Carol eel Mare

Numarul40

PROLOG 4

VIATA SI VREMURILE 6

Cuceririle !?i evanghelismul unul lmparet european Instabilitate in tara si peste hotare

Expansiunea Regatului franc

ApogeuL puterii Lui Carol eel Mare

Renasterea Imperiului de Apus

De La rege La Irnparat

a tara ecleziastica

Odihnindu-se in pace La Aachen

EVENIMENTE MARCANTE 20

Renasterea carotinqiana Jnttoreste in Evul Mediu

VIETI PARALELE 24

Cei care au visat La 0 unificare care sa transceede regiunile si epocile istorice

INFLUENTE MAJORE 28

Douasprezece secole de sperente pentru 0 Europa unita

www.deagostini.ro

EDITIESAPTAMANALA

EOITURA: De AGOSTINI HELLAS SRL

EDITOR: Petros Kapnistos

MANAGER ECONOMIC: Fotis Fotiou

MANAGER DE REOACTIESI PROOUqIE:Vorginia Ko~troubas

ADRESA,Vuliagmenis44-46.16673Atena MARKETING MANAGER: MicnatisKoutsoukos PRODUCT MANAGER: Nasita Kortesa COOROONATOR DE PRODUCTIE: Carolina Poulidou

MANAGER DISTRtBUTIE: Evi Bcza

MANAGER LOGISTlCA $1 OPERATII: Dimitr+s Pasakalidis COORDONATOR LOGISTlcA$IOPERATIl: Antonis Lioumis ADAPTARE PENTRU UM8A ROMANA:

Fa5tTranslate,8estCommunication Media SRL

DTP:RAY

TIPARIRE$ILEGARE:NIKIEKDOTIKISA OIRECTOROEPROOUCTIETIPOGRAFIE:STELIOSKRITSOTAKIS

IMPORTATOR: MediaServiceZawsdaS.R.L CounlryManager: Mariana Mihillls~ Markeling Manager: Adina Bojidi

Redactor: Gabriela Muntean

Distribution Manager: Dan lordache ADRESA: str. Louis Pasleurnr_ 3B,et.l,ap.5, sectcr S, Bucuresn. Romania

DlSTRI8UITOR: Hiparion s.A

c 2007 De AGOSTINI Hallas ©2003K,K,DeAGOsTINIJAPAN

Fotografii:UniphotoPress,CorbisJapan

Prelulprimului numar: 2,99 LEl/14,50 MOL

Pre~ulceLu; de-at doilea numar~i al!uturor celorlalte numere

5,99LEII29,99 MOL

IPentrnOmaJbnn~d."n'r •• unc'tal' IntotdeaunapublJcal,adolaa«ta), punct de 'anzace~, Inru<mal' ,anzatoculosupcUIn,<nIJe,do a<"mpara~, apar'llllcurm,'<laro

Pentru orice informatie, lamurire sau comenzl de nurnere aparute anterior, sunatt-nc la tel.

OJ Romania: (021) 40 10 888 ~ Moldova: (022) 21 07 98

ORAR DE SERVIClli Lw';-V;,wl';. BI:tXI-l~'lIO

Carol eel Mare

Ce fel de viata a dus Carol eel Mare?

,

C) o _j

o 0:::

Q_

S E SCURSESERA DEJA CATEVA SECOLE, de la tirnpuri.e de glorie ale Imperiului Roman in Europa Occidentals Civilizatia str alucita a Romei fusese inloculta de cultura barbarilor qorrnanici. Regatul franc al dinastiei merovingiene dornnise in aceasta parte a Europei incepand cu sfar,?ltul secolului al patrulea, dar dinastia a fost uzurpata de catre carolinq.eni. Tn anul 768 d.Hr. a urcat pe tron al doilea rege carolingian: Carol cel Mare.

Dupa ce a rnostenit teritoriile controlate de tatal sau, Carol cel Mare a facut din crestinisrr filosofia fundamentala a regatului sau. Ela initial ,?i 0 campanie rnilitara care s-a cxtrns cu Indrazneala in toate directiile. pentru a raspandi influenta acestu regat crestin. Rezultatul acesteia a fost acapararea unor teritorii uriase, ce cuprindeau Gerrnaria. Franta ,?I Italia. Carol cel Mare avea sa devine 0 mare personalitate a Europei medievale, care a reinviat gloria Greciei si Romei antice, pastrand totodata un distinct caracter germanic asupra rcalizarilor sale.

Decl, ce fel de viata a dus Carol cel Mare7

I

Via!a ~i vremurile

Cuceririle ~i evanghelismul

• " v

unur unparat european

Carol eel Mare a fost al doilea rege din dinastia Carolingians a francilor. E1 si-a extins rapid teritoriile prin cuceriri sprijlnire de Papa ~i, dupa spusele sale, de voinra divine. Ulterior a fost lncoronat de cure Papa, fiind proclamat imparat. Dupa ciderea Romei, odata eu trecerea timpului, regatele france s-au indeparrat din ce in ce mal mulr de binefacerile civilizatiei ciasice, dar, sub domnia lui Carol

eel Mare aceasci regiunea aceasta va trece printr-o revigorare culcurala. Sa reconsriruim viata imparatului care a inaugurar 0 nella era din isroria europeans.

Instabilitate In tara si peste hotare

Mostenlrea taralui sau

R;~~A~;U~~~~:~.cd: ~~~~ :~~~tu~~t~~~llemSeer~~~~~

gian Clovis. Se crede ca teeqaout RegatuLui franc a lost bazinul Rinului Inlerior. Carol eel Mare (in tranceza .. Charlemagne": eunoseut crept Carolus in tatme si Karlin germanal s-a nascut ea rnosterutor allui Pepin cel Scurt. majordomul palatului regal at trancitor. Exista multe teorii despre anul nasterf lui CaroL eel Mare, care avea sa transtorme. rneitarz!u. eeamaimareputere

izvoareistorice contemporanedelualinseama.despre primiiani deviala ai lui Carolcel Mare. Einhard, cronicarul care ii tusese apropiat lui Carol eel Mare in tirnpul tineretii, $i care a serfs biografia Viala lui Carol cel Mare, nota urmatoarele: .. Ar f 0 nesabuinla.ered. sa scriu macar un cuvent desore nasterea lui CaroL, sau ehiar despre ccptlaria sa, pentru ca nu s-a scris nimie vreodeta despre acest subiect si nu mai este nimeni in viala care sa ne poata da asemenea intormatii. Prin urmare, am botarat sa tree peste eceste vrerncrt necunoscute sisa ircepirnediat a vorbi oespre caracterut si faptele sale, precum si desprealteasemenea lucruri legate

sa. care menta povestite $i puse dinaintea Lorvoastre;maiintaivoizugravilaptelesaleintara

botere,

treouie curoscut."

Pepin alii-lea Icuncscot $i ea Pepin eel Mijloeiul a fast strsbunicul lui Carol eel Mare. El a pus bazele a

ceeace urma sa devina apogeul puterii caroLingiene Fiul sau. Carol Martel. a oprit expansiunea Islamului in Europa. invingandu-i pe cuceritorii musuLmani ai IberieiinbataliadelaTours!cunoscuta$isubnumele de batalia de La Poitiersljnanul732d.Hr. Carol MarteL a totostt aceastavctorie ea peooportunitatedea preluafraieleputeriideladinastiamerovingianalntimput domniei lui Pepin st Hl-tee lsupranurnit eel Scurt], fiullui Carol Martel $i tatal lui

in timpulvietil sate. eta devenil un subiHlfrecventabordatdearti~tii dinepocamodema

unealaputere

Carol eel Mare

~ 0 imagine a t~t51ui lui Carol celMare,PepinalllHeaicei Scurtl,reaiizatainsecolulal XIX-lea. Spre deosebire de

fiul sau. care avea un aspect impunator, Pepin era stund~i. prinurmare.ariimascunoscut sub numele de Pepin eel Scurt.

~ 0 imagine a marne; lui Carol eel Mare. Bertrada de Laon.CMolceiMareJ mo~tenilprobabil5tatura robus!adela mama sa

In acee vreme.teritoriul papal era supus presiunilor din partes Regatului longobarzilor, carefuseseinfiintat in norduLltaliei de cafre invadatorii germanici.

Papa si-a dat seama cil puterea RegatuLui franc aveasa-ifienecesarapentrua-.?iprotejateritoriul de aceasta amenlotere s! a consideral ca va gasi alia!imaibuniincarolingieni,(uabilitalilelordeconducere deosebite, decaf in merovingieni, a carer putere decazuse. Carolingienii erau ~i ei constienf de faptulca sprjjinul Papei evee se le legi!imezepreluarea puteriidelamerovingieni.Astfel,atatcarolingieniidil ~i Papa aveau de profilal de pe urma acestei aliante Cu sustjnerea Papei Zehana. Pepin al Hl-lea a reusit sa preia conlrolul asupra de la Childeric alill-lea, ullimuldintre

Alianta cu papalitatea

Succesorul Papei Zaharia a fost Stefan al lt-Iea Stefan alll-lea a trecut Alpii ~i a vizitat RegatuL franc in anul 754 d.Hr. Stefan t-a unsdin nou pe Pepin rege ;;i In schimb a prim it promisiunea conoucatorutui francilor de a-i oleri ajulor impotriva LongobarziLor. Pepin a recucerit teritoriul dintre Roma ~i Ravenna ~i i I-a eedat Papei. Aceesta asa-nurnita donatie a Lui Pepin a marcatinceputul existentei teritoriilorcunoscute ulterior sub denumirea de Slatele PapaLe

nproximativ in aceasta oerioaoa au izbucnitrevolte repetate impotriva stapanirii franeilor in regiunea Aquitania - in ncro-vestut Frantei zilelor noastre CaroleelMareaavutprimasaexperien!apecampul de tupte tavarstaoe treisprezece eni. tntr-o cernpanie impotriva insurectiei din Aquitania dinanul761 d.Hr. Avea se pomeasca ta o noua revoltei

I

~

REGElE JOSUA DIN IUDEEA

Desl tatal sau folosise cresnntsmul in scopuri sa-I venereze cum se cowe pe Dumnezeu, esa

pur politiee, Carol eel Mare a fast un creooccs cum tacuse Josua in tuoeee eu seccle inainte.

devotat credintei crestoe. Cea mai mare influenta asupra credmtei lui carol eel Mare a avut-

o regeleJosuadinludeea.

Josua a fost condocatorut regatului ludeei inceade-adouajumatateasecoluluial~ptelea i.Hr. in timpul domniei sale a fast descoperitunvechimanuserisdespreeares-acrezutea ar f Cartee Deuteronomulul din Veehiul Testament.Josuaaimplementatreformereligioase pebazaeon\inutuluiaceluimanuscris.Elaeradlcat venerarealdolilota resraurat o seperane aproape uitata intre justitie ~i puterea executiva,~ia sustinutimportanta credinteiIntr-un singurDumnezeu

Faimoasa eulegere de ordonente Admonitio Generalis data de carol eel Marein anul 789 d.Hr. explica limpede pclitica adrninistrativa a concucatorului. In eceaste. carol i~i ceclera hotarareade-afacedinRegatulfraneo\araeare

Esteposibilcaaceasti.iasemiinarealuiCarol celMarecuJosuasafifostostratagemaasasau abisericii.Semaifficuseraparalele~iinainteintre personelltatl ale VechiuluiTestament precum

~ Regele Josua. care

a o;;~tigat independenla regatului sau.ludeea.fatade Asiria.Josuaa inf~ptuit reformereligioase ~i a fast un 5u5\inatoralmonoteismului

Actiunile mamei sale

La moarlea Lui Pepin aL III-lea, in anul 768 d.Hr .. Regatul franc a test divizat prin domnia comuns a Lui Carol eel Mare ;;i a fratelui sau, Carloman. Totvsi. aveasaexistediscordieintrefrati.iarsemneLeincapacitaliilordeaseinleLegeurmausaapararepede, ladoarunande la moartea tatatui Lor. Carol eel Mare voia sa trirnita 0 armata care sa tnlature ultimele

lemea ca neioteteqerite interne din franc

amenintau sa rasosroeescs haosul intreaqa

Europa Occtoenteu.Aceasta t-a convins pe Carolcel Mare sa divorteze de sotia sa botnevicioasa si sa se casatoreasca cu Desiderata. fiica regelui lonqobard Desiderius. Acest lueru a adus pace inlre franci ;;i longobarzi. Uniunea a trezit pe moment suspiciunea Papei. dar negocierile dipLomatiee abiLe aLe Bertradei au reusit sa instaureze pacea lntre trano. Longobarzi ;;i papa. Aceasts reaLizareeonstituia ceva ce sotul ei. Pepin alill-lea, nu reusise oiciooeta sa infaptuiasca Tctusisituatta evee sa se sehimbe repede la moartea subita a Lui Carlomanin luna decembriea anului 771 d.Hr. Cand eceste a murit, fratele sau a aca-

... Pepin alill-lea prime~te coroana din mainile Sfantului Bonifaciu. eel mai mare sf;;ntcre~tin din Regatul franc. Laincoronare.controlul asupramonarhieiatrecutdela merovingienilacarolingieni.

... Lanuridegraulanga Paris. In inima Regatuluifranc

I

Via!a si vremurile

Expansiunea Regatului franc

Deznodamantul compromisului INTEI.ECERIOA AML"'fl[LJ, aranjata de mama lui Carol eel Mare, 8ertrada de Laon. intre Reqatul franc, RegatullongobarziLor $i Papa n-avea sa dureze mult Carol eel Mare si-s dat seama ca, in cele din urrna. ccexlstenta pasnica dintre franci $i Longobarzi avea sa ia sfersit, asa ca a anulat casatcna cu soua sa lonqobarda. Respingerea fiicei sale de catre Carol eel Mare a fest 0 lovitura teribita

Regatului franc

Adrian I, care devenise papa in anuL 772 dHr .. a fost obligat sa ateaqa tntre tabsra lui CaroL eel Mare $i cea a Lui Desiderius_ In cete din urma L-a excomunicat pe Desiderius $i i-a luat partea Lui Carol eel Mare, at carui Regal franc ii Iusese loial din vrernea lui Pepin etHl-tee. in anul 773 d.Hr. papa Adrian i-a cerut lui Carol eel Mare sa trimita trupe la Rama ~i sa cucereesca Regatul lcnqcbarzitor. Confruntarea dintre Carol eel Mare si Desiderius devenea acummevitabila

Calea spre Razboiul Sfanr

in anul 773 o.Hc. Carol eeL Mare a ordonat marii sate

~ 0 ilustralie infa!i~iindu-l pe Papa Adrian I (in cenlrul inlitmpinandu-lpeCarol eel Mare. (slangai. aup;; ce a trecut AlpH ~i a invadatltaliainanuL773 d_Hr.,CaroLceLMarea avutointr",vederecu Papa,inanuLurmator.

"'Oilu5traliedelaliat(i

a cuceririiRegalului longobarzilor.in dreapta se veee ereetetranencr asediinduncastel Lombard. Nueslesigur dadi eceests imagine infa!i~",aza Veron~ sau Ticinum,dnrasediiLe ambeLorcela\iaveaUsa se ccveoeescj ce Lunga durat;;

Verona, erau ~i vaduva ~i mostenitcrii lui Carloman Ambele cetaf fortifieate opuneau 0 reztstenta seri-

oasa tortetor lui Carol eel Mare.

in anul urrnator; 774 d. Hr., Carol eel Mare sf-a laset armata sa asedieze Verona si Tieinum ~i s-a Indreptat spre Roma sa-i ceara Papei a audien\a, Carol eel Mare a fost socet de uriasa eetate a Romei. Prin cornparatie cu acea metropcta. principalele .. erase" ale Regatului franc pareeu eprcape mste sate pitoresti. CaroleeIMares-ilsimlitcuatatmaiplindereveren\a lata de cresttntsm ~i de reprezentantut ssu. Papa

Oupa lntrevederea cu Papa, Carol eel Mare s-a toters la cucenrea RegatuLui LongobarziLor. In acel iunie, CaroL eel Mare a reusit sa-l captureze ,?i sa-l Intemniteze pe Oesiderius, dupa ce a atacat Ticinurn

Verona. Adelchis a fugit in dar

Longobarzii nu au fostsingurii dcsmenlal lui Carol eeL Mare in primii ani ai domniei saLe. Saxonii. un trib pagan din padurile din valea Rinului. care respingeau crestlrusmut.eu oeverut sieitinta Lui Carol cet Mare Campania acestuiaimpotriva saxoniLor a Incepct Io anul772 d.Hr .. chiarinainte de invazia Regatului longabarzilar.

Credinta saxonilor avea ca zeitate suprema pe Irmin, un capac secrudespre care se spunea ca susline Universul.Candrazboiuleraintoi,CaroLeelMare ataiatcopaculeare-lsimboLizapezeullrmin.Acesta nuera doar sprijinuLuniversului in rnuotoq'e sexons. ci ,?i un "statp de susuoere psibotoqice pentru poporut saxon. Evident.saxoniiaufostindigna\ideaeeasta tapta.oer pentru Cerot celMare eaa simboLizatinceputuLunuirazboisfantdestarpireaidolatrieiside raspsooee a credintei creatine. Razboeiele cu saxonii n-aucanstituitunsimpluactdeexpansionismteritorial pentru Carolcel Mare

Acestea autacut.de esernenea. parte dintr-un conflietcuprofundesemnificaliireligioase.

Carol eel Mare

Razooeiete saxone au fost suspendate temporar, astfelincatCarolcelMaresasepoalaconcenlraasupra cuceririi Longobarzilor, darau test reluate in anul 775 d.Hr. Carol eel Mare a trimis un masiv contingent rnilitar- ~i i-a facut pe saxoni sa se predea in anuL 776 d.Hr; El a stabilit 0 baza de operatiuni la Paderborn, in centrul teritoriului Saxoniei $i de acoLa a desfasurat in mod sustinut 0 campanie de convertirea saxonilorlacre$tinism.Totu$i,muL\isaxoniau refuzat sa treaca la cresurusrn. Saxonii anti-crestini s-au raliat injurulunuiconducatordizboinicpenumeWidukind Aveasa treaca cevatimppanacandintreagaSaxonie sa Iie subjuqeta.

Infrangere in Hispania

In limp ce Carol eel Mare continua sa faca progrese In supunerea saxcnitor; un mesager din Hispania [Spania zuetor noastrel a sosit la Paderborn. unde se afla Carolcel Mare. De la Tnceputul secolului at saptetea. Peninsula Iberica se aflase sub hegemonia dinastieiOmeiazilor. invadatoriarabi musulmanidin Africa de Nord. Tctusl, partea ncrd-estlca a tberieiera conousa de printi musulmani neatitieti Omeiazilor. In ceade-adouajumalateasecoluluialoptulea.emirul omeiad Abd ar-Rahman I a inceput sa atace slalele musulmane mai mici. In disperarea lor. slatele islamice mai mici au cactet ajulorullui Carol eel Mare. un conducator care nu era catu!?i de putin musulman. ci crestin.

Carol eel Mare a test de acord sa-i ajute pe tii musulmani. In anul 778 o.Hr. a treeut Pirinei ;;i a invadat Peninsula Iberica

infrant arrnata Omeiazilorla Zaragoza,

"in aceasta imaginedintr-o istorie ilustrata a lumii publicata in Germani. in anuL 1880. Caroleet Marerepr~zentatciil.re prive~tecumlrmin.copacul$acrudincentrulpag;;ni5mului saxon.esteretezat.Poporulsaxonjngenuneheazaintalalui.

I

MODUL DE TRAI AL LUI CAROL CEL MARE

Despre infa\iruea personela a lui Carol eel Mare Aceasta. precum ~i rrerele ssu entuziasm pen-

au fost sense muite lueruriin bloqrafia sa reajzara tru veretoare arara ca de fapt Carol eel Mare nu

de eronicarul Einhard. Aeesta II descne pe Carol si-a pierdut mcodata traditionalul spirit germa-

eel Mare ca fiind un barbat foartelnalt, robust, nic.Chiar?idupacealnceputsiideasemnede

cere trecea de un metru ncuazecisiavea un uscr slabidune in anii batranetii. ?i-a petrecut cateve

excesdegreutate.lnsiibinedistribuit.5epareea lunivanandinpadurileSaxoniei-astadupaee

era ofigura Impunetoere. Avea 0 vcce u~rlnalta, lasese tnseucnunr ca, la rroertea sa, copiii sai sa-

~i vorbea clar, dar nu tare. Prtotre trasaturile sale i succeeds la tron

Lui Carolcel Mareii placea sa maniinceeame.

edoptat coltura Romei entice, dar care era totodatamandru~iata;;atdeculturaunicaapropriului sau popor germanic. Nu-i placeau vesmintele ii dispretuia de fapt pe cei care beau prea mult,

impodobitedintradi~iaromana,prefer1mduni;;te ccnsrderandu-i ruste oameni incapabili sa-;;i

hainecaresa-ipermitasasemi;;teeuvioiciune fntretine starea de sanatate.

... Un vitraltu-pcrtret at Lui Carol eel Mare realizatin secolul al XII-lea. din marea catedrala din Strasbourg. Imaginea lui Carol eel Mare cu parul bogat ~i cchl mari era deja bine inradacinatacandaf05tcreatacestportret

~ Armata franca inainteazii in Hispania. Un

unii Pirineilor. Carol eel Mare a holaral sa renunte la misiune si sa se retraqa dincolo de rnunti. Ariergarda armatei lui Carol eel Mare a lost prtnsa intr-o arnbusceda de catre basel. un popor care traia in Muntii Pirinei,!?i a lost masecretaAcest episod avea sa devina baza poemului epic din secotut al XII-lea, .Eantecul lui Roland" in cele din urma, campania lui Carolcel Mare in Peninsula Iberica avea sa se

niciodata cutortetetstamutui.

de mare enverqure

I

Viala sl vremurile

Apogeul puterii lui Carol eel Mare

Predarea lui Widukind

REGATUL [,RANC NU ERA 0 stat CU 0 puternica autoritate centretlzata. Conducatcrf clanuriLor Locale puternice~icuradacinifamiLiaLeadanciaufostfikutj conli,stapanind pesteregiunile lor sub autoritatea 5upremaaregelui.Astfel,Regatulfrancerainesenla un imperiu cv administratie descentrauzeta. Con\ii

saseconcentrezeasupraconduteritorii rnarunte. care se aflau sub

inca nu existau conti.Jn cszcse sub stepentrea d.Hr., si aveau loe revolts ale Iortetor anti-crestine care se strsnsesera In juruL rgzbomicului conoucator widukind. [n anuL 778 d.Hr; in limp ce Carol eel Mare era oeparte. in campania sadin Hispania, a izbucnito alta revotte e saxonilor. DupaaceastatuLburareaveau sa tzbucneasca revolte ale saxoniLor in fiecare an SistemuldeguvernareprinintermediuLconlilorafost introdus in Saxunia in anul 782 dHr .. Dupa inlroducerea sa, creoiotete pagane ale saxoniLor au fost strict interzise. Pentru Carol cel Mare, cucerirea Saxonie! era 0 cate de-a crestina populatia sa pagana.

Widukind a fugit in leriloriile slave de La hoterul de rasaril at Saxoniei st de acolo a continuat sa lupte rmpotrive francilor. Din cauza reztstentei continue a acestuia, Carol eel Mare a trebuit sa-~i petreece

decalarfidoritinabusindrezistenta

s-a predat in cele din urrna in anul 785 d.Hr.; viata i-e fast crutate atunci cand a lost de acord sa treece la crestinism. Carol cel Mare t-ainstiintat

Saxonia aveau sa continue sa-ttuttcre pe Carol multi ani de atune inainte.

Alegerea unui mostenitor

Des! era ocupat cu razboaiele, Carol eel Mare a reusit totusi sa gaseasca timpul de a se cesstorl de treiort.Ainceput sa se qandeesce ta necesttetea de a avea un rncstenitor. in prima sa c.3sato-

barda Desiderata nu i-a aduscopii. Patru Iii, pnntrecare\>idoigemeni,is-aunascutdinceade-a treia casatorie cu Hildegard. [n atara unui fiuslab bolnsvicios. tre! dintre ecestia. lmpreuns eu primul baiat, Pepineveau sa devina mostenitorii lui Carol eel Mare. Cu toate acestea. Pepin avea si el a constitutie slaba \>i a lost dezmosteoit in anul 781 d.Hr; Carol cel Mare t-a tacut pe cel de-al doilea fiu al sau, Karl, rrostenltorut seu, at treileafiu, Carloman, urmand sa devina regele ItaLiei; att fiu, Ludovic, a fast desemnat sa devine regete Aquitaniei. Carloman, care urma sa devina conducatorctrtetiet. a fast recotezet Pepin, La felcu primut tiu care tusese dezrnostentt.

cesatorie fiiceLor sale. Imperiul Roman de Rasarit, eunoscut \>i sub numele de Imperiul tara care mostenlse gloria

Bizantut controla din Mares Mediterana. in

~ Hildegard, ~ treia 50\ie a Lui ceeot eel Mare. [nainte de moartea sa in anuL783d,Hr., i-a daruit lui Carol eel Mare patru Iilsimai multefiiee.

~O ilu5trilliemodern~ apredarii luiWidukind.Ciilare;ndreapta spre exterior se atla Carol eel Mare; barbatul care ingenuncheazli inainteasa,implorandindurare, esteWidukind

Carol eel Mare

In acee perloeda. puterea In Bizent era detmute de fapt de Irina, vaduva tmperatutu! leon aL IV-lea ~i mama Impeeetului allat pe Iron, Constantin at VI-Lea. Bizantul avea infLuenla siasupre partii sudice a Peninsulei italiene si se simtea amenintat de pulerea Regatului franc din nord. Imperetessa-merre Irina spera di Bizantul si francii arputea ajunge La 0 Inteteqere pentru a pastre pacea

Ca s! cum nu i-ar f paset cetusi de putin de vointa Irinei,CarolcelMareaordonatarmateisaLesainainteze in narduL neue! in anul 786 d.Hr; Rama~ilele teritoriiLor din Regatullongobarzilor. pe care-l zdrobise Carol eel Mare, se regrupau, !?i it priveau pe CaroL eel Mareca pedu;;manullor. Carol cet Mare a reusitsalezdrobeasdiprinfortaarmelor,inanulurmator. Aceste teritorii erau susttnute de Bizant si campania lui Carol cel Mare le-a aratat bizentinilor ca avea

tin era anulat.

Neintelegeri cu Bavaria

Duoavtctcrte sa dln Italia, Carcl cet Nare si-a indreptat atentia asupra ducatolui Bavariei. care se invecine cu regatul sau la rasarit. Oucele de Bavaria, Tassilo allll-lea, fusese ostil fata de Regatul franc de cand Jncheiase o atianta cv Regatvllongobarzilorintimpul domniei lui Pepin al HI-lea, tatat lui Carol cet Mare Carol eeL Mare stia ca, acum, odata invin;;i Longobarzii.bavarezii nu melaveeu ntclun attat cere sa-! spriJinei"naparareapropriuLuistat.l;;iincepuatacul asuprs vecinului ssu tn vara anului 787 dHr. Tassilo

al III-lea fiii sai au test s! luati astatici si

au fast sa-i jure lui Carol eeL Mare

Bavaria era acurn enexete la RegatuLfrane

I

Anul urrnstor. Tassilo at Hl-Iea a tncheiatun pact secret cu averii. un trib asiatic ce traia la rasarit de Bavaria s! s-a ridicat Impotrive lui Carol cel Mare, dar aceaste revotta a fost repede inabu~ita. Carol cel Mare a profitatde ocazie pentru a-t instala pe Gerold de Vinzgouw ca duce at Bavariei. trecand astfel regiunea sub deplinul sau control. Apoi a lansat 0 cruciaoa irnputriva avaritor ~i a reusit sa-i converteasca pe aproape tctt la cresunlsm pana In anul 797d.Hr.

Pana La sfersitul secolului al optulea, Carol eel Mare avea sub controL teritoriile de estezi ale Frentei. ale celor trei \ari care constituieazi Benelux,aleintregiiGermanii cu exceptia pertii roro-estice. ate Austriei, Boemiei [Cehiei de azil st partea de nord a Italiei. El a facul din RegatuL franc una dintrecelemai rnari puteri din Europa

SECRETUL FORTEI ARMATEI FRANCE

Despre armata lui Carol eel Mare raman necunoscute mai molte aspecte decat s-er putea crede.Se stle doar, datorita descoperraor arheologice, ea armata nu purta armuri ~i nu folosea lanWri. O}tenii eveau ca arme lanci ~i sabii, dar for!elefraneenuaupurtatarmurapanainsecolulalnoualea. Tehnologia armatei france era mult mai inapoiatii decat a avanlcr ~i a musulmanilor din Hspane. Carol eel Mare a avutprobabilcateeevadeinva\atdespretehnologiamilitara in luptele purrare cu aosste coltun rratevarsate

Cutoateacestea,eeleialtetriburigermanieeeueerite de Carol cel Mare, precum bavarezii ~i saxonu, nu aveau nieimae~reine~tieeecavalerie;forlelelorerauaicatuite in primul rand din soloati pedestn. Mai exista ~i 0 forta de

Astfel, se poate deduce ca eel putin la lnceput, armata lui Carol eel Mare nu era rernercebila prin comparate eu fortele armate ale terilor din jur; Deci,careera secretul puterii sale? in primul randqradulJnalt de dezvcltare sl orqeruzare al agriculturii in Regatul franca ineurajatorganizarea forrelor militare. Aeest lucru ar fi fost imposibil pentru sodetatiprecum staviisi musulmanii,caredepindeau in mare masura de pa~unat. Marea productivitate a agrieulturiifraneesistematizatefurnizaarmatei lui Carol eel Mare suticiente provizilfacand posibilecampaniilemilitare de durata Marea parte a eventurnor mmtere ale lui Carol eel Mare au fost pe termen lung. De asemenea, Iaptulcafranciinuaveauoculturaurbanapreaavansataavea

cavaleriegreainregiuneabretonadinnord-vestul Fran- sa se dovedeascaln avantelul lor. Decadenta ultimelorzile

lei, aflata sub controlullui Carol eel Mare. Aceasu cava- ale oraselor din Imperiul roman nu s-a inradacinat catu~i

lerie qrea avea sa devina o parte tmportenta din armata depu1inprintrefrilnei,permilandu-lesastrangaoarmata

Regatuluifranc srneiputerraca

~Ocatedral;;de5precaresespunedlsJo$t construita de Carol eel Mare in Regensburg. vechea capitaLa a aeverte! Tassllc alill-lea a faeutdinRegensburgcapitalasapallsd'lld a fosl inlalurat de Carol eel Mare

~Oilustra!iedintr-ocartedinsecolulaL XV-lea. infa!i~andu-i pe Carol eel Mare ~i eei trei mQ~telliloriai soli. caret eel Mareeste indreapta.spreexlerior;illpicioare.cufala spreeL.sunl-de la dreapta la stanga-Karl. Ludovic.siPepill

~CarolceIMare~iarmatasa.lu9rivi!iilltr_o iluSlra!iedilltr-ocartedinsecolulalXIV-lea CaruLdilldreap\alrallsportaproviziipenlru armala lui Carol eel Mare. Capacltatea francilor dea-~iaprovizionaarmalaafaculpo5ibile cernpanlile rnititare de durata,

I

Viata sl vremurile

Renasterea lrnperiului de Apus

Crearea unei noi civilizatii

iN ANUL 78'-) lJ.HR., in cuLegerea sa de crdoeente .. Admonitio Generalis" Carol eel Mare declare ca datoria sa era sa conduce numerosi oameni care sa raspandeasca steve lui Hnstos. Deja RegatuL franc ajunsese sa ocupe unvastteritoriu. iarCaroL cet Mare a afirma! raspicat cil principiile cresunismului reprezentau;;i principiul fundamentaL

Familiile aveau 0 mare putere. iar autoritatea avea 0 larga descentraLizare. De asemenea, i-ar f lost imposibil lui CaroL eeL Mare sa ramanaintr-o capitala centrata fixa, din cauza campaniilor sale constanteimpotriva statelor vecine. Totusi. La sfar;;itul secolului at optulea. Carol eel Mare s~a eteset de orasut Aachen (Aixle-Chapetlel. din partea de nord-vesta Germaniei actuate. langa qranita cu Belgia. Oresct avea sa devma in cele din urma capitate sa. Aceasta era tctooate a cale pentru Carol cel Mare de a-~i exprima reztsteota fOlIa de stabi-

lise magnifica

Mare, in caLitatea sa de aparator al

~UnedictdatdeCarolcelMare in anul799 d,Hr_,cuunaninainte dealiincoronatdePapa.Prineli seinapoiala teritoriulunui conte care fusese suspectat de tdid~re dar laidovedise nevincvatia Doc:umentularata cum Carolc:el Mareaveaputereade-aconfisca pamanturilenobilimii.

... Marea catedrala din Aachen, un simbolalrealizarilormaretede condud'itorale lui Carol eel Mare Oomuldinmiilo(ad;;poste~te altarutregalpersonalde rugaciunealluiCarotcelMare.

crestinisrnutui in Europa, vote sa lnterneieze 0 capitala a Regatului franc care sa rivaLizeze cu Constantinopol

totus! se pare ca nu s-a gandit niciodata sa se instaleze la Roma, resedtnte Papei inca din vremea Imperiului Roman. Carol ceL Mare respecla cultura Romei, dar era ataset de cullura fer-itoriiLor sale nataLe germanice. Carol ceL Mare nu a aspirat sa devine roman; in schimbvoia sa ereeze 0 ncua civilizatie baaata pe culture germamea. cu unete elemente crestine ~i romane adaugate. Sentimentele lui Carol cel Mare in aceesta privinta pot Ii deduse ~i din faptul ca respingea stiLuI de tmb-acarrunte roman, in lavoarea vesrnintelor traditicnale qer manice

Izgonirea Papei

Carol cel Mare a petrecut prirnavare anului 799 d.Hr, tntr-o campanie prelungita impotriva unei revotte saxone ;;i n-a orevazcr situatia aparula simultan La Roma. In limp ce Papa Lua parte la a pat-ada de ceLebrare a ZiLei Sfantului Marcu, pe 25 capvabarbalis-aurepezitlael;;il-au

Leon at III-lea devenise papa dupe moartea lui Adrian I in anul 795 d.Hr si se ridicase din ctasa plebeians. Ascensiunea sa La putere i-a atras antipatia rudelor lui Adrian I. care ecordau 0 mare impcrtants statutului social. In anuL precedent iesfse la suprefate un complol de tntaturere a Lui Leon alill-lea, iar Roma se gaseaintr-o stare de netmrste. Rapirea lui Leon alill-lea era desigur opera unei Iactium a rudelor lui Adrian I. Cei care t-au luat prizonier i-eu taiat lui Leon alill-Lea 0 ureche,pentruaarata,inmodsimbolic,cafusese intaturat din functie

Cu toate acestea. alia!ii lui Leon at III-lea au reusit sa ia cu asaLt rnanasttree unde era tinut prizonier ~i l-au setvat pe papa, care era plin de sence. Leon alill-Lea afugitdepartede intrigiLede

Carol eel Mare

La Roma si s-a dus La Carol eel Mare, in Saxonia

Carol eel Mare nu prea stia ce sa fad'i cu Papa.

El s-a consultat cv Alcuin de York, un tnvatat $i profesor at curtii carolingiene. Alcuin a sosnnut ca Bizentut. Papa ~i regeLe francilor erau cei Irei stalpi care sustineau cresnnlsmut tn Europa. dar ca dinIre cei trei, Carol eeL Mare era eel mai puternic $i ca era datorta sa fala de Oumnezeu 5.3-i pedepseascs pe cei care ecticnasera tmpotriva lui Leon alill-Lea. Carol eel Mare a acceptat aces! sfat $i ainceputsaiamasuripentrua-lrepuneindrepturile sale de papa pe Leon alill-lea. El a trimis o farta rnilitara ca sa-L tosoteasca pe Leon allllIea lnapoi La Roma.a

pale ale

cat tn tncbisoere.

Leon at III-Lea a hotarat sa-i aeorde lui CaroL eel Mare titlul de tmparat. pentru a refaee gloria Imperiului Roman de Apus. Aceasta avea sa serveasce drept exemptu de manifestare

de putere pen!ru cei care-t arnenintau pe Nu exista docurnente doveditoare ale vreunei negocieri in aceasta privin\a lntre Leon alill-lea $i Carol eel Mare. Cu toate acestea. se pare ea Leon atltl-tea a fast de lap! eel care a facut eforturi active pentru a-t unge tmparat pe CaroL cet Mare. Des! cuce-

Ver.iune cliferita

• a imagine in mozatc,

<:omandal~ de Leonalill-leain jurul anului 797 d.Hr.in cantru seatlaSfantulPetru.<:uCarol

eel Mare ta dreapta ~i Leon at Ill-lealastanga.lmagineaeste semnificaliva.deoareceeste printrepu!inelecare-linfa!i$e;'lza peCarol eel Mare cal limp acestamaierainYia!a.Lucrarea originala a fost distrus~ in secetut aIXVIII-lea.darafostrefacutii imediat. Singurele fir<! de par yizibilelaCarotcelMaresun!ceie

nse reqiunile oinjurulterf sale, CaroL eel Mare inca semaieonfrunta eu rabeliuni in teritoriile sale. De as ernenea ascensrunea sa La statuiuL imperial nu putea decal sa instiqe La orelatiedeadversitateeu Bizentut. Carol eel Mare nu era sigurdaea faptul de a deveni lrnparat avea sa fie sau nu tn avantajul sau

in anul ce a urmal lugii lui Leon at III-lea in Saxonia, Carol eel Mare s-a tndreptat spre Roma pentru prima data in treisprez ece am.

~ 0 ilustralie dintr-o ca rte din se(olul al XIX-lea infa ~i$a ndu-I peLeonallll-leasubproteC\ia franciior.intimpeeseintoar<:eia Roma. Barbalii<:arecadlnaintea soLdatilorsuntmembriaifaetiunii care aincercatsa-lrlistoarne pe LeonaLIII-lea

I

CAROL CEl MARE ~I FIiCElE SALE

Istoriaainregistratpatru casatorii ale lui Carol ce! Mare, care a fost tatala opt fll

sizece flfce.In efara de succesorut sau. Karlceilalti fiiai saau oevenn concuca- st<! nici un docu-

toriidiverselorregiunidinimperiultataluilor,imediateeauimplinitva.rstapotri- ment care sa ate-

vita. Fiul sau pe care-l dezmostenlse a fest nevoit sa-~i petreace tot restul vietii traind in Hmstea unei manastfr! Cu roate acestea, Carol eel Mare si-a crescut 'ii ~ia tinut aproape fiicele. Unii prettnd ca fiicele sale si-au petrecut toate vlata traind aururt de tatal lor. In biografia sa despre Carol cel Mare,E Inhard sustlne ca

lui Carol cel Mare i-ar fi fost imposibil sa renume la traiul alarun de tncele lui avut copii nele-

Hnhard sote ce soana i-a cerut lui Carol eel Mare un pret scump pentru euto- gitimi cu barbalii

ntatee eu care a hotarat viata fiicelor sale. Einhard se rerera aiclla copilineleqi- cu care Ie interzisese sa se casxtoreasca. Desl Carol eel Mare era sever cu fii-

timi pe care i-au nascut fiicele lui Carol eel Mare, in urma legaturilor pasagere cele sale csoo era verba de aspectul casatorter. se pare cOl le-a trecut cu vede-

ii cu care ratallcr Ie tnterzisese sa se casatoreasca. rea alte tndiscret!i

I

Viata ~i vremuriLe

De La rege La imparat

Incoronarea din ziua Craciunului CtiROl,U:LMARES-A HO'I ARAT in cele din urrna sa

accepte lui Leon alill-lea ,?i 5-a todrep-

tat spre luna august a anului 800 dHr A

rat pe Carol eel Mare. Din acel moment, Carol eel Mare a devenit, din regele Irancilor, trnparat

Nu este clarcum privea Carol eeL Marenoua sa pozitie oeimparat roman. Totust. unele idei des-

pre naturaacestui nou pot f

din scrierile tasete de

sfetnicuL

eel Mare. Se presupunea ce noul imperiu nu era o simpts reTncarnare a Romei, ci [eva mult mai maret-un

Biaantut, Roman de Rasarit

ramasese bazat pe latina chiar si dupa

separarea de Imperiul Roman de Apus, produse cu secole in urrne. Prin contrast, Carol eel

era construita i~vremea lui Carol eel Mar€,darpc atunci Roma

era singurul eras din Europa Occidenlaliicareputearivalizacu gloriaConstantinopolelui,capilala biz~ntinJ

vierea fostuLui Imperiu Roman, CI crearea urun imperiu nouin Europa.

Imparareasa Irina

Dupe incoronare. Carol cet Mare a petrecut in jur de un an La Rome. S-a tntors La Aachen in vara anului 801 d.Hr. Un Lucru care avea sa se dovedeasca probLematic pentru CaroL eel Mare dupe

rncoronare a fast relatia sa Imperiul Bizantin.

ReLatia amiabita dintre si Regatul franc

se prabusise odata cu revolta orasului Benevento din suduL Italiei in anul 786 d.Hr. Retrude. fiica lui Carol eel Mare cere tusese trirntsa in Bizant pen-

tru a se cssatcr! cu VI-lea, a fost

neva ita sa se totoarca in tara sa. anul 797 d.Hr.,

Irina, mama lui Constantin at VI-lea, si-e tntaturat

fiudepetron,l-aorbitsialuatputerea

~incoronarealuiCarolcetMare Aceastailuslratiedinsecolulal XV-lea redii exact momentulin care Leon al Ill-lea a pU5 comana deimparat pe capul lui Carol eel

Carol eel Mare

Irina s-a autoproclamat tmparatease Bizantului ,?i avee sa conduce acest imperiu. Ea a tacut cunoscute adversitatea dintre Imperiul Bizantin vointa Bizantului ,?i Carol eel Mare ca Irnpe-

tntruntare tntre rnosterutoru Imperiului Romande Rasarit de Apus.

tmparatesei bizantine Irina au sosit la Rome anu1802 d.Hr. Situatia avea sa ia 0 turnura neasteptata. tnrrusf verusera cu 0 propunere de pace de la Irina. Ctrcumstentete dificile din Bizant erau principala cauza care 0 tacusera

sa ia decizia de a cere pacea

acea perioaoe. dinastia AbbasiziLor ,?i caLifalui sau de la Bagdad putere in Orientul rnusutrnane carese

Caret eel Mare trimisese emisari la califul Harun ai-Rashid din Bagdad. Drept raspuns, reprezentantf califalului trtrrusesera

I

deascafaralndoialaeatastrotala Bizantin Irina si-s dat searna recunoscend ungerea lui Carol eel Mare ca irnparat. ar putea ameliora retat!a dintre Biz ant $i_ Regatul franc.

Au existat discuni in eceasta perioede despre posibilitatea unei uniuni maritaleintre Bizant $i Regatul franc, adica despre 0 casatone intre Carol eel Mare $i Irina,

inforrnatiisunt adevar ate zvonuriLear fi fost aoevarate. ar f fost probabil imposibil ca cei doi sa sefi casatoritefectiv, deoarece Irina a pierdut puterea in acelasi an. Totusi. politica care aceasta a implementat-o avea sa

neschimbats chiar si ce a dlspsrut: urrna-

torut conducator bizant!n. I, evea ss sern-

cu Carol eel Mare. Cele

conflictul si sa men-

I

Viata sl vremurile

o tara ecleziastica

Domnia lui Carol eel Mare ca Imparat UNUL DINTIU; PRIME!.E LUCRURI pe care Le-a fecut Carol eel Mare ca imperet a fosl sa consoLideze autontatea centratainterttcriite sete, numindfunctionari care sa-I supravegheze peconduditorii Locali.Acest sistem, implementa! in anul 802 oHr; i-a permis in plus lui Carol eel Mare sa te dea ordine directe conducstoruor regionali prin intermediul tuoctionantor mentiona\i,Acestaspectvadevenielementulcentral

fie un amestec de religios ~i laic. Se poate spune ca numirea de ratre Carol eel Mare a membrilor derului in cali tate de reprezentanti ai sai a tacut parte din campania sa qenereta de creere a imperiului crestin

Nobilii care Lucrau alaturi declerin acest nou corp administrativerauto\imembriaicLanurilorputernice pe plan regional. Desi erau vasalii lui Carolcel Mare, detineau !?i un control autonom destul de mare asupra domeniilor lor. Ei i$i pastreu 0 anumita independenta chiar $i atunci cand isi indeplineau Indatoririle catre lmparat. Spre deosebire de acestta. membrii clerului care Lucrau cu ei nu aveau pamanturi

"'CarolceIMareaut;l;zatprindpiilecre$tini5muluica.iconceptefundamentatepentrucreareanoutuisau imperiu. Aoeasta imagine a lui Carol tel M~re a fest desenata in secolul at XVI-l~a si il inf;i!i.eaz~ ca imparat.

... 0 ilustratiedin secelul al XIX-lea a lui Carol eel Marediindedicteimperiale CarolcelMareeracomandantulsuprem alarm"telorfrance~iconduceaata! elementelelaice.cat.ipecelereligio<lse

ereditare si nu isi mosteneau niei tunctilte. Ei erau numiliatatinfunc\iilelorecleziasliee,dH!?iinceLede trimisi, de catre insusi Carol eel Mare !?i astfel aveeu faladeelomaimareloialitatedecatnobilii.NouLsistem de adrninistratie nu era doar 0 buna combinetie

armateiimperiale a alta reforms Carol eel Mare

de

rutirnperat etost consotideree sis-

temului sao de de loia-

litate.obtinute la supusil sai

Acesta a fest de lapt introdus inaintedeincoronare, dar initial supusii nc trebuia decet saiijure Ioiatitate

In anul800 d.Hr., Carol eel

e toceput sa-st pune supusf sa-ijure lcielrtate situiDvrrmezeu si sa recunoasce autoritatea lui Carol cet Mare ca fiindimpuss pnn vcinte divina. Cu ajutorul ambelor relorme prezentate mai sus. Carol eel Nare a facut progrese substantiate in attnqerea cbiectivctuisau oe a cree un

urrna $i numeroase realizari culturete. A reformat sistemul de scriere. creand 0 seriere standardizete.

cornanoand eonstruirea de cladiri

Carol eel Mare

.. Carol eel Mare urrnareste

o incursiune a danelilor p~ coasta de nord a teritoriului sau

De la alae la aparare

Un urtas razboi de cucerire s-a Incheiat in cete din urrne atunci (and rebeLiisaxoni s-au predatin sfar!?il in anuL 804 d.Hr. Din aces! moment razboalete purlate de Cerot cet Mare au incetat a mai fi invazii aLe altor\ijri!?iaudevenitacliunidefensive,menitesa-i apere tara oe etacunte attor torte.

eel rna; faimos razboi din ultimii ani ei vietii lui Carol eeL Mare a fost eel cu danezii. Acestia erau

I

frecvenl incursiunilor lor. Carol eel Mare a o ttcta rrutltara. dar qerrnerucu. care erau

lala muLt timp,darnici una nua porn it etecut esupraceleiLaLte,lnceledinurma,ambeLearmales-au retras. Luptele impotriva incursiunilor daneze aveau sa continue pana in enut 810 d.Hr .. cand Godlred a lost ucis intr-o rascoeu a propriilor sai supusi.

in timp ce continuau sa fie atacaf dedanezi. Iranciierauasalta\i$idefLotetrimisedeputerilemusulmane din Hispania si Africa de Nord. Carol cet Mare voiasal$iintensificeslabaprezen\anavala$iaordonat construirea unei noi flote.Aceasta a tost terrnlnata In portul Bologna in anul810 d.Hr; iar Carolcel ic

eInterterut cetedratet octogonaledinAachen Arcadadelaetajeste facutacumateriaLe adusedinlocuriprecum Roma ~i Ravenna.

CATEDRALA REGALA DIN AACHEN

Carol eel Mare adora orasut Aachen [Aix-Ja-Chapelle). Acesta nu a fest ntcrodata capftata oficiala a imperiului sau, dar cu siguran~a Carol eel Mare a preferat ca lmparer acest ores oricarUi altul din noul sau imperiu crestin.

Carol eel Mare a dis pus eonstruirea unui nou palat in locul ruinelor unei catedrale construrte de tatal seu. Pepin alHl-lea. Ccnsrructia a durat din anul 786d.Hr. pana in anul800 d.Hr. Complexul includea 0 careorau regala. 0 pia~a ecnaceota ~i un pelat unitcu ele, in care evea sa locutasca Carol eel Mare. Catecreta se mai pastreaza ~i in prezent ~i a fest desemnata monument attar in patrimoniul UNESCO

In anii ce au urmat, constructta avea sa fie renovate de multe ori ~i aspectulsauaveasatreacaprinschimbariconsiderabile,darstrueturaoctogonalaa catedraleiinitialevaramaneintacta.Anticecoloanedemarmuraaufostaduse de la Roma ~i Ravenna pentru a sustme structure ~i se spune cs prin acest gest Carol eel Mare a vrut sa'-~i afirme statutul de mosterutor allmperiului Roman.

Dupa ce RegatulfraneadevenitSfantullmperiu Roman (de Nanune Ger-

mana). ccnstructia a rose pretuita ca 0 parte Importanta a mostentrf lui Carol eel Mare. De laOtto I in anul 936d.Hr. la Ferdinandlinanul1531 d.Hr.,ceremoniilede tncoronare a treizec! de tmparan qermeru au avuttoc tn cateorau.rronut lui Carol eel Mare se mai afia inca in cladire, iar Carol eel Mare insu~i, precum ~i stantut lrnperat roman Otto al III-lea sunt Inqropanln ea.

Pere foarte graitor faptul ca sediul central a! Uniunii Europene. de la care se asteapta sa relnvie visullui Carol eel Mare de a unifica Europa, este amplasat Ie doar douaaect ~i einei de kilometri de aceasta constructle, din care Carol eel Mare a tacut veriga centrau a imperiulursau.

I

Viata ~i vremurile

ISTORIA RAzBOAIELOR LUI CAROL CEL MARE

Odihnindu-se In pace La Aachen

illcheierea pacii ell Bizantul

NICHOl< I, sucr esorul tn-os-stesei Irina a Bizantutui. a fast ucis lntr-o balaLie cu bulgarii. care se rtotcasera brusc ca putere politics ~i miLitara in PeninsuLa Belcenice. In anul 811 d.Hr. un nou impara!, MihaiL I, a urmalla Iron. ProcesuL de incheiere a paciilntre Biaant st trencl avea satnregistreze noi progrese sub domnia lui Mihaillsi a lui Carol eel Mare. Din documentele scrise utili-

zete In

cu Mihaill, Carol eeL Mare

a omis formula at rornanilor din Lun-

gulsautitlu;;iaafirmatcaiLiubea respecta

pe Mihaill ca pe un frate. Relatia Bizent

;;i Irene! care fusese probabiL cea rnai presents problema cu care s-a confruntat Carol eel Mare tn timpul domniei saLe, era in sfarsit ametiorata

)Undccumentpepapirustrimis lui Carol cel Mare de ciitre Mihaill imediatdupaceacestaa urcatpe tronul Bizan!ului. A fost scrisin anul 811 d.Hr. ~i anun!a relacerea relatiei dintre Bizan! ~i franci,dupa moartea jmparateseilrina

sueeesorii lui Carol eel Mare_li lipseau calitli!ile deconducator, dar a lost ~i mai credinciosdeciittatii( sau, a~Q ca a ramasin istoriesub numelede LudoviccelPios

Sueeesorii lui Carol eel Mare

~ Ludovic eel Pios este ; ncoronat de Papa;;telanalIV-leadupamoartea tut ceret cet Mare. Elfusese deja desemnotco-imperator, dit tatiil sail mJi era inca in viatii

La varsta de cinciaeci si opt de ani, Carol cel Mare adat un edict in care stabilea impartirea imperiului dupa moartea sa. Viitorii conducator! ai diverselorregiuniale!ariiaufostnominalizatiinacest document. Fiul sau, Karl, avea sa devins francilor, Pepin avea sa devina regele

Ludovic a fost desemnat ca regele Aquitaniei.

IstorlarazboaielorluiCarolcelMare Anul

761 Cam anla din A uitania(primasaex erienlimililara)

772 lnce alacurileim ctnva sesumtcr

77~ 5u unerea Re atului Ion obarzilor

776 Adouacam anieitalica

Cam aniadinHi5 oniolinfran erelaRoncesvalles-Ronceveauxl

Widukindestelor\atsase redea

786 Cam arualm otnva orasutu! Benevento

'8'

791 lnce alacurileim otrivaavarilor

Aveausatreacaaproapecincizeeideaniintreprimi;lexperien(:iimilitaraaluicarol eel Mare in campania impotriva Aquitaniei, din anul761 d.Hr., ~i ultima sa confruntare eu danezti in anul810 d.Hr. in aeest timp, carol eel Mare se va pune adesea in frunteaarmateifrance~iovacondueepersonal.

Carol eel Mare n-a vrut nirlodata de fapt sfI-~i amhneze dusrnann. in conformitate cu principiile de baza ale domniei sale, dad! un genera) inerruc accepta crestlrusmuldupa ce era Invins.Earolcel Mareiicru~aviata,chiardacarespe<:tivulle opusese franolor o rezutenta furloasa ~i lndelunqata. Pana ~i viata luiWidukind, conducatorut saxon care a luptat impotriva lui Carol eel Mare timp de treisprezece ani, a fest crutata dupa ce el s-a ccnvertit la cresnmsro. Desidertus, reqele longobarzilor, ~i Tassilo alHl-lea de Bavaria si-au pierdut teritoriile dupa ce au fostinfranii de Carol eel Mare, dar nu si-eu pierdut ~i viata.

Un aspect Adouacam anie din His ania

important 5u unerea~vari\or

at razboare- CarotcelMare5edu~elaRoma

lor purtate de 5upunerea definiliva ~i dep(ina a saxonilor

Carol eel Mare Primulconlliclcudane~i;

esre durata 810 Ultimulconllictcudanezii

mare a mul-

tora. Mai ales campaniile impotriva avarilor ~i a saxonilor au durat multi ani. Acestea nu erau simple razbcee de expansiuneteritorial.'l, ci ~i eforturi deconvertire a paganilor la cresttntsm. iar luptele cu ei nu erau usoare toemai din eauza aeestei cornphcatu. Aeest fenomen se poate observe in luptele dintre practkanttl unor religiidiferitecarecontinua~iastazilnlume

Carol eel Mare

Tctosi. proclamatia data de Carol eel Mare nu avea sa confere 0 sotutie complete pentru prosuccestunuoupe rnoartea se

Luna iunie a anului 810 d.Hr., Rotrude, fiiea lui CaroL eeL Mare, care traise ataturi de tatal ei de la anularea casator-iei sale cu trnparatut bizentin, a murit. Luna urmatoare. Pepin. regele Itatiei, a murit ~i et. a tragedie ,?i mai mare avea saL toveasca pe Carol eel Mare in acel decembrie Karl, fiul $i mostenitorut sau desernnat. murea lara sa lase un succesor. Anul urmatcr. cetatett fiu pe nume Pepin. al lul CaroL cet Mare, batatut bolnavicioscarefusesedezmo'?tenitdelataLsau,

s-e lmbolnavit et st a rnuntte manasnrea uode

ducea un trai SinguruL mostenitor at lui

Carol eel Mare rsroas tn viata era Ludovie, regele Aquitaniei.

Carol eel Mare si-a scris testamentul in anul 811 d.Hr. ~i a dat instructiuni detaliate despre modul in care avea sa se dispuns de averea sa constderabtta. Marea parte a bunurilor sate au fostimpar\iteintreepiscopiicelordouazeci$iuna de mari rnunicipelitati din imperiul seu. erase precum Viena, Milano, Roma $i Lyon. Restul averii sale a fost Lasala copiilor, nepctilor ~i supusilor sai credtnctcsf. 0 parte a fost imparlita seracuor. sub forma de pomeni.

"'Oilustratiedintr-ocanedinsecoLuL aL XV-lea, care-t inlali~eaz;'j pe Carol eeL Mare pe patuLde moarte. Carol

eel Mare nu a lasat nici un reree instruc!iuniprivindinmormantareasau loculsiiudeveci.

I

Carol eel Mare L-a desemnat pe Bernard, fiuL decedatului Pepin de Italia $i nepotul seu. drept ccnducatorut ltatiei. Restul teritoriilor sale aveau sa-i revlna eelui de-al patrulea sau fiu, Ludovie, regeleAquitaniei si uttirnut sautluio vtats. Ludovie avea sa-i succeeds lui Carol eel Mare ca lmparat. $iafostdesemnateo-imperatordeditretatalsau in anul813 d.Hr. Carol eel Mare-a asezet el Insusi eoroana pe capvl lui Ludovic ta ceremcnie. Papa nu a tuat oerte La aceasta incoronare. Nout imperat nu a fostincoronat La Roma. ci La Aachen. Aceesta a marcat un pas important Tn procesuLde creare a unei Europe noi, independente, care nu se afLa complet sub lnttuenta Papei

Carol eel Mare si-a instalat succesorii lara nici un lel de incident. L-a trimis pe Ludovicinapoiin Aquitania ~i s-a dedicat sportului sau preferatvanatoarea, in juruL orasului Aachen. Avea sa fie ultima sa vanatoere. Carol eel Mare a lost lovit de febra in luna ianuarie a anului 814 d.Hr; $i a intrat in coma. Si-a dat uLtimasufLare pe28ianuariein acetas! an. Nu a fostingropatimpreuna cu majo-

rita tea franei La Paris; in schimb,

utttmut sautoc avea sa fie in catedrala

regaL§ din iubitul sau eras Aachen

Expansiunea teritoriilor france infaptuita de CaroLeelMare. duratadomniei $i credinta sasunt menlionateininscriPliadep.emormantulsau

4 Buslullui Carol eel Mare din Catedrala din Aachen.Aceastalucraredetalialainbronza Iost realizataln serululalXlv-lea

I

Evenimente marcante

Renasterea carolingian a inflore~te in Evul Medin

Epoca medievala a lui Carol eel Mare, 0 vreme in care cresrinismul era religia dominanra, iar feuclalismul era strucrura fundarnentala a societarii, a ajuns sa fie cunoscura sub denumirea de Evul Mediu [nrunecar, dupa ce a tnccpur Renasrerea in Europa Occidentala, in secolul

al rreisprezecelea. ell toate acestea, marile minri ale Europei all fast adunare de Carol

eel Mare in regatul sau, iar inrelepciunea lor colectiva avea sa dea na§rere unei noi

lnfloriri a invafaturii §i arrelor. Curezanra simpla a popoarelor german ice avea sa fie tncorporata in culrura precisa §i erudita a romanilor. Aceasta a fost Renasrerea carolingiana.

Roma ~i germanicii

C~~~·~~;;~~Aal~~~;~~~~il~:::I~I~~~~~~~~li:f~~~~~

tulsecolului allv-lea Singurii care au pastret cuttura romana si crestma tn locuri precum Regatullongobarzilor;;iRegalulgotiloraufostmembriiclerului_ln Reqatul fr anc. latina era folosits calimbadocumenteLoradministrative;totu$i,aceastaseinlampladoar in scris. iar limba latina nu era cea ulilizata de poperul sau de carrnuirea RegatuLui franc. Crestinismut se raspandise in randul franciLor, dar era doar o eredintaindividuaLa,iarprincipiilesalenuaveaunicio intluentsin potitica

Cauza acestui declin alcuLturii romeneln Europa Dccidentala poate f gasita in structura societalii germanicilor, care Ie-au luat locul romanilor, devenind conducstoni regiunii. Comertul activ pe rutele din Marea Mediterana Le-a adus romanilor mari bogatii si a determinat aparitia unei ctase coosumatoare urbane. Aceasta ctase urbana constituia principalul sustinator et cutturu romene

Pe de alta qerrnaru-

lundamentalagrara,faraoclasaconsumatoare urbana care sa sprijine cu\tura de tip roman. Statul german al Regatului franc, care controla regiunea GaLiei (Franta, Germania, ',>i parti din nordul Italieizilelornoastrel nu facea

numit,pe dreptcuvant.revolutionar, pentru ca a tncercat ss tnterneteae

-e ouusrreue erntr-c carte ce isloriescrisiiinsecoLutaLXVUI-tea, infa!i~jndu-i pe Carol eel Mare Istanga] ~i pe Ateuin. Carol eel Mare in\elegea Limba latina, darnu pulea sa 0 eileases, esa eol iL punea pe Aleuinsa-ieileasealiteraturaeu

Falrnoasa statuie ecvestra a lui Carolcel Mare_5espune ca a fost realizata in secolul

Carol eel Mare

I

dinastieicarolingiene

Dreapta actiune este mai buna dedH cunoastarea: dar pentru a putea face ceea ce e drept, trebuie sa stirn ce este drept.

intr-un asemenea spetlu. 0 lara condusa pe baze prircipiilor crestinisrnului.

Educaria membrilor derului

Reoasterea dintre secotete al XIII-lea si al xv-tee. care a Inlgturat oranduiree rnedievata. a fost in primut renc o rmscere ertistica. Cu tcete acestea. prin contrast, Renastereaearolingianaaldiruiautorafost Carol eel Mare poate fi rtumita 0 rruscere politics ee a generatoreinsufletireaeulturiiclasice.

Cand CaroL eel Mare a Luat eonducerea la moartea tatatui sau. Pepin alill-lea, se zice ca nivelulinteleetual aL membrilor clerului $i al reprezentantitor laici din Regatul franc era destul de scazct. Caroteel Marecredeaca,pentruaputeaserviintereseLerega-

rii unuisistern eoucetionet

cabili aveau sa fie alesi pentru a deveni membri ai cleruLui, indiferent de statutul lor social. Carol eel

Mare a declarat [a nu li seva erata eLe-

vilorslabi,ehiardadiseintamplasa rudeleunor

nobiliimpcrtanti

Pasiunealui Carol eeL Mare pentru educate clericitor saicoate ft vazutain .. Adrnonitio Beneralis'{culegereadeordonan\eaparutainanul789d.Hr .. precum

deosebitde aspre cLericilorearenu$tiausaexplicecredinciosiloreontinutul Bibliei

Reteaua de cunoa~tere

Carol eel Mare considera de asemenea ea adueerea taotetta de profesori competentiin

fiinsusi Carol eel Mare

Alwin era un clerie in sLujba lui Durnnezeu. dar era deasemenea bine instruit si in eivilizatia latina care a precedat ascensiunea erestinismului. De asernenea.aeademiainfiintatadeCarolcelMare. in cereis!

dateuitarii.studentiideacolodiseutandliberintreei ehestiuni Legate de cuncestere

II

Evenimente marcante

de .. Renastere

Absolventii acestet academii aveau sa devine preoti$iepiscopi,fiindapoi,larandullor,responsabilideeducarea$icultivareaoameniLortalentati din regiunileTn care erau tnrmsi. Urmarea acestui slstern a tost crearea tn RegatuLfranca unei retete

franca reusit sa construiasca cu succes un riu care a domina! Europa Occidentale

Realizari culturale

Oesigur, Renasterea carolinqiane n-a fast 0 simpla succesiune de reatizari religioase politice. Auexistaldeasemeneanumeroaseprogresecul-

turale importante

au aparut ca roade ale

acesteimlscarttntetectuate

In domeniuL literaturii, s-a

in timpul

Renasteru carolingiene 0 noua a folosi-

limbii in opere noi, sense dupe mode-

lulclasieilor. acea perioada.Tirnba latina lnce-

puse sa nu maitie utuizeta corect. siexiste perieolulcaoperaclasieilorsadevinade pen-

tru qener etiile uttenoare. Totusi

eeL Mare

a introdusreforma scrierii, iaraeeastaa avutea rezultat transcrierea cu sueces a multoropere ate literaturiilatine_Faptulcaoameniidinziuadeazi rnai sunt capabili sa-i ctteasca pe clasicii Romei entice se datoreeze tntr-o buna rnasura reformelscrlenl.precum sitraoscnerf de car\i cares-au produsin

de aceasta atmoEinhard,uneLeval lui Alcuin, a scris cea mai veche cronies fidela despre viata Lui CarolceL Mare. Aceesta biografie se va intitula "Vita KaroLi Magni" l.Viata lui Carol cet Nare"l

Mare si a arrnesarului sau. Acea epoca a cunoseUI?ireaLizareamultorLucrarifrumaasesiinge-

Renasterf caroLingiene vorba despre arhitectura Renasterf lucrarea reorezentanva este, fara

strutte lntr-un stil care nu a existat nicaier i in Regatul franc in acea perioada. iar radecinile sale ar putea f gasite de fapt in ltalia. Cand Carol cet Mare a atacat orasul Benevento din ttatla. el a vazut s! a fost puternic rmscat de ctadmte octo-

din alte erase italiene, precum Ravenna

spune d'i catedrala din Aachen a fast dese-

nata dupa ctadinle oetogonale vazute de Carol eel

Mare in ltatia.

Aceasta renastere a civilizatiei clasice ini\iala de Carol eel Mare ?i-a meritat cu adevaret numele

sa lntretins Renasteree carotmqfana. vor

sa acorde prioritate autontatn Biserieii fataoriearuialtlucru,ceeacevafaeesapaleasca atmosfera liberate sirnbotnata de academia lui Carol eel Mare rnedievata ave a sa fie

vazuts ca 0

aftata sub tirania bisericii.

iar tumea post-renascentista din secolele ulterioare avea sa primeesca numele de Evul Mediu intuneeat. Desiqur, eceasta evolutie a fost ceva CaroL eel Mare n-ar fi anticipat niciodata cand a pus bazele Renasterf sale carolingiene

despre bcqatia Reqatulutfranc

Carol cel Mare

I

UN POEM iN CINSTEA UNUI EROU iNFRANT LUMEA DIN CANTECUL LUI ROLAND

Modelul pentru Roland

cut lui Roland' despre care se crede a fast scris in Franta in jurul anului 1100 d.Hr;

evenimentele istorice reale

Tragedia de La Roncevaux

In teqenda. Carol eel Mare invadeaze

Marsile promite sa se converteasca

decur-

aruncatepepamant,langae[

II

Vieti paralele

Cei care au visat la 0 unificare care sa transceada regiunile ~i epocile istorice

Carol eel Mare visa sa creeze un vast imperiu cresdn. Credinta ~i aparenr nesfarsitele campanii .impotriva ~arilor vecine au fest merode le pe care le-a folosir pentru a-si realiza visul. In timpul vietii zbuciumate a lui Carol eel Mare au fost stabilice geografia politica a Europe! Occidentale §i structura societatii medievale, iar acesre progrese inca mai au inf1uen"}a asupra Europei de asrazi.

Carol eel Mare a avut multe raporturi importante cu cativa papi succesivi. Dintre loti, probabil eel mai important pentru domnia lui Carol eel Mare este Adrian I.

Adrian I s-a nascvt tntr-o familie de nobili romani. El a lost ales papa ca succesor allui Stefan alHl-tea. in anul 772 dHr Cam in aceasta perioada, Carol eel Mare a rupt pacea fragila care tusese aranjata tntre Rorna. Regatullongobarzilor $i Regalvl franc. Papa s-a aliat cu Carol eel Mare $i a ales sa si-i faea ousrnani pe longobarzi. Desiderius, regele longobarzilor. i-a spnjimt pe mostenitoni rivalului si fratelui deeedat allui Carol eel Mare, Cartcman. Papa Adrian nu voia sa aiba nimic de-a face cu longobarzii ~i cerut lui Carol eel Mare sa-i distruga dupa ce au inceputsaintreprindaincursiunipeteritoriulpapal

Adrian a trecut Alpii si s-aintatnit cu Carol eel Mare pentru prima oars III anul774dHr __ Ell-a numit pe Carol eel Mare aparatorut romanilor.

Dupe aeeea, relatia dintre Roma Regatul franc avea sa evotueze in jurul axei teqetur.lor srrense create Intre Carol eel Mare $i Adrian

Pe masura ce aceste legaturi dintre Carol eel Mare si Adrian deveneau mai strEmse, retatia dintre Papa $i Imperiul Bizantin avea sa se schimbe in mod gradual. in acea perioede existau multe teritorii in Peninsula italica, care se atlau sub hegemonie bizantina. Regatullongobarzilorera sub intluenta bizantina, ca $i orasut Benevento, in sudulltaliei. Adrian nu a ridicat nici un lei de obiectii la incursiunile lui Carol cet Mare in sfera de inftuenta bizantina, ci ehiar le-a incurajat. Era clar ca Papa i$i schimbase loialitatea - dinspre Bizant spre Regatul franc, Cu tcate acestea. Adrian I a murit in anul 795 d.Hr., iar Carol eel Mare a trebuit sa astepte sa lie uns imperat de urrnstorut papa, Leon alill-lea

Eand Carol eel Mare a aftat de moartea lui Adrian, se spune ea a plans ea si cum si-er f pierdut un frate sau un fiu. Carol eel Mare dorea inftuenta spmtuate a lui Adrian, iar Adrian revnee la puteree militara a lui Carol eel Mare. Este user sa eredem ca au format a aliants numai din pur interes personal, dar este posibil ~i sa Ii avut asernenea retatil strense datorita credintei ambilor in Dumnezeu

Papa care s-a aliat cu Carol eel Mare Adrian 11772 d.Hr.-795 d.Hr.J

Carol eel Mare

I

RETEAUA DE LEGATURI PERSONALE

• Membrual .. fonduLui deinteLigen!a

~Per50nalita!iledinca5etelepefundalgrisuntprezentate;ndetaliuin acest<:apitol

CaLugaruL care a facut un om aL cuUurii din CaroL ceL Mare

Alcuin (735? d.Hr.-804 d.Hr.J

Pe langiifaptuldiaextinsteritoriul Regatului franc, Carol eel Mareeste curoscut si pentru 0 alta realizare rnereata: Reresterea carotinqiara. Cea mai mare personalitate a Renasterf carolingiene a lost un calugar nascutln Britania iAngliazilelornoastreJinJurulanului735d.Hr.:Alcuin

Alwin era profesorin York, darin anul 782 d.l-lr; a vizitat ltalia. Aceto t-e Intelnit pe Carol eel Mare, care

multe politic! educaticnale noi. El a depue de asemenea multe etorturi de cultivare a noilor membri ai clerutui In anul 796 d.Hr a devenit staretut abatiei Saint Martin din Tours, Desi se afla acolo, era de ta sine Inteles di Alwin va continua sa-i stuieesca lui Carol cel Mare drept sfetnic,ori de cete orl acestaavea saaiba nevoiede sfatul sau

Carol eel Mare a studiat personal domenii precum matematica. astronomia si logica, sub tndrumarea lui Alcuin_lnca se

mai pestreaza conserroan ale discutiilor despre retorica purtate de Alcuin si Carol eel Mare, Alwin a lost un mare protesor; atat individual, pentru Carol eel Mare, cat si pentru Reqetuttrancin ansambtut sau

Probabil cea mai mare realizare a lui Alcuin In cadrul Renasteni carolingiene a lost relorma sa privind scrierea Allabetul utiLizat haotie a prim it forme standardizate oatonte elorturilor lui Alcuin. 0 alta realizare importants a lui Aleuin a lost sa-l indrume pe Carol eel Mare spre a transforma ideologia crestirein temelia pe care avea se-s! construiascs reqatct.tnftuente lui Alcuin asupra lui Carol eel Mare a fost astfel nu doar de ordin cultural, ci religios si politic.

Aleuin a lost profesorul mai multor elevi important! printre care Einhard, care va sene mai tarziu prima biografie a lui Carol cel Mare, Alwin, care ,?i i-a servitdrept profesor lui Carol eel Hareinsusi. a murit in anul804 d.Hr., ecetasi an In care

I

Vie!i paralele

Papa care l-a incoronat pe Carol cel Mare Leon at lll-Iea 1?-816 d.Hr.J

Leon at III-lea a lost ales sa devina papa dupa moartea lui Adrian I in anul 795 d.Hr. Iotusi. pentru di se nsscuse totr-o familie de origine interioara. eta stamit entioatia aprcpiatilcr predecesorului sau. care tusese de vita nobila.Aceasta Iactiune a ectionat impotriva lui Leon Tn anul 799 d.Hr; Dupa ce a fost captura! de acestia, el a reusit sa scape si a fugit sa ceute ajutor la Carol eel Mare. S-a Inters La Roma anul urrnstor sub protec\iaoslenilorfrancisiaTnceputsasegandeasca ta o modetttete de e-t rasptati pe Carol eel Mare pentru ajutorul dat. El a hoUiral sa-l unga pe Carol eel Mare tmcarat alromanilor.

Adrian, eel care fusese papa anterior, si Carol eel Mare actfonasera de pe pozitii

egale, dar Carol eel Mare va ajunge sa ocupe a pozitie superioare intimpulpontificatului

lui Leon alHl-lea. Carol cel Mare nu a lost toerte reeeptivin a accepts oterte lui Leon al 111-leadea-lincorona,Situatiapolitieadinaceaperioadaaveasadevinamultmaicomplicata incazulincareCarolcelMarearfiajunslastatutulimperial,a?acaezitaintrueatvasaaecepte

aceasta onoere

Este usor de crezut tii Leon alill-lea a intention at sa-l flateze pe Carolcel Mare pentru a-st vedea satisfscute propriile sale interese. Totusi, reetizente lui Leon alill-lea in calitale de papa nu au fast deloc

nesemnificative. El a scluticnat dtsputa privind partajarea puterulntre autcntante tetce s! bisericece constituia a problema in Italiain acea vreme ?i s-a implical acliv in rep rima rea activitatitor erelicilor. Alianla sa cu Carol cel Mare l-a permis de asemenea sa apere teritoriile papale, punendu-te la edaoost de atacurile din exterior s! a sporit reputatja Bisericii Catolice prin cornoareue cu cea a Bisericii Ortodoxe Rasaritene a Bizentutui. Leon alill-lea a murit la doi ani dupa Carol eel Mare, in anul816 d.Hr. ~i a lost sanctificat ulterior datonta reauzeruor infsptuite In tirnput vietii.

Marele calif care adrniralmperlulcrestln alluiCarol cel Mare Harun al-Rashid 1766 d.Hr.-809 d.Hr.J

Harun ai-Rashid a fost un calif din cea de-a doue mare dinastie a imperiului arab, cea Abbasida, care a inlaturat de pe tron dinastia predecesoare - Omeiazii. El a avul adesea attercatf cu vecinul sau din nord-vest, Bizentut. ~i a infrfll1t armata acestuia in anul 797 d.Hr; s! 806 d.Hr; .. In timpul luptelor cu Bizentul din anul801 d.Hr., Harun al-Rasbid a trimis emisari sa se lntatneasca eu proaspat incoronatuL Imparat Carol ceL Mare, pentruapunebazeleuneirelaliideprieteniecuconducatoruLfrancilor.Oasemeneaalian!aaveasa-ioferemariallantajeinluptasacu Bizantut. Se spune ca Harun ai-Rashid vorbea adesea cu un mare respect despre Carol eel Mare.

Harun al-Rashid s-a nascut in anul 766 d.Hr., fiind liul celui de-al treilea calif, al-Mahdi. Pratete sau i-a urmat tatalui Lor pe tronul de calif dar a murit otravit. Harun at-Rashid i-a luat tocul frateLui sau si a devenil eel de-al cincitee calif in anul 786 d.Hr. EL a transformat Bagdadul in capitalasa. Domnia lui a test 0 epoca de aur pentruterttonut sau. ete carul qrenlte s-au fnttns pan; la fluviullndusin est si panain Africa de

Harun ai-Rashid a sporit tmportanta putemicei lamilii 8armakide, pana ecole inca! membrii ecelui clan au ajuns aproape sa rncnopolizeze tunctftte politice impertante din imperiul sau. Barmakizii erau puternic interesaf de literature si multi dintre ei aveau sa devina poetil de curte a! catitatutui. Datorits etorturitortor.titereture alnflorit sub conducerea lui Harun el-Rashid. Fairnoasa poveste a cetor 1001 de nopti se petrece in lumea ereba a ecestei epocis! Harun al-Rashid Insusi apare trecvent to ooveste

in anul 803 d.Hr., 8armakizii au caaut In dizqr atie lui Harun et-Rashid. Dupa eceea au continua! sa izbucneasca revolte regionale impotriva lui Harun at-Reshic si a califatului ssu. Harun al-Rashid a condus cbiar el campanii de inebusire a acestor tutburan. dar in timpul participani la una dintre ele. destasuratain Iranin anul 809 d.Hr., s-a lmbolnavit ~i a murit

Nordin vest.

, Carol Gel Mare

,

I

Carturarul care a scris 0 biografie a lui Carol celMare

Einhard (770? d.Hr.-840 d.Hr.)

Einhard a fost autorul primei relatari credibile a vielii lui Carol eel Mare, Vita Karol; Maqni" l.veta lui Carol eel Mare"). El s-a nas(utin partes de resent a Regatului franc, In jurulanului770d.Hr.5espunediprovenea dinlr-ofamiliedenobiliinslari\i,dardelaovarstafragedaaaspiratsadevinamembrualclerului;;iafost educatla Fulda,uncentru delnvalamantdin Regatulfranc

Carol eel Mare a strsns talente din Intreaqa Europa, care ss-t ejute 5 a-sidezvolte regatuL Einhard a fost unul dintre acesti barba\i talentati atesi de Carol eel Mare si care s-a indreptat spre palatul din Aachen in anul 791 d Hr. Aceto avea sa studieze in continuare sub Indrumaree marelui Alcuin si sa-si manifeste freevent mareles§utalent.Aleuinnueuno'2teadoarlimbalatina,cisigreaea,olimbapeeareinaceaperioadaolnlelegeau toerte putiniosmenidin Regatul franc. Alcuin t-e consid eratpeEinhardunuldintreceimaistralucili

elevi aisai.

EinhardnuafostdoaropersonalitateculturaliiElamanifestattalent;;ipentruafaceripoliticealuncicandaluatpartelaomisiunediplomatica trirrusa de Carol eel Mare sa-l viziteze pe papa In anul806 dHr __ Einhard avea sa stuieesca In multe catedrale si biseriei, dar nu va ocupa niciodat; 0

funetieimportantalnadministraliairancilor_

ExistamulteteoriidespreperioadapecareEinhardapetrecut-oseriind,VitaKaroli".Ceamairaspanditaopinieesteeaalncepulsaoscriedupa Carol eel Mare a murit si a terminat-e intre anii 830 d.Hr. si 836 d.Hr. 5e poate deduce di el a idealizer cu!tura Imperiului Roman, rrodelandu-si propria

prozadupastilulscriitoricescalmarilorautoriromani,preeumjuristulCicero

Dupa moartea lui Carol eel Mare, Einhard a tames 111 slujba lui Ludovie eel Pies, dar nu a putut suleri disputele privind suceesorullui Carolcel Mare.

S-a folosil de boata ca pretext pentru a se mula intr-un ortisel mic de la lara, din imprejurirnile Aachen-ului, unde a dus un trai tinistitotr-o biserica construita de el. Dedcanou-sl restul vietii scrisului si slujirii lui Dumnezeu, va continua sa traiasca acolo pal1J la moarte, in luna martie_ a anului 840 d.Hr.

ImparatulIFran!e,i,ce'l care a cucerito mare parte din Europa Napoleon Bonaparte (1769-1821)

Se pare ca sirul de personatitaf care afirmau, asemenea lui Carol eel Mare, ca vor aduce ordine in Europa Occioentats. nu

A"""~"''''. are sfarsit. Probabil eel mai faimos dintre aceetie a lost Napoleon Bonaparte, care s-a nascut pe insula Corsica

in Marea Hediterana tn enuttvsv

In timpul Revotutiei Frenceae. ca of iter de armata, a ar atat rnult discernament In calitate de conducatcr alul1orcampaniii'mpotriva\arilorcareaulncercatsaseamesteceintreburile interne alelrancezilorin timpulhaosuluicareaurmatdupaRevolu\ie,Napoleonvacontinuasa cestiqe pentru+rante mutte vlctorf pestehotare.inanuI1799,elaintervenitinRepublieaFranceza;;iapreluatcontrolulasupralariipril1tr-o tovrtura de stat.

Napoleon $i-a

deeucerire a Europei. Ell-a folositpe Carol cel Mare drept model

pentru campaniile sale de cucerire anul 1804, Napoleon t-a ehemat pe Papa la Paris ca sa-l unga impsrat. Aceasta se voia un eehivalent a! inroronaru lui Carol eel Mare de catre Leon alill-lea In anul800 d.Hr. Napoleon a realizatacestartificiu ea sa capete slatutulde suecesorallui Carol cet Mare sice sa-sl legilimeze campania de unilicare a Europei. Doi ani mai tarziu. Napoleon a distrus Stantullmperiu Roman [de natiune qerrnenal. care se considers mostenitorul de drept allui Carol eel Mare. Teritoriul lostului Regat franc allui Carol eel Mare se alta acum sub conlrolullui Napoleon. Totusi, hegemonia lui Napoleon peste Europanuaveasadurezepreamult. Elae;;uatintr-unataeasupraAngliei$iafostforlatsaabdicedin posturadelmparatdupaodezastruoasainvaziea Rusfelin anuttate.Areustt ss redevineternpcrer imparatinanulurmator,darafostrepedeinlaturatincaodatadepetron_Amuritinexilpeinsula

\ " Stenta Etenain anuttazt

'-- --___,/--------'&-.

II

lnfluente majore

Douasprezece secole de sperante pentru 0 Europa unita

Moartea lui Carol eel Mare a dus, de asemenea, la diviziuni in cadrul uriasului sau imperiu, dar aceste diviziuni aveau sa cxeezc un fe! de prorotip pentru geografia poiinca a Europei moderne. De asemenea, Europa Occidentala devenind regiu de uncle era condusa intreaga lume, realizarile lui Carol eel Mare aveau sa capete '. importama pentru isroria lumii intregi, §i l1U doar a Europei. Din Evul Medtu §i Rana in timpurile moderne, Europa avea sa supravicruiasci unor nenumaratc razboaie, iar in prezenr se tndreapra spre genul de uniune la care visa Carol eel Mare.

Europa nascuta din divizarea imperiului

D ~~)~ ~~Et;o~~~I~I~·i~:::~t~:~'~d:~:~'e~~~~:.5;;~~

cum si Pepin. regele Italiei, aveau sa preia controlul asupra vastului sau imperiu. A~a cum a suqereaae ~i numele sau - eel Pios. Ludovie a fost un irnparat pasruc si un eredineios evlavios. Desi se pares ca sub domnia lui Ludovic eel Pios idealullui Carol eel Mare referitorlaunimperiuere~tincaresaaibalatemelie ruvantul Domnului avea sa se apropie ~i mai mult de defaptimperiulainceputsalacaprimii

~FiulluiLudovie.Karl.eunoseutlnpoporsubnumeiedeCarol eel Ple~uv. a eevenn regele Frsndei de Vest. Ns~teres 5S ca u(timuldintrefiiiluiLudoviccelPiosaaetionatcauncatalizalor pentrudizolvarea RegatuluifrancalluiCaroicelMare

regele Aquitaniei, iar Ludovie. eel mai mie fiu, era numit regele Bavariei. Regele Italiei evea sa fie nepo-

:~luS!~~~~r~~r!af:~laf;::~~~~ ~:~~at~~t~~e~~::r:~e f~~--------

executat conform planului. in anul B1B d.Hr., consoarta lui Ludovic a murit. El s-a recasatcnt in anul urmator.iarnouasaimparateasai-anascutunallfiu. Ludovic i-a dat numele de Karl, dupa taut sau Carol eel Mare IKarl fiindversiunea originala qerrnaruce a

numelui Carol, care a stat la baza celui de Carolcel

Mare!' Lui Karlinss nu-imai ramasesenici unteritoriudreptmo;;tenire.deoarecetoate\inuturileiuse-

sera date celorlalti Iii ~i nepotului tatatui sau, prin

Ordinatio

Mama a inceput sa-i ceare lui Ludovic

unteritoriu cere ss-i ramana ca mostenire fiului

Ludovic a fost de acord a aranjat lucrurile ast-

tel incat KarL sa preia ceotrsta a Regatului

franc. Aceasta sltuetie a avut rolul unui catalizator pentruizbuenirealuptelorteritorialeintretiiisai

Disputele teritoriale lsi eveau originea in insa'iii existents fiului eel mai mie aL lui Ludovic. Karl.

precum 'iii in taptut ca Ludovie s-a tasat rnanat de

instinctclsav oatern de a aeorda teritorii tuturor tii-

lor sei. inclusiv lui Karl. Primul care a protestat a fost

t.othar; care se esteptese sa pnmeesca drept rnos-

tenire eel mai mare teritoriu. asa cum fusese indi-

catin Ordinatio Imperii. Dupa aceea aveau sa sefaca

si sa se desfaca tot Ielul de alianteintre Ludovic si fiiisai,datfiindcatotiseluptaupenlruputere.iar

lara a cazut intr-o stare de haos $i de razboi civil. Lui

Ludovic iiera imposibil sa fie obiectivin moduldea trataace5tedisputecuiiiisai:instinctelesalepaterne iaceausaiieastlel.ElamuritinanuI840d.Hr .. lasand

conflictuLnerezolval.

"'Unlablouinfiifjsandu-lpe Napoleon stiind in picioarein fata tronului lui Carol eel Mare. reatizat de artlstulfrsncez Henri-Paul Motte. Coroana lui Carol eel Mare este asezatii1n parteasuperioariiastronului

Carol eel Mare

~Juramantuld"laStrasbourg a constituito alianjaimpotriva lui t.otnansemnatj tn anulB42 d.Hr. inlre Ludovio aL II-lea ~i CaroL eel Pl,,?uv. Sespunedi este cet malvechidecurncnt scr'is In franceza, care s-a pastrat panii in zilele noastre. Anulurmalor.Ludovicalll-lea. Carol eel Ple~uv ~i Lothar aveausiisestdingalaolaltii penlruasemnaTralatuldela Verdun

inSaxonia,(orespunzandinliniimariGermanieiocci-

allui LudovicceLPios.Acestaaveasapoartenumele de Francia de Apus. Ilupa ce Karl a devenit rege, a ajuns sa fie ccnoscut in popcr sub numele de Carol eel Ptesuv Lothar a murit in anuL 855 d.Hr., iar suecesorut sau, Ludovic at n-tea. s-a dedicat quvemarii Italiei. Tratetut de La Meerssen loa Inloccit pe eeL de la Verdun In anuL 870 d.Hr .. ImperiuL Carolingian a lui Ludovic eel Pios care rama-

aeestea, adevaretut .prototip at Europei moderne a pnns contur oopa mcartea saSe ooate afirrna ca

.UnsioriuspLendid dinaur,reatizat pentrucomemorarea canoniziiriituiCarotcet Mare, in limput domniei sfiinlutuiimpiiratroman Fredericl,insecolutal XII-lea. Au Iost necesarl cincisprezeceanlca

sa fieterminat . .,ieste piistratinprezenlin CatedraladinAachen

dizolvarea Imperiului Carolingian pe cere il crease et atrasalconluruldebazapenlrugeografiapolitidide mai tarziu a Europei

Calea spre sfintenie

Senqete carolingian avea sa fie diluat treptst dupa moartea lui CaroL eel Mare. Cand Ludovic alll-tea a murilinltaliainanul875d.Hr.,dinasliacarolingiana a 1051 lntrerupta bruscin aeea regiune. Carolingienii s-eu stins ~i in Francia de Rasarit dupa moartea lui Ludovic al tv-tea. La inceputuL secolului at zeeeLea. Starsitut tui LudovicalV-leain cea de-a doua parte a secotutuiat zecetea aveasa marcheze disparitia carclinqienilcr si din Francia de Apus

in Francia de Rasant 0 dinastie saxcna s-a ridi;;i DUo I a fast uns

titlulde

predeeesorii renurruntor reg; Cepetieoi demaitarziu.Aee~tias-auangaJatintr-oluptapentn.J puterecudinastiacarolingiana;;iaucople$it-oincea de-a doua jumetate a secolului al zeeelea. Regatul Frantei avea sa lie creetin urma aeestei preluari a puterii, Hugo Capetfiind desemnat unerlor etet prin denumirea .ultimut rege franc", cat s! prin cea de .primul reqe at Fremei"

Iotusi. nu era ultima oars cand Lumea auzea de Carolingieni. Ludovic at VII-lea, un membru al dinas-

ca mostenise sanqete carolingian atat de la mama, cet sideta tatat seu

•

n uerne mejore

Dupe cum se poate deduce din poputaritetee .Eantecului lui Roland". Carol eel Mare continua sa fie iubit s. respecter de poporuL francez_ Cend Carolingienii s-au unit prin casator!e cu dinastia cepetfena. aceasta din urma a caoatat Legitimitate, in cetttete de succesoare a lui CaroL eel Mare !?i !?i-a pierdut stigmatul de uzurpatoare a Carolingienilor.

Se pare ca a €)(istat 0 procesiune nesfar!?ita de conducatori german; care s-au considerat mostenitorii lui Carol eel Mare si au dorit sa vneascs Europa. Cand Otto I a fast Incoronat drept su-ttrooa-et roman in anul962 d.Hr., el aspire sa reinvie imperiuL crestin al tui Carol eel

Mare $1 se considera de teet adevar atut destina-

tar at mostentrf Lui Carol eel Mare. Carol

eel pare sa Ii avut 0 tnsemnatate speciale

pentru sfintil Tmparali romani. Curand a aparut a miscare de canonizare a lui CarolceL Mare pentru eforturiLe sale de a epere crestmatatea de incursiunite cetor oe atte crediote. precum st penlru sueceseLe sale de convertire a popoarelor vecine La crestinisrn. Carol ceL Mare a tost canonizatin cele din urrna in anul 1165 d.Hr., sub domnia sfantului trnperat roman Frederic I. Cam in aceasta perioada .. Centecut lui Roland a incepul sa devine

popuLarin Germania --

Din eele expuse mai sus se poate lnteteqe urrnatorut tocru. CaroL eel Mare a pus temelia pentruintemeierea utterioars a regatului Fraotei.

precum si a Sfantului Imperiu Roman, care la ranout seu evea sa se transtorrne tn cete doua men puteri germane-Austria s! Germania.

Evul Mediu intunecat ~i epoca moderna Dupe aparitia Renastemtn secoLeLe ce au urmat, era medievala aves sa fie cunoscuta sub denumirea de Evul Mediu Intunecat. 0 pencaoa In care libertatea era reprtrnata de oorrunatta bisericii crestme. Din eceasts perspective. Carol eel Mare a fost eel care a desavarstt soctetatea rneotevata ulleriordenumita EvuL Mediu Intunecat. Ela introdusprincipiilecre?tinismuluieaidealurifundamentale pe baza carore avea sa lie construit

sii-afacutpeclericisupraveghetorii acestui imperiu. Astfela fostdiminuala puteree conducatorilor laici, 0 parte din ea fiind pusa in mainiLe oamenilor bisericii. Acestia

Carol eel are

•

aveau sa devine absolutist! in interpretarea pe care 0 dadeau crestinismului ~i aveau sa tnceace reprimarea liberla'lilor. Asttet. se va ajunge La 0 stare de lap! diametral opuse atrnosferet liberate create de Carol eel Mare !?i de Alcuin.

Cu toate acestea. nu exista nici 0 lndciale ca politica lui Carol eel Mare nu ar Ii dus indirect La epoca numita Evul Mediu intunecat. Totusi.fn politicas3sunlsimuLteetementemaispecificelumii moderne de~at celel din Evul Mediulntunecat.

Cand Regatul franc, care deja avea un specific agricol, a anexat teritoriile tnvecmate Saxonia si Bavaria, tnttuente francilora dus la lnruultirea

Jacques-Louis David .. Napoleon treverseno Atpii". numeLe lui Carol eel Mare ~i al celuilalt cuceritor tatmos. Alexandru eel Mare, sunt tnscnse in stancile de la picioarele calului Lui Napoleon. Era dar di celebritatea de cuceritor a Lui Carol cet Mare nu se stinsese in EvuL Mediu. continuend sa extste ~i In epoca moderna. pana in zilele lui Napoleon.

o uniu.ne a Europei devine realitate

raspandit ~i practici agrieole extrern de aqncuttura productive avea sa asigure nulneeesarpentrudezvoitareaunor precum ~i pentru aparitia unei clase eonsum. Centrele urbane vor deveni la randul lor foeare ale liberalismului ~i ale alter ideologii asoeiate eu societatea modems. Carol eel Mare poale di a determinat in mod involuntar aparitie Evului Mediu lntunecet. dar a pus s! bazele er-ase-

lor moderne

restructurata s! trenstorrnata tntr-un organism numit Untunes Europeans In anul1993. Aceasta nu era 0 sirnpla orqaruzetie econormca. preeum eomunitatea care 0 preceoase. 0 moneda unics avea sa intre In totosmta In aproape toate larile din Uniunea Europeans. iar qranitele dintre natiuni aveau sa se deschids rna! liber. De asemenea. tarile din Uniune mtentioneeza sa eoopereze pentru a aduee pacea si stabilitatea in regiune. in ,overitabiLauniuneastateloreuropene Vechile monede precurn franeul germanaaufostaboliteiarnoua uro,afostintrodusainianuarie Europei, pe care Carol eel Mare

nu a putut 5-0 realizeze metode martiale. proces pasnic

Asa-ztsi suceesori a! Lui CaroL cet Mare aveau sa I,?i taca aparitia !?i in epoca mode-na. care a urmat dupa Evul Mediu lntunecat. Dintre ei, Napoleon este cea mai remercebtta personalitate. Nu este greu sa ne irneqinam ea Napoleon si-a modelat personalitatea dupa CaroL eeL Mare, deoarece el visa sa cucereesca intreaga Europa. De ,dupa

ce devenitlmparal,a i

tul cet Mare. in faimoasa centraLalLuiCarolcelMare,Aachen.