înlag ast
sstm ? Ma înî, î vor f ss s d num r ş s
CERCETĂR FOZOFICE 67
a s l opz (Nu aorda atnţ prs " sr d
umr a nu st folo st a în mod nort ) da
st o raţ normal ş un a anormal a lu ar în-
aţ Poat la înpt î ondum mîna la srra s -
d la ° la 9 dar apo osibilie înţelegeii va dpnd
n
putm
faptul înhpu
da l vaasr
d mplu
ma dpart ldopaz
unul sngur
drpt
fr d unul sngur dar nu la rînd la întmplar o dat
una alt dat alta atun înţlgra întaz ic Sau
fa geşeli » în ordna frlo. Dosbra dntr
as az ş pmul s frşt una lgat d frvnţ.
Sau l fa o grşal sisemică; l opaz d mplu
ar al dola numr; sau l opaz sa 2 3 4
astfl 1, 3 2 4 . A v om f apo ap naţ s
spunm l n a
Dar obsrv nuînţls mod geşi
sîno granţ nt ntr o grşal n-
tîmpltoar ş una sstmat Ad într a şt înl-
at s numşt o "grşal întîmpltoar ş una "sstmat.
El poat f vntual dzvţat d roara sstmat ( a
d u n ob pro st). Sau aptm flul su d a opa ş în-
rm s învţm flul nostu a p o modaltat d gn-
rat a p o varaţ a flulu su d a opa Capatata
d a învţa a lvulu nostru poat s s opras ş a.
44 C am în vdr oar atun î nd spun "a oe
s s opras apatata d a învţa a lvulu ? Î împr
tşs ast lru dn prţa ma Dsgur n. (Cha
da aş f avut o asmna pnţ) fa u oar u
aast propozţ ? E bn aş dor a t s spu Da st
advrat n putm nhpu ş a st luru ast luru sar
Ca tri ă spnm n xli smniiţia, am n v
dr imtan ni n ini snt da t s bit d gnral l
ntrii Amna fat, r datrită gnralităii lr, arap ă n mi
snt mnnt vrdtă
1 6 LDWG WGNSIN
ş pta întîmpla ! ar doram oar s atrag atn
ţa st în star sş rprznt ast l ? oram
s pn aast m agn în faa ohlor s ar recunoştere
d tr l a ast magn onst în aa l st înl-
nat am s onsdr întrn alt fl n az dat : ad s
ompar
de cesă sr dndan
(Matmatan magn.
Prvşt
A m shmbat felul său
aasta)
14 Elvl sr am sra d la O la 9 întrn fl ar
n mlţmşt Iar asta va f azl doar atn înd l
rşşt adsa n atn înd o fa bn o dat la o st
d înrr Am o ntn sra ş î arag atnţa aspa
rvnr prod a pr m sr d ntţ apo aspra rv-
nr
ss anmt
prodant
a zlor
r (Ca
sblnzînsamn
smn ldoarsrînr
folo-
ş tar fl nl sb altl ş alt lrr asm ntoar. )
Iar am la n momnt dat l ontn sra d nl sn -
g sa n o fa ar d sp a st lr s st
d la sn înţls ! rşt ; doram doar s spn : ftl
orr exlcţsplmntar dpnd d ecţ l
ar s prspnm am d p anmt fortr al
l al în vat l ont n sra î n mod ort ad aşa
tmssto am
ml no.
arAm
ît damdpart
ptatb
aşadar sspn : l no
ontn l saş-
-
ra ort pntr a s ptm spn asta în mod îndrptţt ?
Est lar: n poţ s nd a o lmt
46 a întrb am: "A înţls l sstml atn înd
ontn sra pîn la o st ? Sa da în jol nostr
prmtv d lmbaj n trb s vorbs dspr a înţlg :
Anăprn s l sstm da ontn sra în od ort î
colo ? A v pn poat a prd sstml (sa
d asmna al înţlg ) n poat s onsta în faptl
sra va f ontnat pîn la ces sa la cel nmr ce s
CERCETĂR FIOZOCE 6
u st dî utilizara îţlgrii. În ţlgra îsşi s
o star dn ce ia aşr utilizara ort
Şi la gîdim d fapt aii? Nu n gîdim oar la
ivara uni srii di psia i algbri ? Sau l puin
a va aalog ? Dar am fos d a o dat aii. N pum
oar
bri;
imagia
şi fiar
mai mul ît ruilizar
tip dduiliza poa fia fui
omul
formul
la rî
al -
u lui î mod algbri da aasta u du biînţls
mi dpa Utilizara rmîn un itiu al îţlgrii
4 "Dar um poat fi asta ? Da eu spu îţlg l-
ui srii u o spu ouşi p m ul exeene a fap-
ului am utilizat pî aum prsia algbi î utar
i utar fl ! Î ori az ştiu l pţin în a m pri-
şt
d amamîdzvoltao
dpart vdr utard şifa utar
pt sri ; idifrt ît
Ai î vdr prin urmar tu uoşti utilizara l gii s-
ii fîd u otul abstrai d a ţi amitşti u pri
ir la utilizril i ral ptu anumit umr Şi vi
spu poat "r îdoial ! Ci sria st i fiit iar aa
pat a srii p ar am pututo u dzvolta st fi it
4 Î nd
s îtrb ost
uoşti
stuaast
aas tuoaştr
utilizar ? ?Îtotd
Îgduimi
aua ?
Ziua şi oapta? Sau umai atui înd t gîdşti tomai
a lga srii ? Aasta însam o uoşi aşa um unoşti
alfabtu s tabla nmultiri
? Sau umsti "uoast
o sta
r a oş iiţi sau u pros s z m va d flul lui
a t gîdi la va sau va asmtor ?
49 Da s spu a uoaşt litrl st o star a
miţii
ţii atui
(p oat s ar înost
a rirului vdru)o sta a unuiria
u ajutoru apaatplim
al mi-
mnesărleasti uaşri O asma star st umi
t o dispozi A vorbi aii dspr o sta a miţii nu st
170 LDWG WIGNSN
va sutit d obiti i doar trbui s ist dou ri-
trii pntru star ; şi anum o unoaşt a onstruţii apa
ratului, fînd abstraţi d ftl funţionrii sal
(Nimi nu ar fi aii mai înşltor dî t folosi ra uvintlor
"onştint şi "inonştint pntu opoziţia dintr star a
pr
onştiinţi
o difrnţ
şi dispoziţi
g ramatia
Ci aast
) prh d uvint ao-
0 Gramatia uvînului "a şti st în mod vidnt
strîns înrudit u gramatia uvintlor "a pua "a fi în
sta Da şi strîns înrudit u a a uvîntului "a înţlg
A stpîni » o thni)
Eist îns şi aast folosir a uvîntului "a şti
spunm "Aum
" Aum ţ g ştiu şi tot aşa "Aum pot s o fa ! şi
S n imaginm urmtorul mplu A sri şiruri d nu-
mr s uit la l şi înar s gsas o lg în şirul d
numr Da ruşşt l strig "Aum pot s ontinuu !
Aast apa itat aast înţlgr st aş adar va
ar intrvin întro lip. S vdm, aşadar C st al
luru ar intrvin aii ? A a sris num rl 9
(a) A înţg un uvî, ar O sar mintlă îns ă ? Tri
ţ agiaţi durri l numim sări minl. Fă acasă rar gramai
ală: Ni spunm
A fs ris aă iua
A fs far ag ă iua .
D iri a avu nînrrup durri
Spunm d asma Înţlg acs uvîn d iri Dar nînr
rup ? D, s pa vr bi d înr rupr a înţlgrii Dar în si
uţii ? Cmpar ă Cînd u lăb i durri a ? i Cînd ai îna să
nţlgi uvînul
(b) Cum ar i?dă s-ar p un înrara: Cînd oţi jua h ? n
dauna sau înd i miar ? Şi ju d ah în impu fiări mu
ări ? Şi iuda ă i s ă ji ah r aî d pţin imp iar paridă
mul mai mul.
CERCETĂRI FIOZOFICE 1
29; atui spu şti s otiu C sa tîmplat aii ?
ar fi putut îtîmpla lururi difr it ; d xmpu î timp
A sria ît u umr dup altul îa s apli di
rit formul algbri la umrl sr is Dup A a sris
umru 9, a îrat formula a + ; iar u
mărulSauurmtor
u s gîdşt
ia ofirmat
la formul
ipotzaEl îl privşt u u au-
mit stimt d îordar p A um îşi sri numrl;
i pri ap îi tr tot flul d gîduri lar Î l di
urm s îtrab "Car st şirul difrţlor ? El gsş-
4 6 , şi spu Aum pot s o tiuu
Sau l s uit şi spu "Da u os şirul şi îl oti-
nuă aşa u m ar fi futo da A a fi sris şiru , 3, , , 9
Sau u spu abs olut im i şi sri pur şi simplu şirul ma i
dpat
mim "astaiPoatuşor
av uss o szaţi
(O asm p arţiam
a sza stputa s o u-
d xmplu
a a ui ţii uşoar rapid a spira ţii a şi atui
îd t sprii puţi )
2 Dar sî oar ast pros p ar lam dsris
aii ţelegee
" îţlg priipiul şirului u îsam pu şi sim-
plu
totulluiposibil
îi vi
a luiîsi
mit
viformula
î mit şiCi
"aformula stsu
totuşi
u îţlag "El îţg trbui s oţi mai mult d-
ît îi t pri mit formula. Şi tot aşa mai mult dît
vruu ditr fenomenele înoţioe sau maifstril mai
mult sau mai puţi aratristi al îţlgrii
3 Noi îr m aum s pidm po sul mital a
îţlgii ar s asu d s pa î spatl al or fo
m îsoţitoar mai grosoa şi d aa mai izbitoar.
Da aasta u ruşşt Sau mai bi spus u s ajung
la o advat îra Ci ia prs upuîd aş fi g-
sit va a a su rvi î toat a azuri în ar îţg
1 LUDWIG WIGNSIN
d ar trbu s f aum toma cest îţlgra
um ar puta oa r a prosul îţlgr s f fost asus
îd spuam tot uş "Aum îţlg deoece îţlgam ? !
da spu l st asus um ştu u oar r
bu s aut ? Sît îtro îur tur
4 Dar aşapt ! da "aum îţlg prpul u
spu alaş luru u "îm v î m formula au
"ros s formula "o sru t) durg oar d a
u foloss propozţa "aum îţlg sau "aum pot
otuu a dsrr a uu pros ar xst î spat-
l sau altur d prouţara formul ?
Da va trbu s sta î spatl rosr formul »
asta pot snumte
spu sît otuumpejuă arîmmv
atu îd îdrptţs
î mt for-s
mula
Nu t gîd îs îtu d u a îr a u r-
s mtal » ! C cest st flul d a vorb ar t du
î îurtu r C îtrabt î stuaţ î îm prju
rr spum o oar "Aum ş tu s otuu M rfr
la azul îd ma vt î mt formula
trst
Î snsul
lusv
î a
pros
ptumtal)
îţgîţlgra
r xst pros
u st ara
u
p ros mtal
Sbra ş atuara u s zaţ d durr; auzra
u mlod a u propozţ pros mtal)
oam pr urmar s spu da l a ştiut dtro
dat um s otu da a îţls prpul l a avut po a
întrbat
t o star"Cum
subv
a fost ?dos
C sabtîtîmplat
p a
îd atu
a îţls
îd
dtro
s
dat ppu ? o va dsr am aşa um am dsrso
ma sus dar a d pu tul ost ru d vdr îl î-
drptţşt s spu îtru asma az îţg şt
CERCETĂRI FOZOFICE 3
ă otu sît mpejuăleî ar a avut o asma sta-
subtvă
6Ast luru va f ma lar daă tralm xama-
a uu alt uv ît ş aum a uvîtulu "a t Trbu
drar
ă obsvîţlgra
ma îtîssulu
î aastă
a axamar
st tt;uttul
au îst
o s-
ai dimpotrvă atvta ta d a rda u glas tar a st
s sau tprt ; ş d asma d a sr după dta r d
a r dup va tp rt d a îta după ot ş al tl d
ast fl
olosra astu uvît î împrjurrl vţ oastr
oşu t st frşt xtrm d b uosută R olul
p ar l joaă uvîtul î vaţa oastră ş u aasta jo ul
d l
î lm baj î arl
mar U om î trbuţăm ar f gruad
s zm u grma ds rs
parurs f ş
î şoal
au aas toat forml d îvţămît obşut la o A
îvătat să tasă î lmba lu matră Ma tîrzu tst
ărţ srsor zarul ş altl
C s îtîmplă îd l tşt buăo ară zar ul ? Oh
ă aluă um spum o da lu gul uvtlor t-
părt l l spu u glas tar sau doar ptru s ; ş
aum
trg p paltl
ul
dupuvt przîd
ohul su a forma lor tpărtă
prs prma slabapî -
ul l tşt slab u slabă ar p uul sau altul îl -
tşt poat ltr u ltră om spu d asma
l a tt o propozţ da î tmpul ttulu u vorbş t
tar ptru s da după aa st î star să rda
propozţ a uvît u uvît sau aproap aşa El poat s ă
f att la a tşt sau d asma um am puta
spu să uţoz a o smpl maş d tt ad
ăă tas tarst
atţa lu ş ort fr asp
îdrptată f att la aalta
u totul tşt ; poat
a stfl -
ît da st îtrbat mdat dup aa u ma st î sta-
r s spu a tt)
4 LUDWG WIGNSN
Compar aum u îptor u ast ttor El t şt
uvt l slabs du av o Ul uvt l g
şt îs d ot xt; sau poat l uoaşt pasajul par
ţal dja p d rost Ivţto rul spu atu l u cee
d apt uvtl ş î aumt azur s pra doar
lDa
t
şt)gîdm
la ces tt la ttul îp torulu ş
îtrbm î ost cul vom îlaţ s spum :
l st o avtat mtal onştt d u l aat.
Spum ş dspr lv "Doar l şt dsgur da -
tşt îtr advr sau spu pu ş smplu uvtl p d
rost. Dsp ast propozţ "Doar el şt va trbu
s ma vorbm )
rau îs s spu : trbu s ruoaştm î a
pvşt prouţaa unu uvît tpt oarar î o-
şta lvulu ar s pra » tşt poat s s p-
tra alas' luru a s î ostta
ttorulu xrsat ar
îl tşt » . Cuvîtu "a t va olost lfelatu îd
vobm dspr î ptor ş d ttor ul xrsat. Am do
aum rşt s spum: Ca s ptr u ttorul
xsat ş a s ptr u îptoul îd osts
uvîtul u poe alaş lu ru. Ş da u ar xsta
o dosbr
atu tbuîsprvţa lururlor
xs ua d aroştt
î atvtata sît oştţ
a mţ
lor; sau ş î r Am do aşadar s spum A a-
ţoaz î or az dou masm d rt Ia a
s ptr î trbu s dosbas t tul d a u
st tt Dar ast mas m sînt doar potz ; mo-
dl dstna t s xpl s rzum a tu prp
Gîdştt la umor ul az oam sau alt ţ
sîtast
î olost
sopd Cl
oar
dp maşn dtt.
l suş spu Eldspr
sî strut
ul
pot dja s tas dsp altl u pot Co sd
azul uu şola a u a papat î la strur ; da
CERCETĂR OZOICE 15
s araă u uvî sis l va soa uori aumi su
i di îd î îd s îîmplă î mod aidal » a l
ă fi aproximaiv or U al rila îl aud p as şo-
ar îru asma az şi z i "Cş Dar îvăăorul
i Nu l u iş a fos doar o îîmplar. Să pr-
upum îă ă as lv oinuă să raioz or
aui
aumiîd
impîiîvăăorul
vor fi daspu
să iasă
"Aumalpoa
uvin După!u
s ă iasă
Dar um au sa lururil u al prim uî ? Trbui oar
ă spuă îvăăorul : "Mam îşla l a ii ouş" sau:
E a îpu abia mai îrziu să iasă u advăra ?
Cîd a îpu să ias că ? Ca a fos priml uvîn ar
a c Aasă îrba s aii lpsiă d ss I afa-
ră d azul î ar am fi sabili "Primul uvî p arl
iş iva s primul uv î di primul şir d d
uvi p ar l iş or sau va asmănăor ).
Daă uilizăm, dimporivă uvîul "iir pu o
aumiă xpiă subiivă a rii d la smn la su-
ul rosi aui a r p dagul s s să s vorbas ă
dsp mul uvî p a l a ii u advăa. El po a
aui spun va d flul "a as uvîn am avu p-
ru prima daă snza ia aum is
rdăSau
sm
î azul
pridifri
su ,doarum
asa alîui
flulmaşii
uui pia
d ii
mai,
a
am pua spu : "Maşia a c abia după sa îîmpla
uar şi uar luru î maşiă uar şi ua pări au
fos lga pri fir primul sm p a la ii a fos .
Da î azul maşiilor d ii vii "a ii îsamă a
raioa î uar şi uar fl aă d sml sris Aas-
ă iu ra aşada u oul indpdă d a a uui
maism mial sau a uui al maism Aii îvăă-
orul u dja
l a ii poaas
să spuă i Căi
uvî i dspr i isruii
u xisă "Poa ă
nii o îdoială
u privir la a a făc u Shimbara a a avu lo
auci înd şolaul a îpu să i asă a fos o s himba
6 UDWG WIGNSIN
r a cmoă sal; ar a vorb dspr u prm uvît
î oua sa star u ar a u ss.
Dar dpd aasta doar d pua oastr uoaş
r a pro slor d r r ş d sstm ul vos ? Da
lam uoaşt
xu au fo st ma b ppr
stablt asta am şva
struţ flda
atu d o
am
prv î rru su am puta spu "Ast uvît la c-
aum aum s a stablt o xua rspuztoa r p
tru tt Ş asta ebue s f dsgur aşa u m
am puta f altfl atît d sgur xst o asma o
xu ? Est ast luru p oat o sau st l doar pro
bab ? Ş ît st d probabl ? Itrabt to tuş ş tu
dsp as tlurur
ta îsam st o? form
Dadst îs o
prztar atudaas
do sbt v
dt ptru o
9 Da rfltm asupra hstu o sîtm îs
ttaţ s spu m sguru rtru ral ptru faptul
va ceşe s atu l oştt al tr al xra gr su
tlor d ltr. "U om şt totuş da tşt sau doar s
fa
s rad
tşt
poat
! sStas
psupu
srra
m Ahrl.
vr a sElf îvaţ
a p p
d ro st o prop ozţ î rus ş ap o o spu ut îdus la
uvtl tprt a ş um l ar t A vom spu î mod
sgur A şt u tşt ş smt toma ast luru
atu îd s fa tşt C xst frşt o mulţm
d szaţ m a mult sau ma pţ ara trst ptru
tra u propozţ tprt u st gru s l ramtm
gîdştt la szaţl ztr al xamr ma îda
proap al tr grş t al uşurţ ma mar sau ma m
u ar s su d uvtl ş la altl. Ş tot aşa xst s
zaţ aratrst p tru rtara a va î vţat p d rost
Iar A u va ava î azul ostru ua d szal ar
CERCETĂR FOZOFICE
î aratrst ptru tt va ava poat o sr d
zaţ ar sît aratst ptru l ar s prfa
0 Îhpu tţ s ast az Î dm u va ar
urgtor s t as u txt p ar u l a vzut -
va
odatîvţat
ma at
p d Erostlasta
ttpoat
dar
f ftul
u szaţa
u aumt
spu
bstaţ) . Am spu o oar îtru asm a az l
u t t u adv rat ttul ? Am apta oar î ast az
sm a sz aţl s al s osttu rr ul ptr u fap
da tt sau u
Sau u alt az Da przm uu om ar st sub
fluţa u aumt substaţ o sr d sm srs
ar u t rbu s aparţ uu alfabt xst atu l
ost
l ar fuvt
ltr potrvt
aumumulu d sm a xtroar
u toat aratrstl um sm-
zaţ ttuu Expţ asmtoar avm î vs
dup tr zm spum a tu poat M s pra
s sml d u ra u dlo sm. ) Îtru asm
a az u ar f îlaţ s spu o mul citeşte ast
m Alţ u l tt S prsupum a -
tt sau trprtat) î ast fl o grup d opt sm a
vrsP
l aum
tt î arm ala
P sm î orda
a în urmtoarl î r
r pstraz î totdaua aa trptar a smlo r
a am f foat îlaţ spum î atut p n-
ru s doc u alfabt tt apo pot rvt astua
1. Gîndt d asma la faptul xs o s
r ou d tr azu î ar va spu
d rst a trbu s as s aa î ar tst
far
txt sauuvît lr
a uoa trupltr r. jutou ghr d
d rost
ast îa spu ru umror d a 1 pîn
a 12 Prv aum adau asuu tu citeşte ast r
LDWIG WIGNSN
C a umt î at az "a t ? Aa îamn: um a
podat ptr u a fa at luru ce ?
62 S îrm aat dft: Cva tt da
l deduce a rprodu d or nal. ar "or g al u-
ar
m
txtul; parttura
p arldup
tşt
arauît
îl opaz;
rmî;dtara
t t
dup
Da
am fîvţat p va d xm plu alfabtul hl ş um
trbu prouat far ltr ş da dup aa î pu-
m î faţ va d t t ar l tşt pouîd far l -
t aşa um lam îvţat atu vom pu foart
probabl ddu utul uu uvî d forma r-
r u ajutorul rgu p ar am dat o Ş ata t d
ama u az lar d ce (Am puta pun lam
îvat rgua al fabtulu » )
Da d pum a dedus uvt rott d l
tprt ? Ştm o oar ma mult dît lam îvţat um
trbu prouat fa ltr ş l a tt apo uv-
tl u vo ta r ? om rpud poat şolarul a at
fa trra d la uvtl tpt la l vorbt u a ju-
torul rgu p a am dato. Cum poat f ă at
uru va dv ma lar da modfm xmplul otru
î l
pz şolarul
trbu î lotxtul
trapu d a t txtu
tprt tbu
î txt o-
d mî
C î at az putm dm rgula ub forma uu ta
b p o ooa tau ltrl tpt p alalt tr
urv. C l ddu a d txtu tp t vd
d aa ut î tabl.
63. Da um ar ta uur da a fa ata d
b c B d
îtotdaua
ş pntru ?pntr
om um ptu
ş a atapntru
o ddur
ş. apotr
m d-
vt tablulu . El îl foloşt au m am puta pu po-
trvt da doua h m d § 6 în o d a l folo
potrvt l dtî
CERCETĂRI FOZOFICE 19
Ş aasta a f p dp o ddu potrvt tabluu
ar ar f dat pr shma u sgţ fr vro rgulata
smpl
Dar prsup u l u ar rmî la u ngu mod d
rasr; lar shmba dup o rgul smpl da a ta
rs ptru
u pr nş aatu
o dat urmtoul Da ud
m dlsr ptru
stalg dola
raţa
r aast produr ş ua alator ?
Isam oar aasta xprsa a ddu nu ar pro-
zs o s mfaţ doar s par da o ur-
mm a s dzolv î m ?
64 Î azul (62) smfaţa uvîtulu a ddu
ra la Da spuam asta a r f doa u az foart
pal al ddur
a ar tbu o îmb mt
s f soas da am doutotul spal ; s
s uoastm aas-
a ddu r Î soatm aum vlul spf ; da au
dspa îsş ddua Pntu a gs aghara po-
pru zs am dzb ato d frun zl C (62) a fost
dpt u az sp al d ddur dar sţalul î d-
du u a fost asus su b sup afaţa astu az aas-
suprafaţ » a u az d famla d azur al ddur
Ş îdalaş
faml fl Şfolosm
azu folosmoîşdft
uvîtul "a t ptu
împrju dfrto
rtr ptu fap tul va tş t.
6 Da ttu l am do o s spu m st totuş
u pos b dtmat Da tşt o pag tprt
îţ v da sama s pt a v a dos bt ş va fo art
aratst. Aum aum s ptr îd ts pa-
ga ? d uvt tprt ş ros ts uvt Dar aasta u
st frşt totul; aş puta vda uvt tprt ş s
prounţ uvt ş aasta u a f totuş tr. Nu a f
atu îd uvntl p a l spu sît l ar ar ebu
tt dup l tpt potvt uu alfabt xstt . Ş
10 LUDWG WGNIN
da spu tra st o aumt xpr subtv
atu aptul tşt sau u dup o rgul gal u-
osut a alabtulu u jo a absolut n u rol I
ost aşadar a st aatrst î xpra sub-
tv a ttulu ? A aş dor s spu "Cuvtl p ar
aşa umîmi
lvproun marinv
îtru
daluapart.
laş so
Ş aum
El
l u
vîm
d
la s Dar aasta u aug ; mar put a ece
in mine sut al uvtlo î tmp m ut la uv
tl tprt dar aa sta u îsam totuş lam tt
A aş ma puta spu m uvt l srs u îm tr
pn ap a ş um va mar amt d xmplu d l.
Nu aş dor d xmplu s spun xprsa t pt "m
îm
vorbt
amtst
s toar
îtotdeauna
pa îutu
sut ul m
atu îd
Cts.
uvtl
Î-
tadv u u pot s m ut la u uvît tprt în g-
ma r u proes sp d prp lutr a
sutulu uvîtulu
66 Cînd tm uvtl ro stt u m spunam vn
"îtru l apat ; dar în l ? Nu st aasta o u ?
S utm la ltrl spaat ş s aordm at lu
lu
mîva
ar va
sutulsutul
? Nu ltr
ştmCtşt
s spultra A Em
m absolut b
dsp aa sta Sr aum o l tr m lat a Cum
sa podus mşara mî îd o s ? Altl dît su
tul î îraa ata ? Mam utat la ltl tp
rt s am s rs lt rl u sv ; ma mult u stu Utt
aum la smul ş las sţ ta p mt u su-
t; ostştl. M ma tut prn mt suntul U » ;
da nu am putut spu a xstat vo dosb sţa
ramac xr amră) c că"
S Acaă aă a x c l ' că,
a cuv car craiaă
CERCETĂR OZOCE 11
î felul î care m ven aces sue Deosebrea a sa
î uaa oarecum dfer Mam spus dae c rebue
as sm reac pr me u sue ; a exsa o aum
sue îae de a e sueul Ş eu am spus î
od auoma sueul U » ca auc cîd d lera U ar
am
es sem
uau
la elma
cu ofos fmlr
aum îcordare
aşa cumcuîm
usî
aum
lte rele
-
res peru forma lu ; cîd m uam m gîdeam la o sg
a versa chueşe acum c ar rebu s foloseş
es sem î mod cosa ca ler ; e obşueş aşadar
roseş u aum sue auc cîd îl ez de exemplu
ueul Puem oare s spuem ma mul decî c dup
aum mp ac s sue e e î mod auoma ac
îd e um la sem ? Aceasa îseam c u m ma î
reb
reşe,cd
cmum
u laspu
e "Ce fe decaer
"eau esesem
la aces aceasa ? s
s rosesc
eul s s c c "Aces s em îm a ese ' îr u
l de su ul
Compar cu acasa deea magea d memore se de
oebeşe de ale mag male pro caraces spe-
al.)
ul16
s feCe aume esecuacum
u proces oul îapate
propoze
? Asacare face capo-
îsea c
babl c au cîd cm are loc odeaua un proces
apare pe cae o îl ecuoaşem Da da eu cesc o
da propoza p ş al da scru dup seele Mor
se ae loc ac îrade acelaş poces m al ? Pe
de al pare exs desgur o uorae î perea
subec a c ue pag pe Cc procesul ese
ul u form Ş ese uşo de îeles c aces proces s e de
osebese s zcem dela aue
cu e îdue acela î cae
ls
Cs dja
smplame
r
re a uu rîd p ee cea deosb de caac
adc o mage cu ul apa e leele t oa apo a
82 UDWG WIGNEN
de aceeaş mrme îrude ş î ceea ce preş e forma re
peîduse od eaua uele care î mare pare se re-
pe î mod cosa ş care e sî deoseb de famlare
ca ş feţee foare be uoscue Gîdeşee l a epl-
cerea pe are o resmţm auc cîd orogra fa uu cuî
a f schmba Ş la se meele î ma adîc pe care
leau csîr
reşe îrebr
u fecare semcusaprre la screrea
îpr cuelor )
dc î o. U sem
de exemplu î algebra logc poae f îlocu cu orcare
au fr ca asa s e prooace semee puer ce.
Gîdeşee c magea cuîuu scrs e ese î aceeaş
msur famlar ca ş a celu auz
8 ar prrea pueşe alf el pese rîdur pre de-
cî
bescpes
îse ac
o sere de cîrlge
de spre ee a ceşpoa
îflorur oarecare.
e f sabl pr ob Nu or-
servarea
mşcr ochlor celu care ceşe.) Am dor s spuem c
prrea plu eşe cu deoseb uşurţ fr a rmîe ar-
a de cea; ş ouş ea u lunecă. Ş î acelaş mp î
reprezeare r o orbre olu ar Ş aşa se pe rec lu
rurle îd cesc î germa ş î ale lmb ; pr sau scrs
ş î dfere forme de screre. Ce ese î oae acesea ese
ţa peru cre a aare ? Nu o rsur care ar surve
î oateobşue
pre azure cu
î cu
care cm ! Compar
cuelor care sîcrea screr
pre -
î î-
regme u lere mar um sî ueor soluţ le cu eor
îrucşae. Ce proces d fer ! Sau rea screr oas
re de la dr eapa a sîga. )
9 Nu smţm îs auc cîd cm u fe de produ-
ere a vorbr oas re de cre mage cu elor ? C-
eş e o propo zţe&8§=
! ާ=acum
? u+%
e 8la!§
sera
ş î mp ce o fac roseşe o propozţe. Nu se s me oare
c î prmul caz vorbrea era legă de prrea se melor
CECEĂ OZOC 13
ar î al dolea caz c ea alearg alur de vedere fr c
legur cu aceasa ?
Dar de ce spu c smţm o c oexue cauzal ? Coe-
uea cauza l ese ou ş ceva ce se sableşe pr exper-
mee observd de exemplu o producere smula
uform a uor evemee Cum aş puea oare s spu
sm ceea ce ese sabl î aces fel pr experme ? Ese
pe depl adevra c o sablm relaţ cauzale u u ma
pr observarea ue producer smulae regulae) Ma de-
grab sar puea spue c eu sm c lerele sî emeul
apulu c cesc î ru aum fel Cc dac m îre ab
eva "De ce ceş ş ? eu usfc aceasa pr le
rele care sau ac.
Dar ce poae î sema a smţ aceas uscare pe care
am exprmao
esc o aumamnuenţă
gîdoa? lerelor
Aş dor asupra
s spumea
sm
darcîd
u
m o flueţ a acelu ş oarecare de îflorur asupra
a eea ce spu S comparm d ou o sgur ler
u o asemeea îflorur. o s pue oare c s m flueţa
lu cîd cesc aceas ler ? Exs desgur o dfereţ
dac roses c sueul uîdum la sau la § Dfe-
reţa ese poae aceea c uîdum la ler aud î mod
eul îurul
auoma ; ar d cesc
meu char
lera împorva
cu voc e are
voţe
o prouţ
mele su-
cu
ma puţ efor decî auc cîd prvesc la § Aceasa î-
eam c lucrurle s e desfşoar ca ş auc cîd fac exe
rmenul; dar frese
lucrule u sau asa cîd uîdum
îîmplor la semul § aş prouţa s zcem u cu
vî î care surve sueul "
7 Nu ear f recu coda pr me c smţm
nuenţ lerelor asupra oasr auc cîd cm dac
am f compara ca zul lerelor cu acela al llor oarecare
ar ac obse rvm b eîţeles o deosebre Iar aceas de -
sebre o erpr em a flueţ ş lps a flueţe.
1 DWIG WIGNEN
i sîem u deosebire îcliaţi spr aeas ierpre are
aunci cîd iim î mod ieţioa ce buoar pe
ru a edea e se îîmpl cîd ciim. Cîd peru a spue
aşa e l m î mod iteţioa condu de ier e Dar aes
a m lsa odus os di ou doar î fapul priesc
gîduri
u aeţie lierele şi poae la la o pare aumie a le
Ne îchipuim percepem priro sare ubiei ea
de felul uui mecaism cosrîgor are leag imagiea
uîului şi sueul pe carel rosim. Ci auci cîd or
be depe modul um resimţim subieci iflue nţa oe-
xiuea cauza coucerea e cre ea aeasa îseam
c sim peru a spue aşa mişcaea pîrg hiei are leag e-
derea lierelor u orbirea
1 Ceea ce sim cînd cies u uîn aş puea s ex-
prim pri cuie î mod porii î diferie feluri. Aş fi
puu exprim î feluri diferie pri uie î mod po
rii eea e i m îd ies u cuî Afel aş fi puu
spue c ceea ce ese scris îmi nrăsueele Dar şi c
liera şi sueul osiuie auci cîd iesc o untte
oarum u aliaj. (O coopire aemoare xis de
exempu
lor Ni se re
pare cfeţele
acesoamei
ume lor
ar ficelebi
siguaşi expresie
sueu umelui
corec-
pru aceas faţ. ) Auci cîd sim aceas uiae aş
puea spue : d s a aud sueul î uînul sris.
Cieşe s acu îea propoziii iprie aşa cum o
faci n mod bişui auni cîd u e gndeşi la ccep-
u cirii i reab e dac ai au cîd cieş asmeea
expeieţe subieci ale uiţii a ifueţei e Nu
sp
nu c leaii u
ne m în roar
duşi î mod eicoşie
de imagiea i de aseeea
c aces s
e fenom
sa aa cîd pm mai de apoae ! D ebuie
s escriu um u obic pii de depre au ci de
CERCEĂRI IOZOFICE 5
rerea u va deve ma eac pr aceea spu ce se
oae oberva la el îd îl pves ma deaproape.
2. S e gîdm la expereţa su bev de a f o
ş Să e îrebm î e os ă aeast expereţ auc
hpueşte
îd de pldă sem
aete caoduş
zu dea lugul uu ?
Eş pe u ere de jo poae lea la oh ş eva te
e de mă ueor la sîg alteor la dreapa; rebue
ă f mereu gaa s rspuz mşrlor mî ale ş de ase
ea f ae să u e mpleeşt au îd el fae
o mşare eaşepa
Sau eva e duce de mî u forţa acolo ude u vre
ă merg.
oţSau
de ecepv
eş codus la da
peru s de u
a ghc par eer
eţa u ş; ea urma
comporţ î
ea ma
şoar apsare a mî sale
Sau ceva e duce la plmbare pe o alee ; mergeţ s îd
de vorb; orude mer ge el merg ş u
Sau merg dea lu ul uu drum de ţar; te laş o
ds de el
Toae acese sua se aseam îre ele; dar e ese o
mu uuro aesor ep ereţe ?
3 "Dar a f codus ese ouş o ex pereţ sub ecv
be derma Rspusul la aceasa se e gîndeşi
aum la o aum expereţ subev pe are o a îd
eşt odus
Dac vreau sm acualzez expereţa subecv a celu
are ruul d exempele de ma îae ese codus
îd sre de exul pr ş de abel au îm chpu
omt
eamare coşcoas ec au cu aes plej o au
expee a feţe (aceea de exemplu a uu coab co
şcos) In aceast ma enţ e de eempl foae
mpoa î aa, elmae depl a voţe prop
18 LUDWG WENSEN
hipuieş eţi îs c ciea îsoţeşe cu expres ia şi de e
u cu sezaţi ile ? aeţiei lucruri pe care omul obiş ui
e face fr a le bga î seam se e aum g rijuliu ?
Îchipuieşei c serioruui îi sap jos aa de ceai cu
o ceea ce ese pe ea aîd semele exerioare ale aeţiei. )
Dacmi reprezi o asemeea experieţ ea îmi apare ca
exerenţ subieci de a fi codus sau de a cii). Acum
m îreb îs ce faci u ? Te uiţi la fiecar e sem ai î
pus aeas expresie a feţei scrii lierele cu bgare de seam
şi aele de aces fe). Aceasa ese aşadar ex periea su-
biei de a fi codus ? a asa aş rspude : "Nu u ese
aceasa ese cea mai luric mai ese ia se ca si
cum mai îîi oae acese procese mai mul sau mai pu-
ţi eeseţiale ar fi îluie îro aumi amosfer care
se risipeşe auci c îd priesc u aeţie.
17. Îreabe cum rag i « cu enţe » o liie paralel
cu o liie da al da cu aeţi e ua îru u ghi faţ
de ea Care ese experieţ a subie i a aeţiei ? aces
az îţi ie î mie de îda o aumi expresie a feţei
u gest şi atuci ai dori s spui : "şi ese o cmai o num-
ă experieţ subieci Iar u aceasa u ai spus fireşe
imic
xis
mai mul)
aici o relaţie cu îrebarea priioare la eseţa i-
eiei
a oiei)
17. Deseeaz pe hîrie u coduc or de ehicu oa -
recare. Şi acum copiaz eea ce ai desea lase co-
dus de de se Aş rea s spu "Sigur Mam lsa acum
odus Dar ce s a îîmpla aii caracerisic ? Dac spu
eea e sa îîmpla auci u mi mai apare drep ea a
raerisi .
Acum obser îs urmorul lucru : în m cem las
codus oul ese absolu simplu u obser imic deoseb
dar dup aceea cîd m îreb ce aume sa îîmpla aui
CERCETĂRI ILOZOICE 18
pare s f fos cea ce u poae fi descris uă aceea u
m mulueşe c o descriere Nu po peru a spue aşa
ă red c am pr pur ş simplu am au aceas mi am
tras lia. Dar îmi aminesc oare de alcea ? Nu ; şi ouş
mi se pare c ar f rebu s fie acea; şi aume auci cîd
îm
aelespu
de aces
me îsum
fel "Cci
cuie le aouş
am fos conduce" inuenţă"
condus" îmi spuşi
mie îsum. Abia auc e re ideea acelei fluee
eterice epalpable
6 Cîd m gîdesc uleror la experea s ubeci
am semeul c ceea ce ese e sea la ea ese o expe
rie a ue ifluee a ue leguri î opoze cu o
ăimpl
umessmulaeiae
c vreu feome
a feomeelor
resm subieci
ooda"experieţ
u aş dori a
iflueei . (Ac s deea oia u ese u fenomen) Aş
vrea s spu c am au expereţa u « deoarece şi u
oae acesea u reau s umesc ici u feome "expe
riea subec a lui deoarece
Aş rea s spu "Am experiea subec a lui
deoarece Dar u peru c îm amesc de aceas expe-
rie ciasemeea
îru fidc auci cîdcreflecez
caz pres la ea prasupra
medula ceea ce sim
cocepului
deoarece (sau flue sau cauz sau legur
- Cc ese fireşe corec s se spu c am rasa aceas-
lie sub ifuea srcialului aceasa u cos îs pur
şi simplu î ceea ce sim auc cîd rag lia ci î au-
mie împrejurri poae s osea î fapul c o rag parale
u cealal ii e; deş la rîdul lu ic aces lucru u ese
î geera eseial peru a fi odus
Spuem de aseme ea ei doar c m las co-
dus de ea ş ce aume ede ce care ede aces uru ?
188 UWIG WIGNI
Da îmi spun me însumi "Dar sîn ondu fa pe
lîngă asa poae o mişare u mîna are exprmă ondu
erea ă o ae menea miare a mîini a si um ai on
due pe neva şi apoi în eabe în e o să araerul
de a conduce al aesei mişări. Căi doar nu ai ondu pe
nimeni aii. Si ou
onduere rin 'udoresi
rmar în nume
aeasă ' mi
misarea
�re suna de
senzaie
nu a fos uprinsă eenţa condueri şi o uşi ţi e impu e
foloseş aeasă desemnare. Tomai o formă de mni
fesrea ondueri ese ea are ne impue aeasă exprese
1 9 Să ne înoarem la azul nosru ( 11 . Ee lar nu
ar rebu să punem ă ar avea drepul pun uvin
ele "Acum şiu um ă oninuu deoaree a ve în mne
formula da experenţa n u ar arăa că ar exia o on e-
xiune înre gîndirea rosirea srierea ormulei şi on
inuarea efeivă a irului Iar o asemenea onexiune exi ă
în mod eviden i aum ar puea rede ă "o on
inuu spune o aşa de mul a şi "Am o sare subec vă
are m ondue pe baza expeienţei la oninuare şru-
lui Dar crede as a cînd ze poae con inua ? Ii re
e prin mne aeasă propoziţi e au ese el gaa să o dea a
o expliaţie a e ea "Acum
Nu Cuvinele e are înşiuvedere ?
oninuu erau folose în
mod orec aunci cînd a reu prin mne formula ad
în anumie împrejurr de exemplu dac a învţa alge
bră da a folos deja mai înaine asemenea formule.
Aceasa nu nseamna îns orice enunţ nu ese aleva de
î o presurare penru desrierea uuror împrejurărlor
are onsiuie s ena joulu nosru de limbaj Gîndeş
ee
şiu cum
um sănvţm
onnuu
să folosim
"Acumasemenea
po s coninuu
expresii aşi"Aalele
um;
în ce familie de ocur d e limbaj nv ăm foloire a or.
e puem nchipui ş cazul în are în minea lui nu se
înîmpl nmic alceva decî c el ar spune dinro da
CERCETĂR FIOZOFICE
um şiu s oiuu poae u u seime de uşura-
e şi el aluleaz de fap mai depare şiru fr a fo
osi formua Şi de asemeea î aes az ar rebui s
puem î aumie împrejurări ă el a şiu s ă oiue
az
ar fiş
de n
pidăfolosie cese
u oul cuvine
îşelăor să umim
Î aesuviee
di urmăo
esriere a uei sări miale Leam puea umi aii
ai degrabă u "sema; iar daă a os uiiza î mod
ore aeasa o ju deăm ţiîd seama de eea e fae e mai
epae.
Peru a îţelege aeas a rebuie s ă relem şi asu-
pra urmăoarelo r s presupuem spue ă şie s ă o-
iue darvom
u poae îdspue
vrea oare
aumaui
să oiue s eaîmpomoeş
ă e u e şi
avu drepae
ă spuă ă poae s oiue sau mai deg rabă ă e puea
aui să o iue dar aum u poae ? Ese lar ă î
azuri diferie vom spue lururi diferie (Releează asu-
pra ambelor g euri de azur i)
2. Gramaia expresiilor "a se porivi "a puea şi
sea poriveşe
ţelege Exeriţii ) Cîdoav
î ru ilidru se spue
H ?Doar
u ilidru C
aîa imp
î C ese irodus î H ? 2) Se spue ueori î momeu
uare C a îcea să se porive as î H Ce fel de rierii
sî folosie î ru asemeea az peru a sabil i aceas-
a sa îîmpla î acel mome al impului ? 3 ) Ce se o
sider drep crierii peru fapul c u orp şia shimba
greuaea îru aumi mome al impu ui dac e u a
sa aui pe îar ? ) Ieri şiam poezia pe de ros ; aszi
u o mais şiu
îea şiu pe
Î de
e ros
cazuri? are ses îrebarea
) Cieva "Cîd
mă îreab ams
"Poţi
ridici aceas greuae? Rspud "Da Acum el spue
ăo ! şi eu u po s o ridic Î ce fe de împreurri
19 DWIG WIGNIN
va f valabl usfcaea "Cîd am rspus « da » auc
uem umai acum u po ?
Creri le pe care le cosderm valable pe ru « por
vre » « pu » sî mul ma complcae
decî ar puea s par la prma vedere Adic jocul cu acese
loace sîfolosrea
uve ese m alorîorochea
î comucarea
rolul
verbal
acesor
ale cror
cuviemj-
î
limbajul osru ese alul decî sîem ea s redem.
(Aes rol ese cel pe care rebue s îel egem peru
a dzolva paradoxuri flozofce. Iar peru aceasa u aju-
ge î mod obşu o defţe ş ic cos aarea c u cu-
vît ar f « de edef
183. Dar s îseme oare propoza " Acum po s co-
iuume
pri î cazul (11) acelaş
for mula sau cevalucru a "Acum
difer ? Puemma recu c
s spuem
aceas propoziţie î acese împrejurr are acelaşi s es (re-
alzeaz acelaşi lucru ) ca ş aceea Dar ş c în generl aces
e dou propozţi u au ac elaşi ses Spuem de aseme ea
"Acum po s coiu ad c şu ormula aşa cum spu -
em "Po s merg ad c am mp dar ş "Po s m erg
adic m sm deja desul de be sau "Po s merg cî
prveşe sareacesă
ras ocma poarelor mele
code auc cîd
a mersulu alorpuem
codî co-
Ac
rebue îs s e ferm s credem c exs po rv aur
cazulu o ole a uuror codţ lor (de exemplu pe-
ru ca ceva s mearg) asfel îcî, dac ele oae sî î-
depl el nu r ue peru a spue aşa s fac imic
alceva decî s mearg.
î me
18. reau
deoda
smispu
amiesc
"Ac umo melodie
o şu şişi oeacî
umCevie
sa î-
împla cîd dro da am şuo ? Doar u se puea
sm v î mte în înregmeî acel mome Poae
c ve spue "Ese u aum seme ca şi cum e a ar f
CERCETĂRI FOZOFCE 9
um a" da ese a aum aii ? C întîml da î-
p aum s o ît şi m îmotmols ? Da u ut am
iu sigur î al mom t o ştiam ? Ea a ost totuşi î
u aumit ss ! Da î ss ? Sui dsigu
lodia ar i aii da s zim l o ît toat sau o
otst
ud î ua
işt itioa
i s oatddalaşiîput
u u totul
îaltla ssîşit
s u-
Nu
ului mlodia a i aii d xmlu aa aş ava o
oa mi d ît a a st is Şi î ost
atul l st sigu » o şti ? S oat işt su-
n da iva zi u ovig şti a um mlo dia
tui a st î ast momt (umva) î întgim în mi-
sa şi aasta s o xia i a uvitlo "mlodia
st î îtgim î mita sa .
8 S îtoam la xmlul ostu (3 Elvul
uoaşt aum jud îd du itiil obişuit şi
ul umlo atu al Îl îvţm aum s s i şi alt şi-
ui d um adi al şi îl am s si d x mlu
la u odi d oma + şiui d oma
2 3
tSiasuum
la odiul +am
ut
sixiţ
şiuiilumo
şi iamatu
dat tst
al.
pî la
Îl sm a um v s otiu u şi ( s zim +2
ps ia şi si 8 2
i su m "Uitt ai ut ! El u îţlg
Sum "buia s adui u doi; uit t um ai îut
şiul ! El sud "Da ! Nu st oa o ? C-
dam rebuie s a aşa Sau suu a su
atîd s şi "Doa am otiuat î aaşi Nu a
i aum d ii u olos s sum "Da u vzi ? şi
si ptm vi xml ş i xliaţii Noi am u ta
îtu asma az vtual s su m ast om îţ
1 DWIG WIGNSEIN
lg în mod fis oi odin p aza xpliaţiilo noas
t aşa um îl gm noi odinul : "Adun pîn la 000 n
totdauna 2 pîn la 000, pî la 3000,
As az a ava asmi u ala în a un om a
aţiona în mod fis la gsul d a ata u mîa pivind
d
spla vîful
vîful dgului
dgului la înhiua mîinii în lo d a pivi
8. "Ca spu i vi la faptul ptu xutaa
ot a odinului n st nvoi p fia tapt d
o ou în ţlgr intuiţi Pntru xutaa ot
m s va did oar a st pa sul ort întn an
mit punt ? "Pasul ot st l a în aod u o
dinul aşa um a fo st l avu n vedere Cînd ai dat
odinul +2"
si dup 000ai avut
002 tu
înşi aivd
avut aşada l tui
d asmna at unisîn
vd l tui s si dup 8 88 ia dup
00 034, 0 0 03 ş a m d. un nm infinit d as-
na popoziţii ? "Nu ; u am avut în vd l tr i
dup fearenum p arl si s si p l u dou
if mai ma; şi d aii div la îndul lo toat ast
popoziţ ii. Dar întaa st tomai anum div
în oia
tui punt din
s numim aa anumit
întun popoziţipuntSau"aod
d asmna
u aapro-
poziţi (şi, d asmna u semniaţia p ar ai dato
atuni popoziţii oiar a fi fost aasta Dît s spui
în fia pun a fi nsa o intuiţi, a fi apoap mai
ot s spui în fia punt a fi nsa o nou d izi.
87 "Dja atuni înd am dat odinul am şt iut l t
ui s sri dup 000 002 Cu siguan poi hiar
s spui ai avu n vedere atuni asta; doa tu nu t-
u s t aşi înşat d gamatia uvinto "a t i "a
ava î vd Ci nu ai în vd tai gn dit atuni
la tra d la 000 la 002 iar da ta gndit şi la
CERCETĂR FOZOFCE 19
aat tr atun to tuş nu ta gînd t la altl . Exp-
maa ta "Am ştu dja atun înamn poat : "Da
aş f fot înbat atun num tbu l dup
000, aş f pun 002 Ia d at luu nu m în
o. Aata t o pupun zm d flul u-
mto:
E bn
"Da
î n a afontat
zut aun
a
în ra
apgşt
aş f t
în ddup
a ta
?
88 A aş do ma întî pun: da ta a fot aca
o înţlg a odnulu a fut dja în f lul toat
a tr mnta ta zbo a oaum înant atun înd
a va în vd ş fa toat tl ma înant a tu
aun fz la una au a alta.
Ea aşada înlnat p xprm a "Tl înt de
f, dja fut; ha înant a u l fa în oal
au în gînd. luul apau a ş um a f fot p-
tmnat antpa întun fl un - aşa um numa
atul a ava în vd va poat anp z altata.
89 "Dar nu înt oa tl dtmnat pn uma
t fomula algb ? n întrba t o gşal
No utlz m xpa "tl înt dtmn at d -
zm . . um
fomuladpr faptulutlzat
oamnaîn
? învţaţ
No pumpnvob
du
aţ ( xrţu apl fomula y : în aşa f înît da
ubttu alaş num pntu toţ vo alula întotda
una alaş num p ntu y Sau putm punm : "Aş
oamn înt ntuţ în aşa fl înît la odnul + 3 fa
p aaş tapt aaş t Am puta xpma at a
în flul um o: odnul 3 dtmn p dpln pn-
tru
n at oamn
op zţ u alţo tr
oamn adnu
la un
ştunum la umorul.
au d fu înd
pm at odn; a u a aţonaz la l
dpt u dpln guanţ da far în alt fl.
19 LUDWIG WIGNSIN
Putm p d alt pat s opunm un l altoa dft
gnur d fomul ş dfl gnu d utlzar (dfr
tl gnur d xsar a n d l umm atun fo
mul d un anumt gn (ş modul d utlzar orspunzto
"fomul a dtmn un num y pntu un x dat a
fomul
y pntu d
un un alt gn
dat y ala
a a
f d "u dtmn
pmul gn y numu
d al
dola Popoza "Fomula .. dtmn un num y
st atun un nun dsp forma fomul ş tbu s
dstngm aum o propoz a aasta "Fomula p a
am srso a îl drmn p y" sau "Avm a o formul
al dtmn p y, d o popo z d gnul � "Formu-
la y dtmn numul y pntu un dat ce Intbaa
"Est aa o fomul arl dtmn p y însamn
atun
sau d alaş
al gnluu
? adarş a
"Estaa
avmoînformul
vd d
u ast gn
ntba-
a "Est y o fomul al dtmn p y pntu
un x dat ? nu st pu ş smplu la Aast întba a
puta f pus s zm unu lv pntu a vfa da l
înlg utlzaa uvîntulu "a dtrmna sau ar pua
s f o poblm matmat a d a dmons tra întun
anumt sstm a numa u n ptat
19. S poa t aum spun "Flul în a st înlas
formula dt mn paş trbu s f fu. Ca st
tu l pntu flul um s t înlas fomula ? Poat f-
lul n a o fol osm în mod on stant flul um am fost în-
vtat s o folosm.
' spunm d xmplu unua a folosşt un smn
nu n st unos ut "Da pn !2 înlg x atun
ob aeasăvaloa
Intabt anuy,mda
aumpntru a p n2x!2"
faînlg acea valoa
s s n-
ţelegă va sau alva ?
n aes fel a s a în vdr poa t s dtrmn
d la înput paş
CERCETĂRI FIOZOFICE 5
. "Est a um am puta pnd dntro dat întra
a oos a uvntuu Cum a a u d pd ? Nu
o putm înun anumt sns pnd dnto dat ? Ş
n sns n poţ s fa ast luu ? Es a um am
pua s o pndm dnto dat întun sns mult ma
rt. A ns pntu aasta un mod ? Nu N s of
oar aast
mag a modaltat d xpmar
s înuaz Ca zultatul un or
92 Nu a n un mod a astu fapt xtm da v
f tntat s folost o supaxprs. (Aasta sa puta
num un supr latv flozof
93. Mana a smbo al modu u d a aţona Ma
na a puta
a aţoa dja înspun
a Cma întî pa
însamn asta s
? abCunosî
modundl ma-
d
na tot rstu l anum ml p a a l v a fa pa
s dja p d pn dtrmnat.
Vobm a um ast pţ n u sa pua m a dî
n flul asta a um nu ar puta fa nm alva Cum
s poat aa va utm no pn uma, pos bltata a
s s îdoa s s up s s topas t Aa st
n mult azu nu n gînd îtu d puţn la as ta olo-
sm o man
un anumt modsaud magna
a aţona n man adsmbol
I tansmm pnu
xmplu uva
aast magn psupunm va dva dn a m-
aa pţlo (To t aa um putm da uva un numr spu-
nîndu s l dal douz s nla dn sul ,
9, , .
"Mana pa s ab dja n a modu d a aţona
nsamn sîntm în lnaţ s ompam mrl vtoar
al
arman
stau djaîn prvnţa aatrulu
întro lad lo dtrmnat
sînt soas apo d noudobt
ao lo
Nu ma vobm ns aa atun nd s voba d a p-
vda omp otaa ral a un ma n. n ast az nu u
UDWIG WIGNSIN
tm în gnal posltata dom plo t Dm
potv am asta atun înd n mm putm olos ma-
şna dpt smol pntru un anumt mod d mşa înd
sama d aptul a s poat mşa ş u totul altfel.
Am puta spu n maşna sau magna st înpu
tul unumagn
aast ş d magn a a m învat s d vm dn
Da n gînd m îns maşna sa putut mşa ş alt-
l atn poat s pa a ş um lul în ar s mş t-
u s onnut în maşn a smol întun mod u
mult ma dtrmnat dît în maşna ral Nu a sunt
în as az a asta s mişrl prvzt p aza
xpn l a tut s în altat da rezen-
e
maşnasmol
întn sns mstros
st prdtmnat
Ş st oat
întrun
advat
alt lmşara
dît
a a un maşn al dat
4. Oa înd gîndim maşna on n da î n a în-
tun mod mstos oaa mşr l posl ? E
n atun înd lozom Ş anum n a s gîndm
asta ? lul în ar vom dsp maşn. Spunm d xm-
are
plu
no vom
maşnadspr maşna
(posdgd
astdal a sd oae
posl mşa;mş
a numa în uta ş uta l Posibiliaea mşr
st a oa ? Ea nu st mişcrea da a nu pa s n
smpla ond z a mş poat î nt lag ş ax
xst un o axul nu s potvşt pa n în lag C
aasta st dpt onom xpn onda mş-
da nam puta magna lururl stau altl Po
sltata mşr t u s ma dga a o umr
aum
mşi însş Da
nu înlg unştoaa
o magn o asmna um
a mş ? Iaaas
prn
t magn nu trui s toma magna aestei mşr
Dar po slitata ast mş tu s posltata
EREĂR FLOOFE 7
omai a asti miri . (Vzi t d su nalţ aii valu-
l limbajului!
Valul s lnit s d ndat n ntbm um fo-
osm noi oar xpsia "posbltata mrii d vor
m d o main ? D und vnau atuni idil iudat ?
ma-
ne
i bin
a mi
i art posibilitata
« aadar posmiii
iblitatasst
zim
vapintro
asmntor
alitii . Spunm "Nu s mi n da a dja posi
iltata d a s mia « aadar pos ibilitaa st va
oart apopiat d alitat utm s punm la ndo ial
uta i uta ondiţ fiz fa posbil aast mi
a da nu diutm niiodat da ar fi posibilitat a
ast sau ali mi « aada posibil itata m st
nro laţi uni u miara nsi; ntuna mai stn-
dt a
ndoal daa magini
asta st uimagna
obtulastu
s poat
obit sau a palu
un la
a Spunm "Exprna n va nvţa da asta i d axului
ast posibiltat d mia da nu spunm "Expin-
ţa n va nvţa da asta onsttu i posbiltata ast i m-
ri « aada nu st un fapt al xprnţ aast
posibilitat st tomai posibilita ta asti mii
Aodm atnţi modului nostru popu d a n x-
prima
ntrptm
u privir
gitlaAtun
as luru
nd filozofm
ri da nu lsntm
nţlgm
a i slba-
i l
tiii a oamnii primitivi a aud xpimril oamnilo
ivlizai l intrptaz grit i tag apo din itpr
tara lo l mai iudat onluzi.
9. "Dar nu am n vd a fa aum (atuni
cnd prind un sns dtmn n mod aual i potivit x-
prinţi folosia vitoa ntun mod uda, aast
utilizar nsşiaa
ls st st«pznt ntrun anumt
ntrun anum sns sns in
D fap n
n a
spui st fals doar xpsia "ntrun mod iudat. Rs
tul st ort ; iar iuda n apar popoziţia numai da
8 LUDWG WGNSN
n magnm pntu a un alt jo d lmbaj dît l în a
o olosm d apt. (Cnva îm spuna p vma înd
ra opl sa mat un oto ar uea să oasă o haină »
l da asta însmna va podus o han pn
smpl oas usînd un u altul. )
. Utlzaa
ntptat dptuvntulu a roes
xps a unu nu întlas
udat (dCano va
atun
înd gîndm tmpul a mdu udat mnta dpt n u
dat)
7 "Est a ş um am pua pnd dnto dat în-
traga olos a uvînulu Ş spum o a m Ad
no dsm un o a am pn ast uvnt . Da
în
Dvn
a
udat
s întîmpl
atun înd
nu st
sînm
nm
onduş
umto
s gîndm
nm udat
dz-
volara vtoa tbu s pznt dja întun anu-
mt l oara în aul pnd sns ulu touş nu st
pznt C spunm nu xst n o îndoal în-
lgm uvîntul a p d alt pa s mnaa lu st în
întbuntaa
lu. Nu xst n o îndoal u vau aum
s jo şah da ahul st ast jo în vtuta tut uro gul
lo sal ( . a. m. d) Nu ştu aşada voam s jo î nant
aml
d juat ? Sau sînt st
? Expna toatoar
gull
a ups în atulntn-
a m înva as-
tu at al ntn î umaz în mod obşnut ast gn d
jo ? Nu pot oar s u pn uma sgu u pv la a
avam ntnta s a ? S da asta st un nonsns
atun l d lgtu s pagd xst într atul n-
tnt s a st n tntonat ? Und st ut l-
gta t sn sul uvnto "S jum o p ad d şah
ş toat rgull joulu ? E b în lsta g ullo joulu
în învaa şahulu n pata d z u z a joulu.
8. "Da u m m poat înva o rgul a am d
ut în aes lo ? O a st n o anumt ntrp
CEREĂRI FOOFICE 1
a, în aod u rgul a Nu, nu aşa bui s spunm
aşa oi in par, împun u a a inp-
az, aîn ouşi în a; a nu poa si svas dp
upo. Inrpil singur nu dmin smniiaia
"Es, aşadar, oi aş a u ompaibil u gula ?
psia
Daimigulii
v oi sînb
s zim
în lul
sîlpul
urmo
indiao
a da
u aiunil
a x
ml ? C l d lgu xis aii ? Ei bin, poa aas
a am os
. insui s raionz înun anumi l a as
mn, Ş aşa anz aum
Prin aasa ai da îns o onxiun auzal, ai xplia
oa um sa u noi n oinm aum dup sîlpul
niao; şi nu în ons popiuzis aas urma a
îlpul indiao
mnului. Nu ; amnumai
mai india
în msua
inva
în as xis
oinoaz
olosi
dup
onsa, un obii.
99 Es a numim "a uma o rgul va ar
pua s a numai un om, doar o datăîn via ? Şi aas-
a s, irşe, o obsrvai u privi la gramaia xp-
sii "a uma rgula
daNu
numai
s d
posibil
r a
un oom
gul
Nu ssi
poa
uma
a doar
doa o singur
da o omunia, s s i da sau înls un ordin A
uma o gul, a a o omunia, a da un odi, a ua
o parid d şah sîn obieiuri (daini, insiuii.
A înlg o p opozi i însamn a înelg un lim ba.
A înlg un limba însamn a spîn i o hni.
200 N pum nhpu, ş, o omuia a
nu
a unoa ş uni
muil ouri,paid
doi oamni
d şah;s şiaşaz la odabl
aasa, d ş ah i
asmna,
u oa nom n minal însoioa. Si da noi am v-
da asa, am zi i a şah Î hipui ş i aum o par
LWG WGNSN
tid d şah anspus în aod u anumit guli înt un
şi d aiuni p a nu sînm obişnuii s l asoim u
un joc s zim soata d ipt ş i tropili din piioa.
Şi aştia doi a tbui aum s ip şi s topi în lo s
joa foma d şah u a sîntm obişnuii şi anum în
aşa
guli
fl advat
înî a înt
fao ipatid
s poat
d şah.
fi transpus
Am maipotivit
fi noi înli
uno-
nai s zim i juau un jo ? Şi u dpt sa puta
spun asta?
20 Paradoxul nostru a fost asta o rgul nu a puta
drmina un mod d a ationa doa oi mod d a
aiona a puta fi pus d aod u gula Rspunsul a
da fia mod d a aiona poat fi pus d aord u
gulaaatuni
nu xisa poat fi pus
aii nii aodşi înniiontradii
onaditiu a D aa
C aii xist o nînlgr s aat d ja în faptul în
ast dms d gîndi noi dm o intpta dup alta;
a şi um fia din l na linişti l puin pntu un mo
mn, pîn înd nam gîndi la o intpta a st din
nou în spat l asi a. Ca am pin aasa st
xist un mod d a pind o gul a nu st o inere
are;
a inumim
d la un"aazurma
la alul al apiii
gula i l s înxpim
şi "a aiona pin
ontadi-
i u a
Exist d aa o înlinai d a spun oi aiun
a a lo potivit uni guli st o intpta. A tr
bui îns s numim "a intrpta doa înlouia uni x
psii a gulii u o alta.
202 D aa a urma o rgu s o prati Iar a
crede s umaz gua nu st totuna u a uma gula
Şi d aa o gul nu poat fi umat în mod pivat
i alfl a d s umaz o rgul a fi alaşi lu u
u a uma gula
EREĂR FLOOFE 2
23. mbaul t u n labnt d . dnt pa-
ş şt u nd t afl; v p aelaş lo dn alt part ş nu
şt und t afl
24 Aşa um tau luul u pot no d pl
ru nşjo
at
aeluu
nu t
u putnţ
juat v odat
omenra
d nva.
nu a juat
Ano
f în
t jou ; la un momnt da t nv a a not un j o
r frşt nu a fo t juat nodat
2. "ar toma ata et udat în azul nenţe, a pro
ulu mntal pentu l xtnţa obul u a thn
nu t na. C n putm înhpu d xmplu do
amn juînd întro lum în a nu a juat pîn atun
partd
d aşah
ş apo ff ş numa înputul un patd d şah
întupţ.
Nu t în joul d şa h dfnt pn rgul l al Ş
um înt at rgul pzn t în mnta lu a ntn
onaz j oa şah
2.A uma o egul t eva analog u a exuta un
ordn. Sîntm ntuţ pent u aata ş aţonm la o -
dn întun anumt
ş la ntu fl.l eaţ
unu a um tauînrun
onaz luul
felda
altullaîno-al
fel? Cn a atun dpta te
Înhpuştţ a aun a tto în to ţa n-
unout u un lmbaj a îţ t u totul trn In
împju a pun oamn da u aolo ordne înţlg
odn l xut împotv ordnlo ş a. m. d.
Modul obşnu t d a aţona al oamnlor t tmul
de rfnţ u ajutoul ua ntptm no un lmbaj
tn.
27. S ne înhpum oamen dn aa ţa ar df-
şua atvtţ ome neşt obşnu t ş a v pn tu aa
202 UDWG WGNSN
ta dup um s pa d u lmbaj atulat a pv m
ea e fa o îţlegm apae log » a da î-
m s l îvţm lmbajul ostatm ast luu s t
mposbl C u xst la o oexue ostat
îte a spu ît sut ş aţu; ş totuş ast
gua
sutuua
u sît
d d
aşt
psos
oam
; da
aastada
xmplu
alaşîum
astupm
a
ş la o f ast suete aţul lo a jug s f hao
t aşa um vau s m xpm.
Tbu oa s spuem aeşt oam a avea u lm-
baj od o mu ş. a m d
Ptu a umm "l mbaj lpseşt gulatata
208 fs u aşada a e îsam "od ş "-
gul p
faţa "gulatat
uvtelo ? "ufom
"g ulat Cum xpl"aulaş
uva
? sem-
Uua
a s zm u vobşt dît faz î vo xpla a s-
t uvt p uvtl f aţuzşt o spuztoae. a
u posd î aste noţiuni p ala îl vo îvţa s
folosas uv tle p eemple ş p eerciţiu. Ş îd
fa asta u omu ma puţ deît ştu u îsum
I vo ata de î aast s tu a laş ulo a-
lelaşpodu
lugmş. a.alaş
m d Il gu îl vo lsa
vo îduma s l gsas
buoa ş s
s ot-
ue alzaa la od a uu ş de oamt î mod
ufom » Ş p lîg aasta s otue pogsl. P
uma d xemplu la odul . . s otu astfl .
Eu o fa î faţa lu l o fa dup m ; ş îl fluţz
p ex m al apob dzapob aştpt îu-
a Il las s fa ea e va sau îl ops ş a m d
Îhpuş ţ a f mato la o asmea stu
N u uvît
podu uua vos
f explat a p l îsuş u sa
Expesl "ş aşa ma depat "ş aşa ma depat ad
infinitum sît ş ele explae î aast stue Peu
ERETĂR FILOOFIE 2
easta poat sei ît atl şi u gest. Gestul a îsam-
oiu tot aşa sau "şi aşa mai dpa ae o fuţie
semtoa lei a idiii uui oit sau a uui lo
Tbu i s doseim p " şi aşa mai dpat a e ste
o psuta e î si d a e nu st aşa a. "i aşa
mai putemad
udpat intoat
si nu ifl
ste o p
lui suta
u ste
a sii
o isufiiţ
i. Faptul
omas um ed uoi matmatiieii
° istuie î a m s mîm la xempl e dat
s deose bşte d ua a indic dincolo » d ele
209. "a u ajug oa îţlga mai dpat det
toat xe mpll ° xpsie u totul iudat şi foate
ias
maia
adî; st utotul?
asta sau Nu oa
tbui xistaoa o xpliaţi
nţelegerea î şi
xpliaţiei
s fie mai adî ? Ei bie am u î sumi oa o îţle-
g mai adî? m mai mult dît dau î xpliaţ i
a d ud i atui szaţia a m aut mai mult ?
Est a şi um itptz e a u este limitat a p
o lugim a dpşeşte oi lugime?
2 0.? Nu
suţi "aî îilaşixpii oa useţialul
s ghiceasc adat?ea
Îi daiexemple
îţeegi tu
l tbuie s s ghias tediţ a o aşada itţia ta
Oi x pliaţie p a pot s mio dau mi îsumi io
dau şi lui "El ghişt ea am eu î de a -
sma îi i î mite difite itpeti ale expliaii mle
şi d pes ua die e El a puta aşada î aest az
s îtebe ia eu aş putea spud ş aş spude
2 "Oum lai istui î otiuaa şiuui de o
amet, um poat e s ştie um au me tebui s o
tiue d uul sigu ? Ei bie eu um o ştiu ? a
asta îsam "A m eu oae tm iui ? spusu l este t
0 UDWG WGNSIN
mule îm vo lps î ud atu vo aoa fr
temeur
22 a va d a m tm îm d odul s o
tuu şrul atu u vo aoa pd u dpl sgu
a ar lpsa temurlor u m s tîeeşte
23. "ar ast îput al şulu a putea î mod v-
de s f npretat î feur dfer d xmplu p
xpres algbr ) ş ar f trebut aşad a s f als ma î
tî asmea tpreta Cîtuş d pţn O îdoal
ra posbl î aumt îm prjur ar asta u spu
mam îdot sau ha aş puta s m îdoes Cu aas
ta st î lgtur
psholog a uueea trbue
po
s) s pus dspr atmosfra»
oa ntua a put ea îltua aeast îndoal ? a
st o vo lu t um ştu n ce feltebu s o urmz ?
um ştu a u m du în oare ? C da a m
poae odu e ore atu m poa ş du oa .
Itua u ptext ut
2
rulu 2a
3 4 otu
atust
stsar
sarptu dsfşuaea
ş p etru desfşur ş
a-
ra şulu 2 2 2 2 .
2. a u st l pu alaş acelaşi
Ptru d ttat s par avem o paradgm falbl
î dettata uu luu u l îsuş. rau s spu "A
u pot xsta totuş trpetr dft a el vd u
luru î fatadou
Aşada ohlo s atu
lu ru s dttata
e vde da
sît det el sît aşa um
ste un luu ? um trbue u oae s apl aum a
m aat un uu p tu azul a dou luu ?
EREĂR FLOOFE 205
2 "U luu st det u el îsuş Nu xs t
u xemplu ma fumos d propozţe l ps d ultae
r st totuş lgat de u jo al pzt Est a ş
um î prezet ar am pu lur ul î forma lu popr ş
m da s potreşt
rşt
Am puta
î el îsuş
d asema
Sausaltfl
spu: "O
m "Or
luu
luru
s pot-
s po
şt î popa sa for m Ne utm atu la u luru ş
n îhpum spaţul ptr u l era lsa t gol ş el s po
rşt au m î mod xat î asta
e porieşte aeas pat î am aţa e de uloare
l ? ar tocmai aşa ar arta lucrurile da î loul
r f exstat ma îtî o gau a a sar f potrt aum
n aea gaur Cu xpsa "s potşte u a f ds
s pu ş smplu aast mag ; u pu ş smpu aas-
situaţie.
"O pat ol orat se pot şt xat î amaţa
st o fom oaum spaza t a prp ulu dttţ
27 "Cum pot s urmez o reg ul ? da aeasta u
st o îta u p la auz atu ea st ua u
prr la ju stfaa faptulu u aţoz ntrun anu
mita
fel, îam
aod u ajustfrl atu am ajus
puzat p stî
u ş azmau a ma s îooa Sît atu îla t s
spu "Toma aşa aţo z
Amtştţ o m uo dfţ u ptu
onţutul lor ptru foma dfţ Cerţa oast
ste ua arhtto; defţa u fel de praz aparet
p ar u st m )
28.
zl udşe
a ue dee a aîputul
zl r se îtşulu
d la st o part
ft ? E
î loul gul putem gîd la şe Iar apl
nlmtat a regul î orespud şe ft d lug
2 UDWG WIGNSN
29. "Toţ paş sît d fapt dea fuţ sam u
ma am o alg Rgula maat deja u o aumt
semfaţe, tasaz ll u m p îtgul spaţ u.
a da aşa a sta u advat luul la ma ajuta ?
Nu ; dsa ma ava ss doa da tbua s f -
ţlas
but s î mod smbol şa miapar lucrurile a f t
spu
a umz gu la atu u alg.
Umez gula orbeşte.
220. C sop a s aa popozţ smol ? Ea a
f tbut s vdţz o dos b t odţoa a a-
uzal ş odţ oaa log.
22 Expsa mea smol a d apt o ds m -
tolo g a folos u gul.
222. "La m sugaz um tbu s mg. a
aasta st fşt doa o mag C da u osd
a m sug az uta sau uta tu mod a s z
m aşa sposabl atu u vo spu am uma to
a pe o gul
223. Nu smţm tu totdaua s aştptm -
daţa şoapt a) gul mp otv Nu aştptm u o-
da a va spu a aum a e spu mu
alaş luu ş o fam ea spu a
Am puta spu lu p ael stum "z eu fa
totdaua aelaş luu u
224. Cuvîtul "aod ş uvîtul "gul sît nrudite.
Sît veşoae a îvţ p eva folosa uua d-
t uv el vaţ p aas ta ş folos a lul alt
ERETĂR FOOFE 2
22. Folosirea u îuui "rgul st trţesut u fo-
sira uîtuui "aelaşi. Ca şi folosirea uîtului "pro-
oziţi u a uîtului "adrat)
22 Prsupu ia urmaz şirul , 3 ... sri
şi luru2saud.'fiar
d şirul Şi ldat
sarea
îtreba "ar fa mreu ae
diferit?
Cl a r promit d la o zi l a alta "Mîie te oi izita
spu oar ala î fieare zi alaşi luru sau de fia-
dat a dirit ?
22. Ar aa ru ss s spum "a ar fae d
iare dat ea diferit,u ar trui oar s spuem el ur
az o rgu l ? Aast a nu ar ii u ss.
228. "U şir are ptru oi îfţişare ! i da r
r ? Clar ea algb ri şi a a uu i segm t al dezol-
rii Sau ar e ea î ua ? "ar î aasta st da totul
ar aasta u st o ostata r u priir la sgm tul
irului sau u priir la ea e pute m eda î l ; i expr-
ia faptului oi aştptm istruţiui d la rgul şi fa
em ceva, şi u aplm la ro alt îdrumare.
229. Crd î sgmtul şiru lui prp u mult fi-
u dese o trstur ar ateristi e u ar eoi d-
ît d "ş. a. m. d ptru a auge la ifiit
23 "Liia îmi ugeraz um tr uie s mrg aas
ta parafrazeaz doar ea ste ultima ma istaţ armi
spu um trbui s mrg.
În mnu Rh x = 1, 3, , , . nm R
h x + hnhb [editor]
2
28 LUDWIG WIGNSIN
23 "Dar tu zi doa ! " Ei bi aasta st to-
mai xpim ara aratisti a uuia are st osts d
gul
232 Prsupu o rgul î mi ugra z um o u
mz ; adi
luti îmida
sp uurmrs u ohiul
"Tago aşa!" o lii
Ca atu i oseira
ste do o
dit ast pros a uma u fl d ispiaţie şi la d
a uma o gul ? Ci l u sît doar alaşi luu I azul
ispiraţii aştept idiaţia Nu oi puta s îţ pe altul
thia » ma de a urma liia . Da u um a las îta
u fl d a asulta la a d eptiitat Dar at i u
p t fişt s ptid a l s umz liia î alaşi f l a
m
Asta u sît xpriţl ml priitoa la aţiua
dup ispiaţi şi dup g ul ; i obsraţii gamatial.
233 Nam putea îhipui şi o astfl d itruţi î-
tu anumit fel de aitmti Copiii a putea atui al-
ula fie ar î flul u atît timp ît asult d oa
luti şi o urmaz Ast alul a fi asem to om-
pozţ
234 Nu am pute a îs s al ulm aşa um alulm u
toţii î aord t ) şi s am totuşi la fiar pas stim-
tul d a fi odu şi d guli a d o aj; uimiţi tual
d faptul stm d aord? Mulţumid poat zeitţii
ptu ast ao d)
23 Di aasta zi aum ţie d f izioom a a a
e umim î iaţa d fia zi "a uma o egul.
23 Calulatorii xpţioali a ajug la zultatul o
t dar u pot s spu um. Trebui oa s spum
ei u alul az ? O famili d azui)
EREĂR FLOOFE 0
237. Îhipuiţi ieva urmaz o lii a p o re-
u î flul asta l ţi u ompas duîd uu dit
vîrfuri da lugul lii i a s t gua » î timp
at vîf tag liia a umaz gula Şi î tim p s
iş aşa î aod u gula l modifi dsh idrea om
sului
gul asşipa
u muama
a dtrmia
pizi a
uitîdus
fatotAum
timp uoila
ar uitm la u vdm ii o rgularitat î aast
shidr şi îh id a ompasu ui. Nu putm îvţa d
flul î a umaz liia Aii poat vom spu
fapt "Modelul pa si sugeree um tui s ma-
ar l u st o rgul
238 Petru a s mi s poa t pa g ula a podus
oatla osiţl
de sine nţelese.i Cva
diait ldtui
tot aşa la sisîţ
fis
ptru
ummi
îm i
ste s ums aeast uloar "alastru . Citii ptu
aptul aasta ste va d a si îţls » ptu mi )
239. Cum va şti uloa tui s alag îd aud
"oşu ? oarte simplu l teui s ia ul oaa a i
imagie îi apar î faţa ohilor la auzul u vîtului a
umohilo
aţa va şti »uloa st aea
? Est voi aaas
ptu ri taimagie
de îîiuapa
itî
riu ? Exist fi reşt u pos a alg uloara ar îi apa-
r uiva î faţa ohilo la auz ul uvîtului )
Roşu » îsam uloaa ami ap are î faţa ohi-
lo la auzul uvîtului roşu » a fi o definiţie.Nu o
xpliaţi a esenţei dsmrii pri uvît
240 u izuşt o at vtual pritre matma-
tiii) u privie
gulii Nu la faptul
s ajuge sapodat
î legtu u asta la sau
ateu ofom
de violţ
de xemplu Aasta ţi de şafodajul a susţi fu-
ţioara limajului ostu d xmplu îd d o dsi)
2 UDWG WGENSEN
24 "Tu spu aşadar aordul oamlo d de st
ot ş st f als Cot ş fas st e ea spun oa-
m ; a î limbaj oame ad d aord Aesta u st
u aod al opo a l formlo d aţ .
242 D îlegrea
î df oî dep
udat
lmaj
poatee
s su
u uma
ast a) u aod
aord
î jud. Aasta pa a suspda loga da u o sus-
pd Ua st s dsr mtoda msurr alta est
s o ş s formulz rzultat al m su. Dar a e
umm "a msua este dtemat ş pto aumt o-
sta a rezul tatlo msurtor
243. U om s poat îu aja pe s îş poate da od-
poat s asult
s fomuze s s şîoeas
o îtare s seN
s rspud la a. pdpsas
putem î -
hpu ş oam are ar puta doa moo ogu Şar î-
sot atttl od u e îss Uu rto ar
o s ş sult a spu ar puta uş tradueea
lmajulu lo îtal ostu Aasta la pu î stuaa
s pz î mod oet au ale asto oam el
î aud d asma luîd hotî ş dz)
puteaDaota
am
sau putea îhpu
ar puta exp ma ş u majsaleîlut
tl a a
şa
s
tmetl strl sa de sp t ptru popa sa fo-
los E u putm o oa s aem asta î
lmajul o stu oşu t Da u asta am u î dre
Cutele as tu lmaj teu s s rfee a ea poat
şt doar otorul la sezal e sae mjlo t pat. U
atul u poat pr uma s î eleag ast lma .
244 Cum s raporteautle a sza A u
pa s xst o dfultate ; u om o oa z
d sp seza ş le dm ume D um s saeşte
gtua umlu u ea se umt Itaa s de
ERETĂR FLOOFE
u aeasa um înva un om smnifiaia numlor sn
ailor ? De exmplu a uvînului "durre at o posibi -
la uvinl vor fi lga u xprsia srci nar natural
snzai i şi pus în loul i Un opil sa lovit l ip; iar
um adu lii îi vorbs şil înva xlamaii şi mai tîrziu
opoziii
durer Ei îl înva p opil o nou omporar pntu
"Tu spui aşadar trmnul durr dsmnaz d
ap iptul ? Dimpotriv xpria vrbal a durrii în-
loui ş ipu l şi nu îl dsr i
45 Cum pot eu oare u ajuorul limbajului s mai
jung între xpresia durerii şi durere ?
46 În msur sîn snzaiil mele private ? Ei bin
doar u po s ştiu da am întradevr durri; llal poa-
doar s o bnui as Întru n fl asa se fals în altul
un nonsns Da foosim uvîntul "a şti aşa um s
l folosit în mod norma ( şi um altfl bui oare s fo-
losim atui eiali ştiu foart ds înd am dureri. Da
dar ouşi nu u sigurana u ar o şiu u însumi De-
spr min nu s poate spune d lo (dît poae în glum )
ştiu am durri Ce trbui oar s însem asa î
afar poat d fapul am durri ?
Nu s poat spun alii înva snzaii am u doar
din o mportara mea i dspr min nu s poate spu
n le am înva Eu le am
Asa ste oret ar sens s se spun desp re alii i
s înoies u am dureri dar nu s s spn dspre min
însum
47 "Numai tu poi s şii da avai aea inteni
Aeasta i sar puea spune uiva da i s a explia semni-
fiaia uvînului "intni. Înseamn adi aşa îl foosim
LUWG WIGNSIN
(ar "a şi însamn aii xprsia inriudinii s
lipsi d sn s.)
4. Propoziţia "Snzaţiil sîn priva s ompara
bil u "Pasinţa o fam singuri.
4. Sîntm noi oar vnual pra pripiţi u p rsup u
nra zîmbul sugarului nu s simula r ? i p
xprinţ s bizui prsupun ra noas r ?
(Miniuna s un jo d limbaj ar rbui s fi înv-
ţat a oriar alul.)
50. D nu poat un îin simula durri ? Es pr a
insi ? Am puta oar s învţm un îin s simulz d u
rri
url ?aEvntual poaarfi în
auni înd vţafr
durri a însanumi împr Dar
aib durri jurri
pn-s
tru simulara propriuzis asi omporri îi lipsş în
ambianţa adva.
5 C însamn a spun "Nu po smi înhipui on-
rariul astui fapt sau "Cum ar fi da ar fi alfl ?
D xmplu da inva a spus rprznril ml ar
fialpriva;
lururisaudalaşi
doar fl
u po s ştiu da sim o durr; şi
"Numi po înhipui onrariul nu însamn aii fi-
rşt imaginaţia ma nu s sufiint Noi n apr m u
ast uvin d va ar prin forma sa d imprsia uni
propoziţii d xprinţ dar ar s în ralita o pro
poziţi gramaial
Dar d spun u "Nu po smi înhi pui onr ariul ?
D nu "Nu po smi înhipui a spui ?
vaExmplu
d flul numim
"Ori va
bţ ar
(sauo lungim. Aasa însamn
aceasta) "lungima unui bţ
dar nimi "lungim a uni sfr . Po oar aum smi
înhipui ori bţ ar o lungim » ? Ei bin î mi înhi
EREĂR FLOOFE 213
pu pur ş smplu un b ş aasa s otul. Doar aas
magn n lgur u aas propoz joa un u to-
ul al rol d o magn n lgur u propoza Aas
mas ar aaş lungm a ş a d aolo C a n
lg nsamn s fa o magn dspr onraru (ş nu
rbu
Dar magna
s f o magn
lga dmprop
nal)oza
gramaal ar pua
s ara bunoar doar anum s numş lungma
unu b Ş ar rb u s f magna onrar asa ?
((Obsrva asupra n gr un propoz riori.
252La propoza "Ast orp ar nndr am puta
spund "Nonsns dar snm nlna s rspundm
rş ' D .
253 "Cllal u poa ava durrl m l Care sn
durr mele ? Ce rprzn a rrul dn ? Gîn-
dş fa u pu a n azul oblor fz s
s vorbas d "dou lurur xa la fl, d xmplu s
s spun "As saun nu st ala p ar a vzut r
dar s unul xat la fl.
msura n ar ar sens s s spun durra ma
s aaş durr
do aaş a ş a lu putm pua
(Ş am s avm d asmna
nhpu amn-
d asmna
do oamn ar sm dur r n alaş lo nu numa n
uul omolog Asta ar pua f azul d xmplu la g-
mn samz.)
Am vzu um nro dsu asupra ast sub n-
va s ba n pp ş spuna "Dar llal nu poat, ouş
s ab ACEASĂ dur r Rspunsul la aa sa s
prn
nştsublnra
un rrumfa a uvnulu
al dn "aasamanudgrab
Emfaza rfl s df
doar fapul un asmnea ru n st famlar dar r
bu s n s amnas d l.
14 LUWIG WIGNSIN
4. Şi înlouira uvînului "alaşi prin "idnt i (d
xmplu) s u n xpdi n ipi în filozofi Ca şi um am
fi vorbi d nuan al smnifiatii si ar fi vorba do ar d a
gsi prin uvinl noasr nuanţa or ar dspr asa
se vorba înd filozofm doar aolo und sarina noasr
s dnaţia
logi a înfţişa
d aînfolosi
mod oxa din pun
anumi formddvdr ps iho-
xprimar.
Ca e sînm naţi s spunm» înrun asfl d az
nu s firş filozofie ; i se maria i prim Cea
aşadar s înl ina un mam aiian d xmplu s spun
despre obieiviaa şi raliaa faplor mamai nu ese
o filozofi a mamaiii i va ar rbui s fi obie
d teraie în filozofi
ilozoful raaz o înrbar a p o boal.
Cum sau aum lururil u limbaul ar dsi
ririle ml lunri p ar numai u însum i îl po înţ
lg? um dsemnz u snzaţiil ml prin uvin ? Aşa
um o fam în mod obişni ? Sîn aşadar lga uv in
l ml p nru snz aţii u xriorizril m l naurale al
alul
snzaţii
lar pu
? În as
a înţlg
az limba
la fl djulbin min.
muanuşis priva
Dar».um
Un
ar sa lururile da u nu aş ava xeriori zri naural al
snzaţii i numai snzaţia ? ar aum u asoe, pur şi sim-
plu num u snzaţiil şi f oloss as num nro d-
srre.
7. Cum ar sa lururil da oamnii nu şiar x
un opildurrile
rioriza nu ar pua
(nu arfiofa
învţa
nu sar
folosira
shimonosi
uvî nului
) ? Auni
durr
d dinţi » Ei bin s prsupunm un opil a r fi un
gniu şi l ar invna sing ur un nume pnru s nzaţi !
Dar aum l nu sar puea fa dsigur înţ ls prin as
ERETĂR LOOFE 215
uvîn Aşada înlg l oar numl dar n poae x-
plia nimnui semniiaia aesuia ? Dar e însamn oar
l a « dnumit durra lui » ? Cum a fu l asta s
dnmeas drra ? ! Şi ori a fu sop a avu ?
Da s spun "E a dat n num snzaie i s ui dja
mult
numiretrebui
s aib su nfisns
prgit
Şi daînvorbim
limbaj p
dsp
nrufaptul
a simpla
in
d-
va d un num durrii auni gramaia uvîntului "dure
st aii a e st prgti ; a ara ou în ar va fi aş-
zat noul uvîn
258 S n înhipuim az rmor. rau s in un jur-
nal dspr rpara unei anmite snzaii Pentru aasta
o asoiez u smnul "S şi sriu a es smn întrun aln-
dar în fiar
mai întîi nuzisînpoa
ar am snza oia.definii
formla Dorsa sms nului.
o bserv
Dar po oti s mio dau mi a un fl d dfinii osn-
siv ! Cum ? Pot u s ar spr snzai ? Nu în sn-
sul obişnuit. Dar u pronun sau sriu smn ul şi în a laşi
imp îmi onn z atnia asupra snzaii at prin
urmar oaru m înunrul mu spr a. Dar ost a
aas rmonie i doar a şa va par a s fi ! O d-
finii
Ei binsrvşt
asta s dsigu fixrii smnifiaii
pr omai prin onntraraunui smn
anii;
i prin asa mi întipres lgtu ra dinr smn şi sen-
zai "Mio în tips n poat e nsmna dî ast
pros fa a în viitor smi amins n mod corect lg
tura. Dar în azul nostr n am nii un ritriu pnru o-
rtiudin A m dori s spnm a ii or st ea îm i
va pra întodauna or . Iar asta nsamn doar aii
nu s poat vorbi dspr « or »
25 Sîn rglil limbajuli privat impresii dspr re-
guli ? Cîntarul p ar s înres impsii nu est im
presia nui ntar.
1 LUDWG WIGENSEIN
60. "Ei bin cred c acasa s din nou snzaţia S
Poa u crei c o crzi !
Prin urmar cl car şia noa smnul n calndar nu
ia notat absolut nimic ? Nu apar drpt cva d la sin
ţls c cinva şi otaz va nd fac o nsmnar
d
iar xmplu
acst "S nru calndar
nu ar nici Cci acum
una n o noiţ ar o fucţiun ;
Poi vorbi cu in nsuţi. Dac cinva vorb cu sin
suşi vorbşt acla oar cnd nimni alciva nu s pr
zn)
6. C tmi av m noi s numim "S smnul pru o
senaţie ? Cci "snzaţi s un cuvn al limbajului nos
ru
miomun
olosira
nu acsui
a l unuicuvnt
limbajcr
carmi
prin st
urmar
intlio gibil
ju sificar
doa
p car o nţelg Toţi i nu ar ajua la nimic s s spu n
nu ar rbui s fi o senaţie; cnd scri " S el ar eva
iar mai mul nu am puta spun. Dar "a ava şi "cva apar
ţin d asmna limbajulu i comun Asfl cd filozo
fm ajungm n cl din urm la puncul n cr am vra
s scoatm do ar un sun narticula. Dar u asmna
urmaz
sun s acum
o xprsi
s fi doar
dscrnrun
is anumit joc d limbaj car
6 Sar pua spun l car ia dat o dfiniţi ri
va a unui cuvn trbui sşi propun acum sişi s folo
sasc cuvntul n cutar şi cuar fl i um i propun
asa Trbui oar s prsupun c l invnaz thnica acs
i folosii Sau c l a gsio ga ta fcut
63.
n viior "Po smi propun
ACEASTA n gndul
durr "Darmu)
stotuşi
cr csţiai
numsc
pro
puso Eşi sigur c pnru acsta era dsul sţi concn
rzi anţia asupr a snzaţii al ? Ciudat nrbar
EREĂR FLOOFE 217
264. "D înda ş ce dsmnaz uvîntul îl înţ
lg unoşt înraga lu folosr
265. S n înhpum o abl ar nu xs dî în ma
gnaţa noastr bunoar un dţonar. Cu ajutorul unu d-
onar s poa j usfa radura unu uvînt X prnrun
uvînt Y Dar trbu s o numm no oar o jusfar
da n um la aas tabl doar în magnaţ ? "E
bn toma aasa s o ju sfar subtv. Dar jus
fara ons ouş în aa s fa apl la o nsanţ
ndpndnt. "Dar u po t dsgu r s apl z pnru o
mnr la ala. Nu ştu d xmplu da am rţnut o-
t ora d plar a trnulu ş pntru ontr ol înr sm
mnts magna pagn mrsulu trnurlor Nu avm
oarprodu
s a alaş az ?ral
în mod Nu ast
amnra prosDa
corectă rbu aum
magna
mntal a mrsulu trnurlor nu ar puta f verificatădn
punul d vdr al ortudn um ar puta a oar
onfrma orttudna prm amnr ? (Ca ş um n va
r umpra ma mul xmplar al zarulu d dmnaţ
d az pnru a s asgura l sr advrul.)
A n ua la o abl în magnaţ rprznt ot atî d
zultaulu
puţn o onsular
unu xprmn
a un abl
magna
î st
rzultaul
rprznara
unu xp-
r-
mn.
266. M po ua la as a s vd î s asul. Dar
pnru a ghici ît s asul pot s m u d asmna la
adranul unu as sau în ast sop s mş lmba unu
as pîn pozţa m s par or Astfl magna
asulu poa srv în ma mul d un fl pntru a der-
mna ît st ora (A n ua la as în magnaţ)
267 S prsupunm aş vra s j usf dmnsona ra
unu pod ar va f onsu în magnaţa mea fînd ma
21 UDWG WIGENSEN
întîi în imaginaţi prob d rupr u matrialul podu lui
Aeasta ar fi firşt imagi nara a a s numeş j us
ifiara dimnsionr ii unui po d Dar am numi o noi oare
şi o justifiar a rprezenrii unei dimnsionri
26 D nu poa mîna mea drapt s da bani mîinii
mlstîng.
mea sîngi Mîna
Mîna
mama drap
drapt poatpoat siopun
s sri în mîna
dlaaţi de
donaţi ia mîna ma sîng o hianţ Dar onsei nţel
prati a ar urma nu ar fi l al uni donaţii Da mîna
sîng a lua bani i din mîna drapt vom înreba "Ei
bne şi i u asta Şi nam pua pun aaşi înba
re da inva şia fi da o dfiniţi privat a unui uvîn;
adi da a fi spus uvîntul pnru sin şi şiar fi îndrp
tat în alaşi tim p atenţia asupra uni sn zaţii
26 S ne aminim xist anumit rir ii d ompor-
ar pentru situaţia în ar inva nu înţlg un uvînt
atuni înd nui spun nimi înd nu şti s fa u l
Şi ririi pnru faptul l rede înţlg » lag de
l o smnifiaţi dar nu p ea or Şi în sfî şi ritrii
pntru faptul înţlg în mod ort uvîntul In l dal
doila az sar puta vorbi d o înţlgr subitiv Ia s u-
nt
parpsă are nimni araltinva
le nţeleg puta finunumite
l înţlg dar peprivat.
un "limbaj ar u
270. S n înhipuim aum o utilizar a introduri sm-
nului "S în jurnalul meu a urmoara xprinţ De
î ori am o anumit snzaie u n manomru ara tn
siunea ma artrial rst Î ast fel voi fi în sar s anun
rşra nsiunii ml arerial fr ajuorul unui aparat
indifrnt
Asta stda
un am
rezulta
runosu
uil. Iarsnzaţia corectssau
aum par finuu Stotul
pre-
supunm m înşl în mod onstant în idnifiara i
as fapt nu a nii o impotanţ. Iar asa aat dja ipo-
tza asti grşli ra doar o aparnţ (Oarum a şi um
CERCEĂR FLOOFCE
am f învîrt un but on car n d m prsa c poa f fo-
los pnru a rgla cva la o maşn; dar el era un smplu
ornamen nelga cîuş d pu n cu mcansmul )
Ş c me avm ac s numm p S dsmnara un
snza ? Poae flul în car acs smn st ulza în acs
joc d lmbaj Ş d c o anumt snza aşadar ot
mpul
fcar aceaş?
dat E bn prsupunm c no scrm S de
7 nchpuşt u n om car n u poa s pstrz în
mmor ce însamn cuvînul duree » s car nums
d acea mereu altcva în acst fl dar ar folos o uş
uvînul în acord cu obşnuel smpom ş prms al du
r îl folosş aşadar ca no o Ac aş dor s spun
ouroa
a nucar
aparn
poat fmaşn
învîrtt fr ca rstul s se mşt o dat
7 Esnalul în cazul xpn prva nu s d
fap c fecare posed proprul su xemplar c c nmn
nu şt dac cllalt îl ar ş l p acesta sau cva cu oul
dfr Ar f prn urmar posbl supoza dş a nu
s vrfcabl c o part a omnr ar o snza d
roşu o al par o ala.
73. Cm sau acum lucrurle cu cuvînul rosu ? r-
bu u oar s spun c acsa dsmneaz cv c st în
faa noasr a uuro » ş c fcare a rbu d f ap s
ab în afara acstu cuvînt înc unul pnru a desmna ro
ria sa snza d roşu ? Sau s aşa cuvîntul "oşu d-
smnaz cva cunoscu nou uuro ; ş pntru f care în
afa d acasa cva cunoscut doar lu? (Sau poa ma
bn s referla cva cunoscu do ar lu )
74 Pnru s szara func lu roş u nu ne au f-
rş s spunm c se referla în loc d desmnaz
ca c s prva; dar s xpr sa ma po rv dn punc
0 UWG WGENSEN
d vd psholog pnru o anum xpr nţ sub
v aun înd floz ofm. Est a ş um aun înd pro-
nun uvînul aş aruna o pvr dnro par asupra prop
ml snzaţ a pnru am spun şu dja am în v-
dr prn a.
75. Prvş albasru rulu ş spun ţ însuţ î
d albasru s rul ! Da o fa în mod s ponan
nu u nn flozof nuţ r prn mn aas -
mps d uloar îţ aparn doar ţie. Ş nu a n o
m înd xam asa adsîndu atuva. Ş da atun
înd ronunţ uvnl arţ spr va asa s rul.
Am în vdr Nu a snmnu ar r n îns ut
al sn mnt ar însos
adsa numra snza »
aun
dş înd
nu arnrbu
lmbaju prva » Ş n nu gîn
gîndmdlafap s arţ uloara u mîna doar
u anţa. (Rfaz la însamn "a ara spr va
u at nţa.)
76 "Dar nu avem no oar n vedere pun va bn
dtrmnat da prvm spr uloar ş numm mprsa u
or? Es pur ş smplu a ş um am dsprnd impre
sia
s nulor
rzas
d obbnu
u l vzu
l. ) a p o plţ. (Asa ar rbu
77 Dar um s oar în gnr posbl s fm naţ
s rdm avem n vedere prnrun uvîn o da u-
loara unosu d r oţ al da mprsa vzua
» p ar eu o prmes acum ? Cum poa xsa a f
ş o naţ ? În as azu r nu aord ulor alaş p
d atnţ. Da am în vdr ( um mar pla s spu n)
mpresa
ufund înduloar
uloarar
amîmaaparţn
ş aundoar
îndm aun m
nu po s m
saur d ulo ar ». De aa st ma uşor s s produ
aas xprnţ sub v da s prvş sp r o uloar
EREĂR FLOOFE 1
lcoa a p o comp d clo ca î
pş î m
78. cm îm apa mie cloaa vd b
aa a C ga ; c lz a a popoz
î vd ?
79. Îchpş p cva pîd: doa cî d
îal î ş ca aa aa îş p mîa p cş
80 Cva pcaz ablo pu a aa cm îş -
z zcm o c d a. a acm p
Ac ablo a o fc dbl l comc c va aloa
o aşa cm ablol a cv l comc cva da
p
omacl?)cdcomc co
al g p l şmag
o pza (a -
a pz
al aşa cm poa f p m alcva. mpa
l pva apa ab lol î p c şa pza ; î
ca ablol o poa fac pu clal
cu c dp vobc î ac al dol a caz d
pza a d foma dac ac cv a fo
olo î primul caz î mod coc ?
8 . Da ca c pu v la fapl c x-
d x mpl d f comportarea caracteristică du-
erii" Îam aa poa p doa dp o ml
v ş dp ca c am ( poa amo ) c
a za ; vd ; o b; ad ; d ; c oş
a coş
8 Da î povş poa ş oala vad şi ad
(CDa
ga; a poatezdam
povadamaga şa
macvobac)
a c
pc î al a ; a pun oş nonsensuri"
Lcl aşa d mle adva au l
UDWIG WIGNSIN
d sns s s spn c o oal vob ? Avem oa o mag-
n cla c pv la împjl î n ca am sp n dsp
o oal c a vob ? (Nc o po znonsns nu s non-
ss în fll în ca s, s zcm, gîngul un col)
Da; spunm dsp ca c s ps d va c a d-
: î jocul
a noun d cu ppul,
d d xmplu
s una scdaDa
S nacas folos
îchpm
cazul în ca oamn a zc numai dsp c a c s lp
s d va c a du; am compm doar ppl (Dac
cop s joac d a l jocl lo s lga d cno-
l o dp n Da cop dnn b, c oa
nl l s ncosc a f p la acs joc d la al
s joac f s c pn acasa s m cva Sa pua
spn c jocl nu a pn acla sens ca nu no )
83 D nd ne vn nou fi şi numai gîndul: fn v,
obc a ua sm cva?
Oa caa ma ma conds la acasa, fcîndm
an la s ml ca l am, a a cm ansf da
asupa uo obc dn afaa ma ? cnosc c xs c va
(în mn) p cal po num "d, fă a na în con-
adcţ c folosa cuvînlu d c alţ ? Nu ans
f da ma asupa plo planlo c
Nu a pa oa sm închp c a ava d îngo-
zoa c a dvn o pa cî mp l a d ua ? n ,
cum u, cînd înch d och, dac am dvn o a-
? dac acas a s a înîmpla acm, în c sns va ava
piaa du ? Î c sns s va pua afma asa dsp o
a ? D c a bu ac ca dua s ab un puo ? !
s poa sp dsp pa c a u sf c aces-
a a d ? C a un sufl, c a dul d a fac c
o a ?
Numa dsp ca c s compo ca n om s oa
sun c ar du
EREĂRI ILOOE 3
Cci va rbui s o spnm dspr n corp sa, dac vri
dspr u suf ca ar u corp i cm poa ava n corp
sf?
284 Privş o piar şi ncipuiţi c ar snzaţii
aÎţiaribi
spui : Cum am pua
o saţ unislucru
ajng Am
m fipua
şi nmai la ida
o aşa d
d bin
s o aribim i numr i acum pivş o musc zvr-
codus ş d nda acas dfcula a dspru ia du-
rra par s se nstal acolo und mai nain o ul ra
ca s spunm aşa, în mod clarmporiva i
i d asmna un cadavr n apar ca p dplin inacc-
sbi durrii Aidna noasr fa d ca c s vu nu
s ca Dac
difi faţ dcinva
ca cspun:
s mor oa
"Acasa racţiil
n poa noasr doar
s consa sn
fapul c cl vi s mişc n car şi cuar f iar cl mor
aunci vrau s fac s nţag c ac snm n faa
ni caz d rcr d a cania la calia »
8 Gndeş l a rcunoaş a xprs f Sau a
dscrira xpsii fţ car n ons n a da dimn-
sinil
om frfsio vdm
Gndş şi la cum
n oglind p asnoasr
poa imia fa ţa ni
86 Nu s ns absrd s s spun dspr n co c
ar di ? i d c simim n asa o absrdia ? n c
sns n sim mna ma durri ci , n mna ma ?
C fl d poblm conrovsa s acasa: oul
s ac la ca sim d urri ? Cum a pua fi a dcis ?
Cm s impn
aşa dac cinvafap c nuas
a drri corpl
mn n ?ospn
i bin
mînaoacum
(doa
dac nu o scie) şi nu compimi m na ci p c ca su
fr n uim n ocii l ui
UDWIG WIGNSIN
87 Cm sî cps d ml penru ace om ? C
s aa c fl d obc a mla ? (Mla s poa spu s
o fom a covg c alcva a du)
88 Îcmnsc dvn pa a dl ml îca-
ac
z Sdac
mm poîsl
uacm
în la;
s naa f dure!
mass s m îdosc
Da
c am d Asa îsamn : dac cva a spu N
s oa o d ca c sm sau s alcva ? auc
am gîd vual c l c îsam cvînul omâ
sc d lam xpl ca Cm ? Poa pn g s
sa îpîdul c ac spîd : Vz asa s du
Acas xplca ca o ca ala l a pua s o î-
lag î mod coc fals sa cî d pun. cm a
îls
cm s oî oall
va aa î folosa cvîl î acs caz p
Dc l a spn acm d xmpl : "Oh c îsam-
d da dac ca c sm acm ac sîn d
asa o ac am da p smpl d cap a
b s socom cvl sal ca p o ac sa p
ca am cm s o lm. (A f oacm ca anc
cîd am az p cva spnîd î mod sos: Im adc
am î mod cla c c cîva mp îna d a m f s
cAcas " .) a îdo l n apa jocl d lm-
cdamxps
baj da dac acm xpsa sza compoaa om
asc s lma au c s pa c d ou am voie s
m îdosc apul c sî na ac s spu c snzaa
a pua f soco dp acva dcî ca c s zv o
d acasa : dac socosc ca fd abol jocl d lmbaj
oma cu xp sa snza am nvo d n c d
a
dna
o. p sza ac a xsa posbla
89. Dac spun Am du sî î oc caz js-
fcafaă d min însumi C îsam asa ? S însm
CERCEĂR FOOFCE 25
oa Dac al cina a pa şi c nmsc dui »
a coas l c folos sc cvînl în mod coc ?
A folos un cuvîn f jusifica nu îsam al folo-
s f îdp ţi
290.
lossc acaşi
Fişxpsi
idnific
Daszaţ
pi acs
ia ma
a j pin
ocul ciii
d lim ajci fo-
s rmnă; pin acasa l în cp
Da n încp l oa cu szaţia p ca o ds ciu ?
Poa c acs cuvîn dsci n joac aici o fs Spn
Dsciu saa ma mial şi Dsciu cama ma -
bi s n aminim dif ţl di joc il d limbaj
29. Ca c oi umim dscrr" sî isumn pn-
şiiîbuiţi
la o scţiunspcia l Gndş
la o schiţ cu msui lapdsn l ni
ca o a î ma-
faţa
li hicianl Dac n gîdim la o d scie ca la o imagi-
n cvi a faplo aci acasa a î a cva înş-
lo: n gîdim vual umai la abloui ca cl ca an
p pţii noşi; ca pa p şi simpl s oglidasc cm
aa u lc cm s l alci. (Acs imagini sî oa-
cum iil)
292 S nu czi m c îţi cişi cvinl al din fap
c l oglidşi p acsa în cuvin dp guli Cci apli-
caa gulii în u caz paicla bi s o alizzi o-
şi f o îdma.
293 Dac spun dsp min îsmi c şiu c însam-
d doa c fi la cazul m bui s
sp asta şi dsp alţ ii ? i cm po u oa s gnalizz
un caz î mod aî d isponsabil ?
Acum cinva îmi spn dsp sin c l şi c sî du
il doa cu fi la si ! S psupum c f ica
a ava o cui şi î a a fi cva p cal mim cbuş
LUDWIG WIGENSEIN
Nm poa s pvasc v oda î ca cllal ;
fca sp c c s u cb ma pvd c-
bul său Ac a f posbl ca fca s ab u al lu-
c î cua s a. Nam p a cha îchpu c asmna
lucu sa schmba co Da dac acm cvînl c-
a aalfacso
b aca oam
a dsm
a ava
o
luc
o folos
Lcl?dn
Ac
c
apa p smplu jo cl d lmbaj c cl p
ca cva: cc ca a pua s f goal N pum
fac împa p acs l c d cu oc a f -
zlaul s aulaz
Asa îsam Dac cosum gamaca xps s-
za dup modlul obcl dsm auc
obcul ma s la î cosda doac s
lva.
94 Dac sp c l vd î faa sa o mag pva p
ca o ds c ac a fcu ocm o psp as-
pa a ca c a î faa sa a acas a îsam o po
dsc sa c o d sc ma îdapoap Dac co c
a c o d aspa a ca c a pua f ca c s î
faa lu aunc c am adm s spu o c
a cvalî faa
cva l? Nu
are cva Das
dacasa
acaba
cm a zc sau
sau dao dsp
o cas
d ba goa l asa .
9. c popoz poa s f ma dsp ca
zl mu ? O popoz d xp ? Nu a ga-
macal?
M gîdsc d asmna ca spu dsp l îsu
N
c s
c oam
c s da
sp cuma
adva
c f
acs lucu
la da
sa sî lu
cl
pu
gaa s spu. Da dacăfca a spn o a pa f
u fl d xclama cha dac nu spn mc ca fo-
ma a s o o mag; d c n a b s vo
CERCEĂR FLOOFC E 7
m o asma ima gi ? Închipii n loc d cvi-
o imagi algoic pica
Da dac anci cnd filozofm pivim noi i p i
mim adsa ocmai o asma imagin. P i simpu o -
pza î imagii a gamaicii oas N fap; ci
pac fom d xpima ilusa
96 Da xis îs n cva ca ov xcla
maia ma d d Si d aca o sco a acs cva ca
c s impo an s îficoso
Da ci îi comni
cm acm asa? i c mpja?
97 Dsig dac apa fib n oal aci abl s i-
dic di oal i d asma imagia abli di ima
gia
c oal i Daoali
imagia c umasa
lcil dac am va
bui d asma s spm
s fiab cva ?
98. apl c a plca a î d ml s spm L-
l impoa s acesta" idicîd pu oi s za
ia aa dja c snm d nclinai s spm cva ca
s o ifomai
99 Dac
obligai s spm
n ddm
cagndilo
i ca lcui
ilozofic
a finclinai
vdm n
mod izisibil s spnm asa însam s fim cosi
s facm o prupunere sa s dm sama n mod -
mijloci d o sa d lci sa s o coam.
300 Joculi d limbaj cu cuvil l a dui i apa-
i am doi s spm u umai imagina compo-
ii ci i imagia dii Sa mai paadigma
compo
ii in ii ci i ca
n jocl a duii
d limbaj A spu du
cu cvînul "magia
sdo
nţg pzaa dii u s o imagin ia
acastă pzna n poa fi d asma înloci n
UDWIG WIGNSIN
jocl d lmbaj p cva c am num magn pzn-
aa du n d sgu în ss î jocl d lmbaj ;
da ca mag
30 O pza s o mag, da o mag
poa s cospnd
30 Dac b s pznm dua ala dp
modll cl pop ac asa u u luc aa d uo :
doac bu sm pzn d p ca nu l simt
condcîdm dp du p ca l sm N am d f-
c î pzna p smpl, o c d la un loc al
d la a ll Ca d la dua la mî la dua la ba
Cc
a copl
n b
ssm
(Capz
c a f, d
c sm
asmna,
dpos
îno
l)pa
Compoaa caacsc pn d poa s n-
dc loc dos da psoana ca suf s ca ca
xozaz da
303 "Po doa s d c cllal a du, da o stiu
cîd l am Da: pm dcd s spm " cd
c a d î loc d "A du Da asa o Ca
c aa ac ca o xplca sa , dsp poc
sl mal s în ala o îlocu a fom d
xpma cu ala ca apa ma pov anc cîd
flozofm
Îcac o da înu caz al s p la îdoal
fca, dul cllal!
304 "Da v cuoa o c xs o dos b î
compoaa
compoaa caacc
caacsc dfd
d, îso dDdu
acod?
C dosb a pa f ma ma " o ajg m
la zulal c szaa îns s nm c N
CERCEĂR ILOOFCE
dloc aşa . a s n cva da s nc nmc
lal a doa c mc a fac aclaş svc ca ş
cva dsp ca s poa na mc. spgam
doa gamaca ca ca va s s mp ac
Paadoxul d spa doa ac cd o pm mod a
dcal
m fl
c sv
daş
c lm
muajlaclaş
fconaz
l a asm
m
g d
anu
l gndu dsp cas d ş sa dsp
oc alcva
30 Da po oş s g c d xmpl ca
ul amn a loc n pocs ln c D c avm m
psa c am do s gm c va ? Dac s spn A loc
oş
a ac doa
seama u pocs
oma
lunc
acspocs
domnc
s consm
c: a
vd p cvnl aş am mpsa c am do
s gm cva a naş d n fapul c n dpm mpo
va magn pocsl l c . Ca c consm s
c magna poc sl lnc n d da coc a ulz-
cvnl a n amn Spunm c acas mag n cu
amfcal n mpdc s vdm lzaa cvu
l aşa cm s a.
306 D c oa s g c ac a loc u po -
cs l c ? ocma a av loc n m pocsu l lc
al amn dsp . nsam ns mc alcva d-
c Mam amn acm d . A nga pocs l mnal
a nsmna s ngm amna a nga c cva ş amn-
ş d cva.
307 N ş u oa uchavos camfla ? Nucom-
spu
oa ouş n pncp o s fcţ n afaa
po omnş ? Dac vos d o fcţun anc vo-
sc d o fcn gramatcală.
230 UDWG WIGNSIN
308 Cm ia aş oa poblma filozofic a poc-
slo şi s ilo mial ş a bhavioismuli ? Piml pas
s cl ca aag dloc aia Noi vobim dsp po
cs şi si şi ls m dcis ca s aa lo Vom şi
poa oda ma ml dsp l cdm oi Da oc-
v. pi
mai Cciacasa
avm o a
ami
m fixa
oi
aspadsp
i ca
ami
c îsamn
pspc-
a coaş mai îdapoap poc s (Pasl ho îo î
scamaoi s c şi ocma i l apa ioc a
acm compaaia ca a fi p fac iligibil gîd-
il oas s pbuşş b aşada s gm poc-
sl p ca l am înls îc î mdiul p ca lam
cca îc i asfl pm c am f i ga aşada poc
sl mial Da vm fiş s l g m
309 Ca s lul î filozofi ? Si ai muş i
işia di sicla c mş
3 0 Sp civa c am di Aiudia li fa d
min va fi acm ca a îcdii a îcdii; a bi-
ii ş a m d.
S psupm c l sp : N s a şa d N
s asa
colo dovada faplui
d xioizaa c l ?cd
duii î cva ca
Aidia s odi-
lu s do-
vad a aud ii li Îchpiş u mai c popoziia
Am dei ci ş spus l Nu s aşa d a fi în
locui sn naal ş c gsi.
3 C dosb a pua fi ma ma În caz
dilo cd c îmi po nfişa acas dosb i î mod
piva Da dosba di n din p şi ca
s p po s o înfişz oici Da pn pzaa
piva bu cşi d p si picişi dui
ci s sficin dac i l rprnţ d pd dac îi sch
monosş puin faa i ş i oa c ca c î îfişzi i
CERCETĂR FLOOFCE 3 1
î de ş de exempl o expee a fe ? De
aemeea cm ş ce ame ebe fşz a-
e de a fşa ace lc ? Pzaea privată e o
lz
3
ş dDa
oaem
î oae
oaecazle
? Ccdl
ezaaş gmae
al dlo
o-
a
coepde ezae de dee cealal Sezaa gma-
po mo fşez m m o aî d p a o
aî de b ca ş ez aa de
S e chpm ace caz: Spafeele lclo dm
pejl o ( pee plae e c) a avea pee ş zoe ca
a podce dee pel oae ac cîd am ag.
(veal p com poza chmc a aco pafee Da
e voe
fz paîşm
o şaa. ) oame
a e aşa cmlae
vobmvom azvob
d do
o fz c p cae podc de m îchp c p-
pa aco pee ş a fomei lo a olooae p
o c am pea age d ea coclz c pve la -
ş mpoae ale lclor
33 Po şez de aşa cm po îfşez o-
pac
şl ş aşa
peecm îfşz
ocmacea
astacenumim
ee dep
o "aş îfşa
îmb ş. co-
34. Dac î îcla examez deea mea de cap
d acm p am clafca poblema lozoc a eza-
e aa aa o eîelegre fdameal
3. Poae îeeag cvîl "dere cel cae a
m nicidată dee ? ebe m vee expee -
a dacepze
poae e aşaaa dac
de Ş
dacleapem "C eva ş
m veoda de
de şm aa ? Cm e poae decde dac ace lc ee
adeva
3 LUDWG WGENEIN
3 Pe a e cafca c pvr a semcaa c-
vîl "a gîd s e m a o îe cîd gîdm:
cea ce obs evm va f ceea ce îseam cvîl Da
acs cocep ese cî de p folos aa (A f ca
cm f a coae joc de ah e a vea s afl p
obsvara ae a lme mc a e pade de ah
ce îseam a da ma)
37 Paalel îeloae : sgl o expes a de
popoza o expese a gîdl
Ca cm scopl popoz ar f s fac pe ceva s
e î c dspoze s cella l ma ca s zcem aa î
apaal gîd î somac
m 38
efeDac vobm
la modl sa, dede aasemeea
ob sc emgîdd
o fac ac vom sp-
î ge al c am gîd ma epde decî vobm c gî
dl nu apa ac ca desprns de expes Pe de al pae
s vobee îs de epezc ea gîdl ; cm e ece p
cap gîd ca flge cm dev do da po-
blemee clare ec Ac ese fesc s îrebm se îîmpl
î cazl gîd flgeoae acea lc ca î cazl vor
Asfel
b cae
îcî
îesepm
f gîd
caz ceasor
doaclaccelea
por eela aada
maxmmc o?
smc b sc î al d olea caz s fîa de cve pas
c pas
39 Î acela ses e po s am î faa ochlo sa s
eeg gîd îreg îo cp o a a cm po s o
e î cî eva cve sa l
Ce face ca aceas o s fe ez ma al aces g îd ?
30 Gîdl flgor poae s se com poe fa de ce
os ca fomla algebrc fa de de mee pe
cae îl dezvo d a
CERCETĂR FOOFCE
Dac m e d de exemp o cţe agebc ac
î SG c vo pea calcla valole p agme
e , 2 3, pî la 0. Acea gaţ va f m b-
îemea cc am îva calclez aema
fcţ a. m d Î al cazr va f îemea da
va f o j fca p cce
32 "Ce e îîmpl cîd om îţelege do da ?
Îebaea ee p o p . Dac îbm c p ve la
mfcaţa expee "a îţelege d o da ac -
l ee dcarea poce pe cae l mm aa
ebaea a pea îeme cae î dc c ceva
îelege do da cae î feomeele ps hce îo ţ
oae ce î caacc p e îţlegerea bc ?
(Nxmpl
de ex expesle
eme pe
mca feţe
pepe c
ale a om m-
chmb
caacec p o emo e î paa a Cha dac
l le m de îda ce î îdeap aeţa apa lor.)
((Po
322 apl c pl la îebarea prvoae la e m-
fcaţa xpee ee da o d a c acea dc r
deam ac agm
xpeeţ becv pecfccocza c îţeegeea
ce poae f defeSee o
îs c cea ce ebe e ee eze ee îebare a:
cm comparămacee expeţe becv e c tablm no
dep cer al deţ eveme l ?
323 "Acm s
cm s co ee o exclamae
corepde se aral e rer plc D
zaacemea
îda îc
ercezl
s meg free
ma deparc e.m vo
xîmpo
acmol de
caz
î cae vo spe : "Cîd peam c co era
aa. Asa se va spe de exempl ac cîd ve o
4 LUD TTENTEN
peba eprevz Da pvzl ar eb
fe pr ş mpl fapl c mam împomol
Nam pa d aemeea îch p c cv a a ava o
mpl apa lm a exclama "Acm am p o
ş apo a pa le jfce coda p fape
a pea
fcaa mag
peacae
c aa a
ap
îo
î faa
clp
ochlor.
d o em-
324. A f co c se p c e voba ac d dc-
ş c î o aî d g c vo pea co a şl
cm î c acea care va cda pe pmî dac da d
m; ş aş f ma m oae dac f o caz vde
aş mî împomol î dez volaea ş l dcî a f dac
acea cae î loc de a cdea a mîe peda î ae?
a aceaa doec s pd c o am ava voe
c pe aceată ga de v em C a pea
jfca gaţa ma mult decî cc l ?
32 Cedea c vo pa coa dp c am av
acea xpee becv de exempl am vz aca-
foml e îemeaz p ş mpl p dc . Ce
îam aa ? Ceda c focl m va ad e î-
emeaz pe dce
clza c pve la meÎam
Mam asaaîodeaa
oa c e laag co
flac
p mae va îîmpla ş acm ? Sa ee expeea
aoa cauza cerd mle ş emel ? e x-
pra a eoa caza ced ? aa dpde d
eml de poe ze de leg ale a î cadl ca co-
dem feomel ced
e jfca îcedeea ? Cea ce oame accep
ca jfcae e aa î modl î care gîdec ş ec.
32. Aşepm act lc ş î em sprş de acela;
da lal e melo a fîş
CERCETĂR FLOOFCE 35
327. "S poa e gîdi f a vorbi ? Şi ce gîndi-
re ? i bie gîdei icioda ? N e poi obev a
i vzi c e îîmp aici ? Ace cr a rebi fie o
i i mpl N rebi doa api aa aa cm a epi
eveim aoom ic i apoi i faci poa î gab
obevaiil al.
328. i bi c e mai mee aci "a gîdi ? Pe-
c ame a î va foloira cvîli ? Dac p
am gîdi bie oae am îodaa depae ?
C gen de greeal xi aic i ? xi oare împjri î
ca eam îba "A fos ceea ce am fc aici c adev-
a gîdi ; m îel oar ? Dac cieva fac o m
oar
oa gîdira
î impl
dac î
impl
i dmr
mrii
de gîdie
îi vobee
a îrp
ieiel?
329 Dac gîdec î limbaj aci mi rec pi mie
ari d xpeia ligviic i mificaii ; ci limba-
jl îi e vhicl gî diii.
330. e oare gîdiea fel d vobire? Am doi
pm c ceea c e diige vobira îoi d e gîdi
d vobiea
oa f
a vorbiii. gîdi
pocecae
i afel ea pa
val poaefiîsoac
o îoi-
alceva a e defoar î mod idepde
Sp ec vea "Pia ee oci i meg i aa O
da gîdid; apoi f a gîdi apoi gîde ma gî
dl da fr cvi i bi î imp ce ci e a p-
a veific vîfl peiei ml m îmb i apoi
ci mai depae c ge d sma e A pea de
aemeea
î fiidcelocpa
aa fel îcî c mcpiv
difeiearmroi
pe c amacioez
gîdi
f cvie: dac do mimi sî egae c a ia aci
le î gale îre ele Da ceea ce coiie aici gîdi
23 LUD TTENTEN
rea ee proce care rebe îsoeac cvele,
dac ele ar reb fe roe fr gîdr.
33. Îchpee oame care po gîdeac de-
cî c voce are ! (Aa cm x oame care po c-
eac decî c voce are .)
332 Cea ce mm o eor a gîd ese a îo
propoza c proce mal dar mm gîd ace
proce îsoo. ose o propoz gîdee o
roseeo c îelegere ar acm o ro f doar
acel ceva c care a îoo ac cîd a roo c î-
elegere (C acea melod î mod exprev acm
o cîa, dar repe exprea c care o îoe ar
pea ac
reprae maepea ceva ma
îcea d exempl mc ale corpl
rapd ec)
333. Aa o p oae pe doar cel care ese convns de
ace lcr Î ce fel îl aj covgerea , dac el o p-
e ? xs ea, ac alr de expresa ros ? (Sa ee
ea acopr de cr aceaa la fe l ca o lab de c-
r l perc afel îcî ea ma poae f oarecm,
az,
spe : dac
Per
o exprmm
a pa cîa
c voco emelode
are ?) Dar
ddac
memore
c evar-ar
be o azm î me o cîm dp asa ?
334 Voa de fap, p . . C ac fel de a vorb
o codcem pe ceva de la o form de exprmare la ala
Sîem ea folosm magea ceea ce a vr sp
de fap ceea ce a av î vedere exsa î ma
l îc îae ca o s rosm acel lcr Ceea ce e face
fs lcrr
rem la odfer
foare xpre e. Per
adopm alaasa,
a îelege î locl e po
e e l
cod rm relaa î car a sol le problem elor mae
mace c ceea ce coe ocaza orgea formlr lor
CERCTĂR FLOOFCE 237
Cocepl îpririi î rei a ghili c igla şi co-
pasl dac cieva îcearc îpirea î rei şi pe de al
pae dac ee deoa c exi aşa cva
33 Ce e îîpl dac e di s zice c oca
zia crierii ei sci oi gsi expres ia coec pe
gîdile oase? Aces od de a vorbi copar poce-
l c cel al radceri sa al descieri gîdle sî aici
(poae deja ai îaie) şi oi doa î e îc î caea
xpreii lo. Acea iagie e poriveşe ai l sa
ai pi pe dife ri cazri. Da cîe lcrri se
po îîpla aici ! M la pad ei dipoziii şi expe
a vine Sa o iagie pe cae îcerc o descri îi pl-
şe î faa ochilor. Sa: îi rece pri ie o expeie
glezeac
î geaşiSa:
vra
fac i
geaiesc de cea corepz
şi îb: Cae sî oae
c-
viele ce coespd acei ge ? c.
Dac a fi ac îrebai : Ai av gîdl îaie de
a avea exprsia 1 ce ar rebi p aic ? i ce ae
la îebaea : c a coa gî dl aşa c exia l îa
ea xpeiei ?
cae33
cieva
Ne îşi
îchipie
î fa aici
c
ar
caz pa
aeo
gîdicpracela
şi i-î
pl o propoziie aşa c ese ea c odiea ap ae a c
vlo di liba gra a lai. Î pil îd bi
o gîdi şi apoi cviele sî pse î acea ordi ci
da ( poliicia facez a cri oda c ar fi o paicla-
iae a libii fraceze c î a cvile a î acea odie
î care l î gî die )
337 Da a av î vedre deja de la îcep de exe-
pl fora popoziii î îregl ei? a ea pi rae
oşi de ja î iea ea îaie de a fi fo rosi Dac
a î ie a a ac i era î geral îo a l o
3 LUD ENEN
d a cvelo Da o facem ac o mage îel-
oar depe a oa ; adc dpr folo ea ac-
cvî. a e sea î ae î obcl
l ome Dac a xsa ehca joc l d
ah a pea eo a joc o pad d ah. m-
poz
a î cae
lcl
î a
acea e
mafc
d
posblîcp
p fapl
fo macpo
po
vobe c î gma
338 Pem sp cva o doa dac am îva
vobm Cel car vrea aada p cva ebe f î-
va pîeac lmbaj ; o e cla c ac
cîd va vobeac reb apa vobeac Ca
cm
dac
vrîefle
d cm
daz
apraace
daeaz.
lc ac ma ca
imaginea dal vor b ec
339 Gîd a ee poc corpoal cae poa
cof vobr va car ar pea f dep d
vorbr aa cm Davoll depde mb a l Schlmhl
d pe pmî Da cm : proc copoal ?
Cosc aadar pocee copoal dar gîdrea e
l d ele?
copoal N; am laîcacae
î îcca ajor
mxpea
geam poc vo
doac
am s xplc îr m od pmv mfcaa c vîl
a gîd
Am pa î p e A gîd poc copo-
ra dac vm dsgm p aceaa d xmpl ga
maca cvîl a gîd d ca a cvîl a mîca
Doar c pr aceaa d osebea emfcalo apa ca f-
d prea mică (Amo ee c îd p cfl î
obc al meel obc ea le) mod de exp-
mare eporv ee mjloc g de a rmîe p î
o cofze l îchde pac eea d ea
CERCETĂR FLOOFCE 3
40 Cm ame fcoaz cv poae f gh
be ne uităm lzaea l ş vm d aa
Dfclaea ee s d a la prjdca a ca
cala ace v r N s o pej dca proteacă
4 A c
ompaa vob
excaea
fr gd
f gd
ş a vob
ş ccgd
gda e
b-
d
mzcal.
4. Pe a aa c ee pobl gdea fr vob-
Wllam Jame caz aml dom dl B al
lad cae ce c pma a eree c ae de a pa
vob a av gd dp e Dmz ş lme C poa-
ma
me
clo ! do
aa? c Ballard
a ce
a: aea
ra mp
l acelor
ml
pmele elemee ale lmbajl cr cd am cep
m p ebaea cm a ap lmea ? ş gr
aa adcrea coec cve a gdrlo al
f cve ? am do s bm. d c ş dc ac
apl acas ebare ca d alfl par x c-
ş de p? Vo pe oae c p cl cae ce l şal
ata
mmoa
Ace a m
? Nşfome
c cl p
cda
dacalvo
mmoe
p ş
ş c coclz e po ag d ele c pv la c-
l pove ol !
4 Cvel p ca m xpm aml e-
aca memo m
44 Neam pa chp oar ca oam vo
beacl
l coda
c maga
mba j cep
poaf eaz
şşda? vobeac
' În txl onal în lmba nl not t
40 LUD ITTENTEN
"Dac oameii a vorbi îod eaa doar îrl lo
c ei îsii
aci i a r face constant ceea ce fac uneor
aszi se pri rmare le e îchipim aa e
bie facem doa eceea şoar d la ii la oţ i (Pe
cm " şir ifii de lg de copaci ese p şi impl
cievacae
l nu arepecap
vorbeşe l) Criei
îsşi e
l o
ceea cepe
e r
p fapl
e pe
c
cm şi rel compor ii ale şi oi pem c vobeşe
c el îsşi mai dpre ac ela cae poate să vorbească, î
esl obişi i o spm şi depe papagal şi ici
despe gamofo.
4. "Ceea ce îîmpl eori ar pea e îîmple
îodeaa
oar c aceaa
c fel
Dacde popo
(a)ziţie
ae eas
fi aa
aci
? a
(x)aem
(x)
ae es
"Dac se poa îîmpla ca civa fac î joc o
mişcare geşi aci a pea ca oţi oameii îoae joc
ril fi fc imic alcva decî mişci geşie Sî-
em aşada eaţi îţlegem aici î mod gşi logica
expsiilor o ae s przem î mod icorec foloi-
rea cvi elo oae
eoi ordiele î execae Cm ar fi î dac
odil ar fi ncodată execae ? Cocepl ordi
şia fi pid cop l
46 Da eam pea oa îchipi c Dm eze ar
di bc i papagal ielec şi c acea şiar vobi acm
li îşi ? Da aici ee impora c e am la imagi-
ea ei diviiţi ca aj or pe acas imagi e
4 "Si î o si c refeire la mie ce îeam a
vorbi c ie îţi ar dac aş fi lipi de orgaele vo-
birii ooe aş pea oşi vobc c mi îm i
EREĂR FLOOFE 1
Dac o ş doar c rf rr la ac ş a
ca c eu sc asa
ca c all ns asa
38 "Acş srdoţ a îvţa doar lbaj al gs
rlor dar fcar vorbş c s îrl s l
dacsoor
baj îţlgasa
b
?
C îţlg
po s
facasa
c ?acas
Cforaţ
ş oar
(dac a s aşa cva) ? Ira ga d a îţlgr prş
c ros sspc. N ş dac rb s sp c o
lg sa Aş dor s rsp d "s o propoz î ro
; î mod aaret c ol ord adc îa
d a vra s lcr c a; a s c al propozţ îro
cox car fac s f gr s spn c s ş
proprzs c a coc a orc a dv
d·ssbl
pr flozofar ob srv c ac cva s î or
3 "Dar acas prs pr ar oş î od sgr
ss Da ; acs cv ş acas a g a î î
prjrr obş o lzar car s falar Dac
prsp î s caz î car srv acas lzar
c o dv pr pra da oarc coşţ
d golca cvlor ş a ag
30 "Dar dac prsp c cva ar drr ac pr
sp p r ş spl c l ar aclaş lcr ca ca c a
v aî d ds Acasa dc a dpar s
ca ş c aş sp doar c sa Ac s ora
» a c ş d asa c îsa c s ora p
Soar sa c acolo s îoca aca or ca ş ac
ac cîd ac s ora xplcaţa c ajorl ide
tităţi fcţ oaz ac Doarc d fap c oa
ac poa f "aca or ca ş ora acolo dar u
ş oca c caz b s s orbasc d acaş
or ac ş acol
LUD ENEN
o aa o xpl icai p ppa
c l a di ocai ppa c a aclai
c ca i i Cci această pa a gaaicii îi p
dpli cla i a c va p c oba a acai
xpi bi civ ca i i dacă p : a a d
i i am di
3 Am doi oi p îodaa Szaia
dii zaia dii fi c o a ea a o a eu;
i idif c i dac civa o a a C aca
a a pa dcla d acod i dac m îbi : N
ii oa c a î vd cîd p c oba a d
i ?" Aci po pd : Ac cvi po
codc l a o fll d iagii ; da iliaa lo mg
ai dpa
vil a iocai
po i
oa îchipi cvapîSoa
dpamiaz lg c c-
i a
ca c pdl ca aa Da ai b a fi x
pll foloi ii cvilo i jo p globl pî c
Aici av c oii o iagi p dpli cla dp c î
a i jo Vd doa c î ; cci pî-
l b mi (N zîmbi la ac xpl Sîm
îvai îc di coala la c poc p
pobm
aa cvadDa
cî
o z
oi
ov)
l iaiabiao
o flci
îgop
aa
o
c î ac caz i jo bi foloi î odl
obii (C p d xpl p c o amii d
la aipozi î b » paa oa d p î da c
bi coa c coc dac i aplic o
acai xpi )
3 Aici îîmpl ac c gîdia oa joac
oc
fi cida
zic Noi
: idoi adic îfa
îi pl cio aa
lga li x-
iagi-
fi ; u xi Ac a g cida î
îîli i î al doii al filozofii Î dzvoaa i
EREĂR FLOOFE 3
a l f aa o da gl 7777 f aa
xs Acasa îsa : "Dz o vd
da o o C îsa îs asa ? No folos o
ag ; aga vzbl p ca cva îl cd
c va a alcva . Lga l xcls sp ac :
b s aa f aşa f aşa a s ozs -
c asab
a pobla s dac
la ss f:
îls
dacalaa
c ds
o ag
î acod
c aga sa a acas ag pare ac s d-
c b s fac s c b s c da
o ac oca doac c b s f a
lca Dac s ac "N xs sa "Da u
poa s xs î aca sa s xp fal c
p s îoac pva d la acas ag
c aa
sola ca
î
ccîoa a bo
simim s sac dja pobla
s aa
od aso cîd s s " a acas sza-
f o a ac faa ochlo pl î a
d oa o ag ca a s d dja ssl
lo tru mod care u e poate şela "
c dsp c s voba a do s s oc
acs lc l îc l asa
33. baa pvoa la odalaa osblaa
vfc pooz s doa o fo spcal a î
b "C îlg asa ? ssl s o cob
la gaaca pooz
3. Osclaa î c so î gaac las
s a a sa c a xsa î g dc î s-
o Sp s zc: "xa îva c plo
cîd baol
c lo sa
cîd av î scd da d îva
sza d asa
zal fg sa
ca ca s vzal Ca ag asa
s dc ac c acs s al slo o î
2 LDW WNN
la N gîd îs c fal c oca l da
sa îloa a lo s bazaz o dfţ
3 N s voba d fa l c s l s lo
o îla c d fal c o l îlg lbaj l (a acs
lbaj s sj ca oc a all covţ )
36 Sî îcla s s : "Plo sa lo c
asa, c a av foa a ds asa s o
al chs Da s îbaa asfl : C
sc "o foaţ ds fal c lo ? (S a a
ds acas foa doa o foaţ?) c
caaczaz oa acas "foa ca foaţ ds
cva ? N dc î oa foa xs oas ? N
s oca acasa o afo îloa "Ochl î s
c acolo a s a sca ?
37 N s c cî a vob poate c l îs
Asa doac coa aî d b sfll l ? b
a a s aa Dac vd cooaa fţ v
ac vd sfll Da s ds c
vobsc cu î s doac coo î ca
ca fl? a u o s baza obsv coo
ss
l Da a doa c coo aa
a a ss doac o am vedere ?
38 Da s ceea ce avem î vedereacl lc ca
d ss ooz ? ( d asa ţ î od fsc : d
cv ls d ss o f av î vd ) a a av a
î vd cva d dol Da s cva
va s aclîs
c coţa cva c oa f ssz a; co aabl doa
C a a cva s gsasc acs lc dcol l
s ac vs al lba jl os
EREĂR FLOOFE 5
3 Poa o maş s gîdasc ? Poa a s ab d -
? b rb corl omsc s f m o as
ma maşă ? l s c l ma aroa d osblaa d
o asma maş.
360. Dar
roozţ doxrţ
maş ?oa oş gîd
N Nma dsr oms as a o
ş dsr
ca c s ca l sm o c gî dş. O sm ş d
sr ş ş, d asma , ds r sr Prvş cvî
l "a gîd ca sr m
ooll g îds r s
36
d ? Î a d rţl sal ? Sa î afara corl s
î
sarl
ac
ddosbra
jrl s dr
? Sa cîş
vor bra
d lr udeva
ţ c a acsu? Car
fo
ol ş a ala car s lîg l ? Dar cm s ac c
oml d vorbş el c s ? Cm s fac c acas -
rbar ar s f ls d s s ? c s csar c
drmar a locl î afar d faul c ocma acs
om vorbş c s ? Î m c rbara ude am vor-
bş fooll c s îsş ar s c ar rss Mo-
cum
s
vl om; dac
Dormdsxml
şm cal
d s
sacla fooll
cal asmor
d ss al
sarl ş a m d.
C s asa, c cva vorbş lr c c s c s
îml ac ? Cm rb s xlc asa ? b -
m aşa cm oţ s îvţ all sm fcaa xrs "a
vorb c s. ar cîd sm co îvţăm dsgr acas
smfcaţ Doar că m va zc c cl car î
vaţ asa s c s îîml ac
36. Ma dgrab, s ar î acs caz, cl car -
rş îl face să îţeeag lv smfaa fr s
o s î mod drc d c lul s ad s î cel d
6 LUD ENEN
r î aa ş da gr dfa ov corc-
î aa co lza oar
363. "Dac î îch p cva ac îtîmpăoş
c gra cva b rc c va ş p r c
cacac
fac prc
zgo
Dar
o ? c
C gra
coc
pr
oara coca
î gr
cva ? Cîd p c cva coc a ? Car jo-
cl d lbaj al cocr ?
Aş dor p ocoş drp cva pra d la î-
l c poa coca cva cva Acaa a:
î aî d obş coc pr lbaj î co-
vra îcî par c î raga o a cocr
î aca c all prd l vorblor l cva
al dp
fac l pra î a
aca cva cl
aapr
acaac
plc
aşa
Dacalaar
a-
copl jl oc al lbajl
Sar pa p "Cocara fac ca l ştie c a
dr a prodc ac f o a l oc alcva
al pr co car C ac fo c
da al coaş r la aa raz gîd Proc
l al cha î cda ( ca ş c ar p
"Cal
rî decea ra ora laeca
pl
aa îc
r azcva ho-
a)
36 Cva fac calcl î zlal îl aplc
zc o la co rra pod a a aş r
p oar c l a g de fapt rl pr calcl ?
a cz l î poal poa cva dp f l d rvr
rba ac oş calclz ş a calcla Cc l tie
c a calcla ş c a calcla ; ar fr calcl rzlal co-
rc ar f xpl cab Dar dac a ş p se pare
c a calcla d c ar rb poa f xplca rzla
corc? N d d lgbl c l a p
CACLZ fr cvî fr a cr cva ?
ERETĂR FLOOFE 7
s calcll car ar loc î îr a ss
a ral dcî cl d hîr ? s cl eal calc-
î s l aso r calcll hîr ?
N ş dac rb s sc asor s o b-
ca d hîr alb c l gr a a so ar
cor osc ?
36 Joac oar Adlhd ş scol o ard adevă-
rtăd şah ? Dsgr rd r ş sl c joac
a c sar a îîla oş îro s d a
r Dar acas ă ard ar îsă d xl c
îc Ba da; alfl ar f o ard d şah.
366 s calcll î a ral dcî calcll
hîr
? Sî
îs ajg oa îcla
d asa s s
la a aşa c v a; -
os sîd
hî cral c sî dcî cosrc logc d da-
l oasr sz oral
A fc îra . . . î cred oar
asma ? A fos îs îradvr o îl-
? N a fos r ş sl o îlr c aceata î -
s cl î car grşsc drl Căc vra ac
s s
hîracî
fos
ar aa
rocsss
al corespuzător
s s s: cest îlr
rocs î
corsd acestui rocs hîr ar ava ac
ss s s vorbasc dsr o od d l srar orv
cra ag a sl rrz sl îsş
36 aga a s aga car va f dscrsă
cîd cva dscr a ga car o ar
368 ds cr ca o car ş a o r a aa c
l a îls dscrra a îl s c o ag im-
presostă d acas dscr l cază ac
roş îchs scal car î dscrra a ra vrz acolo
D ENEN
d am ss gab, icaz î abas Asa s
imsia ca o im ds acas cam i acm
s C o coc aşa aa a.
69 Am doi s îbm Cm s asa c s în
îmă aici aci cîd civa cacaz î mi ?
a c
î ami ca z s oa fi : Ad mai îî
7 8 aoi scad 9 Da acsa s ăss a
îbaa oas Ca c îsam a caca î mi
s xica î acet f
30 N c sî imagi i sa c s îîm cîd ma
gim cva bi să îbăm , ci cm s foo si cvî
imagi. Acasa îsam s c va s vo -
bsc doaoba
ma s d cvi Cci îimag,
d cvî sa î o
caaşas
îbaa
şi î î
baa ds sa imagiii i s doa c aca să
înba caa n ndca f n
c ca a imagia, fi a ici i dscia
i ocs am i ima îba c o xicai
cvîi da a îda aş aa oasă s gn
fas d ăss
7 senţa xmaă î gamacă
7 Gîdş ic co a î imbaj a i
csii aa s o g abia a s sig
c c oa fi xas îo oziie di acas csia
aaă.
7 C f d obc s ca, acasa o s gama
ica (oog a ca gamac )
7 Maa difica ici se să n ză
chsa î aa f ca i cum am utea fac cv. Ca
EREĂR FLOOFE
cm a xia îadv obic di ca co dc i-
a da ca a fi î a a civa. a c
c mai b ca o o î mod ig d a
cda aţii d a fooi acaă imagi da ccm
aoi cm aa aplcarea aci imagii
37 Cm m
îvţm
î i Cm dacciva
oa oci ac
c Cm
îc i
c fac ca c i c
376 Cîd mi ABC ca cii d
ca aciz c fa c acai c ca i a ca î
îc i Sa a d coi c î ai g m
î a îîm aici acai c. (i o aa dac
gîdim amîdoioa
Da îvţam a acai c,
iizaa doi acai
cvio aţi c
c.)
îc
ca i ca idicîd oc î aig a î
c N oa d osi ca magii m i a
i ds s a i cod oc fzioog ic di
fi Îba a cum comparăm imagii
377 ogici gî d oa Acai acai
vaodchi
fa ci
do
hoogic
ciiî
am
a f cm
(ţima
covig
î-
ci
m ţi d sihoogi c civa o vede oi o aude
oi)
Ca ci i c do imagii î a f Ca
cii oaţa i imagii P mi dac
a a ca c i fac P mi îmi dac
am abo imic. i ca c s vaabi o
vaabi i aca i.
378 "ai d a fac jdcaa c do imagi i a m
î acai bi oi s coc d acai
i dac a ma asa m voi i aci c cvî ac
50 LUD ENEN
laş dc ca c coc ? Nma ac cîd o
xm ca c coc î al fl ş all m oa
îvţa c ac aclaş cvîl ov
Cc dac am vo d o jfca foloa
cvî ac b x a all
379 coc cva ma îî d asta ş ao îm
amc cm mş. Gîdş : î c caz
oa î mod îd ţ ac lc ?
380 Cm coc c acaa oş ? Vd c
aceasta; ş ao ş c acaa mş aşa. Acaa?
C ? C fl d la aca îba a ?
( îdţ m o dfţ o v lc )
N aş a alca c o gl aa c private
d la ca c vd la cvî Ac gll a aîa d fa
î a; doac lş ţa fo lo lo
38 Cm ş c ac a cloa oş ? -
a f Am îvţa lmba gma
38 Cm o juticfal c îm fac aca mag
azd
Maac
aacv ? maga clo alba ş ma
oa cva
c aceata a ?
C mfc cvl aceastămag ? Cm aa c-
va o mag? Cm aa cva d do o
acaş mag ?
383 No aalzm fom (d ml gîda)
c coc
lzaa (dcvî
xml cl aloa
Aşa îcî gîd ) ca
a ma
ş cm ca
c facm ac a f omalm N omalş fac gşala c
a z oa c vl d ume, aşada dc
EREĂR FOOFE 5 1
d fap ilizara lor ci pr a sp aşa da doar o i
dicai p hri p r o asma ds crir
384. onceptul drr lai văa o daă c limbajl
385 Îr
văas să calclz
abă :Nam
mip
fărăaachipi
calcla vrodaă
oar că civa
scris
a ora A văa asa s amă poa a fi ads
iaia car poi să o faci i s p doar rbara c
va coa drp criri pr fap l că civa poa să facă
acs lcr s să posib il d asm a ca i rib
ăi fi cosc doar calc l mi şi ici a Aici
rbi să rbăm C m va arăa acs lcr Va
rbi aşada r să i făişăm ca p caz limi ă i s va
p
plapoi
d rbara dacă oi
calc mi mai
savrm
dacăsă asma
folosim aici co-
mpr-
rări şia pird ssl ; doarc foml graviază
acm spr al modl
38. Dar d c ai a d pi ă crdr i si
ii doar d af odaa c samă a cacla
Dacă sp i pri rmar că ai calcla mi aci va fi
ocmaispiaşac Dacă nu fi calcla ai fi spso o aşa
dacă ă ai văz aicva roş chipir aci va fi
ocmai roş şii doar d al fl c s roş i mai
dpar: bizi odaa p acordl c aii; căci ad-
a rlazi că ai văz cva car a fos văz d imi
aciva Dar am oşi crdr mi sp doar
fără ziar că am calcla asa mi miam rprz-
a acasă cloar N acasa s dificlaa că mă
doisc c ă miam
ta că pm rprza
fără mlă vorbă d
să fap cvasa
arăăm Ci acea
roşsă dscrim
c cloar am rprza c ilsrara rprzăr ii
raia prodc oă absol ici o difica Araă
5 UD TTENTEN
l oar a d amăă or c po f cofda Dar
po d ama fără dfcla ă rcoc om d ă
d Dar po oar ă rb Cm araă o r
prz ar corcă a ac clor a Cm a al
că ă ; po ă învăţ oar aa
(Nl
uie po
măp
accpdoar
mărra
ca c l
doarc
înclinaă
pă
o
)
8 Apcl adc capă şor
88 N v ăd d fap ac m c vol dar dacă m da
o c c acarl po ă l ară a Cm pm că
pm ă a răăm da că p m ă rcoaşm aşa
darCm
cd ş
l vdm
d epezenea
ma cm araă d fap c-
loara
Cm ş ă vo pa fac cva C al cv că a
ra car mă g c ac a pa fac acl lcr
89 "przara rb ă f ma amăă oar c
obcl dc orc mag Că o d amăăoa
fac maga c c a c rb ă rpr z a poa f
oş odaa maga a cva df r Dar rprză-
r al c ă a rprzara dpr aceaa ş
dpr mc alcva Am pa ajg afl ă prv
rprzara ca p o pramag
90 Am pa oar ă chpm că o pară ar ava
coş ă dacă cva ş poa chp aa d c
rb ac lcr ă dovdacă pr ş mpl că ac fa
azăr prză r p r o
9 po val ăm chp d ama ( dş
şor) că far d oam p car văd p radă
EREĂR FOOFE 53
ar drr groazc dar l ascd c îdmîar s
mpora că rb s ăm îchp ac o dsmlar făcă
îdmîar. Că îm sp pr rmar pr sm p
b sfll să ar drr dar c ar asa da fac c
orpl să sa Asa rb î cl d rmă să s ara
î
cop
fac Cîm
dacăsp
îmm
îchp
îsmacm
Cm
acsî lcr
prvscpaun
oa-
m Mă poa la mă gîds rb să f
g să rîz cîd a asm a drr m lcrr as-
măăoar joc parcă ro acţionez aa, ca cm c-
la ar ava drr Dacă fac asa s sp po că îm
îchp
392
m Dacă
allîm
zcîchp
ac c Crd
ă ar drcă r
po săm
ar loc
magz
doar î
d asma să mă gîdsc a (Crd că po să gî-
dsc fă ră să vorbsc ) Asa dc la m Aalza os -
lază îr a d doml lor ar Ş
gamacală
393 Dacă îm chp c ă l car rîd ar a a
drr ac îm îchp o comporar spcfcă drr
căc văd ocma corar . Aadar ce îm îchp Am
spso dja m îchp p lîgă asa î mod csar
că e sm d r Da cm ar oc aadar ac s lcr :
a îchp asa d am (î afara flozof) fo
losm o cvl P o săm îchp ă ar drr sa
Îmi î chp că sa Îchp că .
Cl ca rb să joac rol s sp d xmplu:
rb să îchp ac că acs om ar drr p car
l ascd
ca să
c rbu facădămdeacm
a c
D oaca
dcaţ
c
aca spm
aază
s ac la locl No ăm acm la acol car
magază acas ă sa
54 UD ITTENTEN
94 Î împrjurr vom îrba p cv a "C sa
prcu, d fap, î îd a îchpu asa ? c
fl d spus aşm a c ?
9 xs claa cu prvr la rolul p ar î ar
cpaciaa d a n imaginaî crcara o asr Adc în
c msur asgur a snsul u propoz .
96 s o aî d pu sal p u înga u
prooz rpzm va î lgu u a, ca ş
fapu am sha p baz a u ds n
9 În o d "apaa d a rprzna cva s poa
spu, a, d asma capacaa d a rpz a u
u aum mjo
prznae poa asl rprzn a
du un drum d laaooal
sgur asma r
uzar
P d a a, s poa mu o mag ş a s u
n foosas la nm
9 "Da dac îm prz va sau văd cu adva
obe, aun a ouş va vu mu nu a
îeeg Ve s rveş î juu u ş s spu "Numa
u
bun
amaouş
nmASA
Nu soa
a ouş
bun as
spuecuv
"Nu s
? a
uvo-
sîn
ba d un a vda ş d aca d a ava c d
u sub ş, pn uma, d asma d u ? Nu
aş pua înba acl uru dspr a vobş ş dsp
ca spu a doar u, în msur îl ai oa ? Î posz ?
N nu vi pun Nu a rbu s spu dsp
nu î a mn S s, d asma, lar da xuz
dn puc d vdr log c u aul a cva, aunc îş
d, Da
d asea, ssul saspu
s, au, uspr
luu î a ca vobş u
Sunam, s adva, c şam îuu mu c a u în
vd Da asa nsna u şu avam în vd prn
CERCETĂR OZOCE 55
a cop acs obc, al vda, al dsmna, p a sp
aa, pr vr gsr u î fl s prv, î acs
caz, spr c a c să î faă î jr sul Crd că s
poa spu vorb (d xmplu, cîd z î camră)
d spaul vzal » Spal vzual s l car ar po-
prar P o să îl posd o aa d pu c î po să mrg pr
l dapa
m ac aolo,
msa să îl vsc,
î măsua î casausăpoa
ară spr l. l -
să apană
mănu Sa l îm aparn î măsa în car vrau s ă
folossc p l aa fo mă d xprmar a p
spal maal îs, î ar d Dsra lu dn rmă
moaa unu pop ra, c nu rbu să
abă v n poprar Aunc însă spaul vzal n poae
să abă vul Căc ar săpî în afara l c l
î l sa a
Înhu sunn p saj fazs î l o casă
u psaj,
că cnva a îba Cu î apa asa ? a asa răs
psu l a a f, d al fl Ţăraulu a să p baca
d faa Da au acsa poa, de xmplu să
r î casa l
99 Sar ua, d asmna, s poprarl spa
lvzual
dar
lu u s agăse
rbuîsspaul d acas
ă f os
vzual, xsă,
auădasl
mna, un î afaă
4 Ca c a găs l car s ăa că a dsopr spa
l vzual a fos o fl d a vob, o noă com a
ra sar a, d asm a, sp, o nouă sza
4 u n z noua în lg dp vdr a
no ob
făcuo, dpz
un fomo ma
cvasfzcgamaală, p a(Gîn-
p car îl obsv a
d, d xmlu, la nbara Sîn daele snzoral
maeralul dn ar es osru unvsul )
5 LUD ENEN
Dar xprmara ma s rp roablă a făc o
mcar gramacală a găs îa d oa o oă
îlgr Ca c m a f găs o fl d a pca ; sa
d asma o mr sa o g d cîc
402 Sp c drp am acm car car ma
g dar cvl sî doar sm pr
clălal lma mag s rprzaă p dpln î de
scrra mag. Gîd acs am s ca
Acm a îcla să sp că l ar rb d fap
să f xprma alfl. Să zcm băoară făcîd pr sm
pl s c mî a ao dscrd Dacă ca ac
sîm d acord c xprmărl lmbajl osr ob
(car î îdpl o msa l) ac î ma
oasră
r să o mag
ob. Î mp ccar smî a
sî coflc c ca acăxprmă-
să spm mod
osr d xprmar dscr fapl aa cm sî l î
rala Ca cm d xmpl propoz a l ar drr
ar pa f falsă r al fl dcî î acla că acs o
ar drr. Ca c m modl d xprmar ar sp cva
fals ha dacă propoza afrmă d vo cva corc
Căc aa araă dspl dr dal solps r-
aaca. o
al afrma
aacă forma
; claldo xprm
apără caar cm
ormală
ar cosaa
ca cm
fap
a
p car l rcoa rc om raoal
40 Dacă a rz rva cvîl drr doar pr c
c am m pîă acm drra ma pr ca c al
a m d rra l L W, s fac ala c o
dpa a mp cî sa r ava î vdr doar o oa n
car prdra cvîl drr î al cox ar f oa
rcm
păîlocă.
raa dClal
mdvo f ac
amd. c oa acsa co m
u a f fr o ob e
împorva form d xprmar să s sp ă Dar clal a
o ac la lcr p carl a
CERCETĂR FLOOF CE 57
Dar ce a cîtga atunc dn ac est no u od d e prezen-
tare ? Nmc. Dar de fapt nc solp sstul nu vea aantaje
practce atunc cînd î susţe concepţa!
404 "Dacă spun Eu am durer , nu arăt către o persoa-
cîtu
nă caredearepuţn
durerle,
cine ledeoarece,
are. Ş acest
întrun
lucru
anum
poatet sens,
f justfcat.
nu tu
Căc, înante de toate Nu spuneam că o persoană anume
r durr, c "Eu am . . . E bne, prn acea sta u nu nu
msc o persoană. T ot aa de puţn ca prn faptul că gem
d durere. De celalţ î dau seama dn gemete cne are
durer
Ce înseamnă, oare : a t cine are dure? Înseamnă, de
l care ade
xmplu, a t acolo
care om
saudncelaceastă
care stăcameră
în acest
arcolţ,
du rer:
cel înalt
aadar,
cu
părul blond de acolo etc. Unde reau să ajung? La aceea
că xstă crter foar te dfert ale ideniăţii » persoane.
E bne, car dntre ele este acela ca re mă determnă să
pun că eu am durer ? Nc unul.
40 "Dar tu re, întotdeauna cînd spu u am durer
să atrag atenţa clulalt asupra une anumte persoane
Răspunsul
pra mea
ar putea f : Nu, reau să atrag atnţa numa asu-
406 "Tu re nsă prn cuntele Eu am . . să dstng
ntre ine celălalt" Se poate sp une, oare, asta n toate
cazrle ? Ş atunc cînd, pur smp lu, gm ? Ş car
atunc cînd u reau să dstng între mne celăla lt
rau eu prn aceasta să dstng între prsoanele L. W N N ?
40. Nea putea încpu că cna geme : "Cnea are
durer Nu tu ce stuaţe în cae ne grăbm s
ajutăm pe acesta, pe ce care geme
58 UD ENTEN
48. "Nu t îndoieşti însă dacă ai durril sau celălalt!
Propoziţia " Nu ştiu dacă e u sau altcina are dureri ar
fi un produs logic iar unul din factorii lui ar fi "Nu ştiu
dacă eu am sau nu am dureri iar asta nu este o propo -
zţ cu sens.
409 Încipuieşteţi că mai multe persoane ar sta întrun
cerc printre ele şi eu Unul oarecar dintre noi o dată unul
altă dată altul este legat de polii un ei maşini eectric fără
ca noi să putem edea asta Mă uit la fţle celorlalţi şi în cerc
să recun osc care dintre noi tocmai a fost electrocu tat O
dată spun "Acum iu cae este sînt eu În acest sens aş
putea de asemenea să spun "Acum ştiu cine simte şocu-
rie eu
cum însumi
ciuda tă Dacă
Aceasta
presarupun
fi o formă de exprima
însă aici că eu potre simţ
oare-i
şocuri şi atun ci cînd alţii sînt electrocu taţi atunci forma de
exprimar "Acum ştiu cin deine cu tot ul nepotriită
Ea nu apar ţine acestui joc
40 "Eu nu denumeşte o pe rsoană nici "aici u n loc
"acesta nu ste un nume Dar ele sîn t conctate cu numele
Numele sînt
adărat explicate
că fizica cu ajutorul lor
este caracterizată pri Este de asemenea
n aceea că nu folo-
seşte aceste cute
4 Gîndeşte te cum pot fi aplicate aceste întrebări şi
cum se poat e dcide asupra lor :
"Sînt aceste cărţi cărţi l mele ?
2 ) "Este aces t picior piciorul meu ?
3) "Este
4 "Este acest
aceastăcorp corpulsenzaţia
senzaţie meu ?
mea ?
Fiecare dntre aceste întrebări are aplicaţii pracice (nefi
lozofice)
ERETĂR FOOFE 59
La 2) Gîndetete l cazuri în car piciorul mu ste
nesteziat sau paralizat n anumite împrejurări întrebara
r putea fi decisă stabilindus dacă simt dureri în acst picior
La 3 ) Aici sar putea ară ta spre o imagine în oglindă
n anumite împreju ări sar puta însă pipăi un corp i s ă
pună întrbara n alt împrejurări e a înseamnă acelai
lucru
La ca4):i Care
: "Arată
estecorpul meu aasenzaţie
oare aceasă ? ? Adică : cum se
foloste ai ci pronumele demonstra ti ? Cu sigura nţă alt-
fl dcît bunăoară în primul exemplu ! Confuzii ia u na-
tre aici din nou pr in aceea că ne îcipuim că s arată spre
o snzaţi atunci cînd se îndreaptă atenţia asupra i.
42. Sentimntul imposib ilităţii de a depăi prăpastia din
lrnuconti inţă iînproces
inte rine e alaţiile
consider crieruui : cum se? întîmplă
i eţii curnte deea aces-că
i dosbiri d natură este legată cu o uoară snzaţie de
meţeală care se produc da că excutăm acr obaţii logice
(Acai senzaţie de ameţe ală ne cuprinde la anumite teore-
m ale teoriei mulţimilor) Cînd surine în cazul nostru acest
ntiment Ei bin dacă îmi concentrz atenţia întrun anu-
mit fel asupra contiinţei mee i îmi spun cînd fac asta cu
cs al cre: ACEASTA
uimir irului ! apucîndumi
ar urma să fieînprodusă
acelai timp
printrun
fruntea
pro-
Dar ce poate să însemne asta: "ami concentra atenţia asupra
contiinţei mele ? Nu este totui nimic mai curios decît
că există a a cea ! Ceea c am numit aa (căci acest cuin-
nu sînt folosite tim bine în iaţa curntă) era un act al
priirii Priam fix în faţa mea dar nu spre un anumit
punct sau obiect. Ocii mei erau larg descii sprîncenele
nu rau strîns ( cum sînt ele de cele mai mult ori cînd mă
interesează u n anumit
a premers priirii. obiemea
Priirea ct) Nici
era uacantă
n asemenea
» sauinteres nu
asemănă-
oae celei a unui om care admiră strălucirea cerului i soa
be lumina
60 UDI TTENTEN
Gndette acum că propoziţia p c are am pronunţato
ca paradox (ACEASTA este produsă printrun proces a
creierului ! ) nu are nimic paradoxal A fi putut să o pro-
nunţ n timpul unu xperimnt a căru scop era să arate
că efectul luminos pe car l ăd st prod us prn excitar ea
poziţia
unei anumite
nu n ambianţa
părţi a creieului
n car eaarDarfi aut
eu pronunţasem
un sns uzuapro-
l şi
neparado xal Iar atenţia ma nu a fost e ge nul celei care
ar fi fost potriită ptru xperiment. (Priirea ma ar fi
fiată nu acantă )
413. Aici am un caz de introspecţ ie nu neasemănă-
tor aceluia prin care William ames a ajuns la idea că Eul
ar consta n pincipal din peculiar motons i te ead and
between te ead and troat
Iar ceea ce a arătat introspecţia lui ames nu ra semni-
ficaţia cuntului "Eu (n măsura n care acsta ns amnă
ca asemănător cu "persoană "om "el nsui eu n-
sumi) nici o analiză a unei asemenea fiinţe ci starea de aten
ţie a unui filozof care şi spune cuntul "Eu şi ea săi
analizeze semnifcaţia. (Iar din asta s ar putea năţa multe )
sta44. Gndeti
n faţa că trebuie
unu războ totuidacă
car să ţeşi
nu oarstofă
fire:
doarece
i faci
mişcările ţesutului
4 Cea ce furnizăm noi snt de fapt obseraţii pri
itoare la istoria naturală a omului nu snt nsă contribu
ţii curioase ci constatări care nau fost pus e la ndoială de
nimeni şi car sc apă atnţiei doar pentru că sn permanent
n faţa ochilor otr
Î n e vîn enees nen. (t trd)
'� mă da e în a îne ş î » (t trd )
EREĂR FOOFE 1
416 "Oaenii spun n acord unii cu alţii : ăd aud sit
tc. (ciar dacă unul este orb i altul este s urd) Ei confiră
adar despre ei că au conşiină" Dar ce ciudat ! Cui i fac
u de fapt o counicare cnd spun "A contiinţă ? De ce
mi spun ie asta i cu poate să ă nţeleagă un altul ?
Ei
u bine propoziţii
ntradeăr ca "Eulor
folosirea ăd "Eu audi "Eu
Doctorului spunsnt contient
"Acu aud
din nou cu urecea asta celui care crede c i a pierdut
cunotinţa i spun "Snt din nou contient a d
417 Mă obser prin urare i percep că ăd sau c ă snt
contient ? Şi de ce să orbi n genere de obseraţie ! De
ce să nu spune pur i siplu "Percep că snt contient ?
Dar
spunăce "Eu
rost snt
au aici cuintele
contient ? " EuNupercep de
arată nsă aicicecuintele
să nu se
Eu percep că snt atent la contiinţ a ea ? ceea ce nu
ste totui n od obinuit cazul Dacă lucrurile stau aa
tunci propoziţia "Eu percep că nu spune că snt con-
tient ci că atenţia e a este ndreptată n cutare i cutare fel.
Dar nu este o anuită expe rienţă cea care i oferă pri-
ul să spun "Snt din nou contient ? Ce experienţă?
î ce situaţie spune asta ?
418 Este oare un fapt de experienţă că a contiinţ ă ?
Nu se spune nsă despre o că este contient despre copac
sau piatră că nu snt ? Cu ar fi oare dacă ar fi altfel ?Ar
fi oaenii cu toţii fără cunotinţă ? Nu nu n sensul obi
nuit al cuntului Dar eu de exeplu nu a ai fi con-
tient aa cu s nt de fapt acu
419 În ce prejurări oi spune c ă u trib are o căpee
nie ? ar căpetenia ti bine trebuie s ă aibă conşiină Ea
trebuie fără ndoială, să fie contientă !
6 UD ENEN
420 Dar îi pot încipui că oaeni i din jurul eu ar f
autoate nu ar fi constienti, desi odul lor de a actiona este
aceai ca i întotdea na? acă acu fiind ingur în
caera ea îi încipui asta atunci îi ăd pe oaeni fă-
cîndui treburile cu priirea fixă (ca în transă) ideea este
poate puţin înspăi întătoare. Dar încearcă acu, o dată
să răîi fixat asupra acestei idei în relaţiile obinuite cu cei
lalţi de ex eplu, pe stradă ! Spun eţi ţie bunăoară: "Copiii
de acoo sînt sipe autoate întreaga or ioiciune este
pur i siplu autoată. ar fie aceste cuinte nu îţi or spune
niic fie ei produce în tine cea de felul unui sentient
înspă iîntător sau cea aseă nător.
A edea un o i u drept un autoat est e analog cu a e-
dea o figură ca un cazliită sau ca o ariantă a alteia de
exeplu a edea crucea ferstrei drept o zastică.
421 Ne apare paradoxal că aestecă în od pestriţ în
tr relatare stări corporale i de contiinţ : "El suferea ari
cinuri i se răsucea dintro parte în alta fără întrerupere
Asta este cea cu totul o binuit de ce ne apare aadar para-
doxal ? Deoarece no re să spune că propoziţia se eferă
la ceea ce est e palpabil i la ceea ce nu este palpabil Dar
ziste
te supăr
nţăă?cea
Sînt dacă
trei ispun
rezi stenţa
: "Aceti
palpa
treibile
stîlpi? dau
Priete
clădiriipro-
re
poziţia ca pe un instr uent i sensul ei drept utilizarea ei !
422 În ce cred cînd cred că oul are suflet ? În ce cred
cînd cred că această substantă conti ne două inele de atoi
de carbon ? În abele cazuri : pe pr ul plan este o iagine,
iar sensul este departe în fundal aceasta înseană că uti-
lizarea iagini nu est e cea u or de cuprins cu prirea
423. Cu guranţă în tne se petrec toate aceste lucrur i
ar acu lasăă să înţeleg nuai expresia pe ca re o folo-
si aginea este a ci. Şi n ui conte st alabiltatea în
EREĂR FOOFE 3
reu z special. Lasă mă acum să înţeleg i uti lizarea
mag.
424. maginea este aici; i nu îi contest coeciudinea.
Dar ce este utilizarea ei ? Gîndetete la imaginea oririi ca la
un întuneric în sufletul sau în capul orului.
42 În timp ce ne strădu im, în nenumărate cazuri, să gă-
sim o imagine, i o dată c e aceasta este găsită, utiizarea are
loc, oarecum, de la sine, noi aem aici deja o imagine care
ni se impune pas cu pas dar care nu ne scoate din d ifi-
cultatea care aia începe.
Dacă între, de exemplu : Cum sămi încipui că aes
mecanism intră în aceasă cutie ? atunci ca răspuns poate
sei, eentual, un desen la scară micorată. Mi se poate atunci
spune:
nea : DeVezi, mirăintră
ce te aa astaînăuntru
? Aa cum sau eentual,
îl ezi de merge
aici aa asemei
colo Exprimarea din urmă nu expl ică, firete, nimic,
ci îmi cere doar să utilizez acum imaginea pe care miai dato
42 Este eocată o imagine care pare să determine în
od univoc sensul Adeărata folosire pare să fie cea impur
faţă de cea pe care neo indică imaginea . Lucrurile se petrec
aici, din nou, ca i în teoria mulţim ilor modul de exprima-
noipare să fie croit
nu putem ti elpentru un Dumnezeu
ede întregul irurilorcareinfinit
tie ceea ce
e i ede
în contiinţa oamenilor. Pentru noi, aceste forme de expri
mare sînt, desigur , ca un emînt oficial pe carel p urtăm,
cu care nu putem însă să facem mare lucru deoare ce ne lip-
see puterea reaă car e ar da sens i scop acestui emînt.
n folosirea reală a expresiior, noi facem parcă ocouri,
mergem pe ul iţe lăturalnic e, în timp ce edem ine strada
dreaptă i largă, dar n u o putem firete folosi, deoarece ea
este permanent încisă
427 "n tmp ce îi oream, nu tiam ce se perecea n
spatele frunţii lui Spunînd asta, nu ne gîndim la procese
264 UDI IENEN
n creer c la procese de gndre. agnea trebue să fe
luată n seros No a dor ntradeăr să ne ută n spa-
tele aceste frunţ. Ş totu ae n edere nua ceea ce
ae n edere n alte prejurăr cu cuntel e: a dor
să ce gndete el. Vreau să spun ae agnea e
acea folosre care pa re să contrazcă agnea expr ă
pscul.
428 "Gndul acest lucru str anu dar el nu ne apare
stranu dacă gnd. Gndul nu ne apare steros n tp
ce gnd c nua atunc cnd spune oarecu retros-
pect "Cu a fost acest lucru posbl ? Cu a fost pos-
bl ca gn dul să trateze despre suş acest obect ? Sţ
ca cu cu el n o a f prn s realtatea
429 Acordul arona dntre gnd realtate stă n ap-
tul că dacă eu sp un n od fals că cea este oşu el nu este
totu roşu ar dac ă reau să explc cu a cuntul "rou
n propoz ca " Asta nu es te ro u atunc pentru aceasta
arăt spre cea rou.
430 "Pune o rglă pe acest co rp ea nu spune că acest
corp
oartăareo aanută
dor sălunge
spun Ma
nudegrabă
realzeazeaăeste
ncndn
sneeea
ce realzeaz ă gndul . Este ca cu nea f ncput
că esenţalul la oul u este co nforaţa lu exteroară. Ş
a f confe cţonat un butean cu aceast ă foră a pr
runaţ butucul ort care nc el nu se aseaănă cu o f-
nţă e
431 "ă ntre
uplut ordn execu e este o prăpaste. Ea trebue
prn nţelegere
"Aba nnţeegere se spune că trebue să face ASTA Or
dnul acestea snt doar sunete n trase cu cerneală
EREĂR FLOOFE
432. inur orie se n pare ort. Ce îi dă iaţă ? În
oosire răiee e Are e sufare ie în sine ? Sau folosi-
ea este suf area ui ?
433. Cînd noi dăm un ordin, atunci poate să pară ca şi
u
mnăutiu
neexprimat,
ucrudaut
oarece
în edere
întotdeauna
prin ordin
rămîne
trebuie
o prăpastie
să ră
nte ordin i execuia ui . Doresc, să zie, ca cinea să facă
o anuită işare, bunăoară să ridice brau Pentru ca să
ie cu totu car, îi arăt cu se face mişcarea Această imagi-
ne pare ipsi tă de ecioc ; pînă a întrebarea : cu ştie e că
eue ă acă aceasă micare? Cu te e, î n genera,
cu trebuie să fooseasc ă sene e pe care i e dau, o ricare
rinfi acestea
ar ate semne,
? arătînd
Poate oide tinde
a ine
acu
spresăceăat
întregescfăcînd
or dinu
ges-
turi de încurajare etc Aici ucrurie arată ca şi cu ordi
nu ar începe să se bîbîie.
Ca şi cu senu ar tinde cu ijoace nesigure s ă pro
ducă în noi înţeegee Dar dacă acu î îţeegem, pr in
e sen face asta?
434 Gestu înceacă să prefigureze a dori să spu
ne dar nu poate s ă o facă
43 Dacă întrebă "Cu reuete propoziţia să repr e-
zinte ? răspunsu a putea fi "Nu ti i tu oar e asta ? O
ezi, bineîntees,
atunci cînd o foosesti
N există niic
ascuns.
Cu face propoziţia a cest ucru ? Nu tii o are asta ?
Nu există nii c ascuns
Darnua există
ucru, răspunsu
niic"Ştii, fireşte,
ascuns, acu
doriface propoziţia
s repică "Da,acest
dar totu s e petrece a tît de repede şi aş dor i, să zce aşa,
să ăd desf ăşurat ai pe arg
66 LUD ENEN
436 Aici este uşor să se aju ngă în acea fundătură a filo-
zofării în care se crede că dificu ltatea sarcinii stă în faptu
că fenomene greu de prins, experienţa prezentă care ne scapă
uor sau altele as emănătoare trebuie să fie descrise de către
noi Acolo unde limbajul obinuit ne apare prea grosolan
şifiecare
sar părea
zi, ci "cu
că nuceleaem
care dea
pier face
uo r,cucare
fenoprinmenele
apariţia
i eţii
şi tre
de
cerea lor, le produc oare cum pe primele
(Augustin: anesissima e usiaissima sun e eadem
rursus nimis laen e nva es inveni erum.
437 Dorinţa pare să tie deja ceea ce o a împlini sau ar
împlinio propoziţia, gîndul, ceea ce e face adeărate, ciar
cînd nu sînt cîtui de puţin aici ! De unde această deermi-
nae a ceea ce nu este înc ă aici ? Aceast ă cerinţă despot ică ?
("Duritatea lui trebuie logic )
438 "Planul este, ca plan, cea nesatisfăcător. (Ca i do
rinţa, aşteptarea, bănuiala ş a m d)
Şi aici gîndesc : ateptarea este nesatisfăcută deoa rece este
aşteptarea a cea credinţa, opinia, nesatisfăcută deoarece
este opinia că cea este cazul, cea real, cea în afara pro
cesului gîndirii
439 În ce fel putem numi dorinţa, aşteptarea, credinţa
etc "nesatisfăcute ? Care este prototipul nostru pentru in-
satisfacţie ? Este el un id ? Şi om spune despre cea de aces
fel că este nesatisfăcu t ? Nu ar fi aceasta tot o metaforă ?
Nu este o senzaţie cee a ce noi numim insatisfac ţie să zi-
cem fo amea ?
Întrun anumit sistem a exprimă rii, putem să descriem
un obiect cu ajutor ul cuintel or "satisfăcut i nesatisfă
1 Acsa sn foa dn foa obn o l d al
a n sn a n a dscoa lo s no (la)
EREĂR FLOOFIE 26
cut Dacă stabili de exeplu s ă nui cili ndrul con
ca un cilindru nesatisfăcut i cilindrul solid carel u -
le "satisfacerea lui
440 . A spun e "Poftesc un ăr nu înseană: Cred că
un ăr îi a potoli senzaţia ea d e insatisfacţie Aeasă
propoziţie nu este exteriorizarea do rinţei ci a insatisfacţiei.
441 Noi sînte prin natură i printro anuită instruc-
i educaţie prograaţi în aa f el încît în anuite îpre
jurări ne expriă dorinţe. (O aseenea îprejurare
nu este firete dornţa) O întrebare dac ă tiu ceea ce îi
doresc înainte ca dorinţa ea să fie îplinită nu poate in-
ereni cîtui de puţin î n acest j oc Iar faptu l că un eeni-
ent reduce
dorinţa Nu laa tăcere
fi fostdorinta ea nu înseană
poat satisfăcut că el satisface
dacă dorinţa ea ar
fi fost satisfăcută
Pe de altă parte i cuîntul a dori este folosit astfel :
"Nu tiu ni ci eu cei dore sc. ("Căci dorinţele ne ascund
nouă lucrul dorit. )
Cu este dacă a întreba : "Ştiu eu oare după ce a nu
e întind îna înainte de a prii cea ? Dacă a înăţat
să orbesc atunci o tiu
442 Văd cîn cinea duce ara la oci i spun : Atept
o detunătură Ipucăt ura se produc e Cu asta ai a-
teptat a existat această detunătură deja în ateptarea ta ? Sau
ateptarea ta este în acord nuai întro altă priinţă cu ceea
ce sa întîplat nu a fost acest zgoot cuprins în atep
tarea ta i sa adăugat el doar ca un accident atunci cînd
ateptarea a fost îplinită ? Dar nu dacă zgoo tul nu
asar fi produs el ateptarea
îplinito ea nu
nu sa adăugat sar fi îplinit
îplinirii zgootul
ca un al doi lea oas-
pete alături de ce l pe care la ateptat. A fost acel cea
în eenient care nu a fost i în ateptare un accident un
68 LUD TENTEIN
adaos al sorţii ? Dar ce n a fost atunci adaos ? Cea din
această îpucătură a apărut oare deja în ateptarea ea ?
Şi ce fos oare adaos căci na ateptat eu oare întreaga
îpucătură?
"Detunătura nu a fost atît de puternică pe cî t a a-
teptat
tarea tasă?fie. "A detunat aadar ai puternic în atep-
443 "Rou l p care ţil reprezinţi nu este totu i în od
sigur acelai (nu acelai lucru ) cu ceea ce ezi în faţa ta cu
poţ tu atun să sp i că este ceea e ţiai rep rezentat ?
Dar lucrurile nu stau oare în od analog în propoziţi e
"Aici ste o pată roie i "Aici nu este o pată roie ? n
abele interine cuîntul "rou aadar acest cuînt nu
poate să indice prezenţa a cea rou
444 Ae poate sentientul că în propoziţ ia "Atep t
ca el s ă ină uintele " el ine sînt folosit e cu o altă se-
nificaţie decît în afiraţia "el ine. Dar dacă ar fi aa c u
a put ea să orbesc despre faptul că ateptarea ea a fost
îplinită ? Dacă a dori să expl i aîndo uă cuintele " el
i "ine să zice prin defi niţii ostensie atunci aceleai
poziţii ale acestor cuinte ar fi alabile pentru abele pro
explicaii
Acu sar putea însă întreba: ce înseană asta că el
ine ? Ua se desci de cinea intră etc Ce înseană
asta că eu ate pt ca el să ină ? Merg dintrun capă în
altul al caerei ă uit din cînd în cînd la ceas et c Dar
unul din eeniente nu are nici cea ai ică as eănare cu
ceăat Cu p ot fi atunci foosit aceeai cu inte pentru
descrier ea lor ? Dar acu spun poate în tip c erg
dintrun
Acu existăcapăto în elălalt
ase al caerei:
ănare Dar de ce"Atept
f el estecaeael ?să inre
44 În liba ateptarea i îplinirea ei se ating
CRCĂRI OZOFC 69
6 Cudat ar f să se spună : "Un proces arat ă altfel dacă
are loc decît dacă nu are loc. Sau ,0 pată roe arată alt
fel dacă ea este ac de cît dacă n este ac dar lbajul
face abstracţ e de ac eastă deosebre căc el orbete despe
o pată roe ndfere n dacă este ac sau nu
pentru aSententul este c ă propozţa
nega o pr opozţe să o facă acare neagă
ntî ar trebu
adeărată în
run anut sens.
(Afrarea propozţe care neagă conţne propozţa care
ste negată dar nu afrarea acestea)
8. "Dacă sp un că eu nu a sat aznoapte atunc tre
bue totu să tu unde ar f de căutat un s; adă: pro
pozţa
dar A sat poate s fe aplcată stuaţe reale falsă
nu lps tă de sens . nseană a sta prn urare că
u a sţ t totu cea pentru a spune aa aluza unu s
e e fae ontent e ou n care sttuse un s
Sau: dacă spun "Nu a durer în braţ înseană asta
oare că eu a o u bră a une senzaţ d e durere care n
dcă parcă locul în care sar putea produc e durerea ?
În ce fel cuprnde starea actuală în care nu a durer
posbltatea
Dacă cneadurerlo?
spune : "Pentru a aea senfcaţe cuîntul
durere este necesar ca durerle să fe recnoscute ca atare
dacă ele se produc atunc se poate răspunde : "Nu este
a necesar d ecît să recunoa te lpsa durer
9 "Dar nu trebue ca eu să stu
cu ar f dacă as aea
durer ? Nu reu să s căpă de deea că folosr e � pro
pozţ e constă în faptul că ne agnă cea la feare cu
întNu ne dă seaa că no calcum,operă cu cuntele că
le translată cu treerea tpulu nro agne sau al ta
Este ca cu a crede că să ze o ndcaţe scrsă cu
0 UD ENEN
priire la o acă indicaţie pe care trebuie să mio înmîne-
ze cinea ar trebui întotdeauna să fie însoţită de o imagine
a acii pentru ca această ind icaţie să nu i piardă sensul.
40. A ti cum arată cinea : a ţil pute a încipui dar
i al putea iia Trebuie să ţil încipui pentru al imita ?
Şi nu este al imita cea tot atît de tare ca a ţil încipui ?
41. Cum este dacă îi dau lui ordinul "Încipuieteţi aici
un cerc rou ! i spun aum : a înţelege ordinul înseamnă
a ti cum este dacă ar fi executat sau ciar: aţi putea ima
ga cum este . .
42 Vreau să spun: "Dacă cinea ar putea edea atepta-
rea procesul
Dar tocmai aamintal el ar trebuiCine
stau lururile: să adă este ateptat
ede ceexpresia
ateptării,
ede ceea ce este ateptat Şi cum ar putea ea să fie ăzută
întrun alt fel în alt sens ?
43 Cine ar percepe ateptarea mea ar trebui să perceapă
în mod nem ijlocit ce era ateptat Adică să nu îl deducă din
proces ul pe care la perceput ! Dar a spune că cinea per-
nu are sens
re deateptarea
cepe exemplu : el percepe expresia
Daă ateptării
nu cuma Ase spune
are îndespre
ede
cel care ateap tă că el percepe ateptarea în lo de a spune
că el ateapt ă ar fi o denatur are proste ască a expresiei
44 "Totul stă de ja în Cum se întîmplă că săgeata
araă Nu pare să poarte deja în ea cea în
afară de ea însăi ? N nu este linia moartă doar psi
icul, semni ficaţia poate să f acă asta. Acest lucru este
adeărat
către i fals.ieSăgeata indică doar în cursul utiliz ării ei de
o fiinţă
Această indicare nu este un ocuspocus pe carel poate
înfăptui doar sufletul.
CRCĂR IOZOIC 7
4 Dorim să spunem: "Dacă aem în edere cea, atunci
aceasta nu este o imagine moartă (indiferent de ce fel), ci
ste ca i cum am merge la cinea. Mergem la ceea ce aem
n edere
46 "Dacă
n edere atunci
aemn eînmicăm
ederenoicea,
îninatunci
e Nenoi
precipităm
înine aenoim
nine i nu putem de aceea să ob serăm totoda tă precipi-
area. În mod sigur nu.
4 Da a avea în edere cea este ca i cum am merge
la cinea.
48
uţia, mai"Ordinul
nainteordonă
ca ea săexecutarea
aibă loc lui
Dar Îi asta
cunoate
era oelpro-
xe-
poziţie gramaticală i ea spune Dacă un ordin sună "Fă
cutare si cutare ! atunci "a face cutare si cutare se numeste
xcutar ea ordinului
49 Noi spunem "Ordinu l ordonă s i facem asta
dar si "Ordinul ordonă asta eu trebuie . . . Noi îl tradu-
m o dată întro propoziţie, o dată întro demons traţie i
dată în fapt.
460 Sar putea oare ca justificarea unei acţiuni, drept exe-
utare a unui ordin, să sune astfel: "Tu miai spus Adumi
floare galbenă iar aceasta de aici mi a dat un sentiment
d satisfacţie i de aceea am aduso pe ea Nu ar trebui oare
aici să răspund em "Doar nu team trimis săm i aduci floa-
ea care îţi a da un asemenea sentiment atunci cînd îmi auzi
uintele !
46 n ce fel antiipează ordinu l execuţia Pin fap-
tul că el ordonă acum e e a i executat ai tîrzu
7 LUDI IENTEIN
Dar ar trebui să se spună "ceea ce a fi executat mai tîziu
sau nu a mai fi executat ar aceasta nu spune nimic.
"Dar dacă nici dorinta mea nu detemină ceea ce se a
întîmpla, ea determină t tui pentru a spune aa tema unu
fapt, fie că faptul împlinete acum doinţa sau nu Parc
nu ne mirăm că cinea tie iitorul ci că el oat e, în genere,
să facă
Ca proeţii (corecte
i cu m simpla sau ţie,
poe false)
indiferent dacă este coectă
sau falsă, ar anticipa o umbră a iitorului ; în timp ce ea nu
t.ie imic despre iitor i nu poate să tie mai puţin decît
n
462. Pot să ca ut dacă nu est e aici, dar nul pot spînzura
dacă nu este aici.
prinAmapropiere
putea dori
dacă
să spunem
caut "Dar
Atunciel eltrebuie
trebuiesă săfie fie,
totui
de
asemenea, prin apropiere dacă nu îl găsesc i ciar dacă e
nu există deloc.
463. acsa lai căutat ? Nu puteai nici măcar să tii
dacă el est e aici ! Această problemă ia natere cu a
ăa cînd căutăm în matematică Se poate, de exemplu,
pune întrebarea: Cum a ost posibil fie numai să căuă
trisecţia triungiului ?
464 Ceea ce reau săi înăţ pe alţii este : să treacă de la
un nonsens care nu este eident la unul care este eident
46. ,0 ateptare este în aa fel ăcută încît orice se n-
tîmplă tre buie să fie sau să nu ie în acord cu ea .
Dacă ne întrebăm acum Este aadar faptul determinat
sau nu prin atep tare adică este determinat n ce sens se
a răspunde
acesta ateptării
? Atunci trebueprintr un eeniment
să se răspundă oricare
"Da dacă nu cuma ar fi
expresia ateptării este nedeterminată, deoar ece ea conţine,
bunăoară, o disj unţi a dieritelor posibilităţi
CRCĂR IOZOIC 73
466. Pentru ce gndete omul ? La cei folose te ? De
c caLcuLeazăel cazanele cu aburi i nu lasă la voia ntmplării
ezistenţa pereţil or acestora ? Este totu i apt de exper ien
ţă că acele cazane care snt calculate n acest fel n u explo-
dează att de des ! Dar tot aa cum el ar face mai degrabă
rice altcea dec t săi bage mna n focul care la ars mai
nainte, el a face,
ze cazanul Dar maideoarece
degrabă, oricenu nealtcea
interesdect
eazăsăcauzele
nu calcu-
om spune : oamenii gndesc ntradevăr: ei procedează, de
xemplu, n acest fel cnd construiesc un cazan cu abu ri
Nu poate acum un cazan produs n acest el să explodeze ?
O, ba da
467. Gndete omul, aadar, deoarece gndirea ia pro
bat aloarea ? Deoarece el gndet că este aantajos să
gndeti?
(i educă el copiii deoarece aceasta ia probat aloa
ra ?)
468 Cum am putea scoate la iveală : c gndete el ?
469. Şi totui , se poate spune că gndiea ia probat a -
loarea. Există acum mai puţine explozii de cazane dect
nainte, de cnd, bunăoară, rezistenţa pereţilor nu este de
rminată
fel Sau dedecndinspioice
raţie,calcul
ci es alte unui
calculată n cutare
inginer i cutare
este controlat
de către un al doilea
47 Aadar, ne gndm deoarc g ndirea ia pr
bat valoarea.
471. Adesea, noi abia atunci deenim contienţi de fap-
eLe importante c nd reprimăm ntreba rea "de c ? apte
care apoi, n cecetăil e noastre, conduc la un răspuns .
472. Naura cedintei n uniformitatea evenimentelo r va
căpăt a cea mai mare c laitate n cazul n care s imţim rică
4 LUDI IENEN
de ceea ce ateptăm Nimic nu ar putea să mă determine
sămi pun mîna în foc dei eu mam ars oa în ecu
473. Credinta c ă focul mă a arde este de felul fricii că
el mă a arde
este44 Că focul
certitudi ne. mă a arde dacă bag mîna în el: aceasta
Adică noi edem aici ce înseamnă certitudine. (Nu nu-
mai ce înseamnă cuîntul "certitudine dar i în ce constă ea)
47 Dacă sîntem întrebaţi cu p riire la tem eiurile unei
presupuneri ne aini aceste temeiuri Se întîmplă oare
aici acelai lucru ca atunci cînd reflectăm asupra cauzelor
posibile ale unui e eniment ?
476. Va trebui să distingem între obiectul fricii i cauza
fricii.
Astel faţa care ne inspiră frică sau încîntare (obiectul
ricii al încîntării) nu este de aceea cauza ei ci am pu
tea spune ţinta ei
477 "De ce crezi că te ei arde la tabla fierbinte a cup-
torului
ai neoie? de
Ai tu oare? temeiuri pentru această credinţă ; i
temeiuri
478. Ce fel de temei am ca să presupun că degetul meu
dacă atinge masa a simţi o reziste nţă ? Ce fel de temei pen-
tru a crede că acest creion nu a străpunge fără dureri mîna
mea ? Dacă întreb asta atunci se anunţă sute de temeiuri
fiecare din ele reducînd la tăcere pe celelalt e. "Am simţito
doar eu însumi de nenumărate ori ; si am auzit tot atît de des
de experienţe asemănătoae; dacă nuar fi aa ar fi . . ; etc
479 Întreba rea "Pe ce tem eiuri crezi tu asta ? ar pute a
însemna: "Din ce temeiuri o deduci acum deduso acum) ?
CRCĂRI IOZOIC 75
Dar i "Ce temeiuri îmi poţi indica ul terior pentru această
prsupu nere ?
48 Sar putea aadar înţelege prin "temeiuri pentru
opinie de fapt numai ceea ce cinea ia spus sie însui îna-
inte de a ajunge a opinie. Calculul pe care la făcut de fapt
Dacă sar
ioară să fieîntreba acum
un temei : Cumpresupunerea
pentru
poa însă xperienţa ante
că mai tîrziu se
a întîmpla cutare i cuta re lucru ? răspunsul este : Ce fel
d concept general al temeiului pentru o asemenea presu
punere aem noi oare ? Tocmai acest gen de informaţie de-
pr trecut îl numim noi temei al presupu nerii că asta se a
întîmpla în iitor. Şi dacă ne mirăm că jucăm un aseme-
na joc atunci eu mă refer la feculunei experien ţe trec u-
(la faptul că unui copi l care sa ars îi este frică de foc. )
481 Pe cel ce spune că el nu poate fi conins prin infor-
maţia despre trecut că cea anume se a întîmpla în iitor
acela nul o i înţelege. am put ea întreba : Ce anume
doreti tu să ţi se spună ? Ce fel de informaţii numeti tu
tmeiuri pentru a crede asta ? Ce numeti tu oar e "a con-
inge ? Ce gen de coningere atepţi t u ? Dacă acsa
ta sînt
nu nu artemeiuri
fi temeiuri
ce sînt
atunci
atunci
trebuie
temeiurile
t otui? săDacă
poţispui
indica
că aces-
cum
tbuie să stea lucrurile pentru a putea spune pe drept cu
înt că există temeiuri pentru presupun erea noastră
Căci noa ben : temeiurile nu sînt aici propoziţii din care
dcurge logic ceea ce credem
Dar nu ca i cu m sar put ea spune : pentru cre dinţă este
suficient mai puţin decît pentru cunoatere Căci aici n u
t orba de o aproximaţie a inf erenţei logice.
482 Sîntem înelaţi de către forma de expimare : "Acest
temei este bun deoarece el face probabilă producerea ee-
nimentului. Aici este ca i cum noi am mai fi afirmat acum
7 UDWIG WIGNSIN
ceva dese temei, cae îl justifică ca temei; în tim ce cu
ooziia că acest temei face oducerea obabilă nu se
sune nimic, în afaa fatului că acest temei coesunde unui
standa rd al temeiului bun da standardul n u este înte
meiat !
483 Un bun temei este unul cae aată sf
484. Am doi să sunem "El este un temei bun numai
deoaece e face oducee a înrdvăr obabiă . Deoa
ece , entu a su ne aa, el ae cu adevăat o influ enă asu
a evenimentului; in umae una cvasiemiică
485 Justificaea in eeienă ae un sîit Dacă nu
a avea nici unul, ea nu a fi o justificae
48 Oae fatul că acolo este un fotoliu deurge din im
esi ile senzoiale e ca e le imesc ? Cum oate oa re
să decug ă o popozţi din imesi ile senzoi ale ? Decuge
ea atunci din ooziiile cae desci u imesiile senz oiae ?
u. Da nu deduc eu, oae, din imesii, din datele sim
tuilor că acoo este un f otoliu ? u fac nici o deductie !
neoi însă totui o fac Eu văd, bunăoaă, o otog fie i
sun "ebuie să fi f ost acolo un fotoliu sau, de as emenea,
"Din ceea ce se vede aici deduc că acoo este un otoliu
Aceasta este o deducie; dar nu una a logicii O deducie
este teceea la o afi maie ; adică i se comotaea ce co
esunde afimaiei Eu tag concluziile nu numai în cu
vinte, ci i în aciune.
Eam eu oare îndetăit să tag ace ste conc uzii ? Ce se
ueşt aici o îndetăie ? Cum ese folos it cuvîntul
"îndetăire
scoate ? D esciefatului
i însemntatea jocui de
delimbaj ! Din ele se va utea
a fi îndetăit
48 "Păăsesc camea deoaece tu o odoni
"Păăsesc camea, dar nu deoaece tu o odoni.
CERCRI IOOIC 2
sri această rooziie o conexiune a aciunii mele
cu odinul lu i ? Sau ea face coneiunea ?
Putem înteba "De unde tii tu că o faci din cutae, i
nu din cutae motiv ? Ia ăsunsul est e, oate O simt ?
488 Cum judec eu da că este aa ? Duă i ndicii ?
489 Î ntreabă-te Î n ce îmejurare, în ce sco sunem
ni asta ?
Ce gen de ai ni întovă ăesc aceste cuvinte ? ( Gînde
e-te la sa lutui ! In ce roozii i sînt ele folosite ? Şi la ce ?
49 Cum tiu eu că es drs d gndi m-a con
dus la această a ciune ? Ei bine, est e o anumită imagine
de eemlu,
in calcul, laînt-o
un altcecetare
eerimeexeimentală
nt. Aată şsă
fimicondui,
acum a
utea să desciu un eemlu.
491 u ăă limbaj nu ne-am utea îneleg e unii cu
aii da desi gu făă limbaj nu utem să influenăm ali
ameni în cutae i cutae el nu utem să constuim stăzi
maini etc. Şi de asemenea făă folosiea vobiii i scierii,
oamenii nu s-a utea înelege
49 A inventa un limbaj ar utea însemna a inventa un
disozitiv entru un anumit s co e temeiul legilo natuii
(sau în acod cu ele dar are i celălalt sens, analog aceluia
în cae vobim de inventaea unui joc
Eu afim aici ceva dese gramatica cuvîntului "limba j,
unînd-o în legătuă cu gramatica cu vîntului "a inventa .
493 Se sune " Pin cucuigu, cocoul cheamă la el găi
nile da nu stă dej a la baz a acstei e ximări mara
ia cu limbajul nostu ? u va i oae asecul cu toul
schimba dacă ne înciuim ă găinile au os use în mi
ae de cucigl ocouli rinr-o azae izi oareare ?
78 DWG WGNSN
Dacă s-a aăta însă în ce fel actionează cuvintele "Vino
la mine ! asua celui căuia i se a esează astfel că în cele
din umă în anumite co ndiii, muchii icioa elo sale sînt
inevai etc. în acest fel a ied e oae acea oo ziie
entu noi caracteul unei ooziii ?
494 Veau să sun Ceea ce noi numim "limbaj este
ine d ot aaatul limbajului nostu obinuit al limba
jului nostu vebal; ia aoi alte lucui otivit analogiei
sau comaabilităii cu el.
495 Este cla , eu o t să stabilesc in eeienă că un
om (sau un animal eacionează la un semn aa cum
ve au eu la un alt ul nu. Că , de exemlu un o m la semnul
mege la d eata la se mnul " � la stînga dar
că la semnul el nu eacionează în acelai fel ca la
" -- etc
Da, nu am nici măca nevoie să născocesc veun caz, ci
doa să- conside e cel eal entu a vedea că eu o t să
conduc un o m cae a învăat numai omâna doa cu aju
toul limbii omâne (Căci conside acum învăaea limbii
omâne doa det o eglae a mecanismului la un anumit
gen de influenae;
limbajul sau oate aifost
ne este indifeent
în aa dacă celălalt
el constuit a învăat
de la natee
încît el eacionează la ooziiile limb ii omâne ca i omul
obinuit, d acă el a învăat omână
49 Gamatica nu sune cum tebuie să fie constuit lim
bajul entu ai îndelini scoul entu a aciona în cu
tae i cutae fel asua oamenilo. Ea descie doa i nu
elică în nici un fel folosiea semnelo.
49 Regulile gamaticii ot fi numite "abitae, dacă
se va sune in asta că sopu gamaticii este doa cel al
limbajului
CRCR OZOC 29
Dacă cineva sune "Dacă limbajul nost nu a avea
această gamatică, el nu a utea să exime aceste fate
aunci ne ntebăm ce nseamnă aici pu "
498 Dacă sun că odinele "Adu-mi z ahă ! i "Adumi
ate ! au sens, dar nu combinaia " Late me zahă asta
n înseamnă că onunae a aceste i combina ii de cuvinte
nu ae nici un efect Şi dacă ea ae acum efectul că celălalt
e uită fi la mine i ămîne cu gua căscată, eu nu îl numesc,
de aceea, odi nul de a e uita fix la mine etc, chia dacă am
vt să oduc tocmai acest efect
499 A sune "Această combinaie d e cuvinte nu ae nici
n sens o exclude din sfe a limbajului i delimitează i n
aceasta domeniul limbajului. Dacă se tasează însă o ga
niă, asta oate să aibă o vaie tate de temeiui Dacă încon
j un loc cu un gad, cu o linie de hota sau alt fel, asta oate
ă aibă scoul d e a nu lăsa e cineva să iasă sau să inte oate
înă să ină i de un joc, ia gania oate că tebuie să fie
ăită de jucătoi sau ea oate indica unde se temină o
pietatea unui o m i încee cea a altuia etc Dacă tasez, aa
d o ganiă, in asta nu se sune deja de ce o tasez.
5 Dacă se sune că o ooziie a fi lisită de sens,
aunci nu este ca i cum sensul ei este lisi de sens. Ci o
cmbinaie de cuvinte este eclusă din limbaj, este scoasă
din ciculaie.
51 "Scoul limb ajului ese să exime îndi. Ast
fel, scoul fiecăei ooziii este să exime un gînd. Ce
gînd eimă, in umae, ooziia "Plouă, de eem
plu?
5 Î ntebaea cu ivie la sens . Comaă
"Această ooziie ae ens "Ce se ns ?
80 UDWIG WGNSN
Acest i de cuvinte este o rooziţie. "Ce oo
ziţie ?
5 Dacă dau cuiva un odin atunci mie mi este u ou
sufiintsăi dau semne Şi nu voi sune niciodată acestea
sînt doar cuinte i eu tebuie să ătrun d în satele cuvnte
lo. ot aa dacă a fi ntebat e cineva i mi- a da un răs
uns (aada un semn a fi mulţumit asta este ce ea c
atetam i nu obiectez : da ace sta este doa un ăsun s.
54 Dacă se sue nsă: "Cum ot să tiu ce ae el în
vedee căci eu văd numai semnele sale atuni eu sun
"Cum oate să ie e ce ae în vedee căci nici el nu ae
altceva decît semnele sale.
55 ebuie oae să înţeleg un odin înainte de a utea
acţiona otivit lui ? Desigu altfel nu ai ti ce ai de f ă
cut Dar de la şi la a ace există din nou un salt
5 Cel distat c ae la odinul "La deata ! se întoar
ce la stînga ia aoi lovindu se este funte z ice Oh ! la
deata i se întoace la deata. Ce i-a tecut in min
te ? O inter etae ?
57 "u doa sun asta am i ceva în vedee in ceea
ce sun. Dacă efle ctăm la ce se ntîmlă în noi cînd
ve în vedre ceva osind cuvintele (i nu doar le su
nem atunci ni se ae că ceva a f i culat atunci cu aces
te cuvine fără de care ele s-a mica în gol. Ca i cum
ele a fi legate aecum cu ceva cae este în noi.
58 Sun o ooiţie "Vreme a este rumoasă ; da
cuvitle sînt tiu bine semne arbirae să unem a a
da în lou l o a b " . Da acum cînd citsc a sa nu o
s lg în mod ic eea e citesc cu snsul de mai sus
CRCĂR FOZOFIC 81
sînt obinit a tea s ă sn s ă zic a în loc d e ve
A oc de este etc Da n ata n am nA ve
mea " b n
dee c ă n sînt obis nit s ă aociez d e îndată c a cvîntl
vemea ci că n � sînt obinit să folosesc "a o de
vemea asada
' c semnif icatia cvîntli vemea .
u stăînesc acest limbaj)
sînt obinit să măso temeatui în gade Fahen
heit De aceea, o asemenea infomaie dese temeatuă
n-mi spune » nimic
59 Cum este dac ă am nteba e cine va " Î n ce fel sînt
aceste cvinte o descee a ceea ce vezi t ? i el ăs
nde "Pin aceste cuvinte în vedereasta (Pivea, oate
n eisaj . De ce acest ăsuns Eu vedere n este
cîti
Cumde
vein în
nveere
ăsnsin
? cuvinte ceea c e vedem în faa
noastă ?
Să esunem că a sne a b c i că a avea în ve
dee in asta vemea este fmoasă Adică ostind aces
e semne a fi avt exeiena sb iectivă e cae ar aveao
în mod nomal acela cae an de an a fi folosit a cu s em
nficatia veme a b c semnificatia es te s. a m d
Sn atnci "a b c vemea este f moasă ?
Caeexeenă
cestă tebuie să fie cieil ?ent fatl că e am avt
sbiectivă
ă aceast ă ncecae une Ac ete ig n
vedere Aici este cald Po i să o fai ? Şi e faci cînd o
aci ? Şi există oae numai n fel de a face asta ?
11 Ce nseamnă oae a descoei că n enun nu are
nici n sens ? Şi ce înseamnă să snem Dacă am în
vedee c asta ceva, atnci tebie totusi să aibă sens ?
Dacă a în vedee cev a cu asta ? Dacă am în vedee e
nue in asta ? Dori unm ooziia cu e
este cea e ca e u o u e d spune ci o tem i gî
8 UDWG WGNSN
51 Lucuile aa ca i cum am utea sune : "Limbaju
vebal emite combinaii de cuvinte lisite de sens, îns
limbajul imaginilo nu emite imagini lisite de sens
Aada, nici limbajul desenului nu emite desene lisite
de sens ? Să esuunem că a fi dese ne duă cae a tebui
modelate coui Atun ci unele desene au sens, altele nu.
Ce se întîmlă dacă îmi imaginez combinaii de cuvinte li
site de s ens ?
51 Consideă această fomă de eximae: "umă
ul de agini al căii mele este una din soluiile ecuaiei
3 + - = O Sau : "umăul iet enilo mei este n i
n + n + = O A această ooziie s ens ? Asta nu se
oate vedea imediat In acest exem lu, se vede cum s e oate
ca ceva
toate să aate
acestea să ca
nuoaibă
ooziie
nici u n e cae
sens . o înelegem i cu
(Aceasta auncă o lumină asua conceteo a îne
lege » i a avea în vedee
54 Un ilozof su ne că el îne lege oozii a "Eu sînt
aici, că el ae în vedee cev a in ea, gîndet e ceva chia
dacă nu eflectează deloc cum, în ce îmejuăi, va fi o
losită această ooziie. Şi dacă sun "andaiul este ou
i în întuneic
întuneic, , atunci
această tu vez i, u i simlu, în aa ta, în
oeaă
515 Două imagini ale tandafiului în întuneic Î ntuna
el este cu totul negu căci tandafiul este invizibil Î n cea
laltă, el este ictat în toate amănuntele i înconjuat cu ne
gu Este una din ele coectă, cealaltă falsă ? u vobim noi
oae dese un tandafi alb în întuneic şi dese unul o u
în întuneic ? Şi nu sunem, totui, că ei nu ot f i deose
bii în în tuneic
51 Pae cla: noi înelegem ce semnificaie ae înte
baea "Intevine iul de cife 7777 în dezvoltaea lui ?
CRCR OZOC 8
Este o ooziie în om nă ; se oate aăta c e înseamnă că
45 intevine în dezvoltaea lui 7 i luci asemănătoae
Acum, se oate sune că numai înă unde ajung aceste ex
plicaii înelegem noi acea întebae.
5 1 7 Se ne întebaea u ne utem înela oae în i
vina fatul i că înelegem o întebae ?
Deoaece cîte o demonstatie matematică ne conduce
tocmai la a sun e că nu ne ute eezenta cee a ce am ce
zt că ne tem eezenta. (De exeml, constucia he
tagonli Ea ne conduce la eviziea a ceea ce conta
pent noi det domeniu al eezentabilului
518 Socrat e către heaitetos "Ia cine îi e ezintă nu
ebuie, oae, săi eez inte ceva ? h " In mod ne
cesa Soc "Ia dacă îi eezintă ceva, nu-i ee zin-
ta• ceva ea ) h ·" Aa se ae
Ia cine ictea ză nu tebui e, oae, să icte ze ceva ia
cel ce ict ează ceva, n ictează ce va eal ? Ei bine , cae
este, oa e, obiectul ictatului imaginea omuu i ( de ex sau
mul e cae-l înfăiează imagi nea ?
cae59 Vem
va fi să sunem
exectată unlui;
otivit odin
da este
i o oimagine
imaginea aaciunii
aciunii
cae trebuie executată otivit lui
5 "Dacă i ooziia este conceută det imagine
a unei stăi de lcui osibile i se sune că ea aată osi
ilitatea săii de lci, atunci o oziia oa te să facă, în
ce mai bun caz, ceea ce face o imagine ictată sa lastică
sau n film; i ea nu oate oic m să înfăie ze ceea ce nu
este cazul Aada, deinde e deantegul de gamatica
noastă ce anume va fi numit (lo gic) osibil i ce nu adică
tocmai ceea ce ea emite ? Da asta este totui a bi
ta ! Este abita ? c oice alcătuie asemănătoae
84 UDWG WGNSN
popoze puem face cea nu oce ehncă ae apcae
în aa noas ă dacă în flozofe sîntem ena să numă
ăm pne popo cea comple lps de tltae asa
se înîmplă adesea deoaece nu am eflecta îndeajuns asu
pa ză e
51 Compaă « logc posbl » cu « chmc posbl » Am
puea num eenal chmc po sblă o combnaţe penu
cae exsă o fomlă a suc cu va lene coece ( bnă
oaă HOO OH). O asemenea combnae nu ebue
fee să exse da une fomule ca H02 n poae co
espunde în ealae ma pn decî nc o combnae
5 acă compaăm o popoe cu o magne aunc e
bue să eflecăm dacă o facem cu un poe ( o descee s
tocă) sau cu un ablo d e gen Ş ambele compaa au sens
acă pesc un ablou de ge n el îm « spune cea cha
dacă nu ced (nu îm închpu) nc un momen că oame
n pe cae ăd în el sîn ea l sau c ă au exsat oamen e
al în aceasă saţe Căc cum este dacă îneb e îm
spune el me oae ?
5 A do să spun Ceea ce îm spun e magnea e se
magnea însă Adcă ceea ce îm spune constă în po
pa e stucu ă n fomele culo le sae (Ce a însemna
dacă sa spune Ceea ce îm spune ema m cală ese tem a
însăş ?)
54 Pee n u dep cea d e la sne îneles c dept n
fapt demn d e aene c ă magnle poesle născocte ne
poduc desfăae ocupă mnea noastă
(Pree u dep cea de la s ne îţels aceasa
îseam me e as aa um o a cu pe la lu
cu cae e elesc Ce ce ese po lec a dspăe
CRCĂR OZOC 85
anc cîn d ve accepa un fap, aşa cum îl accep ş pe ce
ălalt )
((Teceea de la un nonsens eden la un nonsens cae
u ese eden
55 pă c e a spus asa, el a pleca de la ea c a ş în zua
aneoaă Îneleg eu aceas ă propoz e ? O îneleg eu
oae c m aş înelegeo da că aş au-o în c sul une elaă ?
acă ea stă olată, aunc o spune că nu şu despe ce
este oba Aş p ea ş ouş cum poae f folosă ac eastă
popoz e; ş eu aş puea să nenez u n contex penu ea
O mulme de căă bne cunoscue duc d e la acese cu
ne în oae decle)
5 Ce înseamnă a înelege o magne, n de sen ? Ş ac
exsă înelegee ş lpsă de înelegee Acese expes pot
ş ac să semnfce lcu de e mag nea ese, bunăoaă,
o n-moa o pae n ea nu o neeg ns n sn n
sae să ăd acolo copu, c ăd doa pee de culoae pe
pînă Sau le ăd pe oae dep copu, d a sîn obec e
pe cae nu le cunosc (ele aaă ca nşe apaae, da eu n
cunosc folose a lo) Poae cunosc însă obecele, da nu
îneleg, în alt sens, fell în cae sînt gupae
57. Înţelegeea une popoz a lmbajul ese mul ma
înudă decî se cede cu înelegeea une teme mucale
Asta o îneleg însă astf el că înele geea po po e să ma
apoape dec ît se cede de ceea ce s e nmeşe în mod o bş
nu înţelegee a une e e muzcale e c e tebue nen
saea ş empo-u l să s e mşe oc ma pe această lne ? Am
do să spuem: eoarece şu ce înseamnă oae asea
Da ce înseamnă ele Naş ş să o sp Penu explcae
aş pea să o compa c cea de, cae ae acela im
(am în vedere aceeaş lne) (Se spune N u ve c st
ca ş cum s- age o conclu e ? sau As e că o
8 UDWG WGNSN
paaneă etc. Cum se îneme iaă asemenea comp aaii ?
Aici exisă întemeiei de felui foate difeie .)
58 Ne-am putea închipui oameni cae a avea cea n
c otul neasemănă o cu un limbaj un joc de sunee, făă
ocabla sau gamatică ( A obi c limbile » )
59 Ca e a fi aici semnificaia suneelo ? Cae ese
ea în muică ? Chia dacă n doesc cîi de pin să spun
că acest li mbaj al jocilo de snee a ebui să fi e com
paa cu muica.
5 A puea exist a i un limbaj în a cău i uiliae su
fleul » cuinelo nu a jca ni ci n ol Î n cae nu am aea,
de exemplu, nimic împotiă să înlocuim n cuîn c nul
nou, inena în mod abia
51 Noi obim de înţelegeea unei popoiii în sen
sl că ea poate fi înlocită cu o alta, cae spne acela i lu
cu da i în sens ul că ea nu poae fi înlocuiă de nici o altă
po oii e. (Tot aa de pu in ca i o emă micală c ala)
n n caz, gîndl popoziiei ese ceea ce este comun
uno popoiii dieie în alul, poae cea pe cae-l ex
pimă num ai acese cu ine, în aces e po iţii ( Î nelegeea
unei poei i.)
5. Ae aada, aici, a îneleg e două semnificaii di
feite ? Veau mai degabă să spu n că acese modu i de
olosie ale lui a înelege consi uie se mnificaia li, con
ceptu me al înelegeii
Căci vreau să aplic a înelege uo acesoa
5 Cum se poae însă explica în cel deal doilea ca expe
sia, cm se poae ansmie înelegeea ? Î neabăe cum ese
CRCĂR OZOC 8
condus cnea spe înţelegeea une poe sau a une eme ?
ăspunsul la aceasa spune cum ese explca ac sensul.
54 A auzi un cuîn în aceasă semnfcaţe Ce cudat
că exsă aa cea !
Paafaaă aşa sublnaă aa, auză aa, popoz ţa ese
începutul une ece spe aceste popozţ, magn, acţun
« O mulţme de că bne cunoscue conduc de la acese
cune în oae decţle
55 Ce se înîmplă dacă înă ţăm s ă smţim sfîu une
toaltă ţ de mucă bse ceas că dep sfî ?
5 Spun Aceasă faţă (cae dă mpesa mdăţ)
po să mo închpu dept una cuajoasă. Pn aceasta
u aem în vedee că î m pot închpu cum cnea cu aceasă
fţă poae, să cem, sala aţa alua (aceasa neo putem,
ee, înc hpu despe oce faţă) Eu ob esc ma degab ă
de un aspec al feţe înse Ceea ce am în edee nu ese,
de asemenea, că aces om poate să schmbe faţa în una
cajoasă, în sensul o bnu îm po însă închpu pe depln
că el poate să eac ă la asa înun mod foae bne defn
enepetaea uneacod
enepeaea unu expes
î n amucă,
feţe poae
dacăfîlcompaaă cu
auzm ca mo
dulaţe, o daă în aceasă onala e, ală da ă în aceea
57 Se poate spu ne "Eu ces c mdae pe aceasă faţă,
da în oce ca mdaea nu pa e pu smplu asocaă
cu faţa, egaă de ea în mod exeo c eama ăee în ăsă
ule feţe Dacă ăsăule se schmbă puţn, anc puem
ob de o schmbae coespunăoae a fc. Dacă am f
îtebaţ Îţ poţ închpu aceasă faţă ca expese a cua
ulu ? atunc pacă nu am cum a ebu să gădum
cuajul în acese ăsătu Spun aun c, poae : Nu c e
a însemna ca aceas a să fe o faţă cua joasă a cum aa
88 UDWG WGNSN
ă solua ue asemenea pobleme ? Se spune poae : "a
acum îneleg asa : faa ese penu a spune aa nepăs ăoae
în apo cu lumea exe oa ă No am ntodus aada cu
aul pn acul nepeă. Cuajul s-a puea spune se
potriveşte acum dn nou cu faa a ce se poee ac
c ce ?
58. Un ca înud (cha dacă el poae nu aaă aa) ese
acolo cînd ne măm (no geman) de exemplu că î n fan
ceă adecul pedca s acodă cu subsanul în ceea
ce pvee gen ul dacă ne expl căm asa în felul umăo
E au în ede e "omul ese uul bu "
59 Văd un ablou cae înfăeaă un cap suîăo Ce
fac aunc cîn nepee zîmbeul o daă ca unul pee
nesc aă daă ca unul ău ăcos ? N m -l închpu adesea
în-o ambană spaală empoală cae este peenoasă
sau ăuo oae ? Asfel ma puea în chpu pnd ma
gnea c ă cel cae îmbete s e aplea că suîăo asupa unu
copl cae se joacă sau dmpoă asupa sufene unu
dusman.
Î
n aceasă pnă nu se schmbă nmc p fapul că
e po nepe
preenoasă a dn nou
pu nînd-o ală
înto alfelambană
suaa la
pma edee
Vo nepe
un anum zîmbe dep peenos dacă nc u n fel de împe
uă deosebe nu schmbă nepeaea mea îl o num
"pe enos o eac oa în mod coespunăo
(( Po babl ae fecenă.
54 "N ese oae cos că eu po gînd că a înce
a cuîn să plouă ăă ns ua lmbaulu în eaga
e ambană Ve să s pu că ese c uda că nu a puea
să spu să ai vedere cese cunte făă acea ambană ?
Pesupune că cnea sgă aăîn spe ce un de cu
ne enel gble acă- înebăm ce ae în edee el spu-
CRCR OZOC 8
e că asta înseamnă "Slaă Domnului în cuînd a înceta
ă plouă a el ne şi explică ce înseamnă cuinele sepa
ate Pesupun că dint-o daă el pacă şi-a eeni şi a
pune acea popo iţie a fos n nonsen s deplin da atunci
cînd el a ponunat-o -a apăut ca o pop oie a unui lim
aj familia ui ( Chia ca un cia foae bine cunosc ut )
Ce ebuie să spun eu acum ? Nu a înţeles el oae aceasă
popoiţie atunci cînd a spuso ? Nu puta popo iia în sine
nteaga ei se mnifcaţie ?
54 1 Da în ce a constat acea înelegee şi se mnificaia ?
El ponuna şiui de sunee oaecum cu un ton bucos
ăînd spe ce, în imp ce ploua încă, da deenise deja
mai luminos ma trziu, el a făcu o legătuă înte cuin
ele sale şi cuintele limbii omâne
54 "a cuintele sale le-a simit înocmai ca si cuine
e unui lmbaj bine cunoscut a un ci tei u în acest
ens ese că el a spus mai îziu ata. a acm nu spune :
"Cuintele unui limbaj obişnui penu noi se sim în-un
mod foae bine defini (Ce este epreia acestui senti
ment)
54 N po să spun oae sigătul, îsu sîn pline de
semnificaie ?
Şi asa seamnă, apoximati multe se po înelege din ele.
544 acă do ul mă face să exclam "Dea eni oda ă ,
aunci senimenul dă semnificaie » cuinelo ă el însă
semnificaii cuin elo sepaate ?
S-a puea aici de asemenea spune senimentul a da
adevăr cuinelo Şi din asa poi veea cum se con opesc
ici concepele
seul (Aceasta
unei popoii aduce amne
i matematice ?) de înebaea : Ce este
545 Dacă e spune însă Sper că va eni nu sen i
menl dă oae s emnificaţia cuîntului " a spe a ? (Şi cum
0 UDWG WGNSN
ese cu popoiia Nu mai spe că a eni Senim enul
dă, poae cuînului "a spea snetul său apae adică, el
îşi are expesa în sune. acă senimeul dă cuînului
semificaia sa, aunci "se mniicaie înseamnă aici aellu
cru despre care ete vrba esp e ce este oba însă în ca
ulEse
sen speana
imenuluiun
senimen (Semn distinciv
54 Asfel, aş doi să spun cinele "ea eni odaă
sîn încăcate cu doine le mele I cuinele ne pot fi smu
se ca un ipă Un ele cuint e po să ie greu de ponun
a : acelea de exemplu pin cae se enuă la cea sau se
măuiseşte o slăiciune. (Cinele sîn şi fape)
547 A nega o aciitate minală Neagă cea şi obse
ă ce faci ai poae l ăuntic din cap ? Şi dacă e aşa
ese cum acest proc es mai dem de ieesul os tu dec
să sc iem, bnăoa ă, un semn al negaiei în-o popoiie ?
Cunoşi u acum eseţa egaiei ?
548 Cae ese deosebiea dinte cele două pocese a doi
ca cea să? se înîmple şi a doi ca acelaşi lucu să u se
înîmple
(a) "Că trei negaţii dau din nou o negaţie trebuie să stea totuşi în
acea egaţie pe cae foloec acum. Tena de a vena u mi a
semniicării )
Se pae ă din natura egaţiei ar decre că o eaţie dubă este o
airmaţie (Şi cea corect există în asta Ce? Natura noastră este cone-
tată u amîduă)
(b) Nu poate să eiste discUţie cu pivire a aptu dacă aceste regui
sau ate s ee oree pentr untu " (a n edere daă ee
înt potrivite cu semiicaţia a) Căci uvîntu nu are înă, ăă aeste
egui, o semiicaţie; iar acă schimbăm reguie atunci e are aum o
ată semniiaţie (sau nici una) i putem tot aa e bine să şi shimbă
cuvîntu
CRCR OZOC
Dacă vrem s ă preenăm asa n imagini aunci vom ace
imaginea evenimenului lucruri dierie: a o şerge cu o
iie a o nconjura şi alee de aces el Dar aceasa ni
are nouă ese o meodă gră a exprimării n limbaul
ebal aplicăm nradevăr semnul "nu Acesa ese nsă
gdire
ă
expedien
dea ales ngaci Vrem să spunem n se nm-
549. "Cum poae cuvnul nu » să nege "Semnu
u araă că rebuie să iei cee a ce urm eaă mod ne ga
iv Sar dori să se spună Semnul negaiei ese un prie
de a ace ceva poae ceva foare complica Ese ca şi cum
nul negaiei near oeri prilejul să acem ceva Dar ce
Asa nu se va spune Ese ca şi cum e ar rebui să ie doar
igera ; cadeoarece
necesară şi c um lamnoişşim
i deaoricum
Ca şiaces
cum explicaia
lucr n u ar
550 Negaia sar puea spune ese un ges care excude
are respinge Dar noi olosim asemenea gesuri n cauri
oare dierie !
551 "Ese oare aceeaşi negaie Fierul nu se opeşe
a as
idem de grade » şi 2 ori2Prin
a prin Cinrospecie acee5a »căncercăm
nu ese Trebuie să de
ve-
dem ce gdim cnd pronunăm ambele propoiii
552. Cum ese dacă aş nreba Ni se araă oare car n
mp ce pronunăm propoi iie "Aceasă vergea are ungi
mea de 1 m şi "Aici să 1 soda că noi avem n vedere prin
»1 lucruri dierie că ,,1 are diferie semniiaii Nu
aces
i 1 m să
se araă deloc
un solda
Spune
pe aceşi 2 m sau
bunăoară 2 soldaicaFiind
o propoiie "Pe
reba "Ai n vedere acelasi lucr cu ambii unu ai răs
punde poae "Desigur a n vedere acelaşi lucru unu!
(idicnd poae u n dege)
292 UDWG WGNSIN
Are acum 1 semnfcaţ dfre cînd să o da
penru m sură ş al da pnu numr ? Dacă înrebarea
ese pus n aest fel, aunc î om răspund afrma
4 e pum închpu uşor oamn cu o logcă ma
numa pnu
pm în caeanume
cea cpropozţ
coepudepoae
ngaţe
pnru
noasre
celeexs
care
nu conţn îc gaţa. Sr pu nega propozţa "E n-
ă în ca, o ngaţie a popozţe ngae a f însă lp-
să de sens sau ea s soco doar ca o repeare a negaţ
Gîdşe la ae mloace dcî cel ale noasre pnru a
expma negaţa poae cu ajuoul înlţm onulu propo
zţ. Cum ar arăa ac o ng ae dublă ?
Îneaa dac negaţanoarearpnu acşceloamen
aceeaş smnfcaţe ca ş penru f analoagă dacă,
penru omen al căror şrur de numere se ermn cu
cfa " a nsemna acelaş lucu c a ş pnu no
nhpueşe un lmba cu două cune dfere
pnru ngaţ, unul s X, elll Y. Un X duu
dă o afmaţe, un Y dublu dă însă o negaţ înără. In
res,
X ambele
s Y cune or f folosedac
acas semnfca, în acelaş fel. Au
le nrn fracum
re-
pear în propoz ? La aasa sar pua da răspunsur
dfer
a) Cele două cu au folosr dfere. Prn urmar,
semnfa dfee Propozţle în care el nern îns f
repare, ş are în rs sun la fel, au aclaş sns.
Amele une au aceeaş func în jocur de lm-
a,
de mporanţ,
cu xcepţa cune
nedose
d radţ.
careF s
olosrea
o chs
lorun
dou
lps
cu-
ne se îţa în aelaş fl, pr aceeaş aţun, gs
ur, magn . ; ar dos a î modul lo d folos s
adg ea sua, a n d rsul
CRCĂR OZOC 293
apricioase a imajuui, e eXpiaţiei cuvinteor De aceea
om spune X i Y au aeai semnificţie
(c Cu cee dou negaţii noi găm difrite imagini X
arcă shim snsu cu 8 de gade Şi, de aeea dou
semena negaţii aduc sensu în vechea sa poziţie Y este
a o miare a cpuui Ş i cum o mişcar a capuui nu este
uprimată printro a doua, tot aa ni ci un "Y nu est supri
mat printun a doiea. Şi chia dacă, prin urmare, propo
iţii cu ce dou negaţii sînt practic acai ucru, atunci
X i Y exprimă totui idi diferite.
7 În ce puea s ă constea fapt u c atunc i cînd am pro-
nţat dua ngaţie am avut în vedere negaţia în tărită, i
u afirmaţia ? u xisă un astfe de rsp uns : "A constat
n
aceea
vederecăca întrire,
In oc deeua pot,
spuneîn"Aceast
anumiteduare este avut
împrjurri, s ă oă
nunţ ca întărir În oc de a zic "Dubara negaţiei est
ută în vede ca anuare a ei, u po, de exe mpu, pun
arantez e. "Da, dar însei aceste pa raneze pot juca to
ui rouri diferit cci cine zic că e trebuie interpretate
rept paantee ? imeni nu o spun. Cci tu ţiai xpi-
at interprtarea ta din nou prin cuvin te Cea ce semnifi-
parantzee stă în tehnica u tiizării or Întrearea est :
en .ce împrejurri are sens
c împurări măsăîndrpăesc
spunm "Am s ă avut
spunîn"vde
a avut
vedere . ?
8 C însemn c în propoziţia "rndafiru este rou
uvîn "ste a o a smnificaie decît în "doi oi doi
st patru ? Daă s rspunde că snt vaai regui dife-
it pentru aeste dou cuvint, aui est d spus aii
o
eguie
nu avm dî unatuni
gramaiae, cuvîn
tocm�
Sii acese
dac tinpri
se amautiizar
doa da
cuvîntui "ste î am contexe. Dr gu ar
că "est are î aceste propoziţii diferi smifiţii e
care ne prmit s înouim în ea d a dou popoziţi u
4 UWIG WGNSN
vînu es cu smnul galăţ cea care nerzce aceas
înlocure în prma
559 Sar dor poae s se vorbească de fucţa cuvînulu
aeast propoţe Ca cum propozţa ar f un meca
nsm în care cuvînl ar avea o aum fuce Dar în ce
cons aceas vede
nmc asuns, funced oar
Cum se manfesă
înreaga ea ? !Cc
propozţe n u es
Funcţa re-
bue să se ara e în desfurarea calcululu Corpl sem-
nfcaţe) )
56 Semnfcaţa cuînulu ese ceea ce explcaţa sem
nfcaţe explcă Asa înseamn: dacă vre să înţeleg fo-
losrea cuvînulu semnfcaţe anc uăe la ceea c
ese num xplcaţ e a semnfcae
56 Nu e oare acum cuda să spun că ese e folos
cu dou s emnfcaţ dfer (drp copulă dr ep semn al
egal) că eu nu doresc să spun că semnfcaţa lu a
f foosrea lu adcă foosrea u dep copuă dep smn
al egalăţ?
Am dor s spunem că acese dou modur de folosr
nu dau semnfcaţe; ununea personală prn acela cu
vîn ar f un accden ps de nsemnăae
56 Dar cum po u s decd c e ese o răsăur ă esenţa-
lă ce ese o răsăură neesenal, înîmploare a noaţe
S oare o reaa în spael noaţe una după care se orn-
ează gramaca e ?
Să ne ndm la un caz asemnăor în joc : în jocul de dame,
o dam va f caracerza prn aceea că două pese de joc
sînjoc
ru puseeseunaneesenţa
pese ala
că Nu
o dam
se vacons
spunedn
oaredouă
acum
pese?
c pen-
56 S spunem emnicaţa une pese (a une fgur
e ou e în oc Acum la începuu ocăre par e
CRCR OZOC 295
şah se dcide prn tagere la sorţi care jucăto are albul. Pen
tru aceasta unul dintr e i ţin n fiecar dinr palmele sale
nchise un reg ia clălalt aleg la ntmplre una din cele
dou mini Vom socoti oare drep rol al eglui n jocul
de şah faptul c el est folosit pentru alegea culorii?
564 Snt aşadar nclinatamsdori
disting şi n joc
ţial i seni ale Jocul să spune reguli
nu areesen-
doar
reguli ci şi un tl
565 Pnu c celas i cunt ? Noi nu utilizăm n calcul
această idntitate ! D ce ace leaşi piese de joc pent ru am
bele scopuri ? Da ce nsamnă aici "a fac uz de iden i
tae ? Nu est oar o folosire dacă olosim tocmai acelasi
cunt?
566 ici ne apare ca şi cum folosirea aceluiaşi cunt a
aceleiaş piee ar aea u sp dac identitata nu se
ntmpltoae neesenţial. Şi ca şi um scopul ar fi să s poaă
recunoaşt piesa şi s s şti cum trebui să se j oac ste
aici oba de o posibilitae fizică sau d un lo i ? Dac
este ca din urm atunci identiaa pieslor aparţine jo-
cului.
567 ocul trebui doa s fie detemina prin rguli Dacă
prin urmae o regul prscrie c pntru tragea la sorţi de
la nceputul partidi trebuie s fie folosiţi regii atunci ceas
ta apaţine n mod esenial ocului. Ce sa puea obieca
mpotria acestui lucru ? Că nu s ede tlcul acestei pre
scripţii. Bunăoar ca şi cum nu sr edea nici tlcul unei
reguli potrii căia fiecar piesă ar rebui s fi noars
de tri oijocnainte
ntrun de a oatunci
p eşichier mut neam
Dac m
miagăsişi aceast
m facgul
prsu
puni supra scopului rlii bui s m -
piedic aceast prscripţi s um s n gdi ?
2 WG WGNSN
568Dc îng corect caractul joculu aş puea u
pune ata nu în mod enial d joc
((Semnificia o fonomie
569 Limaul ete u n nrumen Nounl lu î nt n
rument
ouni foloim
Gîndmoi.acum
Aşa poe
cum e cpoate fprea
nu te l urma
mportat
urm
lor fii cu pcou l şi u oul c ş cu m ş cm doe-
ra ar fi doar una de omoda Dr a uc u nu e
advr da d mplu nun tm de mur cal-
ulel c mai mult imp şi otnl dî pum inv
57 NOiunil ne conduc l crtri. l înt ep
tlor noae ş ornt inrl not.
5 Pal înelae pihlog dpe p
în fa phului c fiica în ca a fiicului.
A vd a u a m a vo nu în n aelaşisens o
tel phologi cum înt mril corpuilor fnomn
lecrie e c. octe ae fii. Acat o po vedea în fap-
u c fiiu ved ac nome le aud refcte
exteri
aupra lo
riăile comporara
n l omun
uului.
pihologul obv
572 Aşpra te din punc de vedre gramacal o
tare a ş f d aceaşi pe a p ev a şti cv
putea cva. D pntu a înleg gmatica aeto i t
e bm C cnea drp cu pentru fp-
ul c cinv e gşt în c tre ? Sre a dut
a gut povr.
57 A av o p et o ar O tr u ? A ul-
ui? A mini? Acum dp e pun e o p?
e mplu dp d N. N I ceta t punul oect
CRR FLOOF 27
u avem voe s astpm d a rspuns o murre cu
prre a înra n c ptrund ma adînc sînt C
consde rm no î dfe cau drept cer penu fap
u cnva r cuar ş cuar prere ? Cînd spunem no
e ajuns atunc a ceast p rere ? Cînd şa s chmat p
te ntrebr
reea ? Ş a arat
m d eImagnea
anum es
cartrtat
ne dac
rspunsue
în mod gramatca
a acs
drp sae
574 popozţ ş de aceea în at sens un gînd poate
s e exprs a crdnţe speranţ aştptr tc Dar
crede nu es a gînd ( osvaţe gam at ca ) Concp
tee d crdnţ d aştepare d spraţ sînt ma pţn str
d ee decî sî de conceptu gîndr
575 Cînd mam aşzat pe ast scaun cre deam desgur
c e va ezst u gîndam cîtuş de puţn c e sa pu-
tea rup
a " cda o cea ce a e mînea em ce-
dna se gîndeşt ceva ş poat o meeu se cu
ceeşt o anum ttude
576 Pvsc fu ca ard ums cu înodar cres-
cînd înaar cr ş cum s apop ea de sustanţ
expozv u nu gîndes poat asou nmc sau am o
muţm d gîndu fgmen csta s î d su
un cz a aştpt
577 Spunm " aşep c nd crdem c e va vn dr
venra u u n preupă "I aştep ar însemna ac "ş
fdscre
supns u
dcst
nu asufetşt.
v arSpunm
acesaîns
n u de
o vom
semn
nm
aştp d esta ru s nsemn I ştep u n
da. e pm îchpu un m ae î acste azu
fooss în mod osvnt ve df. S o s
298 LUWG WGNN
mult de un verb acolo unde spunem « credem », « sperm »
ş a m d oncptele aceui lima r fi poae mai potri-
vite de cît conceptele imbajulu nosu pe ntru o înţeleger
a pihologiei
578 ntreabte : e înseamn a ede torema lui Gold
bach n caunci
siguran conscîndacast credinţpopoziia
ponunţm nrun snt iment sau
o auim d
o gîndim sta nu nea nteresat. ) Şi ca sînt smnel c-
racterstce ae acestu sentimnt Nu ştiu nici eu în c m
sur poate fi produs sentimentu prin propoziţia însşi
Trebuie oare s spun c crdna ste o nuanţ de cu-
loare a gîndurilor De unde vine ceas idee Ei bine, exis-
t o inonati a credinti ca si a îndoielii.
ş dori
poţe Snînrb
uitm m
ce felprude credinţaarîne aceast
d consein aceast pro
cre-
dint ce anume ne det rmin ea s fa cem "M face s aut
o demonstai a acst ei popozii Bine, s ne mai ui
tm în c cons de fapt cutare a unci vom şti la c
anume duce fpul c no credm propoziţia
579 Sentimentul încrdii um se exprim el în cm-
portare
5 Un « proes lunric » are nvoi de critrii ete-
roare
58 aşteptar ste îcastrat înto situ aţi din car ia
naşere şteparea unei explozii poae de exmpu s ia naş-
ter dinto stuaţi în cae o explozie este de aşteptat
52 Dac cineva în o d a spune "tept în ficar
men explozia, şopeşt "Se va produce îndat, cuvin-mo
ee se nu descriu otuşi o senzaie ; ciar da l şi oul
lor pot fi o manifstare a senzţiei sal
CERCTĂRI FILOZOF 299
3 "Dar tu voreşti ca ş i cum eu n u aş aştepta nu aş
pera aum cea ce de fapt ced c sper Ca şi cum ceea ce
se petrece aum a fi fr semnificaţie adînc Ce înseam
n "Cea ce se petrece acum ar semnificaţie sau "are sm-
ficaţie anc Ce ese o senzaţie adn? Ar puta cineva
ranţ
s sim indeent
timp de o desecund
cea ceo sa
iuire
întîmplat
profund
naintea
sau oacestei
spe
ecunde sau îi urmeaz ? Ceea c se perece acum are sem-
nificatie în aceast amiant Amianta î conf er însem
naea Iar cuvîntul "a spea se refer la un fenomen al
vieţii omeneşti ( gur zîmitoare meşte doar pe o faţ
oneasc
54
îm va aduce
Dac ani
stau îniarcamera
un minut
mea din
şi per
aceast
c Nstare
N vaa veni
puaşi
fi iolat rupt din contextul su atunci ceea ce se petrece
în acel moment n u a f spranţ ? Gîdştete de exem
plu la cuvitele pe cae le ponunţi poate în acst timp le
nu mai aparţin acestui limaj Iar instituţia anilor nu exist
de asemenea înro alt amianţ.
ceremonie de încoronare este o imag ine a mreţiei şi
demnitţii upe un minut din acest evenment din amia-
a sa
pe capregelui
ntroîn mantia de încoronare
alt amianţ aurul esti ns
se pune coroana
cel mi ftin
mea sruciea ui ce dep ceva aal Ţes tura man
tiei poate fi produ acolo ieftin Coroana este parodia uni
plr onoraile Etc
5 Dac cin eva spune "Sper c v a veni este asta o
elatare asupra stii sale sufleteşi sau o manifestarea spe
raniînsumi
mie sal ?
nuPot
îm unoa
fac totuşi oselaare
mio spun mie fiînsumi
Poate Ia r
un oftat
dar nu e ncesa s fi un ofta. Dac spun cuiva "Nu po
m conentz stzi supra muncii ml ; m gîndsc m
300 LUWG WGNSN
ru la venirea lui asa a fi numi o descire a srii
ml suflei
56 Am auzi c va veni; lam apaoa ziua. Acas-
a s o reaar dspre eu în ar miam percu ziua
men
Înroarconversai
fi de aepa
ajung
i rag
la ezulaul
acas conc un
cluzie
aumi
prin evni
cuvin-
e : Acum aadar eu reuie s ap vnira lui Acesa
poae f numi primul nd primul ac al acesei aepri x
clamaia l aep p lin de dor ! poae fi numi un ac al
aerii Po îns s ponun acelai cuvine ca ezula
al uni inospcii i unci l a însemna poae: A
dar dup o ca sa pecu îl ap oui cu do
Prolma es e um s a ajuns la acs e cuvine
57 Ar sns s înrbm De ude ii c u crzi asa
i spunsul s : 0 iu pin inrospci ?
În unele cazui s va pua spun aa ceva în cele mai
mule nu
Ar sns s înrm : 0 iubsc cu advra nu doar îmi
înhipui acs lucu iar procesul inrospcii es vo-
cara d aminiri ; d reprzenri ale siuaiilor posibil i
d snimn p c r eam avea dc
588 înrsc în mine horîrea de a pleca mîin Asa
poe fi numi dscia uni sri minae) Argumn-
l al nu m onving; am ca i mai înaine inenia d
a pleca mîin Sînm aici eni s numim inenia un sn -
imen Senimnul ese cl al uni anumi e rigidii ; al ho
îii ioail Da xis aici mul enime
caacerisice
imp rmîi aicidifr i i aiudini
? Rspund : Mîine) plec;
Sîn înra
vacana mea e: î
sfîr
La sfîriul ui cr zic îns dimpor iv Bin;
auni plc mîine Iau o dizie.
CRCĂR FLOOFC 30
589 "Mam hoăî în sufleul meu să fac asta aem
ş tendna să arăăm spre pep cînd spunem asa Acest mod
de a orb rebue lua în seros dn punc de edere psho
ogc De ce ar rebu el s ă fe lua ma pun în seros de
cît aserunea: crena ese o sare a suleulu Luher:
"Credna ese sub sînul sîng)
590 Sar puea c a cnea s ă înee să îneleagă semnf-
caa exprese a ava n vdrîn mod seros ceea ce spu ,
arătînd spre nmă Dar acum rebue să înrebăm : Cum se
araă că el a înăao
591 Trebue oare să spun că cel care are o nen e re -
sme o tendnă Exsă a nume răr ale endnelor
Adut
ac amne
uren de acest ocaz
o obserae, Dacă înro
obece, dscue
se înîmplă reau
adsea să
că des-
chd gura, nspr aer ul ş îl ren expr apo dacă mă hoă
răsc să renun la obece Experena acesu procs ese în
mod eden experena une endne de a orb Cne mă
obseă, a ş că am rut să spun cea ş că apo mam răz-
gînd anume, în aastă suae nro alta, el nu ar
nterprea comporarea mea în aces fel, cî ar f ea de ca-
exstă
ractersc
reună îneme
suaa
pentru
acuală
a presupu
penruneendna
că aceeadeş experenă
a orb
u ar puea să se producă îro cu toul ală stuae, în-
tro stuae în care ea nu are nmc dea face cu o endnă
59 "Dar dacă spu Am nena de a pleca a, o
uş, lucrul acesa în edere ! Ac ner ne dn nou ac el ac
mnal de a aea cea în edere, care dă aă propoze
Dacă tu repe, pur ş smpu, după un altul propoza, cum
a penru
spu a bae
fără aces act djoc
e a de
aeamodul
cea său de a orb,
în edere Dacăauncflo-
o
ofăm, atunc uneor poae s ă pară aşa Dar să ne închpum
cu adeăra sua difritş conorbr, ş felul în care a
302 LUWG WlGNSN
fi ponunţată în ele acea popoiţie ! Descopă meeu
o nuanţă mintală; poate nu întotdeauna aeeaşi i nu a
existat oae nici o nuaţă cîd ai repetat propoiţia altuia?
i cum separăm oare naţa de restu experienţei subiec
tie a orbirii
593 cauă pricipală a maladiilor iooice o dietă
nilaterală: îţi hăeşti gîdiea umai cu u ge de exempe
594 Da cuitee, p ronunţate cu sens, au doar su
prafaţă, ci şi o dimens iune a profunimii ! Are oc, a urma
umei, cea dier atunci cînd ee sînt ponunţate cu sens,
decît atunci cînd ele sît pur şi si mpu pouţate ro-
în
blema
primul
nu este
ca cum
prouime;
aume exprim
sau că asta
se petrece
Dacă spu
cea cî mine,
ă ele au
în mintea mea, atuci cînd le rostesc; sau că e le au o atmo
seră toate conduc a aceaş i lucu
Dacă no i toţi sîtem de acord, nu a fi acest ucu ade-
ăat ?
Nu pot accepta mături a celuilalt, deoarece nu este măr
turie. El îmi spue doar ceea ce este nlinat să spună)
595 Ne ine săiesc să pounţăm propoiţa
text; şi efiresc o spunem iolat Trebuie oareîn săacest
spucon
nem Există u aumit setiment care îsoţeşte prouţarea
fiecărei popoiţii, a cărei pronunţare este pentru noi na
traă
596 Sentimetul familiaritătii si al aturaletei Mai
uşor este de găsit un setimet al ipsei de famiiaritate şi
naturaleţe Sau: sentimente Căci nu tot ceea ce ne este străin
ne ace impresia lipsei de familiaritat e i aici trebuie s ă e
flectăm la ce numim "nefamiliar piatră de hotar, pe care
o edem în drum, o recunoaştem ca atare, dar poate nu ca
CRCR FLOOFC 303
pe ceva care a stat mere u acolo n om, bunăoară, ca om,
dar nu drept u cunoscut Există sentimente ale unei de
pie familiarităţi ; expresia or este uneori o pivire sau c
vitele "Vechea cameră! în care am locuit mulţi ai înaite
şi pe care o regăsesc acum neschimbată Tot aşa, există se
vesc
imete
cercetător
produsesaudebănuitor
lucuri care
obiectu
ne sîntsaustrăine
omul;euspun
şovăi,
"Totul
pi-
mi este străi Dar deoarece există acm acest sentiment
a ceea ce ne este străin, nu se poate spue: iecare obiect
pe care îl cunoaştem bie, şi care u ne apare drept stăin,
e dă un sentiment al familiaităţii Gîndim, ca să zic em
aşa, că ocu pe car e î ia o dată sentimentu a ceea c e ne este
străi ar trebi totuşi s ă fie umva ocupat Exis tă ocu pe-
ltruocupă
aceastăuatmosferă,
altu şi dacă nu îl ocupă u lucru, atunci
597 Tot aşa cum germanului care vorbeşte bi ne engeza
i scapă germanisme, chiar dacă el nu formează mai ntîi ex-
presia germană ş i o traduce apoi în engleză ; tot aşa cum el
vorbeşte, prin urmare, engleza a şi um ar radue inco
ştiet di gemană, tot aşa gîndim adesea ca şi cum la baza
gîdirii oastre
taduce ditrunarmostad odeschemă
gîndiedemaigîndire,
primitiv
ca înşi cum
al ostru
am
598 Atnci cînd filozofăm, dorim să ipostaziem s enti-
mete acolo unde nu există nici uul Ele ne servesc pen-
tr a e explica gîndurile noast e
Aic expicarea gîndirii noastre cere un sentiment!
Este ca şi cum convingerea noastră sar conforma acestei
cerinţe
599 n fiozofie nu se trag concluzii "Trebuie totuşi să
ie aşa ! nu este o rooziie a filozofie Filozofia constată
doar ceea ce admite oricine
304 LUWG WGNN
600 Fae oare tot eea e nu ne sare în ohi impresia
eea e nu sare în ohi? Ne fae oare eea e este obisnui
întotdeauna impresia obişnuitului?
601 Cînd orbes d espre aeată masă îmi amintes
oare de faptul ă aest obiet este numit masă ?
60 aă sînt întrebat iai reunosut masa de lur
înd ai intrat aidimineaţă în amera ta ? atuni oi spun
fără îndoială esigur Şi totuşi ar fi înşelător să se spu
nă ă ai i a aut lo o reunoastere Ma sa de luru nu mia
fost fireşte străină; eu n a fost surprins să o ă aş
um aş fi fost da ă aii ar fi stat o ata sau un obiet de un
gen aremi este străin
603 Nimeni nu a spune ă de fieare dată înd intru n
amera mea în ambianţa de mult familiară are lo o reu-
noastre a to eea e ă si am ăut de sute de ori
604 Ne faem şor o imagine falsă despre proesele nu-
mite reunoa stee ; a si um reunoasterea a r onsta în-
totdeauna n f�ptul ă ni omparăm duă impresii una u
lui
altaşEste
aş denta
a şi umapo
aş purta
un obet
u mine
depto imagine
e l pe are
a obietu-
îl repe-
intă imaginea. Memoria noastră pare să ne mijloeasă o
asemenea omparaţie păstrînd o imagine a eea e am ă-
ut mai nainte sau permiţîndune să priim n treut a
printrun bin olu
605 Şi nu este at ît a şi um aş ompara un obiet u o
imagine are stă lîngă el ît a ş um el ar inide u ima-
ginea Văd aşadar doar unul nu două
606 punem Expresia oii sale era autentiă. aă
era neautentiă atni ne înhipuim ă n spatele lui ar s ta
CRCR FLOOFC 305
atinea În afaă el preintă aastă faţă, în interior însă
o alta Asta nu înseamnă însă ă daă expresia lui este una
autntiă el are două fete identie
0 expesie u totl aparte ))
607 um apeiem ît este easul ? Nu am însă în e
ere
relui,oluminoitatea
apreiere după amerei
epere exterioare, preum
şi altel e de aest poiţia
fe . soa
Ne
îtrebăm, să iem, ît poate să fie easul?, ne oprim o
lipă, ne imaginăm eentual adranul; iar apoi spunem o
anumită oră Sau întărim mai multe posibilităţi ; ne gîn
dim la o oră, apoi la ata şi ne opim, în ele din urmă, a
a dintre ele Aşa se proedeaă sau înt run mod asemă-
năto Nu este însă ideea înotită de un sentiment de on
ăuntri ? Şi nu
ingere Nu,înseamnă
eu nu stabiles
asta oae
timpul,
ă el s uitîndumă
e aordă ulaunren
eas
ceas ; un sentiment al oningerii este preen t în măsura în
are eu îmi spun mie o anumită oră fărăo senaie de în
oială, în linişte şi siguranţă Nu fae însă ea li atuni
cîd spu aeastă oră ? N ă aş şti ea despre asta; daă
nu uma numeşti aşa sfîrşitul deliberării, adiă oprirea la
o ifră Nu as fi orbit aii niiodată de un sentiment al
coningerii i aş fi spus am refletat un timp şi mam
deis
atuniapoi
înămam
est e ini
deis?şiAşu nfisfert
spus, poate
Dupăpure mam lua t
şi simplu
după sentiment, aeasta însemnînd doar ă am lăsat asta
pe seama inspi raţiei Dar pentru apreierea timpului,
tu ar fi trbuit l puţin să te transpui întro anumită sta-
re ăi nu iei doar orie impresie despre o oră a iniare
a orei orete um am spuso mam ntrbat ît e
oare easul? Aasta înseamnă ă nu am itit, de exem
pe o aeastă
plu, afirmaţie
întrebare
a auiaîntro
nii ăpoestire
mam exersat
nii ăînampronunţa-
itato a
rea asor uine şamd Nu în ast împrejurări am pro-
nunţat uintele Dar în ar, aşadar ? M am gîndit la
dejunul meu şi aă astăi ar fi pra tîriu pentu el D aest
306 UWG WGENSEN
fel erau împej urăile. Dar nu vezi în trade văr că erai
totuşi înt-o stare caraceriică pnt aprecieea impu
lui oarecum întro amosferă caracteristică pentru asta chiar
dacă în una insesiza bilă ? Da ceea ce a fos caracteristic
ee că m- am întrebat "Cît e oae ceasul ? Şi dacă acea stă
propoziţie
par are odanumită
pe aceasa atmosferă
propoziţie aunci
? Nu mi-ar fi cum potniăciodat
trecu o ds
ă
pin minte că prop oziţia ar avea o asmna auă acă nu
maş fi gîndi cum ar fi putut fi spusă altfel ca ciat ca
glumă ca exe ciţiu de vobie ec Şi aii am rut dintr-o
daă să pun mi s-a părut dintr-o daă că trbuia totuşi
să fi avu n vdr cuinle într-un mod cumva diferi;
şi anume atfel decît în fiecare din celelalte cazuri maginea
amosfei
faţa mea deosebit
aîa imp mi s-a impus
cît privirea nuomi-e
ăd pu şi impluasupra
îndepată în
a cea ce porivi aminirii mele s-a înîmplat în mod real
ar cît priveşte s nimentul siguranţ ei : eu îmi spun une
ori "Sî nt sigur că ese ora . întrun ton mai mul sau mai
puţin sigur Dacă înrebi care este miul pentru aceasă
sigurană eu nu am nici unul
Dacă spun ştiu ora uiîndu-mă la un ceas lăuntric
aunci aceasta ste o imagine căria îi corespunde oar fap
ul că u am i ndica această oră Iar ţelul imaginii mele este
d a asimila aces caz ceuilalt Mă împotrivesc recunoaş
terii celor d ouă cazuri difrit.
608 De ca mai mar înmnătat est ideea caracteului
insesizabil al acelei stări minale car intervine în aprecie
rea orei D c st inssiabil ? Nu e oar deoarce re
fuzăm ă aribuim ceea c este sesizabil în sarea noasră
stării s pecifice pe care o posulăm ?
609 Dscrira unei amosfre reprzină o utilizare spe
cială a limbajului pntru scopuri speciale
CERCER FOOFCE 30
« A inerpeta « înţelegerea » ca atmosf eră; c a act min
tal. S e poate construi o atmosf eră pentru oric « Un carc
ter ce nu poate fi descris »
610 Descri e aroma cafelei ! D ce nu o putem face ?
Ne lipse sc oare cuvintele ? Şi pntru ne lipsesc ele ? De
ude vine însă oare gîndul că ar trebui totuşi ca o aseme
ea descie s ă fie posibi lă? Ai simţi reodată lipsa uni
semenea descrieri ? Ai încecat să descrii aroma şi nu ţia
eşit
« Aş dori să spun "Aceste suee spun ceva minna, dar
ştiu ce anume Aceste sunet sîn un gest putenic, dar
pot s ă le alătur nimic care să le explice. adîncă înclina
apului James "Ne lipsesc cuv intl e De ce nu le into
ducem aunci ? Car a trebui să fie siuaţia pentru ca să o
ptem face ?
611 Am dori să spunm "A oi este, de asm enea, doar
o expeienţă < voinţa » de asemnea doar o « i dee » Ea
surine cînd survine şi nu o pot produc
Nu o pot produce ? Drpt Ce po t eu, oa e, podu
e Cu ce compar a voi cînd spun asta ?
61 Despre mişcarea braţului meu nu oi spun, de exem
plu, că surine cînd suvine etc Şi aici sînem în domeniul
î care spunem cu sens că nu ni se înîmplă pur şi simplu
ceva, ci că o fam "Nu trebui să aşept pînă cîn braţul
meu se va ridica îl pot ridica Şi aici opun poate mişca
rea braţului meu, fapului că bătaia violentă a inimii mele
se va pooli
613 În sensul în car pot să prooc în genere cea ( să
zicem dureri de soma rin pea mulă mîncare, pot să
produc şi ac tul d e a voi acest sens, e u prod uc actu l de
a oi să înot sărind în apă n mod sigur voim să spun : nu
308 LUWG WGNSN
puteam oi actul de a voi; asta înseamnă că nu are sens să
vorbim desp re a voi a voi "A voi nu este u nume pen
ru o acţine şi de asemeea nici unul petu o acţiune vo
luntară a exprimarea mea falsă provine di faptul că vrem
să gîndim acu de a oi dept o prod ucere nemij ocit ă, e
cauzală
re nexul. Ac est eipare
cauza idei îisă stă
fieînsă la baz
stabilit ă o anaogie
printr-un înşeătoa
mecanism care
leagă do uă păţi ae unei maşin i egătura poate fi întreuptă
dacă mca ismul este pertrbat Ne gîdim numai la per
turbaţiile căor a un mecan ism le est e supus în mod normal;
u la faptul că oţile dinate devin dinr-o dată moi sau in
tă unele în altele etc
614 Cînd îmi mişc în mod volunta braul, atunci nu
mă foosesc de un mijloc pentu a produce mişcarea Nici
doinţa ma nu este un asemen a mijloc
615 "Actul de a oi, dacă nu trbuie s ă fie gen de d o
rină, tbuie să e acţiea însăşi El nu are voie să se opreas
că în faţa aciunii Dacă este acţiuea, atunci este aceasta
în sensul obişnuit al cuvîntului; pin urmae a vobi, a scrie,
a merg a ridica ce a, a-şi imagina cea Da şi a ăzui, a
încerca a face un efot pentru a vobi, a scri e a idica
ceva a-şi imagina ca etc.
616 Dacă îmi ridic braţul atunci n am do rit ca el să s e
ridice Aciun ea volunară eclu d aceasă dorină. Se po a
e fi eşte, spune "Sp er că voi desena fă ră gre şeală c ercul
Iar pin as a se exprimă o dorină ca mî na să s e mişte în cu
tae şi cuta re fl
6 Dacă noi ne încrucişăm degetele întrun anumit fe l
atunci nu sînem uneori în stare s ă mis căm la ordi n un anu
mit deg d acă cel cae dă ordin ul r� tă pu şi simplu spe
degt pu şi simplu îl arată ochiulu i Dacă dimpotrivă
CRCR ZC 309
atinge atunci îl puem mişca Am dori s ă descie m aceaă
experienă astf el : nu sîntem în stare să vrem să mişcăm de
getul. Cazul este cu totul diferi de cel în care sîntem în
stare să mişcăm degeul deoarece cineva îl ine să zicem
stîns Acum vom fi înclinai să descriem rimul caz ast
el : nu am putea găsi nici un punct de aplicare a voinei pînă
îd nu este atins degeul Abia după ce îl simte poat voina
să ştie unde trebuie să se aplice. Da acest mod de expri
mare este în şelător Am dori să spunem : "Cum po să şi u
de rebuie să aplic eu oina dacă senzaia nu desmnează
ocul ? Dar cum ştim oare dacă senzaia e se prezentă în
e directi e trebuie să orienez ointa ?
Că d getul este în acst caz parc paralizat pînă cînd noi
simim în e o atingee aceasta o arată experiena nu pu
tea fi însă văzut în mod priri
618 Subiectul care voieşte ni-l reprezentăm aici drept
cea lipsit d e masă (lipsit d e ineie) ; drep u moto cae
u are de învins în el însuşi o împoivi re a iner iei Care
şadar acionează şi nu este acionat. Aceas a înseamnă : Se
poa e spune "Eu vrau dar corpu meu nu mă urmeaz ă
dar nu: "Voina mea nu mă urmează (Augustin)
Da în sensul în ca re nu se poa te să nu euşesc să reau
nici nu pot să nu încerc asta
69 Şi am p ea spne : Po t oricînd să vreu numai în
măsura în care nu po niciodaă înceca să reau
60 A fce pare să nu aibă nici un volum d xperie nă
Pare să fie ca un punc fără înindere ca îful unui ac Acest
îrf pare să fie agentul popr iu-zis. Iar ceea ce se per ce în
planul aparenei
pare esteanumit
să aibă un oar umarea acesi
sens separat deaciuni "Eu fc
orice experienă
6 Să nu uiăm însă n lucu : dacă îmi idic baul ,
braul meu se ridică Şi apar problma ce ese acl lucru
30 DW WNN
are rămîne daă sad dn faptul ă rd braţul meu fap
tul ă braţul meu se rdă ?
((Sîn oare senzale knesteze atul meu de a o ?
6 înd îm rd braţul, de obe nu ne să rd
63 Vreau negreşt să ajung la aeastă a să aă însă
nu nerne n o dfultate, pot eu oare să tnd să ajung
negeşt la aeastă asă ?
64 În laborator, să zem sub atunea uenulu ele
tr nea spune u oh înhş m mş braţul în sus
ş în jos deş braul nu se mşă El ar prn mar,
senzaţa aparte a aese mşă r, spunem no Mşă u
oh
în mpînhs baulsă tău
e fa te oînoae
nngsăînolo.
braţul Stăîneaă
nemşataum,
ş ă
a doar anume senza udae în muşh ş în înheetur
65 um şt tu ă a rdat braul? 0 smt
eea e reunoşt, pn umare, est senzaa ? Ş eşt sgu
ă o reunoşt în mod oet ? Eş sgu ă ţa dat
braţul nu este aesa rteul, măsura renoaşte?
66 aă ang u un bason aest obet eu am sen
zata tatlă în îful bastonulu, nu în mîna arel tne.
ă nea spune Am dur nu a, în mînă, la îhe
etura mîn atun onsenţa este ă medul examnează
înhetua mîn. e deosebe este însă daă spun ă sm
durtaa obtulu în îful bastonulu sau în mînă? În
seamnă eea e spun Este a um aş aea termna ner
oase
bne, euîn sînt
îrfulînbastonulu ? n esămăsură
oe az înlnat spun Smtste aşa
durtatea
? E
e în îrful bstonulu Ş lega de aeasta ste faptul ă
un înd ppă u pres spre mînă spre îful baso
nulu ă dsr eea ăd prn unel Smt aolo ea
CRCR LZC 3
tar rotund nu rin uvintl Simt o rsiun vîr-
furil dgtului mar miloiu i arătător aă mar în
tra unăoară inva simţi aum în dgt l ar ţin
sonda ? atuni ia uta răsund Nu tiu simt a
l va tar asru
6 onsidră aastă dsr
r id să trag lootul la oair a uni aţiuni vol unta-
5 ; iar înd at ora 5, ra
tul mu fa aastă misar st aast a dsrira
ortă s i nu asta si înd at ora 5 îmi ridi atul
Prima'dsrir am dri să o omltăm astfl i utăt
aii Braţul mu s ridiă înd at ora 5" Iar ast uităt
aii st tomai a st omis aii Nu sun Uităt
aţul mu s ridiă înd îl idi
68 Sar uta aada r sun miara voluntară st a-
ratri zată rin asnţa mirării. i aum nu vrau să n în -
trăm a de ce nu n mirăm aii
69 înd oamnii vors d osiilitata uni rv -
dri a viitorului i uită ru fatul ă rzi m miăril
volunta
6 onsidră l două our i d lima
(a) inva dă altuiva odinul d a fa anumit misări
u aţul sau d a lua anumit oziţii al orului (of-
soru d gimnastiă i lvul) Iar o variantă a astui o
d lima st aasta lvul îi dă singur ordin i aoi l
xută.
) inva osră anmit ros unform d xm-
l raţia difritlor mtal la aizi i fa duă aa
rdiţii
azu asura raţiilor ar s vor rodu în anumit
xistă o îrdir vidntă într ast două ouri d lim
a i d asmna o dosir undamntală În aml
2 LDW WNN
azuri, uintee rnunate t i numite " rdiii Cm
ară însă instruirea are due la rima tehniă u instri
rea entru a du a !
6 "Vi lua aum duă rauri duă jumătate de ră
i ărsa
eu sînt Nu
agentul, iarexliă nimiu
în al dilea dar ăşisun ă în
simlu elrimul az
e bser
ă Sau : în rim ul az ăd relaia auzală di năuntru, în al
dilea di n aară Şi mult e lururi asemănătare
De asemenea, nu i ne de rblemă s ă sunem ă re
diie de rimul l nu este ma i inailibilă deît ea de-al di
lea el.
Nu e temeiul bseraiilr asura mrtamentului
meu suneam
aestei ă i
rziii eraulua aumAm
altele duă
în r aurigîndurile,
edere Anteed entl
aiu
nile et, are ndu la ea Şi este ttuşi înşelătr să se su
nă : "Singura remisă esenială a e xrimării tale a st tmai
deizia ta
62 Nu reau să sun : în azul exrimării inteniei "Vi
lua raurile r edi ia ar i auza iar îmlinirea e i ee
tul (Asta ar ute a- deide, eentual , eretare sih l
giă. Dar atît este însă adeărat: ni utem adesea să
reedem aiunea unui m e baza exrimării deiziei sale
Un imrtant j de limbaj
6 "Ai st mai der eme întrer t mai ştii înă e
iai să sui ? Daă ş tiu aum aest uru şi îl sun în
seamnă are asta ă l-am gîndit deja mai înainte şi dar ă
u l-a m sus ? Nu. D ar daă tu iei sigurana u are eu
ntinuu r ziia întrerută dr et riteriu al a tului ă
gîndul era e atuni dej a înheiat. Dar, ireşte, situaia şi
gîndurie mee nineau deja tt lul de lururi are au
ajutat a ntinuarea rziiei
CRCR LZC 33
64 Daă ontinuu rooziţia înt rrută i sun ă aşa
as fi vrut să o ontinuu, atuni asta st a si um as ra
la un at d gîndir duă notiţ surt '
i nu interetez u di notiţl u a ost dît on
nuar osiilă în ast îmrjurări In mod sigur nu. Dar
u nu săamsun
voam alesasta.
într ast intrrtări. Mia amintit ă
65 Voiam să sun . . Îţi amintti d difrit dta
i Dar l toat nu indiă aastă intnti. st a si um
magina a r i ost uată dintro snă, ar din a a uta
f văzut doar anumit dtalii sarat aii o mnă, aolo
o uată dintro faţă sau o ălări, rstul st în în tunri
ar aum lururil sau a i um a fi tiut totui dlin
crt rrzintă
ărund înraga
u rivira imagin. a i um a fi utut
întunriul.
66 st dtalii nu sînt irlvant în snsul în ar
sînt alt îmrjurări d ar îmi ot, d asmna, aminti Dar
ăruia îi sun "Voiam ntru un momn să sun . . ,
ala nu ală asfl ast amănunt si nii nu trui să l
ghasă. l nu trui, d xml, să ti ă u am ds
is
nzdja gura ntru
rosul a vori
în ast pate aat
l aastă
fl ar însă săiat ţn
imagi
d
înţlgra a a iam su s.)
67 tiu xat voiam să sun i totui nu am suso.
i totui nu ddu ast fat dintrun alt ros oara
r, ar a avut lo atuni si mia rămas în amintir
i d asmna, nu interetez situaţia d atuni rum
i antdntl i ăi nu rltz asura i, nu o jud
68 um s întîmlă oar ă sînt u toa asta înli-
nat să văd o intrrar în faul ă sun "im d un mo
mnt voiam să înl
34 DW WNN
"um oi să fii sigur ă tim d un momnt ai vrut să
înşli ? u rau, oar, aiunil şi g înduril tal mult ra
rudimntar ?
u oat fi oa r vid na ra sărăăi oasă ? a daă
n ouăm d a, ar să fi noi şnuit d sărăăioas ă dar
nu t? aă
dn asa, doar
aş fi avutnuti
tinm
d un
sama
momnt
d istoria
intn
ast
ia di avi-
si
mula ntru lălalt indisozii, atuni aş fi avut nvoi
ntru asta d anumit antdnt
sri oar l sun "Pntru un momnt u
advărat doar un ros momntan ?
ar nii întraga istori nu ra vidnţa tmiul ă
ria unam "Pn tru un momn t . .
69 Părra am dor i să sunm, se dezvltă. ar şi în
asta stă o grşală
64 "st gînd s lagă d gînduri ar lam avut
mai înaint um a l asta ? Printrun entiment al
lgăturii? ar um oat sntimntul să lg, întradvăr,
gînduril ? uvîntul "sntimnt st aii foart înşlă-
tor. ar uno ri st osii să sunm u siguranţă s t
gînd st
star în lgătură
să arătăm u ala
lgătura. Ruşim d asta
mai înaint,
oat, maiărătîrziu
a fi în
64 "Intnia ma nu ar fi fost mai uin rtă dît a
ost, daă a fi sus uvintl Vrau aum să înşl
ar daă ai fi sus al uvint, ar i truit oar să l i
gîndit u toată sriozitata? (stfl a mai liită -
rsi a intnii nu st aşada luată sngură, o dovadă su
iintă ntru intni )
64 "Lam urît în ast momnt sa întîmlat
aii? u a onstat asta în gînduri sntimnt şi aţiuni?
a daă îmi înăţişz aum ast momnt oi lua o nu
CRCTR FZFC 35
mtă exprese a eţe mă gînd la anumte întîmplăr
respra într-un anumt el prdue în mne anumte sen
tmente M- aş putea magna nrbre între agă senă
în are aeastă uă ar ajunge la nandesenţă Ş aş putea
să j aeastă senă u sentmen te are s-ar aprpa de ele
le unu
ă am ndent
trăt real La
într-adeăr est
ea a m-a ajuta reşt e aptul
asemănătr
64 Da ă m- e ruşne aum de ndent atun îm este
uşne de tat de unte de tnu l enns ş a. m d.
644 "Nu m-e ruşne de eea e am ăut atun de
ntenţa pe a re am aut- Ş nu a sta t ntenţa şi în eea
e am ă ut ? Ce anume just ă ruşnea ? ntreaga stre
ndentulu.
645 "Tmp de un mm ent m rut Asta înseamnă
ă am aut un anumt sentment anumtă experenţă lăun
tră ; s m- amntes ar aum amnteste-t
ttăpre-
cizi ! Atun « experenţ a ntenţe pare să
dspaă d n nu n lul e ne amntm gîndur setmen
te msăr s nexun u stuat anteare.
Este a ş um am shmbat mdul în are este reglat
un mrsp. a eea e stă aum în ar nu s-a ăzut
ma înante
646 "E bne aeasta arată dar ă tu ţ-a reglat în md
greş t mr s pul Ar tre but să te uţ la anumtă se
ţune a prep aratulu ar aum ez alt a.
n asta ste a ret Dar presupune ă îm adu amn
te de senzaţe (legată de anumtă reglar a lentlelr)
um am e să spun ă ea este eea e nums "ntenţa ?
Sar putea a anumtă gîdltură (d mpu) să însţaă
eare dn ntenţle mele.
36 LDW WNN
64 Care est e exresa naturală a une ntenţ ? Pr
eşte să î nd se urşeaă sre asăre sau un anma
are rea să sae u uga.
((Cexuea u ţ dese senaţ))
648ntenţa
exat Nu m-amnte unte
me a u rbele le mele,
mele, amdasăî -mlnştes.
amntes
Ce îm arat mem ra mea e înăţşeaă ea mnţ mele ?
E bne, daă nu a ae m altea deît săm sugere
aeste unte ! ş eentual ş altele , are înăţşeaă î nă
ma exat stuaţa ( Nu m-amntes untele mele, dar
îm amntes bne srtul untelr mele)
abă649 Cel are
a mntr e tenu
? aFeşte,
îvăţat
unemba nu ate
nu ate să abăaşam
adan
să
tr erbale, d rnţe ebale, sau temer et. ar amntr et
în mba j nu sît de sgur, ur ş smlu rereetărl e uate
ae eerenţelr subete reale; nu este, are, eea e e
ebal exerenţă subetă ?
65 Sunem desre un îne ă se teme ă a bătut de
stăînul său dar nu sunem u î este teamă ă stăîul
îl a l mîn. De e nu ?
65 m amntes ă atun aş răma u lăere ma
mult tm. Ce el de mag ne a a este dr nţe se înă
tseaă
în ata
mnt mele ? N ua. Ceea e m se înăt-
şeaă în amntre nu ermte n nlue u rre la
sentmentele mee. S ttus îm amntes arte lar ă ele
au eXstat.
65 El l-a măsurat u re duşmănasă ş a sus . .
Cttrul estr înţelege asta el nu are n îndală
în mntea lu ar aum tu su Far te bne, el adaugă sem-
RR LZ 37
niiaţia, ghieşte. n general Nu. n general, el nu
adaugă nimi, nu ghieşte nimi. Est însă, de asemenea,
psibil a priirea duşmăna să preum şi u intee să se d
edeasă ma i tîrziu preăătrie sa u este psibil a ititrul
să ie tinut
în dubiu daă ele sînt sau nu asa ea si a el s ă
gieasă, întadeă, interpretare psibilă. Dar atuni
el ghieşte înainte de tate un ntext El îşi spune bună
ară siş i ei di, are aii se partă atît de duşmăns, sînt
n eaitate prieteni et. et.
« "Daă ei să înţe legi pr pziţia, atuni trebuie să-ţi
iaginezi şi s mniiaţia mintală, stările mintale .))
65 Î nhipuieşteţi aes t az spun uiva ă am mers pe
un anumit drum, după haă pe ae am pegătit mai îna
nte Îi arăt după aeea aeastă hartă, ae nstă din linii
pe hîie ; dar nu îi pt explia în e măsu ră ast e linii re
prezintă haa plimbării mee, nu pt să-i spun eluilalt nii
regulă priitare la elul um trebuie interpretată haa
Cu tate asta , eu am mers după aest desen, u tate in
iile arateristie ale itirii hăţii. Aş pu tea numi un ase
menea desen haă priată » ; sau enmenul p e are l-am
desris "a urma haă priată Dar aeastă expesie ar
i, desigur, arte uşr d înţls grşit.)
Aş putea are aum să spun "aptul ă iam atuni
să aţinez î utare şi utare el îl ites areum a de pe
hartă, deşi aii nu există nii hartă ? Dar asta n u în
seamnă atea deît Sînt lat aum ă pu : "Eu i
tes intenţia de a aţina aşa din anumite stări ale minţii,
de are mi amintes.
654 Geşeala nastră este de a ăuta expliaţi a
unde ar trebu i să ed em aptee a enmen riginare
Adiă, a unde ar trebui să spunem se jaă acest j
de limbaj
38 DW WNN
Nu s vora d xliara unui jo d limaj rin
655
xrin ţl noastr suiti i d onstaa ra unui jo
d limaj
656 Pentru ce îi sun uiva ă mai înain am avut u-
ce
va primar!
ar i u tarIar
dorinţă
la sntimnt
Uiăt
tlaajoul
la undmod
limadj aa rivi
la
joul d limaj a la o intrrar a sa
Nam uta înra um a ajuns oar omul la o x
rimar vrală ar o numim "rlaara uni dorinţ tr-
u sau uni innţii ru
657 Să n înhiuim ă aasă xrimar ar lua întot
dauna forma Miam sus: « daă a mai ua rămîn "
Soul uni asmna
fa unosut xrimări
altuia raţiil ml.ar (omară
ua să figramatia
ala d alui
a ava în vdr i vouloir dir )
658 Prsuun ă am xrimat înotdauna intnţia unui
om sunînd: l îi suna ară lui însui « u vrau .
asta s t imagina ar aum vrau să tiu um st
folosită xrsia ai sun ară va ui însui ăi a
nu însamnă aţi sun va ţi însuţi.
659. D vrau săi omuni lui si o intnti în afară
d ai sun a am făut Nu oar ntnţia ra
înă va din a sa întîmlat auni i fiindă u vrau
săi omuni va dsr mine, va tr dinolo d a
sa întîmlat auni
înd sun voiam să fa îi dvăui s tr în
min (amNuuta
raţi însă săotmiul
numim uini
o intuiţi)
introsţii i rintro
66 Gramatia xrsii oiam să sn atuni st
înudită u a a r sii fi utu atuni să oni nuu .
CRCRI FILZF C 3
ntr-un a amintirea unei intnţ ii în elălalt a aptu lu
ă am înţel es
66 Î mi amintes ă l-am aut în edre pe el Î mi amin
tes are de un prs sau de stare ? Cînd a îneput ;
um s -a desăşurat et ?
66 Î ntr- situaţie dar puţin dierită el ar i spu uia
l de a ae semn u mîna ără a spune nimi "Spune-i
lui N să ină la mine Se pate aum spune ă prin u
ntee "Dream a N. să ină la min desriu starea de
atuni a minţii mele dar ttdată nu se pa te spune
66 Daă spun " Î l am în edere pe el " atuni este arte
psibil sămi treaă prin minte imagine bunăară desp re
elul în are mam uitat l a el et dar imagine a este da r a
o ilustrare la pestire Numai din ea nu se pate de ele
mai mult ri nhide nimi ; abia daă unaştem pes
trea ştim e semniiă imaginea
664 S-ar putea disting în lsirea unui uînt « gra
matiă de supraaţă » de « gramatiă de adî nime » Ceea
e suîn
un e impregnaă
este mdulîn md nemijlit
în are în niel î
es te utilia în nd lsim
nruţa
prpzţe aea parte a lsirii sale s-ar pu tea sp une
are pate i prinsă u urehea ar aum mpară gra
matia de adînime a expresiei "a aea în edere bunăară
u eea e nea r lăsa să p resupunem gramatia lui de supra
aţă Nu este de miare daă ne ine greu să ne rientăm
665 Înhipuişteţi ă inea ar arăta u exprsie a du
rerii spre braul său şi ar spune ttdată "abraadaba !
Ni întrebă m "C ai tu în edere ? ar el ră spunde "A m
în eder e u ast a durea de d inţi Te gîndşti d e îndată
Cum se pate are ă se abă n vedere durra de dinţi
320 LDW WNN
u as uvînt? Sau nsemnă oar: ve n veder
durr u as uvînt? Ş totu, tu afrmasş, întrun alt
onxt, ă avata mntală ve n vedere utar ş u
tar ar f toma a st ma mortant în folosra lm-
ajuu
Dar um nu ot u oar să sun "Prn « araadara
am în vdr
dfnţ nu odurr a dadnţ
dsrr a ? Frt darînaast
s r mn înd
st o
ronunţ uvîntul
666 nhutţ ă a smţ o dur r ş în alaş m
a auz um alătur st aordat un an. Su Va înta u-
rînd Est dsgur va dfrt daă a în vdr durra sau
aordara anulu F dar în onstă aast ă d-
os
dr î va? Runos
orsund: înomut azur
drţ , la aaşvm
a anţ, adsaîn vo
rvr, un gst sau aa înhdr a ohlor ar ar uta
f numă "a rv înăuntrul nosru
66 nhuştţ ă l smul ază uva durra z
ao "Va înta în urînd Nu s oa sun oar ă l
ar în vdr durra ? S totus l nu îs onntrază atnta
n
asura
l vrun
dn urmă,
durr
A întat
� Ş m
dja
stau? ururl înd u sn,
668 Dar nu s oa mn ş sunîndus "Va înta în
urînd, avîndus în vdr durra dar la întrara
a avu în vdr ? s răsund Găăga dn amra alătu-
rată ? n azur a asta s sun, unăoară Voam să
răsund am fltat înă ş am răsuns ..
669
sr l Aînd
arăavorm,
s ano at
utma joulu
rfr ladunlmaj.
otar
arătînd
aum
lurul n aar a um am vor dsr o snza, doa-
r, atun î nd s vor t, atnţa s onntrază asu
CERCETĂRI FLOZOFICE 32
pra ei Dar nde ese analgia ? Ea stă evident în faptl că
ptem arăta spre ceva privind sau asultnd.
Dar şi a arăa spre iectul de cae vrim pae i în
anumite împrerări cu ttl neesenţial pentru jcul de lim
baj, pentru gînd
6 Î nchipuieşteţi că telefnezi cuiva spui
Această masă este pea înaltă, arătînd cu degetul pe
masă. Ce rl jacă aici actul de a arăta ? Pt eu spune am
n vedere masa respecivă, arătînd spre ea ? Pentru ce acest
act de a arăta si la ce aceste cuvinte si rice altceva, care ar
puea să le însţească ?
61 Ş spre ce arăt eu are prin activiatea lăuntrică a
ascultării ? pre sune, care vine la urechile mele, şi spre li
nişte cînd nu ad nimi ?
Ascultarea auă cumva impesie auditivă şi nu pate
de aceea să arate spre ea, ci dar spre lul în care caută
62 Dacă atitudinea receptiv ă va fi numită indicare »
a ceva atunci nu va fi indicarea senzaţiei pe cae p ri
mm pn ea.
6 Atiudinea minală nu nsţeşte » cuvînul în ace
laşi sens în carel însţeşe un ges Tt aşa cum cineva
pate călătri singur şi să fie ttuşi însţit de urările mele
de bine şi cum încăpere pate fi gală şi tuşi plină de
lumină
64 e spun e are de exemp lu "u am avut acum în
vedere prpriu-zis durerea mea; nu i-am acrda desulă
atenţie ? Mă ntre pate Ce am avut în eder ae acum
cu acest cuvînt ? Atenţa ma a fst are împărţiă înre du
rere şi gălăgie ?
22 UDW WNSN
675 ue ce a etecut î te cîn a u
ţat cutele La ata uul u ete aut î
eee .
676 Asta a aut în eee cunt et cu-
cae altfel utlzat ecît cea epe afecţue a ţ
677 Pe e alt pate : Cî aeau a înjuat a -
t e ta înea pate acela lucu ca : ft
î acel et îtae upat Ia puul pa-
te f at pe teeul ue tpec el ete aeea e e-
u u a t pea e pu e jutate
în u etc c et ee auae
Ş e a pue fete Cî a pu ata a î-
t pe jutate la el
678 Î ce ct ace t a aea î eee ueea au ac
aea paulu) u p c un pu cc pu-
ue cae e fe la pa eee u ît ue e c.
Ş ttu atuc am avu n vedere u lucu nu u
atul a acu a epetat a cu efaz ppzţe
pe cae u a ctaz e
679 Pt în te îet c a aut în eee asta ?
u; a u pt f u c u pt tu
68 ac î pu c a îuat la aut eee pe
atuc î ete feet ac a pt ae a lu
a la epezetat a tt uee etc Ccluzle
cae ecu fa ptul cae teeeaz u au c ea
face
cueplce
aceatacPeîjutua
e alt pate a puteaefetul
şi prdue î a
ca cea
atuc
cî epezet cla u au pu cu ce tae
uee lu. u e a ue Plea ete cu aue
are n vedereel cae îju p cta u
CEĂ FOOFC 323
681 Şi nici nu ne întrebăm, fireşte Eşti sigu că l ai în
urat pe el că legătura cu el era stabili tă ?
Este rin urmare, această leg ătură farte uş r de stabi
it astfel încît să fim atît de siguri de ea ? Putem şti dar
că ea nu dă greş Ei bine, ate are să mi se în tîmle să
reau să -i scriu uiva şi de fat să scriu al tcuiva ? Şi cum se
poa te întîmla asta ?
68 "Tu suneai « Va înceta curînd Te-ai gîndit la
gălăgie sau la durerea ta ? Dacă el răsunde acum "M -am
gîndi la acdar ea ianuui cns taă el are că această
legătură a existat sau stabileşte rin aceste cuv inte ? Nu
pot să sun eu are ambele lucruri ? Dacă ceea ce sunea
e era adevărat, atunci nu a eistat are această legătură
si nu a stabilit el ttusi una care nu exista ?
68 Desenez un ca. Tu întrebi "Pe cine trebuie să îl re
rezinte acesta ? Eu Trebuie să fie N Tu : "Dar
nu seamănă cu el, ma i degrabă seamăn ă cu M - Cînd su
neam că desenul îl rerezintă e N stabileam e u c
nexiune sau relatam desre una ? Ce cnexiune a existat,
oare ?
684 Ce se ate sune în favarea fatului că rin cu
intele mele este desc risă cnexiune care a existat ? Ei bine,
ee se referă a diferite ucruri care nu ni se înfătisează,
' mai
întîi rin ele Ele sun, de exemlu, că eu a fi ebui să
dau atunci un anumit răsuns, dacă aş fi fst întrebat Şi
chiar dacă aces lucru este dar c ndiinal, el s une t uşi
ceva desre trecut
685 "Caută e A nu nseamnă Cauă- e B"; dar
urmînd ambele dine, eu t să fac exact aceai lucru
A sue că cele dă cai a eb ă se ntm
ceva diferi a fi ca şi cum am sne că rziiile "As-
324 UDWG WIGENSN
tăzi este ziua mea e naştere şi "Pe 26 arilie este ziua mea
e nastere ar trebui să se efere la zile iferite eoarece
sensu lor nu ar fi acelaşi
686 "Fireşte că lam avut în veere e B nu mam gîn
it cîtuşi e uin la A !
"Voiam ca B să vină la mine entru ca . . Toate aces
tea inică un context mai curinzător.
687 Î n loc e " am avut în veere e el se oate fi
reşte uneori sun "M-am gînit la el ; şi uneori "Da am
vobit esre el ntreabă-te aşaar în ce constă « a vorbi
ese el !
688 Putem sue în anumite îmrejurări "Cîn vo
beam simeam că io sun ţi. " Dar nu aş sune asta cîn
oicum vorbesc cu tine.
689. "Mă gînesc la N "Vorbesc esre N
Cum vobesc e sre el ? un b unăoaă "Trebuie să-
vizitez astăz e N Da acest lucu nu ese totuşi sufi
cient ! Căci in " N, aş utea totuş i să am în veee er
soane
existe şif
i oeite care au
al tă legătu ră acest numemele
a suselor "Asaar tealtfel
cu N, c ăci buie eu
să
nu laş fi avut în veere ttui e E
Î n mo sigur o asemenea legătură există Dar nu cum
io rerezini t u şi anume rintr-un meanism mintal.
(e comară a-l avea în veere e el cu "a-l inica e el
690 Cum stau lucrurile acă f ac la un moment at o ob
sevaie aarent inofensi vă şi o însoesc cu o ivire ascun
să iezişă se cin eva ? Altă ată cîn rivin e sus în jos
vorbesc î m o eschis es re o ersoană rezent ă men
oîn numele ei mă gînesc eu oare într-aevăr anum
la a cîn folosesc num ee ei ?
CCĂI FIOZOFIC 325
691 Dacă desenez en tu mine, din memorie, fa a lui
se oate otuşi sune că eu î am în vedere e e l cu dese
nu meu Dar desr e ce oce s, care are loc în tim ce de
senez (sau înainte sau duă, aş utea să sun că a fi al
aea în vedere ?
Căci am dori fieşte, să sunem cînd l-a avut în ede
e, a arătat sre el. Cum face însă cinea asa, cînd îşi amin
este
fata
atcuiva ?
Ceea ce am în vedere este : cum şi- l aminteşte e EL ?
Cum şil amneşte ?
69 Este oare corect dacă cineva sune : "Cînd i-am dat
această regulă am avut în vedere că, în acest caz, tu trebu
ia . ? Chiar dacă el, atunci cînd a dat egula, nu s-a gîn
ditvedere
în cîtuşi denu
uin la acest: caz
înseamnă a te ?gîndi
Fieşte, esteAcum
la el core ct. "A avea
întrebaea
este însă : Cum trebui e să judecă dacă cineva a avut în ve
dere asta ? Că e stăînea, de xemu, o anu miă tehnică
a aritmeticii şi a algebei şi a instruit în modul obişnuit e
altcineva cum să dezvolte un şir, este un astfel de criteriu
69. "Dacă îl înă e altul formarea şiruui . atunci, în
mod sigur, am în vedere că el rebuie să scrie cînd ajunge
la o sut ă Cu totul corect : ai în vedere asta i evid ent,
fără chiar să te gîndeşti în mod necesar la asta ceasta îi
arată cît de diferită este gramatica erbului "a avea în ve
dere de cea a verbului "a gîndi . i nimic nu este mai ge
sit
decît a numi "a avea în vedee o activitate mintală ! Dacă
nu cumva se intenţionează să se oducă confzie. (-ar u
tea vobi şi de o activitate a untului, cînd îi ceşte reul;
şi dacă in asta nu se creează veo roblemă, atnci fa
tul este inofensiv
PARTEA A II-A
1
Ne utem închiui un animal furios fricos trist, rie
tenos, îngrozit Dar unu l care seră ? i e ce n u ?
Cîinele cree că stăînul său este la uşă Dar oate el, e
asemenea, să creaă că stă înul său va veni oimîine ? i
ce nu oate el, oare ? Cum fac eu asta ? Ce trebuie să
ăsun
Oare cu ivsăiesere
oae la astaoar
? cel care oate vorbi ? Numai
cel cae stăîneşte utilizarea limbajului Aceasta înseamnă
că fenomenele seranei sînt moif icări ale acestei fo rme e
viaă comlicate (Dacă un concet se referă la o carace
ristică a scrisului e mînă al omului, atunci el nu se alică
la fiine care nu sciu
uărarea
riaii e covorulescrie
vieţi i un tiar
Dacă careomrevine
la un în iferite
exresia va a
c ororaă
mîhnirii şi bucuriei ar alterna c a tic-tac- ul unui ceas, să zi
cem, atunci nu am avea esfăşurarea obişnuită a tiarului
mîhnirii, şi nici a bucuriei
EI a simit entru o secună o urere ue ică De
ce sună asta c iua t EI a simit entru o secună o suă
rare rofun ă ? Doar fiincă survine atît e rar ?
Dar nu simi tu acum suărarea ? ( Dar nu oci u acum
şah ? Răsunsul oate să fie afirmativ; ar asta nu face
concetul e suărare ma asemănător un conce cae
330 UWG WGENSEN
se referă la sen zaţ . ntrebarea era roru-zs una car
vea tmul ş esoana; nu cea logcă e care voam s
o unem.
"Trebue să-ţ sun me frcă
"Trebue
Da să- ţsune
se oate sunasta
mşecu
groază
un ton surzătr
Ş vre să- m su că el nu smte ast a ? ! Cum o tie el alt
fel ? Dar ş atunc cînd este o comu ncae el nu o în vaţ
dn senzaţle sale
Căc gîndeşte-te la senzaţle oduse n reacţle de
groază cuvntele "m-e groază sînt ş el o astfel de eac
ţe; ş cînd
senzaţ. Deleceaud ş le smt
trebue ronunţate
ca eacţa astasă ţne
neosttă de aceste
o întemeeze
e cea osttă ?
..
11
Sunînd "Cînd am auz cuvîntul el a însemnat entru
mne . . el se eferă la un ment al timpului ş la un gen
de utilizar a uvntuui (Ceea ce nu înţelegem ete freş
te această com bnaţ e
ar e xresa "Doream a tunc s ă sun . . se referă la un
mment al timpului ş la o aţiune.
Vobesc desre referenţiiesenţal a exrmăr entru
a- deoseb de alte artculartăţ ae exrese noastre ar
esenţal sînt entru exrmare referenţ care ne-ar deter
mna să tr aducem un gen de exrese cae ne este de altfel
străn în această fomă obşnută la no.
Cn e n-ar f în stare să sună cuvîntu "s onder n o a
te f un verb ş o conjuncţe sau să formeze roozţ în
cae el este o dată una altă dată alta acela nu ar utea face
CERCEĂR LOOCE 33
mple exercţ clar e Nu s e cere îns unu elev s n
eeagăcuvîntul într-un fel sau în cellalt, în afara unu cn
text sau relatee cum la înţeles
Cuvntele "trandafrul este ru sînt lpste de s ns dac
cuvîntul "ese are semnfcaţa "este denc cu Inseam
asta : dac pr nunţ aceas prp ţ e a în vedere ac
pe "este ca semn al denttţ, se desram aunc sensul
pentru ne ?
um prpţe explcm cuva semnfcaţa fec
ua dn cuvntele e; el învaţ prn asta s le flseasc ,
de asemen ea, s flseasc aceas pr pţe Dac am f
les în lcul prpţe un r de cuvnte f sens, aunc
el nu ardrept
" este învţa s alflseasc
semn denttţ,Iar dac
atunc explcm
el nu învaţcuvîntul
s fl
seasc pr pţa "trandafrul este r u
, etă ce cc n eme seslu ».
Ceea ce este crect st în acest exemplu S-ar putea spu
ne cuva Dac vre s r stet în md expresv exclamaţ a
"Ha, ha !, atunc n u trebue s te gînde t, atunc cînd
fac, la han!
A avea experenţa s ubectv a une semnfcaţ expe
renţa subectv a une magn mntale Resimim eva
într-un ca în cellalt am dr s spunem, dar c ceva
dfert. Un alt cntnut este fert cn stnte
' st în faa
e Care este c ţntul experenţe sub ectve a actul �
de a magna ? Rspunsul es te magne sau descre re Ş
care este cnţnutul experen ţe subectve a se mnfcaţe ?
Nu tu cum trebue s spund Dac aceast exp rmare
are un sens, atunc el ese acela c ambele cncep te se c m-
' Eemu nadub în mba mân Cuînu geman n
de Înamn a eb a seaa a dnge a în aae de n-
ju e (not td )
332 LUDG GENSEN
p unul fa de cella lt întrun m d asemntr cu cele
de « r » şi albastru » ; iar acest lucru este fals.
Se p ate prinde înelegerea unei s emnificaii, aşa cum se
prinde imagine mintal ? Dac, prin urmare, îmi trece prin
minte
menea,brusc semîn
s rmîn nificaie
minte a? cuvîntului, pate ea, d e ase
Î ntregul plan a stat dintr- dat în faa minii mele şi
a rmas aşa timp de cinci minute . D e ce sun asta ciudat ?
S-ar putea crede ceea ce mi-a strfugerat prin minte şi ceea
ce a rmas nu se pate s fi fst acelaşi lucru
Am ecl amat Acum l -am prins ! A fst tres rire
brusc api am putu t s preint planul în detaliile sale Ce
trebuia s rmîn aici ? Eventua, imagin e Dar Acu m
lam prins nu înseamn c eu am imaginea
Cui i-a trecut prin mint e semnificaia unui cuvînt şi ace
la care nu a uitat din nu pt acum s flseasc cuvîn
tul în acest fel
Cui i-a trec ut prin minte se mnificaia, acela tie acum,
iar strflgerarea
atnci a fst începutul
ceva asemntr eperieneicunaşterii
subiectieCum
de a este
aeaea
imagine ?
Dac spun Herr Schweier ist kein Scheweier, atunci
am avut în vedere primul Schweier ca nume prpriu, iar
pe al dilea ca nume cmun Trebuie aşadar ca în acest ca,
e "He
n eeu de e
Shweize e nu
i ken e d
Shweize nînD
b ânănu
Shweze du
ee
in Se deebie de ib genă în b ână e ub
niee ne ebuie ie u eă iă De ee în ie
zţe de e e nu ue nund sie eui uîn de
nue iu i un (not td
CERCEĂR LOOCE 333
în mntea mea s ab loc ceva dfe r la prmul ş la cel d eal
dolea "Schweer ? (Presupun înd c pronun propo a
papagalceşte » ncearc s e prmul "Sc hweer ca
ubsta nv comun, ar pe cel de-al dole a ca nume prop ru !
Cum se face asta ? Dac u o fac atunc cpesc dn och
dn caua încordr, încercînd s-m înfşe în caul fe
crua dntre cele do u cuvne semnf caa corect m
, " eu oare s în caul folosr obsnute
înftse a cuvntelor
semnfcaa lor ?
Cînd pronun propoţa cu semnfcaţa schmbat
atunc se nsul propoe se desram pen tru mne. E bne,
e destram penru min dar nu penru altul, crua -o
pun Ce se p erde aşadar ? "Dar toc ma în caul
pronunr obşnute a propoe altva bne determ
na are loc Ceea ce are loc nu este aceast « înftsare
'
a semnfcae » în mnte
III
Ce face dn mag nea mea despre el o magne despre l?
Nu asemnarea
Cu prvre magn. "l vd acum în mod clar în faa
la exprmarea
ochlor me este valabl aceeaş întrebare ca ş c ea cu pr
vre la magne Ce face dn aceast exprmare o exprma
re despre l? Nmc dn ceea ce st în ea sau este smulta n
cu ea ( < st în spatele e » Dc vre s şt pe cne a avut
în vedere, atunc întreab-
(Este îns posbl ca în faa ochlo r me s apar un chp
char s- po desena ş s nu ştu cre persoane î apar
ne unde lam vut
Presupune îns c cneva ar desena atunc cînd are o ma
gne sau în loc de a o avea fe numa cu degeul în aer. (S-ar
334 LUDG IGENSEIN
putea numi asta "imagine motorie n acest ca sar pu
tea întreba " Pe cine reprein t asta ? Iar rsp unsul lui ar
decide Este întocmai ca şi cum e l ar fi dat o descriere
prin cuvinte iar aceasta poate s stea pur şi simplu şi n
l de imagine
IV
"Cred c el sufer Cred eu de asemenea c el nu
este un automat ?
Numai cu o senaie de împotrivire aş putea s pronun
cuvîntul în aceste dou conte xte
(Sau este aa cred c el sufer eu sînt sigur c el nu
este un automat ? Nonsens !
Presupune c spun despre un prieten "El nu este un au
tomat Ce se spune aic i şi pentru cine ar fi asta o comu
nicare ? Pentu un m care-l întîlneşte pe altul în împrejurri
obişnu ite ? Ce ar putea s-i comunice lui asta! (Cel mult
c acesta se com port întotdeauna ca un om nu uneori c a
o maşin
"Cred c el nu este un automat nu are f nimic în
plus absolut nici un sens
Atitudinea mea fat, de el este atitudinea fat de un su
flet. Nu sînt de părere c el are un suflet
Religia ne înva c sufetul poate exista dac trupul s -a
descompus
îneleg ast a Ineeg eu oae
pot smi ce ne multe
repreint învaluc
earuri
? în
Fireşte c
legtur
cu asa. S-au pctat fireşte şi tabouri despre aceste lucruri.
Şi de ce ar trebui s fie un asemenea tablou doar o redare
imperfec a gînduui propovdui t ? De ce nu trebuie el s
CRCĂRI IOZOIC
facă aela sercu ca năţătura propoădută ? ar ser-
cul este ceea ce contează
Dacă magnea gndulu dn cap se poate mpune atunc
d ce nu n ma mare măură cea a gndulu dn suflet ?
Corpul om enesc este cea ma bună mag ne a sufletulu
omenesc
Cum stau nsă lucrur le cu o asemenea ex prese Cnd
a spuso am nţeleso eu n nma mea ? Spunnd asta se
arată spre nmă Ş nu ave vedere poate acest gest ? !
rete că l aem n edere Sau sntem contenţ c ă folo-
m doar o magne ? Desg ur că nu. Nu este o magne
pe carefgurată
prese o alegem no, nu este o analoge, est e totu o ex
v
Presupune că am obs era mcarea unu punct (a unu
punct lumnos pe un ecr an, de exemplu ) Dn comportarea
acestu punct ar putea f deduse concuz mportante de
dferte
re la elfelur Ş ct de multe
! Traectora lucrurpounele
punctulu t f obserate cu pr
d ntre mărmle
lu (de exemplu, ampltudne lungme de undă) sau teza
leg ea potrt cărea ea arază sau număr ul sau poz ţa
locurlo r n care se scmbă n mod d scontnuu sau curbu -
ra traec tore n aceste loc ur nenumărate alte lucru r
Ş fecare dn aceste trăsăturale comportăr ar utea să fe
sngura care ne nteresează Sar putea, de exemplu ca tot
de numărul
ceea ce ţne dedebucle
această
n mc
tro anumtă
are să nepeoadă
fe ndfederent
tmpnafară
ar
dacă acum ne nte esează nu doar o asemenea trăsătu ră c
ma multe, aunc fecare dn ele near pute da o nformaţe
deosebtă, deră ca gen d toate celelate Ş aa este cu
336 LUDI IENEN
comportarea omului, cu diferitele caracteristici ale acete
comportări pe care le obserăm.
Psiologia tratează a adar despre comportare, nu despr
minte?
tareaCeoamenilor,
relatează psiolog
mai alesulexprimăr
? Ce observă
ile lor ?elDar
? Nuacesea
compornu
s reeră la comportare
"Obserasem că er a prost dispus Este aceasta o rela-
tare despre comportare sau despre starea minţii ? ("Cerul
arată ameninţător : se refer ă asta la preze nt sau la iitor ?)
La amîndouă dar nu la una lîngă alta; ci la un a prin cea-
laltă
Medicul întreabă: "Cum s e simte ? Sora zice "ge me
° relatare despre comporta rea lui. Dar trebu ie să se ridi-
ce, în genere, pentru amîndoi întrebarea dacă acest geamăt
este cu adeărat autentic, dacă este cu adeărat expresia a
cea? Nar putea ei, de exemplu să tragă concluzia "Dacă
geme, atu nci trebuie să i dăm încă un calm ant fără să
treacă sub tăcere u n termen intermediar ? Nu e ste orba de
sericiul în sluj ba căruia pun ei descrierea compor tării ?
"Dar acetia fac atunci tocmai o presupunere tacită
Atunci desfăurarea jocului nostru de limbaj se sprijină în
totdeauna pe o presupunere tacită
Eu descriu un experiment psiologic: aparatul, întrebări-
le experimentator ului, acţiuni le i răspunsurile subiectului
i spun acum c ă aceasta este o s cenă întro pi esă de tea-
întro
tru. carte
Acumdetotul
psiologie
sa scimbat
acest Se
experiment
a spunearaai dar
desc: Dacă
ris în
acelai fel, atunci decr ierea compo rtării ar i înţeleasă toc
ma ca expresie a ce mintal, deoarece se presupune că su-
biectul nu ne păcăle te, nu a înăţat răspunsurile pe de rost
CERCĂRI IOZOC 337
i alte lucruri de acest f el Facem noi, prin urmare, o pre-
supunere?
Ne om exprima noi oare întradeăr astfel : "Fac, fire
t, presupunerea că . . ? Sau nu o fa cem, doar deoar ece
celălalt o tie de ja ?
Nu există oare o presup unere acolo unde există o îndo-
ială ? ar îndoiala poate lipsi cu desăîrire Îndoial a are un
sfîrit
Aici lucrurile stau ca i în cazul relaţiei dintre obiectul
fizic i impresiile senzoriale Aem aici două jo curi de lim-
baj, iar rel aţiile dintre ele sînt complicate. Dacă rem ă
rducem aceste relaţii la o formulă siplă, atunci greim
Presupune că cinea a spus fiecare cuînt bine cunoscut
nouă, dintro carte de exemplu, are în mintea noastră deja
o atmosferă, un alo de utilizări sla b indic ate Ca si
cum întrun ta blou fiecare dintre iguri ar fi înconjurată e
sceneamdelicate,
noi agfigurile
edea aici desenate, parcă
în alte în altă
conexiuni. dimensiune, iar
Să luăm acum
această presupunere în serios ! Atunci se ede că ea nu poa
te să explice inenţia
Dacă lucrurile stau, să zicem, în aa fel încît posibilită
ţile folosirii unui cuînt, cînd orbim sau a uzim, ne plutesc
în fata ocilor în semitonuri dacă este asa, atunci acest
lucr este alabil i pentru noi. Dar noi ne îţelegem cu cei
lalţi fără a ti dacă i ei au aceste experienţe s ubiectie.
Cei om răspunde oare cuia care ne ar spune c ă pen-
tru el înţelegerea este un proces lăunric ? Cei om răs
punde dacă ar spune că pentru el cunoaterea jocului de a
338 LUD ENTEN
ese un proces lăuntric ? Că nu ne intersează nmc din ceea
ce se petrece înlăuntrul lui, atunci cînd vrem să ştim dacă
poate să jo ace şa Şi dacă la asta el răspunde c ă pe noi
ne interesează totu şi dacă el poate s ă joace şa atunci va
trebui să facem aten asupra crier iilor car e ar proba ca-
lăunrice »sa şi, pe de altă pare, asupra crie riilor stărilor
pacitatea
Chiar ş dacă cineva ar avea o anum cap acate numa
atunci şi atîta imp cît simte ceva anum, atunci cee a ce
simte n ar fi acea ca pacitate
Semnificaţia nu este ceea ce simţim la auzirea sau a pro-
nunţarea cuvîntului, iar sensul propoziţiei nu este complexul
acestor experienţe
propoziţiei "Nu lamsubie cienciacum
văzut (Cum sedinconsti uie sensul
semnificaţia cu
vintelor care o compun ?) Propoziţia este compus ă din cu-
vinte, iar acest lucru este suficient.
Fiecare cuvnt am dori să spunem poate să aibă , în
contexte dierite, un caracter diferit, dar el are totuşi me-
reu un caracter o fizionomie Ea se uită la noi. Dar şi
o faţă dintro picură se uită la noi
Eşti sigur că există senzaţie a lui dacă; nu cuma mai
multe ? Ai încercat tu oare să pronunţi cuvîntul în contexte
de genuri foarte diferie ? Dacă el oartă de exem lu, accen
tul principal al propoziţiei şi dacă poară cuîntul următor
Presupune că am găsi un om care ne spune despre sen-
duce
zaţiileluiproduse
aceeaşide
senzaţie
cuvintele
Aem
sale : "dacă
dreptulşisădar
nul iar
credem
pro-?
Near surprind e, poate Am putea spune "El nu joacă cîtuşi
de uţi n jocul nos ru Sau, de asemenea "Acesta e un alt
gen de om
CERCEĂR FIOZOFCE 33
Nu om crede oare despre acesta c ă înţelege cuint ele
dacă i "dar aa cum le înţelegem noi, dacă el le uilizea
ză ca i noi ?
Se apreciază în mod fals nte resul ps iologic al senzaţiei
dacă
lgate
la sinedeînţeles alatunci
unei sem
cîndnificaţii
ea ese priită
ea trebuie,
dre ptmaicorelatul
degrabăde
să fie ăzută întrun alt contex, în cel al împrej urărilor spe-
ciale în care ea apare
Oare cinea nu are niciodată senzaţia legată de dacă
atunci cînd nu pronunţă cuîntul "dacă ? Este în orice ca
demn de atenţie dacă numai aca stă cauz ă produce ac eastă
enzaţ e Ş aa sau ucr ure în genere cu amosfera » unui
cuînt
mai acescuînt
de ce searecons
aceasideră atu nci atît? de eident că nu-
tă amosferă
Senzaţia legată de dacă nu este o senzaie cae însoete
cuîntul "dacă
Senzaţia legată de dacă ar trebui să poată fi comparaă
cu senzaţia » aparte pe care neo dă o frază muzicală ( O
asemnea senz aţie este descrisă uneor i spunînduse Este ca
idarcum aici sar trage o concluzi sau "A dori să spun aşa
» sau "A dori aici să fac întotdeauna un gest i
acum el este făcut)
utem nsă desprţi această senzaţie de frză Ş totu
ea nu este fraza însăi căci cinea o poate auzi fără ace as
tă senzaţie.
careEste
esteeacîntată
în această
frazaprmuzicală
inţă asemă
? năoare expreiei » u
A Spunem că ac st pasaj ne dă o senzaţie cu ou aprte
l cînăm pentru noi i facem totodaă o anumită micare,
40 LUDI EE
ae poate i o anuită senzaţie aparte. Dar aceste feno
ene însoţitoare icarea enzaţia nu e o recunoa-
te cîtui de puţin ntrun at context. Ee sînt cu totu ipsite
de cnţinut în afară de cazu în care c întă acest pas aj
" cînt cu o expresie foarte bi ne deter inată. Această
expresie
un concenupt difeit.
este cea(Uncare
at poate
joc) fi despărţit d e pasaj. Este
Ceea ce siţi este acest pasaj cîntat în acest fe (aşa cu
o fac poate o descriere ar putea doar să sugeree asta)
Ao sfera care este inseparabiă d e obiectu ei ea nu
este asadar
atosferă au ost
să seLupotr
cruriiească
strînsunee
asociate
cu atee
ucruri
Dar
carecu apareasociate
asta ? Cu
par
se anifestă faptu că ee par să se potriească ? Poate că aa
nu ne put e încipui că bărbatu car e a au acest nue
aceasă aţă acest scri de înă nu a produs aese opere
ci cu totu atee (cee ae atui ar e bărbat).
Nu ne pute încipui asta ? Să încercă oare ?
A putea să ie aa Aud că cinea pictează un tabou "Be-
etoen scriind
unţ ce Sifonia
cu cranoua Pot săi
de zut e unreprezint
aseneacuta-
bou Dar dacă cin ea ar dori să înfăţieze cu ar fi arătat
Goete crind Sifonia a noua ? Aici nu a putea săi re
prezint niic cae să nu fie penibi i ri dico
Oaeni care după ce se trezesc ne poestesc diferite
întîpări (că ar fi fost în cutare i cutare oc etc.). i înă
ţă acu xpresia "A isat căreia îi urează poe stirea.
Eu îi întreb apoi uneori "aţi ai isat cea azinoapte ?
CERCEĂRI FOZOFICE 31
pmesc u ăspus afmat sau egat ue pest-
ea uu s alte u. cesta este jcul de lmbaj (m pe-
supus acum că eu sumi u sez Da eu u am de asemeea
cdată sez aţ ale ue pezeţe zble a alţ le au
eu p să eb despe ceea ce s m e.)
Tebue
aptul eu ame
dacă pe ae s ăfac
a acum
elat sau
pesuupuee cu p
mema Dacă ela
au ăzut adeă tmpul smulu aceste mag sau
l sa păut da aa după ce sau tezt ce ses ae ace astă
ebae ce ees peztă ea Ne tebăm e-
daă asta auc cd cea e pesee s l său dacă
u se tmplă ae asta fdcă stem sgu că mem a
u la elat ( să pesupuem că a f u m cu mem
e deseb t de pasă )
seamă ae asa că ese u ses să se puă e-
dată tebaea dacă sul ae lc tadeă tmpul
smulu sau este u feme al meme celu cae sa
tezt st a depde de mdul cae se p ue tebaea.
Se pae că mtea pate să dea se mfcaţe cutulu
at
u este
d e cab
asa casau
cum
fule
a spueuu
: Sehexag
pae
că Da
bezeasta
u este ttu apa eţă este mage
Eluţa amalel supeae a mulu tezea c-
tţe pe aumtă eaptă. magea este apxmat asta
Lumea este uecată c uda tutu bat eteulu
cae stăbat. Î t buă z mul s desche să chul
său cae ede se face lumă
mbajul stu desce ma t mage Ce ebue să
se facă cu agea cm tebu e ea să fe utlzată asta ră-
me tuec Este să cl c ă acest lucu tebe să fe
cecetat dacă em să se ţeleagă ses afmae s
42 LUD ENEN
te. maginea pae însă să ne scutească de această muncă
ea dică deja anumt ă utilzae P asta n e păcălete
V
"Sezile mele kes tezce mă fmează asu pa m-
căi i pziii membe m ee
as degetul meu aătăt să penduleze u , cu mcă
îcliaie. bia dacă smt sau u smt del c Pate pun
î îful degetel, c a uaă te nsue. Delc î îche-
ietuă a această sezaie mă fmează ae despe m
cae deaece eu t să desciu exact micaea
"Tebue să sm ttu, altfel u a t făă a p)
cum se mcă degetul tă u Da "a t asta îseamă da
a putea descie. Pt idica diecia di cae ine u suet
da deaece el afectează ma tae uece decît pe cea-
laltă da asta u smt î uechi acează îsă iu »
d ce diecie ie suetul pesc, de exemplu, î acea d-
ecie
Tt a se îtîmplă cu deea că caacteistcă a seza-
e de duee tebue să ne ifmeze despe lcul e î cp,
ia caactestică a imag di memi e despe peada
de timp căea î apaie
senza e ne poa fma despe mcaea sau pza
uui membu Cne, de eemplu, u tia, aa cum t ie mul
nmal dacă baul să este îtins, pe acela a puea să c-
ingă duee pătuzătae î ct ) tt aa pate ca-
acteul une duei să e infmeze despe lcul î cae sîntem
ăi a îngălbeea une ftgafi despe îsta ei.)
CERCER OZOCE 4
Cae ese cteil petu fa ptul că mpese sezială
mă fmează d espe fmă culae
Ca impesie senzală E be, asa; descu p
cute sau pit magne.
zea acum:
"Cumcetebuie
simi dacă
explcat
degetele
ceea ale
ce simt
sît Este
î această
cea ex-
p
plcabil, ce a apate Da tebuie ttu să putem îăa pe
altul flsea cute l !
Caut acum desebiea gamat cală.
Să facem abstace pe mmet de sezaa i
estezcă ! Veu să descu cua sezae î spu
Fă aaaumtă
ît atucipzie
e aea, nîdum
Este asta baul saua capul
acum desciee unei
sezai cîd spue că e l a îeles ce sezae am at
eu î edee El a tebu să dea după ace ea ncă o de-
scee a sezae. i de ce fel tebue s ă fe aceea
Spun "Fă aa tuc ei aea Nu pate nteen
aic îdială u tebue să exste ua, dacă este aută
î edee sezae
Asa aată aa asa ae ua gust asa se smte aa
sta, "aa i "ctae tebue explcate î md dfet
sezae ae pentu u tees cu tt ul apa
de asta apaie, de exemplu, gadul sezae , l-
cu ei, capactatea uneia de a aula pe cealaltă D acă mi-
caea
u maieste
smim
fatenicidueasă,
altă senzae
astfel uaă
îcît dueea
î acetelc,face
a de-
să
e p asta es gu dacă tu ai făcut, ît adeă, această
mcae ea putea, a e, detema cea s ă te cng
de asta cu chi tă )
44 LUD ENEN
Cie îi bseă ppia lui supăae, cu ce sim b-
sevă, ae Cu u aum sim, cu unul cae sm supă
aea i simte el mod dfatuci cîd bs eă
izetă
pe cae
daaume bsbse
cîd este eă el acum
vată Pe cea cae este pe
bsea u pduce ceea ce este bseat ceasta
este c statae cceptuală )
Sau Eu u bse a ia atee abia pi bse-
aie. Obiec tul bseaiei este cea difeit
O atigee, cae iei ea îcă dueasă, u mai este as-
tăzistăzi
aa. mai sim t dueea da atuci cîd mă gîdesc l a
ea sta îs eamă î aumite împejuăi)
Supăaea mea u mai este aceeai ; amitie, cae aum
u a îmi ea îcă isup tabilă, u îmi mai este aa astă zi.
cesta este ez ultat ul uei b sevaii.
Cîd se spune ciea bsevă pximati atuci cîd
elimpesii,
se aazăpetu
ît apz
desci
iie efaabilă
de exemplu)
petu
ceeaa pimi
ce îi spu
aumite
e le
Dacă am is tui pe cie a să emită u a umit su et la
edeea a cea u , u altu l la edeea a cea galbe i t t
aa petu ceelalte culi, acela u a descie îcă, pi asta,
biecte ptiit culil l Chia dacă el ea putea aju-
ta să dă m desciee O desciee este epezetae a uei
distibuii î spaiu a timpului, de exemp lu)
mi las piiea să se plimbe î ie pit came ă de-
dată ea cade pe u biect de cuae ie ipătae i
eu spu Ru ! pi asta am dat desc iee.
CERCĂRI OZOICE 3
Sînt ae cutele "Me fcă descee a ue st ă
a m
Eu spu "Me fcă a celălal mă îteabă "Ce a st
asa stgăt de fcă Sau e săm cmu c cum t e
smputea
Sausă este
dau
eîttdeaua
flece asupa
un ăpus
stă taleclapezete
Nu apu
tea cdată să dau uu
Ne putem îchpu tt elul de lucu de exemplu:
"Nu nu Me fcă
"Me fcă ebue d păcate să e cusc .
e îcă pu fcă da u aît de mult ca ma îate
" fd me îcă fcă des u e au să ecus c
"Mă chu esc cu t felu l de teme
"Me f d
Fecăea că aceste
acumppz
cînd a ebu să ppe
î este um eaumtă
fcă
mduae a c fecă ea u alt ctext
Neam putea îchpu ame cae să zcem a gîd
îtu md ma be detemat decî acl ude
flsm un cuît e a fls cute dfete
Ne îtebăm "Ce îseamă de fapt « me fcă la ce
pus
mă efe
sau cîd
găs mspu
uulasta
cae Şuuesegăsm
satsăcăt.
ete c u ăs
tebaea este: " ce fel de ctext să expesa
Nu gă sesc c u ăspus dacă eau să ăspud l a î-
tebaea "La ce mă efe "Ce gîdesc spuîd p
aceea că epet expmaea fc tdată mă ccetez
asupa mea bseîd cuma cu cada chulu mtea mea
Eu pt fete îsă să îteb îtu caz ccet "De ce
am spus acesdet asemeea
să ăspud lucu ce am ut p da
la îtebae asa pe temel
a ptea
b-
seă femeel ce îsesc bea a ăspusl meu
a cmpeta expmaea atiaă a paa faza
46 LUDI ENEIN
Ce este fca Ce îseamă "ai f fcă Dacă aş d
să expc asta pt dca e aş jua fca
ş putea să epezt ş speaa î acest fel Cîtuş de
pu Sau chia ceda
desce staea mi mee cea de fcă, buăaă), asta
fac îtu aum t ctext t aşa cum aumtă ac-
ue este u expeimet da îtu aumt cext )
Este ae atî de supzăt c ă flsesc aceeaş expesie
cui dieie i ui, de asemeea, pacă te ci
determată
besc eu ae
este,îttdeaua
d e aceea, ceea
cu cetee
spu făă
fate
sesbe
Dacă îtr cuîtae fueaă se spue "N îl plîgem
pe al stu asta tebue să dea expese îtsăi as -
te ş u să cmu ce cea cel de aă Da t ugă-
cue la mmît, aceste cuite a f u ge de cmucae
Pble ma este ttuş i aceasta Stgătul, pe cae ul pu-
tem umealzeaz
scee, descee,
ă, cu cae
tateeste m a secul
acestea, pmt decît
ue ce de-
descei
a e lăutce.
U stgăt este desce e. Exstă îsă stai ite-
medae a ctele "Me fcă p t să fe ma appa-
te sau mai îdepătate de u stigăt Ele pt f fate
appate de el ş foa îdepătate de el
Nu su em ttuşi î md ecdat că el se plîng
deaece spue că ae due şada, cutele "m du
ei p f plîg ee ş , de asem eea, cea dfet
CRCĂR OZOCE 37
Dacă îsă Mie fică u este îttdeaua plîgee i
tui uei cea asemăăt plîge ii auci de ce tebuie
ea să fie nodauna desciee a uei stă i a sfleului
Cum sa ajs ae să se flsească e xpesie cum este
Eu ced . m deeit a u me dat ateţi l a u
feme (cel de a cede)
Neam bseat pe i îie i pe aţii i am găsit ast
fel fapul de a cede
ea Paadxul
Eu ced căluilucuile
Me stau
paeasafi fmulat
este utilizată
astfelîtu
Expima
md
asemăăt cu afimaţia ucile stau aa i ttui p
supuna că eu ced că lucuile stau aa u este utiiza
tă îu md asemăăt cu pesupueea că lucuile
stau aa.
ici lucuile ap a ca i cum afimaţia Eu ced u a fi
afimaea aceea ce se ae î edee pespeea e ced !
T aa: euu Eu ced că a plua ae u se s ase
măăt adică utiiza e asemăăae cu Va plua da
Cedeam atuci că a plua u ae uul asemăăt cu
uci a pluat
Da Eu cedeam ebuie ttui să spuă î tecu tc
mai a spue Eu ced » î pezet ! Tebuie ttui
ca să îseme peu tcmai ceea ce îseamă pe
tu 1 ! sta u îseamă abslut imic.
eseă eu desciu pi cuitee Eu ced p
pia mea stae a miţii da această de sciee este aici î
md idiect afimae a îsei stăii de lucui cae
38 LUDI IENEN
ced t aa ca atuci cîd eu desciu î aumite îm-
pejuăi ftgafie petu a descie bie ctul ftgafiat
Da atuci tebuie să mai pt spue că ftgafia este
ua buă Pi umae i "Eu ced că pluă ia ceea ce ced
este dem de îcedee aa că mă îced î asta. acest
caz ceea ce ced e u a fi u ge de impesie a simu il.
Putem să u aem îcedee î ppiile simui da u
î ppia astă cediă.
Dacă a exista u eb cu semificatia a cede î md
fals auci el u a aea ses la pes �a îîi idicaiul
pezet.
Nu csidea
emacabil că ebdept
ele "acecede
a de la asie îeles
di ci dept
"a i cea
pezită
tate fmele
" ga maticale
" pe cae e au i ebele a tăia
"a mesteca "a a ega .
Jcului de limbaj al elatăii i se pate da asem eea tu
uă îcît elataea să ul ifmeze pe ascultăt cu pii-
e a biectul elatăii ci cu piie la pesaa cae elatează.
a este de exempu atuci cîd pfesul îl exami
ează pe ele. Putem măsua petu a testa igla )
Să pesu puem că a itduce exp esie de exem -
plu pe aceasta "Eu ced î felul umăt: Ea tebuie
să peceadă elataea acl ude e a seete pe tu a da i-
fmaii despe cel cae elatează. Nu tebuie aada să
se as cieze cu expe sia e su gestie de esigua ă. î
detete că esiguaa afimaiei se pate expima i îtu
md
. si" impesal
u este asa: "Sa
a fi putea
ctadictie
să iă astăzi) Eu ced
"Eu ced acă lmiă asupa săii mele Di aceas-
tă expimae p fi tase ccluz ii asupa cmptăii mel e.
EREĂRI FLOOFIE 49
Estă ac aada asmăna cu expesle eme stă
de spt etc.
Dacă să Ced că este aa au că lumă asupra stă
mele atu c tt aa f ace afmaa Este aa Căc sem-
ul Eu ced u pate face pae cel ma bu caz
sugea
Să e chpum u lmbaj cae Ced că este a a a
f expmată uma p tul afmaţe Este aa lc
de El cede s e spue acl El este clat să spuă . .
exstă de asemeea pesupueea c juctul) Să pe-
supuem că a f clat etc. da u expmae de fe-
u Paadxu
Eu st clat
u Msăespu
u aexsta acest lmba lc
de aceasta a exsta să u eb căua lpsete fmă.
sta u a tebu să să e supdă detete că
se pate pezce popia acue tae p expmaea -
tee.
Eu spu despe u altul El pae să ceadă . . . a al
spu despe me cum de ce u spu eu ae c-
dată despedspe
îndpăţi meme
c cha
Nua tuc cd u
mă ăd almă aud
spueuînae
mod
pe me sum O putem spue
Cgeea este esmtă lăut c u deducem d
pple cute sau d ul l Este adeăat D
bele pp u se deduce ppa cgee sau ac-
ule ce au atee d aceasta
c lucule apa ca cum afmaa Eu ced u
a f afmaea a ceea ce se ae edee pesupuee.
St aada tetat să caut altă c jugae a ebul u la pe-
saa t a dcatulu pe zet.
350 LUDI IENEN
Eu gdesc aa cede este stae a miţii. Ea due ază
i asta idepedet, buăaă, de duata expesiei sale
t ppziţie Este aada u ge de dispzi ie a celui cae
cede ceasta mi se dezăluie ca zul altuia pi cmp
taea lui pi cuite le sal e i t t aa de bie pi ex pi-
stau lucuile
maea Eu cedacu .m. ,cacazul
i pi
meusimpla
Cum e i afimae.
ecusc eu Cum
p -
pia mea dispziţie ici a tebui sămi dept ateţia
spe mie, aa cum face altul, să ascult cuitele mele, să
p tage ccluzii di e le
Eu am, faţă de ppiile mele cui te, aiudie cu -
tul difeită dect ce ilalti
cea ctiuae a putea să găses c da dacă a putea
să spu Pa să c ed.
Dacă a asculta cuitele cemi ies d i guă, atuci a pu-
tea spue că u altu l bete pi gu a mea.
udecd după expimaea mea, eu ced s cum
e puem gdi la mpejuăi cae ace ste cuie a a ea
ses.
a atu ci ciea a puea să spu ă, de asemeea , Pl uă
i euuueste
da ced
a a.sau Mi se pae
tebui, petucă asta,
eg ul
să meu cede asta,
e chipuim
cmptae cae idică faptul că pi gua mea a bi duă
fiiţe.
eja prsupunr stuctua este ala dect gdeti tu .
cuitele Să pesupu em că eu ced . tu pesu-
pui, deja, teaga gamatică a cuului a cede , flsi
a lucuil
ea lui biucae,
ită, pe
petu
cae a săpei
spue aa,.
ţi Nu
stă pit
pesupuiimagi-
sae
e, md uic faţa chil, aa fel ct tu pţi să
adaugi acestei pesupuei ală afi maţie dect cea bi-
uită. Nu ai ti ctui de pui ceea ce pesupui ai ci (adică,
CERCEĂRI ILOZOCE 35
ceea ce decuge, de exemplu, dnt asemenea pesupunee),
dacă lsea u "a cede nu a f fst deja famlaă
îndetete a expesa "Eu spun . , de exemplu în "Eu
spun că astăz a plua, cae este, pu smplu, echa
lentă cu afmaa
apxmat "Vacă a "El
"El cede spune
. "Să că a . . cănseamnă
pesupunem eu spun
nu înseamnă Să pesupun em că astăz a
"
Cncepte dfe te se atng ac meg bucat ă de dum
împeună. Da nu tebue să cedem că tate nle sînt
erCUr.
Cnsdeă ppza pst cn stută "Pate plu ă
daa
nuac
puă.
a teb u s ă ne fem să spunem "Pate puă
înseamnă, de fapt ced că a plu a. De ce nu s a put ea
atunc nes, de ce nu s a putea ca cea dn umă să însem-
ne ce înseamnă cea dntî
Nu cnsdea afmaa eztantă ca o afmae a eztă i
Duă fls ale c uîntuu "a edea
na Ce ez tu acl "Eu ăd s umează
descee, un desen, cpe) Ceaaltă "Văd asemănae
nte aceste duă fee cel căua î spun asta pate să adă
fetee
tt asa de cla ca s mne
te Ceea
cele duă
ce este mptant
becte aedesebea
ede. de tp catega dn
nu pate s ă deseneze pecs cele duă fe e celălalt b-
seă în acest desen asemănaea pe cae pmu nu a ăzut.
35 LUD ENEN
Eu pesc faă dnt dată bse asemănaea e
cu alta. Văd că nu sa schmba mc s ăd tus' al
fel. Numesc această expeenă emac ;ea unu asp ect
Cauzele e î teesează pe pshl g
Pe n e nteesează cncepul pza lu p nte cn-
ceptele expeene.
Neam putea închpu că în ma multe lcu dnt ca-
te, de exempl u dntun manual, a st a fgua
n textul alătuat este ba de fecae dată despe altce-
a: dată de un cub de stclă, dată de cute deschsă,
cu fundul în sus, daă de un astel de sîmă cae ae această
fmă, dată de te scîndu cae fmează un ungh . Tex-
tul Da
ntepetează
ni putemdesă fecae
vedem dată fgua.
fgua dată dept cea, altă
dată dept altcea. N ntepetăm aada vedem
aa cum inteetăm
c sa putea eentual ăspunde Desceea expeenei
nemjlc te, a expeene zuale, cu ajutul une ntepe-
tă, este descee indectă. "Văd fgua dept cute în-
seamnă:
că am înttdeauna
eu am anumtă
atuncexpeenă
cînd ntepetez
zuală,fgua
pe caedept
am aflat
cu-
te sau cînd mă ut la cute Da dacă a f asa, atunci a te
bu să t u. tebu să pt să mă aptez la expe iena
mea zuală în md dect, nu numa ndect Tt aa
CRCR OZOC
cum nu tebue să besc în md necndnat despe u
dept cuae a sîngeu
Fgua ce umează, pe cae am uat dn astw a f
numtă în bseae mee capuepueaă R) pu-
tem edea ca pe un ca p de epu e sau ca pe un cap de aă.
a eu tebue să dstng înte
aspect căea » unu aspect
edeea cntnuă a unu
Sa f putu t ca magnea săm f fst aătată să nu f
ăzut ncdată atcea decît un epue
c este ut s ă se ntducă cnceptu de magnebect.
O faămagne , de exempu, a f f gua
Mă cmpt faă de ea, sub anumte aspecte, ca în a-
p cu faă
eacnez faămenească Eu pt
de ea ca faă studa expe
de expesa unei sa
feee,me
pt să
'Fc nd le in Psyhology
4 LUD TTENTEN
neti. n cpil pate să bească cu un mimagine sau
cu un animalimagine, s ă le tateze aa cum tatează păpuile
putea aada să ăd de la nceput capulR, pu i
simplu, ca iepueimagine ceasta nseamnă întebat Ce
este asta sau
pueimagi ne "Dacă
Ce ezia tu ai ci ,
fi fst eu a fimai
ntebat ăspuns "n
depate ie-
ce este
asta, eu a fi aătat, dept explicaie, spe tt feul de ima-
gini ale iepuil, eenta spe iepui eali, a fi bit de
sp iaa acest animae sau lea fi imitat
Nu a fi ăspuns a ntebaea Ce ezi tu aici pin
"Văd asta acum ca iepueimagine fi descis, pu i sim
plu,
ac pecepia
un cec u
exact.cai cum cuintele m ee a fi fst "Văd
Ttui, un alul a f putut spune desp e mine " El ede
figua ca imagine
spune "Văd asta acum ca . . a fi aut pentu mine tt
atî de puin sens ca i a spune cînd ăd cuitul i fucl-
a "Văd ast a acum d ept cuit i fuculiă Nu sa înele
ge această expimae Tt aa de puin ca i aceasta "sta
ieste fuculiă.
acum pentu mine fucuiă sau "sta pate să fie
Nu se consideă » de asemenea, dep tacm ceea ce se
ecunate a masă ca tacîm tt atît de puin ca i faptu că,
atunci cînd mîncăm, încecăm, în md bi nuit, să micăm
gua sau tindem să micăm
temPeînteba
cel cae "La
spune
ce schimbae
"Pentu mine
f acieste
tu aluzie
acum faă îl pu
Văd duă imagini în una din ele capulR încnjuat
de iepui, în cealaltă de ae Nu bse identitatea Decurge
CRCTĂR ILOZOC
de aic i că eu văd în cele duă cazui cea difeit Ne dă
n temei pentu a utiliza aici această expesie
m ăzut cu ttul altf el nu a fi ecunscut n ici-
dată ceasta este ac um exclamaie i ea ae i ju s-
tificae
Nu ma fi gîndit nicidată să pun astfel unul pest e celă
lalt cele du ă capete, să l e cmpa aa Căci ele sugeează
un alt md de a le cmpaa
Capul ăzut astfelnu ae nici cea mai uaă asemănae
cu capul ăzut astfel dei ele sînt cnguente
eu Mi
spunse sta
aată unesteiepue
un "imagine
Nu sta
i sîntesteînebat
acum ceuneste
". asta
C
mnic ceea ce pecep Mi se aată capulR i sînt în-
tebat ce este asta aici pot spune cesta este un cap R .
Da e pt să eacinez la întebae i cu ttul altfel
Răspunsul că este capul R este din nu cmunicae a pe
cepiei ăspunsu cu m este un " nu este. Dacă a fi spus
Este un iepue atunci ambig uitatea mia fi scăpat i a
fi eatat pecepia.
Schimbaea aspectului Vei spun e ttui că imagi nea sa
schimbat acum cu ttul
Da ce este ae d ifeit impesia mea Pnctul meu de
edee Pt eu să o spun Eu desiu schimbaea ca pe
pecepie ca i cum biectul sa fi schim bat în faa chi-
l mei
Văd acum asta" a putea eu să spun aătînd , de exem-
pu sp e altă imagine. Este fma elatăii unei n i pe
cep.
Expesia schimbăii aspectuui e ste expesia unei noi pe-
cepii, în acelai timp cu exp esia pecepiei neschi mbate
356 DW WTNTN
Văd dnt dată slua une aade nde ma înante
eau amu, este acum fmă menească. mpesa mea
zuală sa schmbat i îmi dau seama acum că ea nu ae da
fmă i culae c, de asemenea, ganizae bne de
teminată mpesia mea zuală sa sch imbat Cum
ea ma înainte
pnt Cumeste
cpe xactă nue aeste
acum a Dacă
aceast bună epezen-
epeznt
tae nu se a ată nic schmbae.
i nu spune mpesa mea zuală nu este ttu dese-
nul este s ceea ce nu pt aăt a nmănu Fe e
că nu este desenul, da de asemenea nu este, nmc dn
aceea catege cu ceea ce pt în mne
Cnceptul imagne lăunt ică este în elăt deaece
mdelul pentu aces t cncept este magnea exeă
ttu, utiliză le cuntel pe ntu aceste cncepte nu sînt
ma asemănătae decît cele pentu cfă numă .
a cel cae a d s ă numească număul cfa deală
a putea pduc e pn asta cnfuze asemănătae)
Celcae
cul fme, pleacă deganzaea
cmpune la mpesi a »zuală
mpescaebect
zualelăun-
dn
tc cest bect deine fiete, pn asta nepie cnstuc-
e cuasă, cae se clatnă Căc asemănaea cu magnea
este acum afecta tă.
Dacă tiu că exstă d fete aspecte ale scheme c ubulu
eu pt, pentu a aa ce ede celălalt, să pun să facă, pe lîngă
dacă
cpe,elunnumdel
tie cîtu
a ceea
de pun
ce ede
pentu
sau săm
ce petnd
aateeuunulduă
cha
ex
plca
n cazul schimbă aspectulu lucule se sch mbă Ceea
ce ma în te păea să fe sau cha ea î n apt cu cpia
CRCTĂRI OZOIC 357
o specif icae inutilă, de ine singua expesie posi bilă a ceea
ce am smt
i doa as ta anulează compaaea oganizăii » cu cu-
oaea i foma în impesia iz uaă
Dacă am ăzut capulR ca , atun ci am ăzut aceste
fome i culoi le edau în mod exact) i în afaă de ele
cea de acest fel i acum aăt spe o muime de imagini
difeite ale ipuilo sta aată difeena dinte concepte.
edea ca . . » nu ine de pecepie. i de aceea este
i nu este pecum a edea
pundPiesc
"n spe
iepue.
un anima
Văd unsîntcîmp
întebat
dinto
"Ce
dată
ezitece
Răs-
ale
gînd un iepue. Eu e xclam "n iepue !
mîndouă, elataea i exclamaia, sînt expesii ale pe -
cepiei i ae expeienei izuae Da excamaia este aa cea
în alt sens dcît eataea Ea ne este sm ulsă Ea se apo-
tează la expeienă ca i stigătul la due e
Da fndcă ea este descieea unei pecepii, poate fi nu-
mită
să se igîndească
expesia lagîndului Cine
el cel cae piete
ae însă obiecul
expeiena nu tebuie
uală a că-
ei expesie este exclamaia, acela i gndeşe la ceea ce ede
i de aceea licăiea aspectului ne apae pe ju mătate dept
expeienă izuală, pe jumătate dept gîndie
Cinea ede dinto dată în faa lui o fomă pe cae nu
o ecunoate
înto poziie(poate să ie cunaeobiect
sau lumină bineobinuite
nu sînt cunoscut) ui, da
neecu-
noatee duează poate doa cîtea secunde Este oae co
ect să s spună că el a aut o altă expeenă izuaă d ecît
cel cae a ecunoscut de îndată obiectu
358 LUD ENEN
Nu a putea ae cinea să descie fmă necunscută
lui, cae îi apae în faă, tt aa de exac ca i min e, căuia
ea îmi este familiaă i nu este acesta ăspunsu Fiete
în geneal nu a fi aa i descieea lui a suna cu ttul alt-
fel. Eu i spune, de exemplu, "nimalul aea uchi lungi
el : "Eau du ă apendice lungi i acum le desenează )
ntîlnesc un m pe cae nu lam ăzut d e muli ani îl
ăd cla, da nu îl ecunsc Dedată, îl ecunsc, ăd în
faa lui schim bată pe cea dinainte. Ced că ia face acum
un alt ptet, dacă a putea să pictez.
Dacă miam ecuns cut acum c nstinta' mea în multi-
este pate
me, asta ae
dupăuncefelamapate
piit de
m aia edea
mult mp a edeaei i'
Esteînundiecia
un a gndi Sau un ames tec al cel duă cum apape
că di să spun
ntebaea este De ce dim să spunem asta
ceeai expesie cae este i elatae a ceea ce sa ăzut,
este acum exclamaie a ecunat eii
Ce este citeiul ex peienei izuale Ce tebuie să fie
citeiul
Repezentaea a ceea ce este ăzut .
Cncept ul epezentăii a ceea ce este ăzut, ca i acela
al cpei, este fate e lastic dată cu el i cnceptu l a ceea
ce este ăzut Cele duă sînt stîns celate a asta nu în-
seamnă că e e sînt asemănătae )
siuniCum
sel înteb
bseăpecăcinea
amenii lucuileteenl
văd acl)
cum este în teipedimen-
cael
cupinde cu piiea "E ste aa i aăt cu mîna ) "Da.
"Cum tii tu asta "Nu este ce aă, îl ăd fate cla
Nu se da temeiu i pentu pesupunere. Singuul lu
CRCĂR ILOZOC 35
cu fesc pentu n este să epezentăm ceea c e edem în
e dmensun în tmp ce pentu epezentaea în duă
dmen sun , fe pn desen, fe pn cunt e, este nee de
un execu apate de nstuce Caacteul cudat al
desenel cpl)
Dacă cnea ede un zîmbet, pe cae nu îl ecunate ca
zîmbet, nu îl înelege aa, îl ede el altfel decît cel cael în
elege El îl mmează, de ex emplu, în md dfet.
Ţne desenul une fee ăstunat atunc n u p să e-
cunt expesa f ee Pate p edea că zî mbete , da nu
în md exact cum zîmbete Nu p mta zîmbetu l său sau
să desc ma exact.
ttu magnea ăstunată pate să epeznte fa te
exact faa unu m
Fgua a Q este naea fgu b O
Ca c) <\a nesaea lu d) B
Da înte mpesa m ea despe c ) d) exstă a d
să spun altă deseb e decît cea dnte a ) b) d)
aată, de exemplu, ma dnat decît (c) (Vez emacă
a lu Lews C all .) d) este u d e cpat, c) ma geu.
lnnchpuete
Dnt dată,caîl bse
pulRînascuns
magneînt
anume,
înălmăeală
pu sm-
de
plu, dept un cap de epue . Ma tîzu, pesc aceea ma-
gne bse acelea ln, da ca aă, nu am nee să
tu că în ambele cazu au fst acelea ln. Dacă ma tî
60 LUD ENEIN
iu ăd aspectul schi mbînduse pt eu, ae, să spun că
spectele i R sînt ăzute cu ttul altfel decît le ecuns-
usem p e fiecae în pate în înălmăeala liniil Nu
Da schimbaea pduce uimie pe cae ecunate
ea nu pduc e
Cel ca e caut ă înt figuă 1 ) altă figuă 2 ) , i api
o găsete, ace a ede ( ) întun md nu . E nu numai că
pate să dea un n u fel de desci ee a ei, d ace a emaca
e a ui 2 în a fst uă eeenă izuaă.
Da nu tebuie să se întîmple ca el să dea scă să spun ă
Figua 1 ) aată acum cu ttul altf el ea nu mai ae nci
asemăna e cu pima dei este cnguen tă cu ea
Există aici mulime imensă de fenmene înudite unele
cu altele i d e cncepte psibi le.
Este a ada cpia fgu ii desciee incompleă a expe
ienei mele izuale Nu Depinde ttu i de împejuăi
dacă sînt necesae detemăi mai pecise i cae anume
Ea poae fi desciee incmplet ă dacă mai este eo n-
tebae de pus
Se pate, fiete, spne Exis tă aumite lucui cae cad
în egală măsu ă sub cnceptul de iepueimag ine de
aţăimagine a un astfel de lucu este imagin, un
desen mpresa nu este însă în acela i timp cea a unei a
ăimagine i a unui iepuem age
Ceeaîncemine
pduce ppiuzis
vdpin aciunea tebui s ă fettui
biectului Ceeaceea
ce secep
se -
duce în mine es te un fel de cpie, cea cae pate s ă fie, la
ndul său pii au în faa chil; apape cea de fe-
lul unei maerializăi
CRCĂR OZOC 36
ar acastă matrializar st ca spaial i trbui să pată
fi dscrisă p dantrgul n cncpt spaial Ea pat, d
xmpl u, surîd dacă st faă), dar cncptul amabi li-
tăii nu aparin dscririi i, ci st ca stn acsti d-
scriri chiar dacă îi pat s ri).
Dacă m ă întrbi c a m ăzut, atunci i puta fac n-
tual schiă car arată asta dar dspr flul n car sa trans-
frmat imagina ma nu îmi i aminti, în cl mai mult
cazuri, cîtui d puin
Cncptul a da » lasă imprs ia a ca încîlcit. Ei
bin, aa st l Prisc pisajul priira ma rătăct,
una
ăd
clar,ttcaa
flul ddar
micări
fart
cl tr
ar is nclar
Ct d cu ttulmipt
s ntipărt
n bucăi
n pat apăra ca c dm ! i acum uităt a ca c
nsamnă "dsc rira a ca c s d ! Dar asta st
tcmai ca c s numt dscrir a ca c s d Nu
istă un caz auntc, în rdin pnt ru astfl d dscri
r iar rstul st încă nclar, ca c ataptă ncă cla-
rificar sau tbui să fi, pur i simplu, dat a part ca un
rziduu
Eistă aici pntru ni primdi a uriaă d a dri să facm
distincii fi n Est a fl ca atunci c înd rm să d riăm
cncptl cpului fizic din ca c s d în md ral
Est rba mai dgrabă d accaa cului d limba c-
tidian i d caractrizara tutur clrlalt d rpt faspr-
zntări cul d limba primiti, p car îl înaă cpilul,
nu a ni d nici ustificar încrcăril d stifica-
r trbui să fi rspins
Considă acum, ca mplu, aspctl tiughilui Tri-
ungiul poat fi ăzut ca gaură triunghiulaă, ca un cp,
ca un dsn gmtric stînd p baza lui, atrnat d îrful
3 LUD TTENTEN
lui; ca n munte, ca pană, ca săgeată sau ca un indica
tr ; ca n crp răsturnat, care de e ) ar trebui să s tea pe
cateta cea mai scurtă, c a ju mătate de paralelgram i ca
diverse alte lucrri
"Tu pi să te gîndet dată la asa dată la ealală
să iei dată drept asa dată drept ealală, iar api îl
vei vedea dată aşa dată aşa" În e el are Nu eistă
nici altă specificare
Cum este însă psibil să vedem un lucru ptrvit unei
ineeăi ntrebarea îl p rezintă drept un fa pt ciudat ;
ca i cum aici ceva ar fi fst frat să inre într fmă în
care, de fapt, nu se ptriete Dar aici nu a avut lc nici
presiu ne sau cnstrîn gere
Dacă lucrurile apar ca i cum nu ar eista nici un lc p n-
tru
caui astfel
întrdealtăfrmă
dimensiune
printre alte
Dacfrme,
aici nuatunci
eistătrebuie
vreun slc,ă
atunci el eistă într altă dimensiu ne
n acest sens, nu există, de asemenea, nici un lc pen
tru numerele imagnare în cntinuumul numerelr reale ar
aceasta nseamnă dar că aplcarea cnceptulu i de număr
maginar nu este asemănătare celui a numărului real, aa
cum evideniază cnsiderarea calulelo Trebuie să c
brîm
lc difeit
la aplicare,
, unul, pentru
iar atunci
a spune
fiecare
aa,cncept îi găsete un
nebănui)
Cum ar fi această explicaie P să văd ceva dept un
anumi luu despre care pate exista imagine
CRCĂRI IOZOFIC 363
ceasta nseamnă ttui n scimbarea aspectului a s-
pectele sînt cele pe are igura lea r putea avea pemane
ntr imagine dacă mpreurările permit
n triunghi pate întradevă să sea întrun tablu să
răsturnaîntaltul
atîrne nume
i pateînntrun
aa el alîncît
treilea
eu celsă ie
carecea
mă uit
carelasa
el,
nu spun sta pate să reprezinte i ceva care sa răstu-
nat ci Pahaul s a răsturnat i sa ăcut ăndări. a re-
acinăm a imagine
putea eu să spun um trebuie s ă ie alcătuită imagi-
ne pentru a putea prduce acest eect Nu. Există de exem-
plu mduri de a pcta care mie numi cmunică nimic în
acest
meni elCred
nemilcit, dar le cmunică
că bi nuina i educaiattui
au decevaspusaltr
ce vaa-
aici.
Ce însamnă acu m că în imaine eu văd pluind » un
glb
Depinde asta ae de aptul ă pentru mine această de
scriere este cea mai la îndemînă mai de la sine înteleasă
Nu ea ar putea i aa pe dierite temeiuri Ea a ptea de
exemplu să ie pur i simplu cea tradiinală
Caredeesteexemplu
îneleg nsă expresia pentru aptul
a a imaginea tiu cecăebuie
eu nu numai ă
să repre-
zinte) ci văd aa O astel de expresie este lbul
pare să plutească l vedem plutind sa u de asemenea cu
un tn aparte El plutete
ceasta es te expresia pentru a lua ceva drept un anu mit
lucru Dar nu utilizată ca atare
duceNuaceastă
ne întrebăm
impresieaiciîntcare
runsîn
cazcauzele
speia i ce anume pr -
Ş ese are impresie specială Eu văd n md si
gur ceva dieicînd văd glbul plutind decît atunci cînd
34 LDW WINEN
îl ăd, pur smplu, stînd sta nseamnă de fapt : ceas-
tă exprese este justfcată Căc, luată lteral, ea este dar
repete)
ttu, mpresa mea n este nc aceea a unu glb
eal care plutete Exstă var etă ale veder în tre d men-
sun »
natateaTrdmensn altatea
a ceea ce edem prnune ftgraf) trdmens-
sterescp
" este, cu adevărat, altă mprese Pentu a răs-
punde la asta, a d r săm pun ntrebarea dacă x stă, cu
adevărat, ceva dfert în mne Dar cum mă pt cnnge
de asta Eu desiu ceea ce ăd în md dfert.
numte desene
dmensun, sînt văzute
altele uner înttdeauna
sau char înttde ca fgur
auna, în în
treduă
d-
menn
c sar putea acum să se spună magnea zuală a de
senelr ăzute tdmensnal este în tre dmensun pen-
tru scma cubulu, a este, de exemplu, un cub Căc
descrer ea mpree ste descrer ea unu cub.)
esteesteatunc
desene ceacurs c ădmensun,
în duă mpresa nas
în tră pentru
cazul altra,anumte
ceva
în tre dmensun Ne întrebăm : nde se a termna asta
Cîd ăd ma gnea unu cal care trece n galp iu eu
ae că este aut în vedere acest tp de mcare Este însă are
superste că eu îl văd în magne trecînd în galp
face asta acm magnea mea vzuală
Ce anume îm cmuncă cneva care spune l ăd acum
ca . Ce umăr a re această nf mae Ce pt face eu
cu ea
CRCĂR ILOZOC 35
Oamenii asciază ade sea culri cu vcale Sar putea ca
pentu cineva vcală săi scimbe cularea, atunci cînd ea
este prnunată adesea este entu el, de exemplu, acum
albastu acum rsu
Exprimarea l vd acum ca sar putea să n u însem-
ne
acumpentru . nimic mai mult decît: este pentru mine
runi
Crelată cu bservaii fizilgice, i această schimbare
ar putea să dev ină impr tantă pentru ni)
ici îmi vine în minte ă în discuii despre chestiuni es
tetice se flsesc cuvintele Trebuie să vezi s asa
avem în vdee Dacă vezi ş atunci vezi und stă gre
eala Trebuie să asculi aceste măsuri ca intrducere
Trebuieşsăiasculti
frazezi asta 'seîn ate
aceastăreferi
tnalitate Trebuie
la ascultare, ca i săla in
terpretare ).
Figua
trebuie să reprezinte teaptă cnvexă i să fie utilizată pen
tru demnstraii la anumite figuri tridimensinale n acest
scp, ni tragem, bunăară, dreapta prin centrele gem e-
trice ale celr duă supr afee. Dacă acu m cineva ar ve
ideaapi
darar pentru
vedea,cîteva mmente
ba drept treaptăfigura în trei
cncavă, dimensiuni,
ba drept treap
tă cnvexă, atunci sar putea ă vă greu să urmărească
demnstraia nastră i dacă pentru el aspect ul în duă di
66 LWG WIG
mensiuni se schimbă cu ce în trei dimensiuni atunci este
ca i cum ia fi aătat în timpu demns traiei biecte cu
ttu diferite .
Ce înseamnă dacă spun itîndumă a u desen î n ge-
dar
metria
nu descriptivă
pt vedea: tiuaa ănseamnă
această inie
asta apae
are cădinpur
nui aici
sim-
pu mie îmi ipsete uurina perării în desen că eu nu mă
descurc prea bie în e Ei bine această uurină este
în md sigur unu din criteriie nastre Ceea ce ne cnvinge
să vedem desen u în trei dimensiuni este un anumit gen de
a ne descurca De exempu anumite gestu i care indiă
relaiie tridimensinae nane fine ae cmprtăii
Văd că în imagine săgeata străpunge animau. Ea a atins
în gît i îiieseVezi
siluetă printu ceafă
săgea taSăpresupunem că imaginea
sau şii tu dar ese
că aceste duă
bucăi trebuie să reprezinte pări ae unei s ăgei
Vezi figura ui Kher a hexaganer care pătrund une-
e în atee .)
Dar asta nu este vedee!" Dar asta este ttu i ve-
dere ! mbee trebuie să pată fi justificate cnceptua
Dar ata este vedee În ce măuă este vedere
Fenmenu surprinde a prima vedee dar va fi găsită
în md sigur exp icaie fizigică pentru e
Prbema nastră nu este una cauzaă ci una cnceptuaă.
Dacă mi sar arăta fie numai pentru un mment imagi
nea animauui străpuns sau a hexaganer care pătund
unee în atee i ar trebui api să e des criu atun ci aa ar
fi descrierea dacă ar trebui să de senez atuci a prdu
e în md sigur cpie farte prastă d ar ea ar arăta un
anumit fe de anima străpuns de săgeată sau duă hexa
CCĂI FLOZOFC 367
gane care pătrund unul în altul sta înseamnă n v face
anumte greel.
Prmul l ucru are îm sare în ch cu prvre la această
magne este sînt duă hexagane
a
xagane
cumleprvesc
anume
măttî ntreb
tmpul "Lecîtvăd
se află
cu ade
în faa
ăratchlr
he-
me Presupunînd că aspectul lr nu sa schmbat n acest
tmp ) a dr să r ăspund "Nu mă îndesc tt tmpul
la ele ca hexagane
Cneva m spune m văzut d e a nceput ca duă
hexagane. Da a sta a fst o ceea ce am văzut. Dar cum
îneleg eu asta Mă gîndesc că el ar f răspuns dntr dată
cu aceastădrept
sderat descrere la întrebarea
una dntre multele"Ce vez Eseste
psble nu arînfaceas-
cn-
tă prvnă dentă cu răspunsu l 0 faă dacă a f arătat
fgura
C a ma bună descrere pe care pt să d au despre ceea
ce m sa arătat pentru un mment este aeasa : . . .
"mpresa a fst cea a unu anma l care se cabrează. Sa
prdus prn urmar e descr ere farte precsă fst
asta vedeea sau a fst un gnd
tăNu încerca să analzez prpr a ta experena sube-
Sar f putut de asemenea ca eu să f văzut magnea ma
întî ca ceva dfert săm f spus ap me nsum "h
368 LDWG WGNN
sînt două hexagoane ! Aadar, aspctul sar fi schimbat Şi
dovedete sta, oare, că am văzu de fap ca ceva deter
minat?
"Este oare o experienţă vizuală auenă?" Întrebarea
este în ce măsură este una ?
Ete aici greu de văzut că e vorba de determinări ale on-
ceptelor.
Un onep se impune (Ata nu ai voie să uiţi. )
Cînd a numio oe pur i simplu cunoatere i nu ve
dere ? Poate dacă cineva ar taa imaginea ca pe un dese n
tehnic,
rii. Dearce ca pemporane
sînt ele o schiţă (Nunţe fine aleimporante
? Ele au umări cmporă )
entru mine ete un animal străuns de săgeat. l con
sider dept asta aceata este audnea mea faţă de figură
Ete una din semnificaţiile ei să o numim ceea ce se vede
Dar pot oare, să spun, de asemene, în acelai ses "Aces-
dar ît
ea în unul
pentu
a emănător
mine două exa goane ? Nu n aci sens
Trbuie să te gîndeti la olul p carel joacă în viaţa noas
ră imagini cum sînt tablourile (în opoziţie c u desenele teh
ice). ar aici u există ct ui de puţin uiformit te
A se compara cu asta ne punem, uneori, pe pr ee ma
xime Dar nu teoreme ale mecan icii (Relaţia noată cu ac es
tea două)
De a ce car e vede desenu c a pe acst anima oi atep-
ta altc a decît de la ce care ti e dea ce rebuie el să repre
zinte
CCĂ OZO 3
Mai bună ar fi fost, poae, următoarea exprimar: Noi
pivim fotografia, imaginea de pe peretele nostr drept
obiecul însui ( om, peisaj etc) cae este r epezentat în ele
Asa nu rebuia să fi e aa Neam putea închipui cu uu
inţă oameni
imagini cae ncau eararfiaea,
Oameni, avutdaceasă elaţieo reacţie
exemplu, cu asemenea
d e res
pigee faţă de fotgrafii dearece o faţă fără cuoare i poate
chi i o faţă n mărime micorată e ar apăea drept ne o
menească
Dacă eu spun acum "Ni ne uităm a un prtre ca la
un om cîd i cît timp facem asa To impul dacă în
genere
A putea
îl vedem
să răspund
(i nu, săafirmativ la asa idept
zicem, î vedem
ermia concepul de a privi ntrebarea
în acest
cevafeldiferit)
a de
este dacă pen-
ru noi nu devine impoant i un at concept înrdit, cel
de a edatrunanumite ceva (anume ), care intervine
numai atunci cînd mă ndeenicesc cu imaginea drep obiec
tul (car e este repzn at)
A utea ă spun imagine nu este me eu vie pentru
mine, în timp eiceîmi
maginea văd
zîmbete de pe peree Asta u tre
buie să se întmpe întotdeauna, aunci cînd privire mea
cade asupra ei
Capul Ne înebăm: cum ese psibi ca ochiu,
aces punc să pivea scă r diecie Uie um pi
vee! (Iar spunnd asa, privim noi înine) Dar nu spu
inem
ce esi enuacum
facemacest
asa "mereu
Uite cum
în timp rivet
p ce privim
este
a imagine.
el a re
exresia unei senza ii
(Nu năuiesc rin toate acese exempe spre o oarecare
ompletitudine Spre o casiicare a conceteor psih ogi
370 LUDWG WGIN
ce. Ele trebuie doar s ă pună pe ciit or în situaţi de a se
ata n neclarităţi cu caracter conceptual .)
" l văd acum ca un . . merge împreună cu ncerc să
văd ca un . sau Nu po încă să văd ca un . . Nu po t
însă încerca
tot atît să vă
de puţin imaginea
precum pe Fconvenţională
drept aceas tăaliteră.
unui leu leu
(Potaînsă
foare bine s încerc să văd de exemplu ca spînzurătoare.)
Nu te întreba "Cum stau lucrurile în azul m eu ? n
trebare Ce tiu eu despre altul ?
Cum uc ăm oi oe ocu A pu tea să f ie i asa ?
(Ceea
anume cepoate
ar mai
ea săputea să fie figua
fie văzută ipurastai simplu
nu ese ee drept
o altăce
figură Cine spune Eu
ar putea să aib în vedere luc ruri din cele mai dife rite)
Copiii
tie că ese oacă
acumaces
o casăoci Ei pun,
după de exemp
aceea ea esteluinterpeată
despre o cu
în toate privinţele ca o casă Se ţese în ea o născocire.
i vede copilul cutia acm ca pe o ca să ?
El uită cu totul ă este o cuie; ese entru el de fap
o casă (Pentru asta eistă anumite indicii.) Nu ar fi oare
atunci de asemene a corect să se spună ă o vede drep caă ?
i cine ar putea să se oace în acest fel i înro anumită
siuaţie ar iga cu un accent aparte cum ee o caă
aela ar da xprei e icăririi aspectuui
CERCETĂR LOZOCE 37 1
Dacă aş au zi p civa vorid dspr imagia IR iar
acm vorbid îtru aumit mod dspr xprsia apa r
t a acsti fţ d ipu atuci aş spu că l vd acum
imagia drpt ipur.
obictul
Exprsia
sarvocii
fi schima
şi gsturil
ş i arsît
fi deveni
îsă aclaşi
acumcaîşicl
cumdi
urmă acasta sau aca
Pu să mi s cît o tm î mod rptat şi d ficar
dată îtru tmpo mai lt. I cl di urmă spu Acm
st corct sau Abia acm st u mars Abia acm s
u das aces to s xprimă şi lcărira aspctul ui
Nuaţ fi al comportării . Dacă îţlgra d
cătr mi a tmi s xprimă î faptul că o fluir cu xprsia
corctă atuci asta st u xmp lu al acsto r uţ fi.
Aspct triugiuui st ca şi cum o imaine ar vi
cotact cu imprsia vizuală şi ar rămî ptru u timp aşa.
Aş s dos c îsă acs pct d aspctul cocav
şi cvx al trpti (d x). i d asma d aspctl fi-
gur
(o voi umi cruc dublă ) ca o cruc albă p fudal -
gru şi ca o cruc agră p fudal alb
u trbui să rflctzi asupra faptului că dscrira as-
pctlo r car s schimbă u ul cu clălalt st î ficar caz
ua d u g difrit.
2 LDW WENEIN
(etaţa de a spue "e a o ăd aa", aătd cd spu-
em "a i a a sp ac lai lucu) Elimiă totdaua
octul pat, p supud că l s scmă nctat tu
nu osei să asta doace mmoia t ală ctat.
l AAcl
) a pua
două faspct
comunca
al cuc
t e, pu
dul
smpu,
(l o umi
prn acea
aspct că
-
cl cae l priet arată p d spr o cruc aă zo lată i
spr o cruce agră izolată
Nam putea foart i ncipui că c asta ar f o rac-
ţi pmtă a uui copil că mai ant ca el să poaă o.
(Cd comuncăm aspcl A, n rfrim, aadar, la o
part a cucii dule Aspctul i aspctulR u a pu
tea f dscri s r u mod nalog )
Vd aspecl i R doa cl car est da pos-
sa fom elor clo două aale N u xs tă o codţe aa-
loagă pentu aspctl A
Capul R poat f luat de ci a, pur simplu, ca imag
e a uu epure, cucea du lă drpt imag a ui cruc
gre, da smpla figuă triungulaă u poa e fi luaă drpt
almagia uui oiect
tu ngulu ăsturat
st neo . tru a edea acst aspct
d manţe
Aspctl A u st od sţial aspcte tidime
sonale o cuc agă p u fudal al u es n mod s-
ial ua ca ar drept fudal o supafţă ală Am puta
să ăţăm p cia concptul cruci g r p u fudal
cu o altă cul oa făă ai arăta altca dct cruci pictat p
oiaţa
coalăfgur
de rte.
cucFundalul st ai ci, pur i smplu, a m
Aspcte A u st legat aclai fl cu o posiilă iuzi
optcă cum st lgat aspctele tdimnsoal al ds-
nului cuului sau al tpte
CERCETĂR LOZOCE 373
Eu pot da schma cubuli drpt cuti; da şi o dată
drpt cuti d hîti, altă dată dpt cuti d tiicha C
ar trbui să spu, dacă cia ma asig ura că el ar puta să
o adă Eu pot rasa aici o graiţă cocptului
Gîdştte îsă la x presa « m » cîd piim u ta-
blou (Simţim
şam că . a îoliciua
camră )a
csti stof ) A t în is Şi
Cum st înăţat un copil (buăoară cîd calculază)
Acum pu acese lucuri la u loc ! sau Acum ele sît
laolaltă În m od cla, a pune laolaltă şi a fi laolaltă
trbu să f au al o altă semnfcaţi pu el de cît,
bunăoaă, a vedea ca aşa sau aşa ar aceasta est o ob -
saţi despr cocepte, u dsp mtode d predar
U en d aspcte am pea să nmim aspct al o-
ganizării . Dacă s schimbă aspecul, atunci p ăţi al ima-
giii, car mai înait u au laolaltă, apaţi acum aceluiaşi
lucu.
Pot să ăd aum îtu ti unghi asa ca îrf, aceea ca
bază acum asta ca îf şi acea ca bază. Este cla că
lului, care abia
c., cui ăda făcut
acumcuoşiţă cu oţiuil
asa ca îf îf, bază,
ui po spune îcă
imic Da u am î dr acasta ca popoziţie d ex-
priă.
Numai dspr acla cae st n sae să facă cu uşurinţă
aumit aplicaţii al fi gurii, om spune că o ede aum aşa
acum alel
Substraul acsti xpriţ subicti st stăpînia
ui thici
C ciudat însă că acasa tebui să fie condiţia logică a
faptului că cina me cta ş ctar ! Doa tu nu zici că
umai acla a durri de dinţi cae ese în stae să facă
37 LDW WINEIN
utar şi cutar lucr. D und rzultă c ă oi u putm
să am d a fac aici cu ac aşi cocp al xpr iţi s u-
ici E st u altul chiar d acă uul îru dit
Numai dspr acla car poae să facă cutar şi cutar
lucru la îăţat îl stăpînşt ar ss să s spuă că a
aceasă xpriţă
Şi dacă asta su suictiă
ă prostşt trui să rflct zi la fap-
tul că noiunea d a da st aici modificată O rfcţi
asmăătoar st adsa csară ptru a aluga o s-
zaţi d amţală î matmatică)
Noi orim fo losim xprsii şi aia ma îzu căpătăm
o imagi dspr iaa acstora
Cum ş puta s ă ăd oar că acastă poz ii a corpuui
a zitatăace
aaoma îaitii
de a fi ştiut că a st o poziţi şi u
Dar u îsamă sta doar că u u am putut aplica ace
cocpt car s rferă numa la ca c st izual apoi
pntru dsc rira a ca c a fost văzut ? Nu aş fi putut
u totuşi să am u cocpt pur izual al poziii zitat a
copului a fţi car xprimă frica?
major
U asma
şi minor
cocpt
» caaraufidsigur
comparail
o aloar
cu cocptl
moioală
dar pot fi folosit umai pntru dscrira structurii pr-
cput.
Epittul tris t aplicat d xmplu fţi dsa t pri
liii caractrizază gupara iiilor îu o Apica
omuui a o at ă smificai (di ua îrudită) (Dar
asa nu samă că xprsia risă a fţi ar fi asemănăoae
stimtului tristii )
flctază ş i la asta pot doar să ăd roşul şi rdl
dar u să l ad tristţa îsă î măsur î car pot să o
ăd po d asma să o aud
CECETĂ OZOCE 375
Gîdşt doa a xprsi "Ascutasm o modi tî
guitoar ar acum îtrbara Aude l tînguira?
i dacă răspud "Nu u o aud l o sim t doar
c sa ralizat pri asta ? Nu s poat ici c puţi idica
u orga
Ciadarsidori
mţ ptu
acum săacastă szaţi
răspudă c ă o aud
"Firşt
Atcia "D fapt u o aud."
ot fi stabilit îsă difr într concpt
Noi racţioăm altf a imprsi izuală dcît cl car
u o pcp drpt ua a fricii (î ssu deplin a cuî-
tului). Acum u nu rau îsă să spu că oi simţim î
muschi si î închituri aceasă raci si că acasa st s-
zaţa � Nu oi am aici u cpt modificat al sen-
zaţiei
Sar puta spu dspr cia că st ob la expesiaui
fţ. Îi lipsa însă de acea ca ăzului său ?
Dar acasta u st firşt pur şi simp lu o probl mă a
fiziolog ii Fi ziologicul st aici u simbol ptru log ic
C prcp c l car s imt sriozita ta ui mlodii ?
Nimic
c a auzit
di ca c ar puta fi comuicat pri rdara a ca
Dspr u oarcar sm scris buăoară acsta
;l - mi pot chipui că st o litră scrisă mod
strict corct ditr u anumit alfabt străi Sau că st uul
grşitfăcut
plu scrisd şimîtuială
aum grşit îtru fl sausaualtu
su îdmîatic d xm-
îtru mod
tipic copiărsc sa împopoţoat în mod birocratic El ar
puta să s abată î difrit fluri d la u sm scris corct
3 76 LD NEN
Ş îl pot a sub frt aspct port închpur în
car îl înălu. Iar ac exstă o înrur srînsă cu xpeen
ţa sub ctă a semnfc ae unu cuîn
Aş or s ă spun că ca c lcărşt ac rămîn oar aîta
mp"z
cît urază
cum seouă)
anumă
procupar
Aş openru
să spunob
» ctul
ş pr
ee
aşa Întabăte "Cît mp îm atag ca atena
Cît tmp es l penru mne nou ?
În aspc exsă o fonome care apo spar Ese
aproape ca ş cum ar f o faţă p car ma înî o imi, a
apo o accept fără a o ma Ş nu este e fapt sufcenă
explcaa Dar nu st a pa mlt
"Obserasem asemănaea între el ş atăl său oa pn-
ru cîta mnute ş nu ma mult Asa sar pute a spune
acă faa s shmbă ş aaă ca cea a taău său oar pn-
tru surt mp Da asa poat în semna e asemena După
cîta mnut asemănaa lor nu ma ma atas ana
"După ce asemănarea ţa atas atnţa cît mp a fos
conştnt u"ma
trba ea Cum
upă sar puta
a ea ăspun
nu mam m alagînt
acastă în
a a
sau "Ma trcut cîta o prn mn cî asmănăor
sînt e touş ! sau "mp un mnu cu sgurană am
pr umt asmăna rea . Cam aşa arată răspunsurle.
Aş or să pun întrbara "Sîn oa eu o impul con-
ien spaţaltata aîncmea unu obect a acstu
aulap
spneeaşaxmp
tot tmpu
) înmp
Dacpun
î ăîntrbaea
Îl simla
persoana
penru
a tra Cîn a spune că l a f os ot mp conştnt ş
cîn a spune conta u Am f putut esgu să între-
bă ar cum a înăţa l să răspună a această îneba
CERCETĂR LOZOCE 377
E tie c s amnă "să simţi fă ră ntupr o durr
Da aici asta a fa ce dct să curc (aa cu m mă -
cucă i p mi )
Dacă l spu acum că se cotiet to t timpul d adn-
cime l crd u, oae ? Şi dacă spun ă st contiet doar
cnd i cd
crd u ?(uăoaă, atuci
Lucuri mi apac
a iote despr
cum ăspu ea)sa
suri
spiii p o temli f alsă Altf stau să uc i daă
l sp ă oicu i apa r uneor n două dimnsi, al
tor tei dimsiui
Cinea mi spn : "Am ău floaa, mă gneam nsă
a acea i nu am fost conint de cloara ei Înţeeg eu
asta
uu?nca
Pot sar
sămiputa
imaginez
cotia,
un coxt
să im,cuaa
sns"Aunci
penr asa,
i-
to dată am o i am cunosc că ea aa p car
Sau i "Dacă atunci ma fi ors, u a fi puut să sp
c uoae aea ea
A priio, făă să o adă. Aa cea s nmplă Da
cae ese riteiu pntu asa ? Ei ie, există aii o a
itat d cazui
uMe am
ă sa uitat acum
era d mai mult lanorsău
asemena formă dct
i lacuit
cuoaeŞi
ait de toat gdi "C poat să s mpe n acest
caz ochi sau ri ?
Asmănaa mi atrag atenţia, iar ca c miatrag at
ţia s stompază
Ea mia atras anţ ia doar pentru puţi minu, i apoi
nuCe sa n tmplat aici ? De c mi po aduc amit ?
Popria mea xpresi a fţei mi i mint, pta să
o rpoduc Daă iea, ae mă cunoat, a fi ăzu faţa
ma, l ar fi spus "Ţia aras acum ea aia la faţa ui.
37 LDG TTENTEN
mi atrag d asma atţia c spu îtro asm-
a împrjurar poat cu oc tar sau doar ptru min
îsumi. Iar asta st tot Şi st asta aţi arag atţia ?
Nu. Acsta sît foml faptului d aţi atrag atţia;
dar l sîn ca c s î tîmplă .
Es aţi atrag atţi a a prii a gîdi ? Nu. Mult di
cocptl oastr s încucişează aici.
( A gdi a oi mi u zic a oi cu
si sît cocpt d ifrit )
Culorii oictul ui îi corspud cuoara imprsii i
zual (acastă sugatiă îmi apar d culoar roz i a st
roz) formi obictuu i forma imprsii izual (îmi apa-
r drptughiulară
prcp i st drptughiulară)
î licărira aspctului u st o îsuiradar ca c
obictu-
lui st o rlaţi itră îtr l i alt obict
Est aproap ca i cum a da smul î acst co
txt ar fi u cou al uui gîd.
"Ecou uui gd ca c dm am dori să spu -
m.
Imagiazăţi o xplicaţi fiziologică ptru xpriţa
subictiă. E a ar fi acasta Cîd uită m la figură prii-
ra trc uor pst obictul i î mod rptat da lu
gul ui aumit traictorii raictoria corspud ui
aumit form d oscilaţi a globului ocular atuci cd pri
im S poat îtîmpla ca u asma g d micar să
tracă brusc î tru at g i cl două să altrz. (As
pct A.) Aumit form d micar sît imposibil di
săpuct
ăd d
schma
dercubului
fizioogic;
ca două
d aca
prismu
carpot
itră
dua
xmplu
î alta.
Ş. a. m . d. Acasta st xplicaţia "Da acum tiu că st
u g d vedee." u ai it rodus acum u cr itriu ou
uu fiziologic al d rii Iar acasta poat masca cha pro
CERCĂR ZOCE 37
blmă dar u o poat soluţioa. Scopul a csti obsr
atii a fost îsă să adu că î fata ochilor c a c s îtîm-
pl dacă i s ofră o xplica i fiziologică. Cocptul
psihologic plutt atis dasupra asti xplicaţii. ar
atura problmi oastr di pri acasta mai cară .
Văd u îtradă r d ficar dată ca dif rit sau i-
trprtz doar î flur difrit ca c ăd Sît îcliat
să spu primul lucru. Dar d c A itrprta st a gîdi
a aţoa a da est o sare
Acum cazuril î car ine eăm sît uor d rcu os-
cut Dacă itrprtăm facm ipotz car s pot dodi fal-
s. "Văd acastă figură ca u poat fi tot aa d puţi
rificată ca ( sau
citor Există priumai î ss
urmar ul) "Eu ăd
o asmăar u rou lui
a utilizării strălu-a
vedea î ambl cotxt Dar să u crzi că ai stiut d la
îcput c îsamă aici ae a drii ! Înva ţă smi-
ficaţia pri folosir .
Aumit lucruri priitoar la dr apar mistrioas
d rc îtraga dr u apar drpt dstul d mis
toasă
Cl car
pacilor acl prit o fotogra
a u pird fi a oamilor
tridimsio alitata lorcaslor
Nu co-ar
fi uor să l dscrim drpt u agrgat d pt d culoar
î dou ă dimnsiui dar ca c dm îru stroscop
arată i îtru alt fl drpt tridimsional.
(Est d la si îţls că oi dm î tri dim siui
cu doi ochi Dacă cl două imagii izual s cotopsc
în ua am puta atpta s ă aem ca rzutat ca ncar )
Cocptul aspctului st îrudit cu cl al rprztă-
rii. Sau cocptul îl ăd acum ca . st îrudit cu îmi
rprzit acum aa
30 LDW WENEN
Nu am oi d fatzi c a să auzim cea drpt o a
riaţi a ui anumit tm Ş totuşi p ast a se prcp
ce.
Înhipuiştţi asta sh imbată aş a ş ai atci u alt lu-
cru Î repeentar s poat eali za o dmonstaţ.
Vedeea aspectulu ş reprezara s î sps oinţi
Există ordinu pztăţi asa" şi, d asemenea ac-
la "Vzi fgua acm aa" ; u există să ordinul "Vezi
acum fna ca fiind erd !
S rdiă acum îtrebarea A puta să exs oamen că-
ora
ar f la
asta lpsi
Ce felcapacitta
d urmida raaa
eda ca
Ar a evaf
ptea şi cum-
compa
rat acst eect u altoismul sau cu lpsa azulu absolut
Dorim să umim orb ra la asp şi să refctăm
acum a ce sar pta aa în ede pin asta (O crctar
de natuă cocptuaă ) Cl orb la spe tebuie să nu adă
aspct A schmbîdus Nu trbuie să să recuoas-
că de asmnea , că crca dublă coţie o ce nagă şi
omeicr
"Aratămi
albă Nupntr
tbui
acst
aşada
figurisăppoată
cl ca
facconţ
faţă probe-
o cru-
c agă Nu El trbui să poată f ac asta ar u trbui
să spuă Acum st o cruc agă p u fda ab !
rbu l s ă fi ob l a asmăaa a două f Dar
pin urmar, şi a idata sau idtitaa apr oximatiă
Nu rau să stabil sc asta. ( El tru să poată xcua or-
di d geul "Adumi c a car arată ca asa !)
rbui s ă poată d a schma cubui drpt cub
D aici nu ar rza că u r pta să o rcoască
drpt rprzna a n i cb (d xmplu ca dsn th-
) tu l, ea n u ar tr îsă brus c d a un aspct la
EREĂR FOZOE 3
altul. Întrebare : Trebuie el s o poa considea ca i noi,
în anumite împrejurri, drept cub ? Dac nu, atunci n u am
putea num asta, de apt, orbire
Cel orb la aspecte » va avea o cu otul alt relaţe cu
imaginile decît noi
Anomali de acest gen ne putem or încipui.
Orbrea a aspecte va înudită cu lipsa azuli mu
zcal
Însemn tatea acestu conce p st în conexiunea concep
teor a vedea aspecul » i a avea experen ţa subiectiv a
semniiae
ar unuinucuvînt
pierde ce care Cc dorim
ae expeiena s întrebm
subiectivă "Ce
a semniica-
ţiei unui cuvînt ?
Ce ar perde, de exemp , cel care nu ar înţelege cern
ţa de a pronunţa cuvînul i de al avea în vedere ca
substaniv sau cel care nu site c dac un cuvînt este
ponunat de zece ori la r înd îi pe rde semncaţia pentru
el i devine un smplu sune
Sar puea dsuta, de exempu, în aţa rbunaului, pro
bema ce anume a avu în vedere cine va cu un cuvînt. ar
acest lucru ar putea dedus dn anumite apte. Este o
chesune de intenţie. Ar putea îns s ie semniicativ în
acelai fe ca i modu în care el a avut experienţa subecti
v a unui cuvînt de exemplu a cuvîntului banc ?
lmbaj
S pesupnem
secret "urncînse
a amn
convenit
bancc i spun
cinevaDute
asupraacum
unu
la tun el m înţelege i acioneaz în conseci nţ, dar
cuvînu "urn îi apare, în aceas olosie, stranu, e nu
a prelua înc semniicaţa.
3 UDW WENEIN
"Dac eu ctesc cu sensbltate o poeze o povestre
atunc în mne se petrece desgur ceva ce nu se petrece
atunc cînd parcurg rîndurle doa r pentr nformare La
ce procese m refer Propozţle sună altfel M conce-
trez asupra nton aţe. Uneor un cuvît sun fals este ac-
ocentuat
exprm.
preaAmult
puteasaumaprea
tîrzu
puţ.
s vorbesc
Obsev despre
asta faţa
detalmea
ale
rectr mele de exemplu despre nexacttţ în ntoaţa
voc Uneor prn faţa ochlor îm plutete o magne parc
o lustrare Da aceasta par e s m ajute s ctesc cu accen-
tul corect Ş a ma putea menţona alt e lucrur de aces t fel
Pot de asemenea s dau unu cuvînt o tonate care
sublnaz semfcaţa aproape c a cum cuvîntul ar f o
magne a lrlu Ş asta poate fret s depnd de al-
cturea
Dac propozţe.)
prounţ acest cuvînt atunc cînd ctesc expresv
el este pe deantregul încrcat cu semnfcaţa u "Cum
poate s fe aa dac semfcaţa este foosrea cuvîntulu
E bne expresa mea a fost avut în vedere î mod fgu
rat Dar nu c a f ales magnea c ea m sa mpus. Dar
utlzarea fgura t a cuvîntulu nu poate desgur s ntre
în conflct c u cea orgnar
De ce m se ofer tocma această magne aceasta sar
putea eventual explca. Gîndetete doar a expresa la
semnfcaţa exprese "cuvîntul potrvt)
Dac propozţa îm poate aprea îns ca o pctur în cu-
vnte ar cuvîntul separat î propozţe ca o magne atunc
nu ma este aa de surprnztor c un cuvînt pronunţat în
zolare
aumtsefr
mfcaţe
c u scop poate s par c poart cu el o
Gîndetete ac la un gen apate de luze care arunc
o lumn asupra aestor lucrur. M plmb cu o cuno
EREĂRI FOOFIE 33
tnţ în împrejurmle oraulu dscuţ se vede c eu îm
eprzt oraul ca fnd stuat la dreapta noastr. Pntru
aceast presu punere nu numa c nu am nici un teme co-
tent dar o reflecţe foart smpl putea s m convg
de faptul c ora ul este stuat p uţn la stîga noastr. La î-
trebarea îm repreznt
pot s daudelaceîncepu nc u oraul
spus.înNuaceastă drecţe
am avut nii nu
un
eei s cred asta De am avut c un teme m se pare
c vd totu anumte cauze de or dn pshologc. anume
unele asocaţ amntr. D exemplu ast a : No am mers
s zcem dea lungul unu canal ma îante în împre
jurr asemntoar e eu am mers dea lungu l unu canal ar
oraul era stuat atunc în dreapta noastr. A f putut s
încerc
va î mod
s gsesc
ps hanaltc.
cauzele convnger mele neîntemeate cum-
Dar ce experenţ cudat ma este as ta ? Ea nu
ste frete ma cudat decî t orcare alta este doar de al t
ge decît acele expereţe s ubectve pe car e le consderm
drept cele ma fundamentale mpresle smţurlor bun-
oar
Smt
Smt ca cacm
s cunule
m as f stut
'« Schubert
c orasul estepotrv
» sar stat acolo.
lucrrlor
lu Schu bert chpulu s u.
Poţ s roste t pentru tne cu vîntul mar s a în
vedere o dat ca mperatv alt dat ca substantv. ar acum
spune mar ar apo Ce mar însufleţtor Este
cuvîntul însoţt în ambele dţ de aceeaşi experenţ subec-
tv et tu sgur ?
Dac un auz fn îm arat c eu am î acest joc experenţa
subectv a cuvîtulu o dat aşa, alt dat alfel nu îm
arat el oare de asemenea c î fluxul vorbr eu nu am ade
3 UDWI WENEIN
sea absolu nici o experienţ subiectiv a aceui cuvînt ?
Cci faptu eu î am în vedere i î rostes cu intenţie, o
dat aşa at dat alfeli c poate mai tîrziu spun de ase
menea asta nu este, firete, îndoienic.
turRmîne
cu acestîns
joc atunci
a tiriintrebarea
subiectivedeacecuvîntui,
v orbim noideînaseme-
eg-
nea, de semnificaţie i de a avea în vedee . Aceasta
ste o întrebar de un a gen enom enu cara cteristic
petru acest joc de imbaj este c noi foosi în aceasă si-
tuaţie expresia noi pronunţasem cuvîntu c u aceasă sem-
nificaţie i preuasem aceast expresie din ace joc de imba
diferit
Numete un vis. Asta u schimb nimic.
iind date ambee noţiuni gras i sab vei fi tu oare
încinat s spui c miercurea a fost gras i marţea sab sau
invers ? (Eu încin cu hotrîre spre prima. Au acum aici,
oare, "gras i "sab o at semnificaţi deît semnificaţia
or obisnuit ? Ee au o at utiizare A fi ebuit a sa-
dar s oosesc, d fap, ae cuvine? În md sigu nu.
Vreau s fosesc acese cuine aici (cu snificaţiie o
famiiare.
menuui. Ee Acum eufinuasociaii
a puea spun nimi
dinc ziee
despreopiiei
cauzee fen
meo-e
Da aceas a este o ipotez. Oricare ar fi expicaţia acea
îcinaţie exis
Dac sînt înebat "Ce ai în vedee aici, de fapt, cu « gras
i sab ? Eu a putea s expic semnificaţiie numai
în modu u otu obinui Nu ea putea arta în exem
pee marţi i miercuri.
Sar pute a vorbi aici de s emificaţii primare i « se-
cundare ae unui cuv înt. Numai acea pen ru cae cuvîn
tu are una dintre semnificaii î utiizeaz î ceaat
CERCEĂR OO CE 3 5
Numai pe cel cae a învat s caculeze în scris sau
cu voce tare putem s facem s înţeleag, cu ajutoru l
acestui oncep al caluluui, ce ese caculul în minte.
Smnificaia secundar nu ese em nificaia figurat »
e
vedere
Da spun gaben
"Vocaaîn semniiai
ese penrufigurat
mie galben
cci nunaami pu-
în
tut s epim ceea c vau s spun cîtui de puţin atel de-
cît c ajou noţiunii « galben
Cineva îmi spune eap pe an Întrebare
Cînd ai ponuna cuvîntul ai avut în vedere aeast ban-
c ? ceast întreae et de ae lai gen cu urmtoar ea
"i avut u inenia, mergînd spr el, si spui cutae i cu
tae? acînd
timpul se raportea
megeai, otlaaa
un cum
anumi ineral
prima de imp
întrebare (a
se apo
ta a timpu l în a vorbeai) dar nu la o ăie suiectivă
în acest interval de timp avea în vedere este tot aî de
puţin peienţ su bieciv a i a inteniona
Dar ce e dosebete de epe riena ubiec tiv ? le nu
au un coninut de eperienţ subiectiv Cci coninuurile
(reprezenile, de ee mpu) care e însoesc i e ilusreaz
nu sîn a avea în vede sau a inteniona.
ntentia cu ca se aioneaz aciunea tot
aît de pin cît « însoţee gîndul voria. Gîdul i in-
tenţia nu sîn t « articula e nici nearticulae el nu pot
fi comparate nici u un on izola, ae rsun în impul ac
ţiunii sau a vorbirii, nici cu o meodie
« vorbi (fie tare, ie penru sine) i « a gîndi nu sînt
concepte de aceai gen chia dac sînt în cea mai strîns
coneXne
nteesul eperienţe suiective, aunci cînd vobim, i
inteesul inenţiei nu sîn aceeai (perienţa subiec tiv ar
86 UDWG WGNEN
puea eentua s nee pe un psihoog cea cu priire
a intenia « inconientă )
Cnd am auzi acest cunt neam gni amndoi la el
S presu unem fiecare dinre noi ar fi sus aceleai c-
in pentu sine
M MUL inuasa
Dar ar finuaeste
poatecuine
s nsemne dei gur
a rndul lo
doar un gene Ele teuie desigur s aparţin unui im-
ba i unui ontex pentru a fi cu adeat expresia gndi-
rii la acest om
Da Dumnezu ar fi piit n minie noasre e l nu a
fi puut edea aoo despre cine oam
De ce mai pii a ael cun teai gndit oare a .
Exis aadar o reaţ ie n aest momen a timpului i ea
ese explia prin cuine am gndit a sau Miam
adus amine dino dat de
e eferi u aceast expriae a omentu orbii Exis
t o difrenţ dac e eeri la aes momen sau la aela
niment
Simpa
carexpl
se ia
pduce
a untuui
n momenu
nu se rapora
pronnriia sae
un ee
ocul de limbaj m n edere (s au aeam n edere) as-
ta (expicaie uerioar a cu ineo) este cu ou diferit
de M gndea n imp ce o spuneam la . . Expesia
din uă ese nrudit cu Mia ami nti de .
siMiam
scriu Ce
adusimporan
aminte astzi
ţ are ceea
deja de
ce sa
treipetrecut
oi c treuie
n mine
aunci Da pe de at pae c e imporanţ ce intees
prezint enunu nsui E permi e s se r ag anumite
oncuzii
EREĂR FOOE 37
"La acese cuv ine mia venit în minte el. Ce este re
acia primitiv cu care începe ocul de mba care apoi
poate fi transpus n aceste cuvinte. Cum se aung e ca oa-
meni s foloseasc aese cuv nte
eacia prmitv putea f o privie, un gest da i n cu
vînt
"De ce mai privit a dat din cap "Voiam s
da de î neles c t . Asa nu trebui e s expri me o regu
de foosire a semnelor, c scopul aciun m ee.
A avea n vedere n ese n proces are nsoee aces t
cuvîn C nici un poces nu ar putea s ai b consci nee
pe care le a re faptul de a avea ceva n vedere
cul În
nu mod asemnor
este un experim ensardeoarec
pueaecred
nici euun, experiment
spune un a-nu
ar puea avea consecinele specifice ale une înmuli )
Exs impoane procese însoitoare a vorbrii car
adesea lps esc atunci cînd vobm f a g îndi i ae caac-
terzea aceas vobre Dar el nu sîn gîndrea
prin"Aum
urmareo tiu
cînd am
Ce sa înîmplat
afirma aici o
c acum ? am iuto,
iu Nu
Vezi în mod geit ace ucru
La ce servte semnaul )
Ş am putea num cunoa ea ceva c însoete ex-
camaia
Chpu famiar al unui cuvînt, senza c ia încorpo-
rat
nfcaia
semnificaia
lui arînputea
el nsu,
exisacoameni
e este aceai
c roralucu
toatecuacesea
sem
ear fi stne Lor lear psi ataamentu pentru cuvnte-
le o ) Ş cum se manifes a noi aese senimente
Pin aceea c noi alegem apreciem cuvnee
88 D TTENTEN
Cum gsesc eu cuntul poiit ? Cum aleg eu ntre
cuinte ? Uneori fr ndoial, este ca i cu m a alege co-
ducndum dup deos ebiri fine dintre mirosurile lor As -
a este pa , ăsa prea acesta ese cel po riit Dar
u nu tre buie ntotdeauna s ealuez s explic deseoi a
uea
Snt
doarnesatisfcu
s spu n:t"Pur
caut imai s implu,
departe
nu nstecele
ncdinnum
regu-
mi ine un cunt Ăsta ese neoi po s spun de ce
ocmai a a ara aici cuaea i sirea a ceea ce cuam
Dar n ine oare cunul caei ece prin mine
nrn md oareum apare ? a ns seama A lua sea-
ma cu grij numi folose te la nimic Asta ar puea doa s
descope ceea c se perece acu n ine
Şi um po eu omai acum s asult n genere aese
luuri
minte un? Acun.
trebiDar
toiceeasceaept pnciudat
este mai mi ine
estedin
c nou
luru-n
ile apar c a i cum nu a tebui s a tep ocazia ci a puea
s mi o repezin, chiar da ea nu are loc n mod rea l
Şi n e fel ? O joc Dar ce po s aflu pe aceast cale ?
Ce anume rerodu eu, oare ? Fenoene nso itoare ca-
acterisice n principal gesuri, mimi , onui ale ocii.
Cu priie
aes la o disincie
lucru ese imporan eseti
Pimafinexprimare
se po spune
poateute
de-
sigur s ie Acst cunt se poi ete acea nu sau al-
ele de aces el Dar acum po fi dscutate toate ami icaiile
ntinse pe cae le produce fiecare dinre cuinte otui ni
ic nu ese tranat cu aceas prim udecat, deoarece cm-
pul de for al unui cunt ese ceea ce decide
mea"Cuntl
cnd spunmi
astast? pe
Aces
imb
lucuCe
n usearepetrece
nici o nimpoan.
conii ţa
Oice sar fi petru, nu a fost ceea e am aut n edee
cu aceas exprimare Mai interesan este ceea ce sa petrecut
unc n comportarea mea Cuul mi st pe limb
CERCETĂR OOCE 3
î spune uvîul care se porvee ac îm scap sper s
gsesc u rînd n es aceast exprese verbal nu realze a-
z ma mut decî o anumt comporare care nu este în-
so de cuvne
Despre emarc
subectv asta ames
alvrea de fapnu
Cuvîntu s spun "Ceacexperen
ese înc e este
totu întrun sens deja a c ac este ceva ce nu poate
cete decît n acest cuvînt Dar asta nu ese cîtu de
pun o experen subctv Ineetat ca expren su-
becv ea ara dsgu cuda Ca nena ntpre a
ca o notoare a acun sau ca ntrpretat ca num
cardnal.
Cuvnee "m st pe m sînt to aî de pn ex-
presa une ex perenţe suecve ca acestea "um t u
s contnuu e folosm n anuite situaii ele sîn
ncojurate de o comporare de un gen apate �e ase
menea de unee expeene su eve caacterstce. n mod
tpc dup ele umeaz adesea gsiea cuvîntuu (nea-
bte "Cum ar f dac oamen nu a gs niiodat cuvîn
tul care le st pe lm ? )
Vorrea
umae cut
ascuns, cevanteroar nu esecaunpnu
pe care am pecepe fenomen pe
n v
Ea nu ese cîtuşi d puţin ascuns dar concepu e poate
cu uurn s ne derueze cc el ege un ung traseu
strîns pe îng conceptu unu proces exero fr a se
aer totu cu el
(nrebarea dac n cazu vorbr nteroare sîn nerv a
much a arngelu altele de aces fe pot s fe de un mae
nere> dar nu pentru erearea noastr.)
Înrudrea srîns a vorbr nteroae cu vorrea
se exprm n faptul c poae f comunca cu voce ae ceea
ce se spune luntrc c vorbrea neoa poate însoţi o
3 90 DW WENEN
aciue exterio ar (Eu po s c mite sau s citesc
tee sau calculez mite si fd acestea s bat tac-
ul cu ma)
Dar obirea iterioar es e totui o aumit actii ta-
te apeface
careitebuie
ce estesaicio ! Foarte? bie ; dar ce este aici
a a
as ca lizrile cuitelor s e ete semificaia lor !
(Î mod asemor matematic se p oate adese a spu-
e las dmonstaa s e ee ce a fost demost rat )
"Nu calulez d e cu adevăat dac calculez mite ?
ar s deosebesi caclul mite de alculul care
pote fi doa
mite perepu!
d
ce u
estepoi
« calculul
a ce tuesepoi calculul
a cal
ull mte doar d s calcul ezi
Puem ori foarte clar mite dac toul ocii cu
cae poum o popoziie ese reprodus pi zumze (
chizd u ele) Ajut i micri ale larige lui Dar luc rul
rearcail ese toc mai acela c orirea ese auzită atuci
cap i u se smte, pur i simplu scheleul ei larige
petru
c a spue
oameii a a ( Cci
ar calcula fr eam
a oipupri
e foarte
micribie chipui
ale arige
lui tot a a cum se poa te calula p e degete )
ipoez a aceea calculul lutri s ar tmpla
cutare i care orpul ostru e itereseaz umai
msura care ea e idic o utilizare pos ibil a exprimrii
"Miam spus mie sumi i aume ac eea are se i-
fereaz de la e xprimare la pocesul fiziologic
Fapul c ceea e u alul orbee petru sie mi
me ascus este cupris conceptul a obi petru sie
Doar c "acus ese aici cuul greit cci dac mie mi
CRCTR OO C 3
ese ascus , u tebue s ă fe edet, el a tebu s ă o şie
Da el u o « te », doa doaa, cae exstă etu me,
exsă e el
Ceea ce cea obete e se m este me ascus
ghie
ma
a uea
mafe
ate ă seme
c u oo
că ct,
u tde sexemlu,
o d m
cea
căe lagelu (cum a f, desgu, osb l
tu ce eau, doesc, c ed, sm . . (. a m. d tecd
tate ee cu caacte shologc u este c u
oses a foofo , at ma mu n o udecaă
priori.
Eu u că exesa
u seamă oae sema N u mă
Mă dsc . doesc deen,
este lp da
că daa ese logc excusă
Se sue Eu tu acol ude se oae, de semeea,
sue Eu ced sau Eu esuu acoo ude e u-
tem cge (Ce cae să m muă că se sue u-
o ebue tou s u dacă am de !, Numa tu oţ
să st ceea ce smt s ate de acest f el, acea tebue s ă a
osdeae
mae buoceseb
e scou
u acesto
ese, tm mdu
be, de
u ex
exem-
lu al eg dettăţ
Poate f magat cau cae ma pue coge de
fatu că am duă m mod oma, eu nu o o s
face Da teue doa să le t fata ocho. Dacă eu
mă doesc m de fatu c am doă m, atc u ma
utea
tebueatuc
să măsăm
cdteb
c
eteu
och me. (ot aa de be a
De asa este legat faul că, de exemu, ooţa
Pămtul a exstat de mloae de a ae u ses ma ca
3 DW G WTGNTN
dec cea "Pătu a exsat tee cc mue ăc
e ce ce o afmă e cea d umă a eba "a ce ob
ea se raoaă aceasă o oze ? ce obs eaţ
a sta motă ? m ce eu tu cău cec de de
că ob seraţ e aaţe ma zţe
ou ăscut ae d 0 gscă ae dţ
"U tada u ae d tma oozţe am
do să ue ete totu e det adeăaă ha ma
sguă c acee că o gcă u ae dţ totu ea u
este at de caă ăc ude a ebu să abă u adaf
dţ ? sca ae maxau e Da ea
ae c a e da ata u o ae ede e c
zc că
aca gca uutţu
metecă ae dţ cum
gaă aasta
f dacă sa sue
adafu aa
da tadafu a d gua uu ama Aa cea u
a f bud deoaece u se te cu de ţ de a ce
ude a ebu căuaţ dţ a adaf (( oexe cu
duee cou atua
Pot să tu c gdee u atu u ce gdesc eu
st oect să e ă "u tu ce gdet fas "u
u ce gdec.
eg o de fozofe se codeseaz ă t so
de gamatcă)
"dea om uu se desfăoaă teou cot
ţe o chde e faţă d cae oce chdee fcă es e
cea ce stă des chs faţa oh o
Dacă a exsta oame cae ot tot tmu ct scuţe
e cae e oată se u at oae obs eaea
ageu a f oae aceta caţ ă foosea scă ma-
gea chde tota e ?
CRCĂR LOZOC 33
Dacă ma ob m cu ce ae îto lmbă e ce
ce de faţă o îeleg atu c gîdule mee lea f ascu-
se lo
Să esuue că exsta u om cae a ghc îtot-
îdeaua
eueteî este
moddfeet
oec ceea) Da
cem
caesu
es cteul
î gîd etu
me (Cum
fa-
u că el ghcete mod oe be eu ubesc adeă-
ul ecuosc că el a ghct î mod coect. Da u uteam
ae să mă îe u oate meoa mea să mă îele?
u a utea ca asta să fe meeu aa dacă făă a ţ
eu s ceea ce am gîd î me ? Da aa se ae de-
sgu obem a u ese cît de uţ « ce sa etec u î-
lăuu meu Fac ac o costucţe ajutătoae.)
etu adeăul măs că a f gîd cutae cu-
tae ctele u sî ele ae dese come c u eal-
aea a uu oces a motaa măus adeăate
u costă î fau că ea edă cu sgaă î md coect
u oces oaecae a stă ma degabă î cosecţee de-
osebe ce ot f deduse dto mătuse al căo ad
ă este gaatat de cee secae ae veaţ
(esuuîd că see e ot ofe fomaţ mota-
te dese cel ce sează atu eea ce a ofe fomaţe
a stosea edcă a sulu. ebaea dacă e cel cae
sează îl îală m emoa atuc cî d duă ce sa tezt e
eatează sul u se oate ue dacă u cuma am tod-
ce u cteu cu otl ou eu cofomtatea » ela-
tă cu sul u cteu ae deosebete ac adeău de
eactate. )
xstă u j c ghcea gîdulo O aaă a u a
f aceasa Î fac lu o comucae îtu lmbaj e cae B
u î îţeege B ebue să ghcească sesul comucă
3 LDWG WTTGNTN
altă ată : Scu o ooze e cae u atul u o oa-
te edea teu e să ghcească cotutul exa ct a text
lu sau sesu l u Îcă ua Acătusc u igw pule
ceăalt u mă oate edea da ghcete d cîd cîd gî
dule mele le o uţă l sue de exemu de
e
te ! acum
"Nuacastă
am cucată seot
o dee ce eetuac.
Acum cumse"eul
ote-
este
totdeaua atea cea ma gea a m. d î tml aces
ta eu u teue s ăm esc c t c me îsm.
oae acestea a f ghce a gdul a dacă ea u
ae oc de fat asta u face gdul ma ascu s dec oce
sul fzc e care u ece em
"eea ce este luntic este as cus Vou e este
ascus îdete îsă oae aa astooul cî d calcuează
o eclsă de soa
Dacă ăd e cea zîcolduse de duee datoă ue
cauze edee eu gdesc dese e eea ce smte îm
ste tt ascus
No suem dese u om că este e tu o tas-
ae Da etu acastă cosdeae e ste motat f a
tu că u om ate să fe etu u alu egmă de lă
Asa o aflăm dacă auge m îto ţa ă săă cu tad ţ cu
totu săe cha atuc cîd cuoatem lma ţă.
Nu înelegem e oame. ( Ş u deoaece u tm ce o
esc e î se .) Nu e uem ecuoate î e
"Nu ot să t u ce se etece î e este îate de toa-
e o imgine ste exesa cogătoae a ue co
ge. a u dă temeue coge Ele u sît uo de
eles
CRCĂRI FILOZOC 35
Dacă u leu a utea obi oi u lam utea e ege.
Ne tem chiui o ghicie a iteţiei asemăătoae ghi
ciii gdului da şi o ghicie a ce aume face de at
ea
eseusue Numai
oses e oate
a sue şt cee iteţioează
Numai oate şti ce vasăface
facă
ese fals ăci aticiaea ae se află exsia inteţiei
mee (de exemlu De dată ce a bate oa cici eu oi
mege acasă. tebuie să se conf ime ia ceăat oate
să şie ce ea ce se a tm la de fat
Două lucui s t să imotate că u altul u oate
e acie
mute cazui
săiei
atiieze
a meaacţiuile
că anticiaea
mee tim
mea ce( exeu
esia iteiei mele u se si iă e aceeaş i temeie ca şi
aiciaea lui asua acinii me le ia cocuziie ce e-
buie t ase di aceste aticiăi st c u totul difeite
u pot să fiu tot aşa de ig cu iie a sezaia altu
ia ca şi cu iie la ice fat. Da i asta oziţiie
ese foate deimat 25 25 625 şi u am 60 de
ai ucăaucetitudiea
ţeles deeit istumete
este de uasemăătoae.
al t aste
aeusosă i-
de
dice o deosebie sihoogică. Da deosebiea este ua lo
gică
Nu ti chizi tu să ochii fata doielii dacă esti
igu" i st chişi.
ct St
că 2 eu
2oe
4 mai
? uţi
D estsigu
e decăaceea
acest om
ima
aedite
dueede-
eo
cetitudie matematică ? etitud iea matematică u
este u cocet sihologic
Geul cetitudi ii este geul ocui de imba
36 DWG WGNN
"Moiele sale le tie doa el aceasta ese o expe sie
petu faptul că oi îl îtebăm despe moiele sale. Dacă
este sice el i le a spue; da eu am eoie de mai mul
decît de siceitate petu ai ghici motiele Aici itei
e îudi ea cu caz ul unoaşer
asăe îsă b de faptul că exist ă ce de felul ocu
lui os tu de limba : a măuisi mo tiul faptei mele .
Nespsa aieate a tuuo ocilo de limba cti die-
e u d ie c otieă deo aece haiele limba ului os -
tu ielează otul.
eea ce este ou ( spoa « specfic ) ese îtotdeau-
a u oc de lim ba.
ae este eosebiea dite moi i cauză um este
g motiul i cum ca uza
xistă îtebaea "ste acesa u mod dem de îce-
dee de a udec motiele omului ? Da peu a puea î
teba î aces fel, tebuie să ti m da ce îseamă "a alu
mtiul ia asta u o îătăm aflîd ce este si
ce ese jde
Se ealuează lugimea uui bă i se poae căuta i găsi
o metodă petu a o ealua mai pecis sau îtu mod mi
dem de îcedee. Da spui tu ee e se elueză
aici ese idepedet de metod ealuăii. eea ce ee lu
gimea se poae defii pi meo deemi ăii lugimii.
ie gîdete aa fce o geeală. e aume A spue
îl"ălimea
ucăm aîfului
fi ciuda.
Mota Blac
« a măsua
depide
tot de
maimodul
pecis îlugi
ca e
mea aceasta em să o compaăm c u a e aop tot ma
mult de ob iet. Da î aumite cazui ese cla, î altele nu
ce îseam ă "a e apopia de obiect. e aume îsea
CRCĂR OZOC 37
ă "a detemia lugimea u se îaţă îăţîd ce este lun
gim şi a detemina ci semificaţia uîuui uime
se îaţă îe al ele i fatu că se îţă ce e ste dete-
miaea lugimii.
(De aceea cîu "metodooge ae o semificaţie du-
zică
blă eceae
da şi ua meodoogică
cocet uaă utem umi o cecetae fi-
Dese etitudie de cediţă sa doi să se suă
ueoi că ee sît uaţe ae g îdului ş este adeăat ele
au o exesie î tonul obiii D u te gîdi la ee ca la
ceea ce simţim atuci cîd bim sau gîdim
Nu îteba e se eece î oi cîd sîtem sigui că
. ci : m se maifestă cetitudiea că ese aşa î
acţiuea oameio
"u oţi cei det să i cetitudie dliă cu iie
a staea mitală a atcuia d ea ese îttdeaua doa ua
subiect iă u a obiectiă Acest e două cuite id-
că o deos ebie îe jocui de imba
Pae să ia aştee o disută cu iie la ezutatul co
ect alo aseme
Da uui calcul ( de exemu
e disu al uaeişiaduăi
tă ia aştee este de mai lugi
scută du
ată. a oate fi cum su em oi decisă « cu cetiudie
Îte matem ticiei u se auge î geea la o disu
tă cu iie la ezulta ul uui ca lcu (Acesta este u fat
imotat . Dacă a fi altfel dacă uul fi de exemlu
cois că o cif sa schimbat e eobseate sau că me-
moia la îşelat e el sau e celălalt etc. etc auci co-
«
cetul ostu al cetitudiii mtematice u a exista
i atuci sa utea îcă să se suă îtot deaua : "Noi
u utem cei de să tim eodată cae este ezutatul
uui calcul da el ae totuşi îtotde au u ezula bie
38 LDWG WTTGNTN
detemia (Dume eu îl ie ) Matematica este fie e de
cea ma îaltă cetitudie chia dacă des pe ea aem doa
o image gosolaă
Da eau eu poate s ă spu că cetiudiea maem atici
sehîtiei
spijiă
? Nupe(Acesta
caacteul
a fdem de icos
u ec î cedee al ceeli
) Nu am pusi alde
e u se auge a o dspuă îte matematciei, ci doa
se juge la dispută
ste fate adeăa că u sa puea calcula c aumie
geui d hîte i de ceeală dacă ele a f i supuse aumito
tasfomăi cida te da faptul ă ele se tasfom ă a
putea să ezule to tui doa d memoie i di compaa
e c ale mi ac de clul cm sî eficae cese
la îdul lo ?
Ceea ce euie să e accepta, dau, s orme e v-
ţă - sa putea spue
Ae oae ss să se spuă ă am eii sî, î geneal, de
acd î ceea ce piee udec ăţile lo despe culoi ? Cum
adespe
i dacăcae
a ficelălal
ate ?spe
Acesta a spe
că ese albasăă etc,
ese oie
etc foaea
Da
cu ce dept a putea tuci să fie umite cuitele "ou
"albastu ale acesto oamei « cutele petu culoi
are sîn ale noasre
Cum a îţa ei să oosească acese cte ? i ma este
oae jocul de limbaj pe cael îaţă ei ceea ce oi umim
folosiea umelo culoilo ? xstă aici, î mod eidet,
deosebii de gad
Da această eflecţie ebuie să fie alabilă i petu ma-
tematică Dacă u a exsta acodul del , atuci oameii
u a îăţ tehica pe cae o îăţăm oi a a f mai mult
CRCTĂR ILOZOC 3
sau mai puţi difeită de a oastă chia pă a impos ibi
itatea de a o ecuoate
"Adeă matema tic este otu idepedet de f aptu
că ame ecuosc sau u mod sigu opoz-
=
, ses
iie
ai "Oameii
timaced 2 2 4
estecăo popozi 2 2 4pima
ie simaeatică au dacă
ace
a gee u ses poae ea să seme că oame-
ii au n a popoziţia mtemaică Cee d oă au o ul-
re cu tou difeiă Da ce a ema acum "Chia
dacă toi oameii a ced că 2 2 fac 5, 2 x 2 a face o
usi 4 Cum a sa oae uc ie da că oti oame ii a
cde asa Acum eu a pute a sămi chi băo aă
că ei a aea u at cacu sau o ehică cae i u am
umio "afl
cooae acua
a aDaputea
a fisăaces
aăucu fl e (ste
petu iţ o -
difeie de
i cea etem de cuis
Maemaica este fiee u ses o toie da oui
i o ve Ia muăi fase pot eista doa ca ecep
ţ Căc dacă ceea ce um aum aa a egua auc
ocu cae ee t mutăi fas a fi auat
"oi
putea toti ătăm
fi foate bie aceea si tabăcuapiie
obseaie miii
a pedaea
Aceasaai-
a
meticii coie oaste da i Acostatae piitoae a
coceptu de tabă a muţiii ("Ito cusă de cai caii
aeagă geea ct de epede pot
istă datoism i mijoace de a costaa Î euţui-
e despe cuoi ae ce cae au fost găsiţi oai e isă
euţuio
geea udespe
depcuoi
acod. Asta caactezea ză coceptu
Aces acod eisă geea chstiuea dacă o e-
pimae ceea ce simţim ese auetică sau u este aeică
400 LDWIG WGNIN
Sît sgu igu că el u se pe face da al teea u
este Po eu să cog to t tmpul ? dacă u, face el oae
atuc o geşeaă de g îde sau de obseaţe
"Nu îeleg mc ! aşa se spue da că cea pe
latetc,
îdoaă
daceeaoceuoputem
ecuoaştem
doed mc
î od ca dept a-
stă oae o judecată de epet cu pe la aute
tcatea epese a ceea ce smţm stă ş ac oame
c o udecaă ma buă ş oame cu a « ma poasă
D judecata celo ma b cuoscăto de oame o
ezuta î geeal, pogoze ma coece
Se poae, a îăţa cuoaşeea oamelo ? Da u
pot săPoate
ă îeţeuDa atulus p cus, cpţă
ă fe î aceasă
expeien
p pofesoul
cua Cu sguaţă dă d cîd î cîd indic cec
ă Aşa aată ac « îăaea ş pedae Cee ce
se îaţă u est o tehcă se îaţă judecăţ coe cte. s
ă ş gul , da ee u costtue u ssm , ş doa c e-
pemetat poate s ă le aplce î mod coe ct. Spe deosebe
de egulle de calcu
Ceea ce este ma g eu ac este să epmă coect ş e
falsfcat edetemaea.
"Autetctaea epese se poate demo sta ea te
bue să e smă. Foae be da ce se îtîmpă ma
depate cu această ecuoaştee a autetctăţ Dacă ce -
a spue Voil ce que peut die un coeu iment pi'·
ş dacă a face ş pe u atul să adopte păeea lu ce le
cosecţe
înheie pae acestcă ucu
aceea ua ?îSau
placeuceea
ae ce
caa
ua, u
a jocul
placese
Iaă e oae ue o imă u aevăra răoiă (no rd )
CRCĂR ILOZOFCE 01
Eistă mod sig ur onseine dar ele st de u ge di-
uz Eperiea pri urmare observaii variate e poate ae
să le văăm i ele u pot i ormulate tru mod gee
ral ci se poate doar stabili cazuri izol ate o judecată co
rectă ertilă o coeiue ertlă ar cele ma geerale
ele
observaii
uui sistem
oeră . cel mai bu caz ceva ce arată ca i rui-
Putem i covii desigu r pri datele de observaie că
cieva se al ă cutare i cutare stare mitaă că de e em-
lu el u se reace Dar estă ac date de oservae
care u po t i ctărite
Îtrebarea este : Ce eaLizează datele de o bservaie care
u Dacă
pot ipresupui
ctărite că? ar eista date de ob servaie care u pot
i ctărite petru structura himică (iteră) a uei sub-
state atuc e e ar treu totusi s ă se doved ească a date
de oseraie pri aumite cosecie ce po fi năie
(Datele de oservaie ce u pot i ctărite ar putea co-
vge pe cieva că această mage es te autetc . Dar
acest ucru se poae dovedi a i corec t i pe bază docume-
tară.)
De datele d e observaie ce u pot i ctărite i ua-
ele ie ale privirii gestului touui
Eu pot recuo ate priv irea autetică a drăgo stitului
să o deos eesc de cea preăcută ( i irete poate eista aici
o coirmare care poate i ctărită a judecăii mele) Dar
eu pot să iu cu totu icapabil să descri u diereţa Şi asta
u
te petru
deoarece
aceasta
limbieDecaremi
ce u st
itroduc
cuoscute
eu oareupur
ar avea
i simplu
cuv
cuvite oi ? Dacă a i u pictor oarte taetat atuci
sar putea ocep e că eu pot să repre it imagii privi-
rea autetică i cea preăcută
0 LDWI WINTIN
Îtreabă te : Cum îaţă u om să dobîde ască o « pri
ire petru ce a Şi cum poate i utiliată o asemeea pri-
ire
Preăcătoria este, ireşte, doar u caz special î care ci-
ea,
Dacă acest
de eemplu,
lucru esteeteriorizează
î geere posibil,
durerideşiceuarare
trebui,
dureri.
oare,
să iteriă aici îtotdeaua preăcătoria acest model cu
totul apar te pe tipar ul ieţii
U copil treue să îeţe mult pîă să se po ată preace
(U cîie u se poate preace, dar el u poate i ici sicer )
Da, sar putea produce u ca î care am spue : Acest
om ede că s e preace.
Dacă ormarea coceptelor poate i eplicată pori d de
la apte ale aturii, u ar trebui atuci, oar e, să e itere-
seze, î loc d e gramatică, ceea ce stă la baza ei, î atură
Pe oicueapte
ceptelor iteresează î modaleert
oare geerale corespodeţa
aturi (Cu acelea co-
care,
datorită geeralităţii lor, u e izbesc de cele mai multe ori)
Dar iteresul ostru u se repercutează asupra acestor ca -
uze posi bile ale ormăr ii coceptelor oi u acem ştiiţă
a aturii; şi ici istor ie atur ală căci putem şi ăscoci,
petru scopurile oastre, lucruri de domeiul istoriei a-
turale
Eu u spu : Dacă cutare şi cutare apt e ale aturii ar i
dierite, atuci oameii ar aea alte cocepte (î sesul uei
ipoteze) Ci: Cie crede că aumite cocepte sît, pur şi
simplu, cele corecte şi că cel care ar aea altele u şi ar da
CERCTĂR FLOZOFI C 03
seama de eea ce no ne dăm seama , acela să repr ezn-
te anumte apte oarte general e ale nat ur altel decît sîn
tem no obnu , ar atunc alte ormăr de concepte dec ît
cele ob nu te î vor deven ntelg ble.
modu
Comparănostru
undeconcept
a pctac arbtrar
u un mod? Putem
de a pcta
să alegem
: Este oare
unul
după bunul nostru plac (de eemplu, cel a l egptenlor) ?
Sau este vorba ac numa de ceea ce este rumos urît?
111
Dacă spun "Acu m o jumătate de oră el a ost ac
anume am ntndum
eperene atunc asta n u este descre rea une
subectve actuale
Expeienţe ale memore sî nt enomene însotoare ale
amntr.
A aduce amnte n u are connut de eperenă sub ec-
tvă Nu putem totu recuno ate acest luc ru prn ntr o
spece ? Nu arată ea tocma că nu estă nmc ac dacă eu
cautsau
caz un con
altulnut
ea? n uAsta
poatear toputea
tueasăm
să arate
aratenuma întrun
ce înseamnă
cuvntele "a aduce amnte, unde anume ar trebu, prn
urmare să se caute un connut !
deea unu connut al lu « a aduce o prmesc
numa prntro comparare a conceptelor pshol ogce Ea este
asemănătoare comparăr a două joui (Fotbalul are go-
lui tensu nu. )
Neam putea închpu această stu ae Cneva î adce
amnte pentru prma dată în vaă de ceva spune "Da
aum tu ce este a ad uce amnte ce simţi atuc cîn
î aduc amnte Cum te el că ceea ce smte este a
0 DW WNTN
aduce aminte » ? Compar ă cu Da, acum ştiu ce înseam
nă « să te furnice ! (El a primit, poate, pentru prima dată
un şoc eletric ) Ştie el oare că asta este a ţi aduce ami nte
deoarece a fos t produs de ceva trecut ? i cum ştie el ce este
recutul ? Căci conceptul trecutului omul î l învaţă amintin
Ş
dusi
testi?
i cum va şt i el din nou, în viitor, ce simţi cînd îţi amin-
(Pe de altă parte, sar putea evenua vorbi de senimen-
tul Cu mult, mult timp în urmă, căci eistă un ton, un
gest care ţin de anumite istorisiri despre vre muri trecute )
Confuzia şi goliciunea psihologiei nu trebuie să fie e-
plicate prin faptu l că ea este o ştiinţă tînără starea ei nu
este comp arabiă cu cea a fizicii, de eempl u în epoca ei tim -
purie (Mai degrabă cu cea a anumitor ramuri al e matema
ticii Teoria mulţimilor.) Eistă în psihologie metode
eperimentale ş confuze conceptuală. (Ca i în ceălat ca z,
confuzie conc eptuală şi metode de demonstraţ ie )
aveaEistenţa
mijlocumetodei
de scăpaeperimentae
de problemelenecare
f acenesă neliniştesc
credem că am
deşi prob lema şi metoda tre c olic una pe lîn gă alta.
Pentru matematică este po siiă o cercetare cu totul ana-
ligă cercetării noastre a psihologi ei Ea este tot atît de pu
ţin una matematcă pe cît este cealalt ă una psih olog ică În
ea nu se calculează, ea nu este, aşadar, de e, logistică Ea
ar putea merita numle unei cercetări a fundamentelor ma
tematicii »
Numerel e se refeă la "Remrcele numerotate ale te
tului
A amnti, 6 30 306 648 Cacu î mnte, 364 366 385 386
Amntre, 6 6 34 648 649 Cacu x
alză, a anlza, 9 60 6 6 caua,Lews,
Cao, 66 69
13 x9 66
90 91 383 39
Anaoge, 75 83 90 494 613 Cauză, 4 3 476
669 Cectae, 90 07 8 x, xv
A o 97 18 1 617 ct, 6 17 1 37
A arăta 8 9 4 35 434 08 Compotae, 4 46 67 81
9 4 90 669 606 288 0 7 39 86 51
Aspect 93 194 36 Comporta pntu duee, 44
Aştpta 44 444 44 45 46 81 88 304 393
3 46 7 74 77 8 1 Concept (nOţu), 67 6871
83 86 76 77 98 10 0 101 13 08
Auustn 3 3 89 90 6 1 8 34 38 3 384 3 569 70
va î vedee 9 0 3 oncept ue, 28 384
60 8 9 8 18 8 19 0 Coştnţă, 18 90 4 4 6
97 76 334 33 358 36 417 18 40
457 07 09 0 11 A ced, 303 439 47 473
13 56 57 9 607 661 477 481 574 7 7 8
1 6 8 69 90 30
66 666
687 689 667 6680 686
69 69 8 580
tu, 5 6 4 1 49
9 6 0 6 4 8 5
Bethov, v 190 38 39
6 NDE
32 44 76 77 380 381 A expca, 697 7 082 10
38 5 386 404 509 42 7 350 351 496
573 6 69 Expcaţe, 1 3 30 34 49 71
uoae 6 30 33 3 36 47 7 73 87 88 109 10 16
48 6 7 7 73 39 7 4 09 39 68 8 8 339
77 49 33 60 598 64 65
uvne 6 187 199 49 Expese 1 88 44 61 8
uv, 9 1 6 1 9 0 9 30 88 317 318 33 45 453
34 3 38 49 90 10 39 465 09 36 57477 8
9 19 6 19 7 39 64 289 647
34 376 379 38 3 43 449 Expse a due, 44 45 317
4 46 6 610
Fam 66 67 77 08 179
Faaday 108
A den, 8 -30 3 3 3 8 43 79
197 0 Faţ ses
Făă 47 36 537 539
onsens 408
79 8
ene 6 830 3 33 34 464 4
38 49 70 7 77 79 8 A ozoa, 1 1 5 81 1 3 1
354 36 38 0 66 9 4 4 6 74 9 303
osbe v x 348 393 0 9 98
Dso 4 33 Foof 47 49 8 9 0 1 09
escee, 24 49 79 109 24 1 1 1 3 1 3 3 7 99
1 80 91 486 496 77 88 08 14 93
66 66 Fozoe, 108 109 119 11
umzeu, 46 46 x 1 418 133 54 309 3
ue 6 4 4 46 51 53 496 99
81 84 8 6 88 89 93 Foose 7 9 10 0 3 6
9 300 30 303 30 303138414347491
31 35 30 3 1 39 38 4 79 81 83 90 1 0 11 16
390 393 403409 49 448 36 138 139 4 8
449 666 667 674 1 91 19 6 1 97 43 64 34
349 376 38 3 397 41 4
43 454 0 8 3 6 7
Ese ţă 1 46 6 9 97 1 13 56 1 6
A oos 1993413
1 1 6 370 37 1 3 3 48 47 89 486
Esnţa 6 6 9 168 173 Fomă 1 6 333 6 48 61 6
1 6 17 8 0 6 564 68 73 14 134 136
NDE 07
Fomă de vaţă 19 3 41 James Wam 34 4 13 6 10
Fee 3 49 71 l
Gn 97 99 304 317 18 Împ juă 3 117 4 1
31 830 33 48 49 01 6 4 349 441 39 607 636
3 1 640 A chpu (a mana 51
Gde 3 997 10 9 30 31 1 39 393 396 398
33033 3 1 8 3 733 33 449 40 41 18
336 339 34 35936 1 4 Îndoaă 84 85 87 13 46
466470 574 7 97 98 88 303
69 693 Îtba 1 30 31 47
Goete v 77 41 1 1 7
Gamatcă 29 150 18 187 Înţge 34 35 73 80 89
199 30 4 35 3 71 373 39 138 139 143 146 10
49 496 497 5 0 15-14 16 166 17178
Gamatca 47 90 1 0 3 1 18 19 9 09 1 0 3 39
9 5 07 401 48 74 69 3 1 3 396 431 433
513 1 � 56 7 3 33
Iman 6 37 9 73 96 115 91 64 660
139 14 0 19 19 4 39 1 A văţa 9 6 31 3 3 77
8 0 9 1 9 97 300 301 16 08 44 376 384 38
3 367 368 374 398 90
4427
6 449
48 490
3 1
604 1 9
60
663 oc 3 7 7 31 66 69 70 71
Imp se a smţuo 3 486 75 81 83 10 0 10 8 1 17
Impes a sm ţuo 3 v 18 04 0 337 34 9
Intenţe 197 0 10 1 66 66 68
47 7 337 8 8 591 9 Joc mba 1 7 8 1 80
69 631 635641 644 645 3 4 7 4 4 44 4749
646648 63 69 0 1 3 7 606 64
A 01
ntepea
10 1334 06
85 86
637198638 6
13 67114
7714863 9
14 696 79
3019
Intpetae 98 36 39 634 49 88 90 300 63 486
poeă poec 8 09 16 6 630 63 64 66 669
3 A juc a şah 1 97 99
0 IND
Justcae, 18 1 7 67 89 A um, 7 1 6 8 38 46 49
30 34 460 480 485 0 3 44 7 410
Lmbaj, 1 3 7 1 1 16 17 bect, 33 36 3 47 6 18
19 0 3 6 9 31 33 becte, 46 8 3
46 1 3 6 8083 9 96 m, 19 4 8 1 83 341 360
97 108 113 11 11 6 10 418 40 466 40
199 03 07 241 43 6 meesc, 06 81 88 304
7 61 69 7 304 39 393
33 8 340 341 3 360 363 dn, 6 19 1 6 06 34
38 4 44 49 494 496 497 431 433 1 48461
499 00 01 08 1 6 503506 519
8 9 69 dn, 97 98 11 10 13
Lmb au codan, 10 49 36
Loc, 89 0 366 398 1
Locă, 38 8 1 89 94 97 1 01
10 7 108 1 4 4 34 486 Paadgmă, paradgmac, 0
4 0 1 5 57 1 300 385
Logcan, 3 8 1 89 377 Paadox, 1 8 01 41
Lume, 96 97 0 Padă de şah, 3 16 36
A pda, 6 9 3 1 8 1 90 197
8 36 384 6
Matmatc, 14 1 4 334 Pmv, 7 146 194
16 17 339 43
Pva, 44648
97 1 6
Matematcă, 3 1 4 40 68 69 7 7 80 94
Metodă, 133 358 38 0 63
Mos e, 79 8 7 Pobemă, 109 llt 131
133 30 314 334 31 693
Pocs, 19 0 34 3 38 60
Numă, 10 6 8 9 33 3 148 114 16 167
67 68 13 143 14 146 1818 8 19 6 0 30 306
11 9
8 1 34
18 14 18 6 308
396 3 1 334
4 339 363
7 637 63 8 366
666
Nume, 6 6 8 3 1 37 43 41 667 674680 680 691 693
4 4446 49 1 5 9 Pocese, 6 1 4 3 1
67 79 44 40 Poo, 19 03 49 6 80
NDE 0
81 8 90 9 3 9 98 44 47 39 44 9 33
99 1 4 11 7 3 43 6 3 7 34 540 44 6 7
19 9 9 31 � 9 60 6 1 68 90
349 33 3 8 3 396 397 Sentment 169170 34 83
4 1 447449 458 493 02 460 4 54 54 88 591
07 10 13 0 5 5 9 96 598 607 64 6
7 607
9 3 1 6
475 1 47 640 6 6
Ss 0 39 4 0 44 47 6 98
Popoz 13 3 99 117 40 17 47 3
Psoog 7 8 39 3 38 39 41
Pshooc 377 4 46 43 49 49 00
Pshooge 571 77 0 44 4 55 5
Puăto (a numeu 4045 6
Snzaţe 1 19 60 44
4648 6 58
Ramsey F P.
Reacţe 14 81 88 343 7
84 6 63 68 270 8 4 90
98 8 646 647 669
Reguă 31 8 08 7 00 01 Se 13 43 4 146 11
08 4 16 197199 8 13 4 18 6
01 0 0 07 1 719 8 9 34
3 1 3 40 Suanţă x
497 67 63 Smpu 4 39 4648 8 9
Repenae 300 30 344
370 378 386 389 443 97
Socat 46 8
Ro630 0 1 148 16 Sta 15 146 149 180 7
1 8 70 309 391 393 56 73 577 58 588 589 66
63 9 Stăr sutş 308 608
Russ e 46 79 Suet 149 4 454 30 7
573 89
Scut xi
Scop 5 6 8 6 87 09 17 Şa 31 08 136 9 7 05 337
şt 30
304
50 1 317
66 34
67 363 496 497 A 8 18 75 78 14
7 303 8504
363 587
79
Scot tă c 3 79 8 1 89
Semcae 80 10 38 09 39
39 6 3 8 18 9 7 19 8 Taă de şa 47 8
0 INDEX
Thnică 1 25, 50, 1 99, 0, 6, 32, 30, 0 9, , 91 , 4,
337, 0, 7, 692 49
Tmi 21 1, 21, 32, 36, 4,
77, 8 ,
Tmur , 7, 9 - 4 Utilizare, 1 , , , 23, 41 , 71, ,
8, , 139, , 648,
9 1 8, 30, 37 4 ,
T
3 , 97, Logohooh
2, , 4, 0
Tradcer 32, 3, 49, 49,
97
Tăr sbcvă 3, 3, , Vonţă ( dornă) 7, 1 1 , 1 ,
1 , 166 , 7- 1 8, , , 1-9, x
Tadce d Wttgete
aăte la Edta Hmata
Tractatus Logico-Philosophicus, traducere de
Alexandru Surdu 1991
Lecţii şi religioasă
credinţa convorbiri traducee
despre estetică psihologie
de Mircea Fna şi
Adrian-Paul Iliescu 199
Caietul albastru traducere de Micea Dumiru
Mircea Flnta şi Adian-Paul Iliescu 199
Însemnări postume 1914-1951, traducere de
Micea Fnta şi AdiaPau liescu 995
Tractatus LogicoPhilosophicus traducee de
Mircea Dumiru şi Mircea Flta 2
Cuprins
Nota traducătorilo
Nota edtorilor l a tr aducrea engleză . . . . . . 7
Ntă strcă .
v Filozofia tîrze a lui
Lud wig Wittg nt en : D ii cultăţ şi pr ovo ăr i . 2
Cuvînt Înante
C fzf . 3
Parta I 9
Pata a II- a . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. 327
Indx . 40
Redacto
SORIN LAVRC
Corector
MAR IA NIC OLAU
Tehnoredactor
DANIELA HUZUM
Apărt 2004
BUCU REŞTI - ROMÂNI A
Tipaul execuat a Regia Autonomă "Monioul Ofl
Potrebbero piacerti anche
- Cazurile Substantivului Si Functiile SintacticeDocumento8 pagineCazurile Substantivului Si Functiile SintacticeClaudia NițuNessuna valutazione finora
- Mircea Eliade de La Herodot La ZalmoxisDocumento583 pagineMircea Eliade de La Herodot La ZalmoxisClaudia NițuNessuna valutazione finora
- Imaginarul Si Sacrul La M Eliade N CernicaDocumento20 pagineImaginarul Si Sacrul La M Eliade N CernicaClaudia NițuNessuna valutazione finora
- Incursiuni in ImaginarDocumento14 pagineIncursiuni in ImaginarClaudia NițuNessuna valutazione finora
