Documenti di Didattica
Documenti di Professioni
Documenti di Cultura
Marea diversitate a organismelor vii care populeaza toate mediile de viata de pe Terra, a determinat
pe oamenii de stiinta sa le clasifice in unitati sistematice numite taxoni. Sistematica (taxonomia) este stiinta
clasificarii vietuitoarelor. Acestea sint orinduite ierarhic, dupa gradul lor de organizare si de inrudire. Astfel,
se deosebesc: regnul, increngatura (filum), clasa, ordinul, familia, genul, specia.
Specia este unitatea de baza in clasificarea organismelor.
Genul cuprinde mai multe specii comune.
Familia cuprinde mai multe genuri cu caractere comune.
Ordinul cuprinde mai multe familii inrudite.
Clasa cuprinde mai multe ordine inrudite.
Increngatura cuprinde mai multe clase (terminatia –phyta).
Regnul cuprinde toate increngaturile.
Aceste unitati sistematice au fost stabilite de Karl Linne; el a folosit pentru prima oara
nomenclatura binara prin care organismele sint denumite stiintific prin 2 cuvinte in lb.latina: primul termen
reprezinta genul, iar al II-lea specia. De ex., mazarea este Pisum sativum, musculita de otet este Drosophila
melanogaster, etc.
VIRUSURILE
Virusurile sint particule infectioase lipsite de organizare celulara, capabile sa se reproduca numai in
interiorul unei celule vii. Nu au metabolism propriu si de aceea sint considerate fara viata de catre unii
cercetatori.
Virusurile se prezinta sub 3 stari:
1.Virionul=virusul infectios matur este unitatea morfo-functionala a virusurilor
2.Virusul vegetativ este virionul fara capsida, multiplicat in celula-gazda.
3.Provirusul este virusul fara capsida, integrat in cromozomul celulei-gazda. Virusurile(virionii) sint
alcatuite din: 1. capsida=un invelis protector, format din proteine umite capsomere
2. genomul=miezul constituit dintr-un acid nucleic – ADN sau ARN, care contine informatia
genetica necesara functionarii virusului. Dupa tipul de acid nucleic continut, virusurile sint:
- Adenovirusuri – contin ADN : virusul hepatitei B, bacteriofagul T4
- Ribovirusuri –contin ARN: VMT(virusul mozaicului tutunului), HIV, virusul gripal.
Bolile produse de virusuri se numesc viroze. Virozele intilnite la om sint: gripa, variola, varicela, rujeola,
oreionul, hepatita virala, etc.
I.Regnul Procariota
- cuprinde – eubacterii(bacteriile propriu-zise), arhebacteriile, algele albastre-verzi.
Caractere generale: - organisme cu organizare simpla, unicelulara, cu nucleu nediferentiat(vezi Procariote
la “Celula”); celula are un singur cromozom circular
- au perete celular rigid, uneori acoperit de o capsula sau un mucus
- sint imobile sau se deplaseaza cu ajutorul cililor, flagelilor, sau prin plutire
- inmultirea se face asexuat prin diviziune directa. In conditii nefavorabile formeaza
spori de rezistenta. La bacterii se intilneste si fenomenul de conjugare(schimb de material nuclear intre 2
indivizi)
- sint raspindite pe toata suprafata Pamintului, fiind solitare sau coloniale
1
Bacteriile propriu-zise, numite si Eubacterii, pot avea diferite forme:
- cocii au forma sferica
- bacilii au forma de bastonase
- spirilii & spirochetii au forma de spirala
Sint imobile sau flagelate.
Majoritatea sint heterotrofe (saprofite sau parazite), rar autotrofe (chemosintetizante sau
fotosintetizante).
Unele bacterii sint aerobe, altele anaerobe.
Importanta:
au rol in circuitul materiei in natura (bacterii nitrificatoare).
multe sint parazite la om, plante si animale, provocind boli numite bacterioze: tuberculoza
(produsa de bacilul Koch), tetanosul, pneumonia, furunculoza, holera, etc
bacteriile saprofite produc alterarea alimentelor sau sint descompunatori, realizind
reintoarcerea substantelor minerale in sol si epurarea apelor
bacteriile saprofite care produc fermentatii lactice, acetice, alcoolice, sint utilizate la
fabricarea unor produse alimentare si a conservelor
Reprezentanti: bacilul finului, bacilul tetanosului, vibrionul holerei, colibacilul, bacilul Koch
II.Regnul Protista
Caractere generale: - intilnite mai ales in mediul acvatic; dar si in mediul umed, in lichidele din corpul
organismelor
- au organizare simpla – unicelulara sau pluricelulara- cu nucleu distinct (sint
eucariote)
- solitare sau coloniale
- nutritie autotrofa sau heterotrofa (parazita sau saprofita)
- locomotia se realizeaza cu ajutorul flagelilor, cililor sau pseudopodelor
- inmultirea este asexuata si sexuata, la unele apare alternanta de generatii
Sporozoarele:
sint endoparazite (parazite in interiorul corpului) la vertebrate – bovine, pasari, om),
provocind boli grave ca: babesioze la bovine, malaria la om, etc.
din cauza vietii parazite, structura corpului este simplificata, nu au organite de miscare si
vacuole contractile
in ciclul lor de existenta formeaza spori de rezistenta la mediul extern, de unde denumirea de
sporozoare
se inmultesc asexuat prin diviziune si sexuat prin gameti, care prin fecundatie formeaza un
zigot mobil, din care iau nastere sporozoizi.
Reprezentanti: Plasmodiul malariei, care produce malaria – “frigurile” la om.
Algele unicelulare:
Majoritatea acvatice, libere sau fixate. Unele formeaza colonii.
Au talul (corpul) unicelular, protejat de un perete celular. Membrana celulara este
celulozica; in celula se afla citoplasma, un nucleu, numeroase vacuole, cromatofori cu clorofila.
Unele au flageli. Sint autotrofe, deoarece contin pigmentul verde. Inmultirea este asexuata, prin
diviziune sau sexuat prin conjugare sau prin zoospori
Reprezentanti: Verzeala zidurilor
Euglenele:
2
Sint acvatice, solitare sau coloniale
Prezinta 1-2 flageli, cu rol in locomotie si hranire
Sint unicelulare, avind un nucleu mare situat central si plastide care contin pigmenti verzi, galbeni si
bruni cu rol in fotosinteza
Prezinta un organit fotosensibil numit stigma
La lumina se hranesc autotrof, iar la intuneric heterotrof
Substantele hranitoare patrund pe toata suprafata corpului in celula, iar cele nefolositoare sint
eliminate printr-o vacuola pulsatila
Inmultirea este asexuata, prin diviziune longitudinala
Reprezentanti: Euglena verde
Importanta protistelor:
- protistele din mediul acvatic sint producatori de substanta organica si principala sursa de oxigen; ele
formeaza o parte importanta a fitoplanctonului (totalitatea plantelor mici care plutesc la suprafata apelor)
- algele sint utilizate in industria chimica, alimentara si farmaceutica – contin iod si brom; de asemenea sint
folosite la fabricarea hirtiei – contin celuloza
- multe protiste sint parazite, provocind boli grave la animale si om(babesioza, coccidioza, malaria)
I.Ascomicetele(drojdii, mucegaiuri):
Ciuperci cu miceliul septat, format din hife pluricelulare ramificate (mucegaiuri)
Formele primitive sint unicelulare, dar celulele pot ramine legate intre ele (drojdia de vin)
Inmultirea este asexuata prin spori si sexuata prin oogamie.
Sint saprofite – mucegaiul verde-albastrui si drojdiile
Se reproduc sexuat prin ascospori produsi in interiorul ascelor
II. Bazidiomicetele:
Au miceliul septat, ramificat, pluricelular
Corpul lor este alcatuit din palarie si picior
Sint saprofite –ciupercile cu palarie: ciuperca de balegar, ciuperca de cimp
Importanta fungilor:
- ciupercile saprofite constituie principalii descompunatori ai ecosistemelor din natura, dezvoltindu-se
pe frunzele moarte din natura, in final produc mineralizarea substantelor organice si contribuind
la circuitul materiei in natura
3
- unele ciupeci produc antibiotice – penicilina
- multe din ciupercile cu palarie sint comestibile: buretii galbeni, creasta cocosului, burete serpesc, hrib,
zbirciog; altele sint otravitoare: palaria sarpelui, hrib tiganesc.
- bolile produse de ciuperci la om, plante sau animale se numesc micoze (ex Candida este parazita la om)
- ciupercile pot degrada bunurile de natura vegetala sau animala, operele de arta (mucegaiurile).
IV.Regnul Plante
Plantele sunt organisme care s-au adaptat la viata de uscat, avind in majoritatea lor o hranire autotrofa prin
fotosinteza.
Plantele se impart in talofite-corpul lor, numit tal, nu este diferentiat in organe vegetative si cormofite-
corpul lor, numit corm este diferentiat in radacina, tulpina, frunze.
Clasificare:
a. alge pluricelulare
b. muschi=Briofite
c. ferigi=Pteridofite
d. Gimnosperme(conifere)
e. Angiosperme
b. Increngatura Muschi=Briofite
- sunt talofite superioare deoarece talul lor este alcatuit din tesuturi caracteristice
- sunt primele plante verzi de uscat, fiind raspinditi in locuri umede si umbroase
- corpul lor s-a diferentiat in radacinita, tulpinita, frunzisoare
- se numesc avasculare deoarece nu au vase conducatoare
- se inmultesc asexuat prin structuri specializate numite spori
Reprezentanti: muschiul de pamint, muschiul de fintina, muschiul de turba
Importanta:
Muschii micsoreaza actiunea de eroziune a solului prin retinerea apei, si impreuna cu lichenii participa la
formarea solului
Muschii de turba formeaza prin carbonificare turba, folosita drept combustibil, ingrasamint in agricultura
4
CORMOFITE(ferigi, gimnosperme, angiosperme)
c. Increngatura ferigi=Pteridofite
- sunt cormofite fara flori
- ferigile au cunoscut o mare dezvoltare in perioada carbonifera, cind erau paduri de ferigi uriase
- la ferigi apar cele mai simple vase conducatoare lemnoase (numite traheide) si liberiene, de aceea
ferigile se mai numesc vasculare. Traheidele au peretii lignificati, avind si rol de sustinere a plantei si
reprezinta un caracter de adaptare la viata de uscat
- tulpina este adesea subterana si se numeste rizom
- sint iubitoare de umezeala
- se inmultesc asexuat prin structuri specializate numite spori
Ferigile superioare din clasa Filicate au frunze mari, petiolate, cu numerosi lobi divizati, cele tinere sunt rasucite
in spirala; sporangii sunt dispusi pe dosul frunzelor.
Reprezentanti: feriga comuna, feriguta
Importanta:
Importanta stiintifica: aparitia ferigilor a marcat o etapa in evolutia spre plantele superioare, datorita
aparitiei vaselor de conducere
Importanta practica: - ferigile fosile au dat zacamintele de carbuni superiori (huila, antracitul)
- multe ferigi se cultiva ca plante decorative
5
din rasina se obtin terebentina, sacizul, negru de fum, tusul
unele sunt plante decorative
gimnospermele fosile au stat la baza formarii rezervelor de carbuni superiori
V.Regnul Animalia
- cuprinde organisme pluricelulare, cu celule diferentiate, asociate in tesuturi si organe
6
- reproducerea de obicei sexuata, avind loc formarea celulei-ou (zigot), rezultata din unirea gametilor de sex opus
5.Increngatura Moluste:
- majoritatea sint acvatice (sepia, caracatita, scoica), dar si terestre (melcul de livada, limaxul)
- corpul este alcatuit din cap, masa viscerala si picior
- au o manta provenita din rasfringerea tegumentului; intre manta si corp se afla cavitatea paleala in care se gaseste
aparatul respirator, care este branhial sau pulmonar
- au sexe separate, rar hermfrodite
a. Clasa Lamelibranhiate (scoici): scoica de riu,scoica de lac, midia
- sunt animale acvatice
- corpul acoperit cu 2 valve, unite prin muschi puternici
- locomotia se realizeaza datorita piciorului musculos, in forma de lama de topor
- respiratia este branhiala
b. Clasa Gasteropode (melci): melcul de livada, limaxul, ghiocul
- majoritatea speciilor sunt terestre
- au cochilie spiralata
-respiratia este pulmonara (mantaua are rol de plamin) la speciile terestre-melcul de livada, sau branhiala la
speciile acvatice – ghiocul
c. Clasa Cefalopode: sepia, caracatita, nautilul
- animale acvatice (marine)
- corpul prezinta cap si brate (tentacule) prevazute cu ventuze
- animale de prada bine adaptate(sunt carnivore), cu mobilitate rapida;
7
- respiratie branhiala
- reproducerea este sexuata; au sexe separate; fecundatia interna
Importanta:
numeroase specii sunt comestibile
utilizarea unor specii de scoici – numite perlifere – pentru cultura perlelor
melcii produc pagube in livezi
unii melci sunt gazde intermediare pentru paraziti umani sau animali
6. Increngatura Artropode:
Artros=articulat; podos=picior
- au corpul segmentat; picioarele sunt articulate
- prezinta un exoschelet format din chitina
a. Clasa Arahnide: paianjenul cu cruce, capusa, scorpionul
- sunt animale terestre
- corpul este format din cefalotorace si abdomen
- pe cefalotorace s-au dezvoltat 4 perechi de picioare
- respiratia se face prin plamini sau trahei. Acestea sunt un sistem de tuburi permanent deschise, prin care circula
aerul, si care se deschid la exterior prin orificii numite stigme
b. Clasa Crustacee: rac, homar, crab, ciclop, dafnia, crevete
- in general, sunt animale acvatice
- corpul este format din cefalotorace si abdomen, invelit cu o crusta impregnata cu calcar
- prezinta 5 perechi de picioare articulate, prima pereche fiind transformata in clesti
- respiratia este branhiala
- sexele sunt separate; majoritatea au dimorfism sexual
c. Clasa Insecte: carabusul de mai, tintarul, albilita, albina, musca, lacusta
- corpul este format din cap, torace si abdomen
- capul poarta o pereche de antene, ochi compusi si oceli=ochi simpli, precum si armatura bucala formata din piese
bucale, care difera dupa modul de hranire
- toracele este alcatuit din 3 segmente, si poarta 3 perechi de picioare articulate
- pe partea dorsala a toracelui se afla 2 perechi de aripi
- respiratia este traheala
- se deplaseaza prin mers(gindacul de bucatarie), sau prin zbor(albina)
- inmultirea se face prin:
a) metamorfoza completa ca la fluture, cu 4 stadii: ou, larva, nimfa sau pupa, adult
b) metamorfoza incompleta, ca la lacusta, cu 3stadii: ou, larva, adult
Importanta:
constituie o veriga importanta in lanturile trofice
multe insecte sunt polenizatoare, contribuind la inmultirea plantelor
sursa de hrana pentru om: homarii, crabii
materie prima in industrie: matasea fluturelui de matase, ceara albinelor
produc pagube in agricultura: gindacul de Colorado, lacustele
transmit agenti patogeni: tintar, musca, gindacul de bucatarie
9
II.Galiforme: gaina, cocsul de munte
III.Columbiforme: porumbelul, turtureaua
IV.Falconiforme: uliul-gainilor, sorecarul, acvila
e. Clasa Mamifere=animale care nasc pui vii pe care-i hranesc cu laptele produs de glandele mamare
- respiratia este pulmonara
- sunt homeoterme
- sint vivipare=nasc pui vii
Mamiferele placentare:
- embrionul se dezvolta in uterul mamei; schimburile de gaze si substante nutritive se fac prin placenta, care este
bine dezvoltata
- populeaza diferite medii de viata: acvatic (delfinul), terestru (ursul), aerian (liliacul)
I. Insectivorele: cirtita, ariciul
II. Chiroptere: liliacul, care prezinta ca adaptari la mediul aerian:
◦ oase subtiri, usoare
◦ prezenta unui pliu tegumentar care uneste membrele anterioare cu laturile corpului, membrele posterioare si
coada
◦ prezinta carena
III. Edentate(fara dinti): lenesul, furnicarul
IV. Rozatoarele: veverita, soarece
V. Carnivore: leul, lupul, ursul
VI. Pinipede: foca, morsa
VII. Cetacee: balena, delfinul, casalotul, care au ca adaptari la mediul acvatic:
◦ membrele anterioare transformate in lopeti
◦ absenta membrelor posterioare
◦ prezenta inotatoarei codale
VIII. Paricopitate: mistret, cerb, vaca, camila
IX. Imparicopitate: cal, zebra, rinocer
X. Primate: maimute (cercopitecul, gorila, urangutanul, cimpanzeul), omul
XI. Proboscidieni: elefantul
10