Alfred Nobel

Numarul39

PROLOG 4

VIATA ~I VREMURILE 6

vtata inventatorului dinamitei Zodia unei familii de inventatori Primii pasi ai viitorului industries Desccperirea nitroglicerinei Depesirea obstacolelor

Glorie $i sinqurstate

Ultimii ani de sutennta

Dorinta de pace

EVENIMENTE MARCANTE 20

Suferlntele inventatorului care a creat Premiul Nobel

VIETI PARALELE 24

Prietenii milionarului retras

INFLUENTE MAJORE 28

.. Negustorul morfii" $i mesajul sau pentru viitor

www.deagostini.ro

ED1TIESAPTAMANALA

EDITOR,PelrosKapnislo5

MANAGER DE REDACTIE;;I PROOUqlE, Virginia Koutroubas

ADRE5A: Vuliagmenis 44·46, 16673Alena MARKETING MANAGER: Mlchalis Koutsoukos PRODUCT MANAGER: Nasita Kortesa COORDONATORDEPRODUCTIE:Caro\inaPoulidolJ

MANAGER LOGISTICAsl OPERATII: Dtrnnrts Pasakeuets COOROONATOR LOGISTlcA SI OPERATII: Antonis Lioumis ADAPTAREPENTRULIMBAROMANA:

Fast Translale, Best Communication MediaSRL

TIPARIRESILEGARE:NIKIEKOOTIKISA

DIRECTOR DE PROOUCTlETIPOGRAFIE:STELIOS KRITSOTAKIS

IMPORTATOR,MediaServiceZawadaS_R.L Country Manager: Mariana Mihiiljan M.rketing Manager; Adina 80jidi RedactDr:Gabriela Muntean

Distribution Manager: OSlllordache AORESkstr.LouisPasteurnr.38,et.l,ap.5 sector 5, Bucure~ti, Romsnia

OISTRIBUITOR:Hipsrions,A

c 2Q07 De AGOSTINI Heltas (l2003K.K,OeAGOSTINIJAPAN

ISSN: 1791-0765

Fotografii:UniphotDPreS5,CorbisJapan De Agostini Picture Library

Prejuillumerelor

Prejulprimuluinumar:2,99 LElf14,SO MOL

Pretulcetuide-atdoileanum~rsialtuturorcetortattenumere

5,99 LEt/29,99 MOL

OreplUriletuturorlexlelorseaflilsubcopyrighl.Esteinterzisa reproducerea,stocarea,transmitereasauutitizareacomen:iataa materialelor,suboriceforma,ffiriacordulscrisaLeditorului

Editorul i.i rezerva dreptul de a schimba ordinea pubLic~rii persollalitiililorsau de a ieiniocui co euere.

[1"'"""""",",""'","''''''"',,''"', mlOldc"uu, pubhc~I,a d, la a<~la~,

pun<,d, 'anzare~1 mfurmai' ,anzalurula,upraml"tII<,de acumpar"~,apar'!JlI, urmaloar.

Pentru orice informatle, iamurire sau comenzi de numere aparute anterior, sunatt-ne la tel,

ff/J Romania: (021) 40 10 888 D Mold.", (022) 21 07 98

ORAl( DESERVICIU Luni·Vinrd,IO:OO-18:00

Alfred Nobel

Ce fel de viata a dus Nobel?

,

c_:) o _j

o 0:::

Q_

REVOLUTIA INDUSTRIALA a luat amploare In Anglia secolului al XVIII-lea $1 s-a raspancit in \arile din Tntreaga lume. Tehnologia industrials a continuat sa se innoiasca, iar automobilul, telegralul, motorul cu abur, lumina electrica $i alte inveritii importante, care au stat la baza civilizatiei moderne, au lost dezvoltate. Dlnamlta va juca un rol mult mai important comparallv cu orice alta inventie in dezvoltarea active a industriei rniniere Acest nou exploziv a lost inventat de catre un chimist suedez, Alfred Nobel $i a avut un potential dstri.ctiv mult mal mare decat toate materialele explozive care l-au precedat. Potentialul distructiv al dinamitei a sporit randamentul rninelor $i a perm 15 crearea tunelurilor care se vor dovedi, mai tarziu, extrem de importante in extinderea retelelor de transport.

Nobel a lost unul dintre cei mal mari industriasi europeni ai acclei perioade; acesta a deschis aproape 0 suta de tabrici in Tntreaga lume, dar materia lui explozrv pe care l-a .nventat a lost folosit de armata si astfel mil de soldati au piert in conflicte armate Tn care s-a utilizat dinamita. Nobel, a lost luat pnn surprindere de aplicatiile .nventiei sale Tndreptate irnpotriva pacii universale. Drept urmare, a mstrturt Premlul Nobel pentru a f acordat celor care prornoveaza cauza pacii.

TABEL CRONOLOGIC

1825 Primul motor cu aburi este utilizat in AngLia

1833 Se naste Nobel

1835 Samuel Morse inventeaze telegraful

1842 Familia Nobel se mula in Rusia

1849 Nobel stuoiaaa in strainatate

1851 Nobel se tntoarce tn Rusia

lnfiintarea companiei Nobel & Sons (Nobel si Fiii]

1853 Izbucnirea Razboiutui Crimeei

1857 Acordarea primului brevet de inventie

1859 TaUH lui Nobel, Immanuel. da faliment

1863 Nobel pnmeste brevetuL pentru nitroqticerina

1864 FrateLe lui Nobel, Emil, este ucis tntr-o exptozie

1865 lnfiintarea companiei ALfred Nobel & Co

1866 Nobel inventeaze dinamita

1867 Acordarea brevetuLui pentru dinamita

1869 lnfiintaree de fabrici pentru producerea nitrogLicerinei tn mai muLte \ari din lume

1870 Dinamita este utilizata la fabricarea unei bombe

1872 Moar-e Immanuel Nobel

1873 Nobel se rnuta La Paris

1875 Nobel inventeeze gelatina exploziva

1876 Nobel 0 tntatneste pe Bertha Kinsky von Chinic und Tettau Nobetincepe 0 retatie cu Sophie Hess

1879 Edison inventeeas becul cu incandescenta Frat!i NobeL Intiinteaza compania .. Naphtha"

1886 Prin fuziunea cv alte campanii se infiinteaza campania NobeL Dynamite Trust, specializata in prodvqia de dinamita

1887 Descoperirea balistitei

1889 Scandalul Legat de Canalul Panama

1890 NobeL se mula in San Remo

1892 Nobel participa La Contennta Internationals pentru Pace in Berna

1895 Nobel Incepe sa T,?i redacteze testamentul

1896 Nobel scrie drama .. Nemesis Nobel moare tn San Remo

1900 Se torrneaza Comitetul Nobel

1901 Este decernat primuL Prem!u Nobel

•

Via1a ~i vremurile

Viata inventatorului

,

dinamitei

Alfred Nobel esre chimisrul suedez care a invenrat dinamita. Descoperirile sale

au schimbar cursul istoric a! stiinrei. Acesra a reprezemdr prototipul capitalistului de succes, ripic penrru secolul al Xl.Xclea §i, ca initiator al Premiului Nobel, cea mai importanra distincrie din lurnea stiinrei, a devenit 0 figura legendad. Torusi, viara acestuia esre demna de un asemenea elogiu? Amanunrele vietii lui Alfred Nobel precum §i framantarile sale launtrice alcaruiesc 0 povesre inreresanra §i, eu siguranra, demnd de urmarit.

Zodia unei familii de inventatori

Tinerere bolnavicioasa

I~ue(~~::r:~I~fl~I~~~u~'~~u~~~,K~~~~~'ln c;i~i~:~:

.. unui inventator, 0 foria molrice a culturiisi un iubitor al pacii' Orasut Stockholm este locul ccpilariei lui Alfred Nobel, marele om de $!iinla care va deveni un prosper capitalist aL secotului al XIX-lea, ca urmare a lnvenuei dinamitei. El este cet care a tasat 0 rnostenire extraordinara sub forma Premiului Nobel, cecemat de La moartea sa s! pana in preaent

Stockholm,Suedia,casa illcarea crescut Nobel

Nobel s-a naecut la Stockholm, pe 21 octombrie 1833

Tetat sau se numea Immanuel Nobel, iar mama sa Andriette. A avut doi Ir-ati, .pe numele lor, Robert \,i Ludwig.

Tatal sau. Immanuel Nobel, era un arhitect inzestral, dar avea personalitalea unui cartotor. astfel tncet a ejuns sa investeesct averea lamiliei in inveotiite sale fpotetice. De atttet. major}tatea dintre acestea nu aveau insa aplicabilitate

industriata. iar sa acumu-

teze decal datorii cete c!n ajuns falit

a fast obLigal sa caute succesul in alta parte. Pe

cand Alfred avea doar4 Immanuel a decis sa

sianume in cuganduldea-\,i

parasindu-$i astfel familia

Familia lui Nobel, ramasa ecasa. a fost nevolta sa traiasca conditii extrem de grete. Mama lui Nobel, Andrietle, si-a deschischiara mica baci'i-

nie in StockhoLm, 'in care vindea lapte Legume,

iar fra\ii Lui Alfred, Robert Ludwig ajutau

familia cum puteau dupe dife-

rite magazine. ALfred, un copiL nascut premator. era maitottimpulbolnavicios.Arfivrutsa-!?i ejute si et rnams.jnsa evea migrene, racea des \,i

suferea de dureri de cctcena

Andriette a tntetes sentimenlele fiului eisi t-a cuafectiune.

de ccostderet!e fala de grija pe care i-o purta mama sa, Alfred s-a concentrat asupra studtttor sate.Jn scoeta obttnea note toarte bunelatoate

tea studiului de care dadea dcvada. Era 0 femeie

.0. Nobel,tavarsta de 17 ani. V,sa sa ajunga un adevara! scr"lor ~i

--~

Alfred Nobel

SlraziledinStockholminsecolul al XIX-lea. Este un spLendid ora~ <II apelor.intinspeomuititudinede insute,fiindsupranumit .. Venelia din nordul Europei"

a lui Nobel ca om de stlintafata de lvcrarile sale

se oatoreaze.Bra doar s! poate,educa\ieioferitede

Infloreste talentul unui geoiu

lnanul1842, tocmaiTnmomenteleincaredeasupra orasutui StockhoLm se ebeteau

in final, bune

ant tnatnte..a trimis

I

permita famitiei sale abandonate cu ceva timp tn urrna se-t urmeze In Rusia. Astlel, Andriette s! ce! trei baieti a! cupLului Nobel au porn it spre tnttorttorut eras Sank! Petersburg din Rusia

in aces! Lac, ImmanueL se bucura de un sueces considerabil. Stiind ca Rusia trebuia sa 58 inarmeze pentru a putea ccncura. in plan militar, marileputeri ale Europei, a profitatde acest lucre. vanzeno armateitariste mine terestre s! marine, pe care te concepuse inca pe cand se etta in Suedia Armata tariste era foarte rnutturmta de performantete minelor lui Immanuel Nobet s! le-a indus in

rite experimente cu toate tipurile de noi explozibili. Tanarul Alfred devenise interesat de acestea st. deseori, vizita fabricile tatalui seu. Acolo ainvatatnoliuniledebazaprivind echipamentele

de prcductie de armament ~i proortetattte chl-

Immanuel era impresionat de receptivitateafiului seu.Aanqajat cn tutore si unprofesordechimiepentrua-ioferi lui Alfred o educetie specials potriv.ta talentului sau.Acesta nu si-e dezaroa-

Nobel avea sa te aplice

~~®l!..lJS;11l

o FAMILIE DE CARTURARI ~I SAVANTI

Alfred Nobel a mosteott inclinaliile ~tiinlifke a! Universita- ... 5lram05ullui Alfred Nobel.

si artisttce care s-au manifestat in ranoctrnat \ii din Upsalla.

multor membri ar familiei tatalul sau. Olaf Flul lor, Olaf

Rudbeck a fost unul dintre acestla. EI a trait Nobenus, a devenu un celebru qrafkian.

in secolul a! Xvtl-lee. eu cinci qeneretf lnain- La randul sau, Olaf Nobelius a avut un flu,

tea lui Alfred Nobel. Rudbecka rest un savant Immanuel Ncbelius. bunicullui Alfred Nobel.

care a devenrt presediote a! Universitalii din Immanuel a devenit medic. Aeesta este eel

Uppsala. Fondata in anul 1477, aeeasta esre care a modificat pronuntle numelui famlltet

cea mai veche universitate din Scandinavia sale, din lenoescol.Ncbenus'fn.Nober; mult

Mul\iani mai tarzlu, Universitateadin Uppsala ii va acorda lui Alfred Nobel un titlu onorifie de doctor. De asemenea acesta este locu! in care au rest sustinure mai multediscursuri ale Iaureattlor Premiului Nobel, inaintede ceremonia proprtu-zfss de decernare

Vendela Rudbeck, tnca lui Olaf, S-(1 casetorit cujudecatorul Petras Olfson absolvent

•

Via1a si vremurile

Primii pasi ai viitorului industries

Studii in srrainatare

DUI'A 0('"[" /\NI PETRECUTI de familia NobeL La Sank! Petersburg, in anuL 1849, ImmanueL $;-a anuntat fiul ca doreste sa il trim ita La studii tn strainatate, pentru a putea Luacontactcucelemai no; tehnoLogii din Europa ~i America, care vor f impLementate in lumea industrtata mode rna. Des! Alfredavea numai t'z ani.tatat sev aIntuit tatentut luiinchimie;;iabilitateasadeaciti;;ideascriein cinci limb; straine. Mai avea Ince un motivpentru care corea ca liul S.3U sa studieze tn strstnatate. Alfred Nobel era ebscrbit de inleresele sale lite-

rare, in special de Iar tatat ssu tntentione

se titndrepte spredomeniulindustriei.

Din iarna ace lui an, Allred a parasi! Rusia si a tnceput sa calatoreasca prin Danemarca, Germania,

ltalia, Franta si America. Aintalnit cercetatcr! de La care a preLuat 0 sumedenie de tehnologii !?i noi cunostmte. De exernctu. in laboratorul de cercetari at faimosuLui chimist francez T. J. Pelouze. a eststat la experimentele de detonarea nitrocelulozei. Descopertta de chimistul german, Christian Schcobetn. in anul 1845, nitroceluloza evea 0 putereexplozivamaimaredecatpulbereaneagra$iacaptatatenlialumii

De asemenea. Nobel t-a in orasut

New York pe John Ericsson. care etectua cercetari asupra motoaretor cu aburi. Immanuel a solicitat in mod expres COl fiuL sau sa prirneasce permisiunea de a-t vizita pe Ericsson. Ericsson era un susttnstor acerb

al utiLizarii motorului cu aercaLd ca Inlocuitoralmotoruluicuabur:acestai!?iavea

... StraziLe din Paris in seooluL al XIX-lea. Nobel ~i"a petreeu! o mare parte ciin experienla sa destudiudin strainatate.in

• Alfred NobellnjuruL varsteide20deani.dupa

si a reu~il sa devinii un industria~.

-c John Ericsson.La data La c.re NobeL I-a intiHnit. Ericsson era deja considerat In America. ungeniatinventator.

Immanuel considera di noua varietate de motoarearputea avea anu-

mite aplicatii militare. NobeL a mentionat doar in csteva scrisori aspecte teqate de tntetoirea cu Ericsson; eceaste. se pare, oin cauza cij era Intr-un anume fet suficient de invioios pe taptut ce un att suedez avea deja succes ca om

en\a de studiu in strslnatate i-a extins orizontul Lui Nobel si L-a preqatit pentru a deveni un mare inventator. in ecelasi tirnp. Nobel a rencntet ta ambitute sate Hterare

;;is-aaxatpedomeniulindustriei. ..

-

Alfred Nobel

Compania Nobel §i FHi

ALfred Nobel ~i-a lncheiat experienta de stu diu in strainatete dupa aproximativ doi ani. Ulterior, a devenit interesat de activitatea fabricilor familiei care erau asaltate de comenzi din partea armatei ruse. Ierul Nicolae I promovase a politica privind expansiunea teritoriata ecuva si. in aces! sens. eranevoiedecomandareaunuiarsenalmilitarde ultima qeneratie. tndustrtesi.ca Immanuel Nobel, s-augrabitsaonorezeaceastacomanda.FabriciLe acestuia au continual sa se oezvotte. Astfel, in scurttimp, infabricile Lui Immanuel Nobel lucrau peste 0 rnie de muncitori

ImmanueL spere ca. in cele din urrns. sa (onduca campania tmpreons cu talentatul seu fiu A achiaitionat toate ectiunile cornpaniei detinute de alte catre alte persoene ~i i-a schimbat numeLe in .. Nobel s! Fiii" Managerii companiei au devenit Alfred si Ir-atii sai. Dintre cei treltnss. Alfred. in speciaL,a ajuns sa joace roLuLunui adevaret industrias. Baietetut bolnsvicios de cdinicara se transformase intr-un potential mare om de afaceri.

Prosperitatea companiei Lui Nobel a fost impuLsionata de izbucnirea Razbciutvi Crimeei, in anul 1853. De aceasta data, armata ~arista a inaintat comenzi masive companiei lui Nobel. incLusiv productia In masa de tunuri cu tragere succesiva. precum st primeLe nave cu prooutsoare etasete om ttota ruseasca.

Minele create de Immanuel au fost utilizate in acest razboi cu un succes relativ. De atttet. ca inventator, ImmanueL s-a bucurat de 0 notoriecu succesut mineNobelera insa nernulturnit de roLul pe care It avea campania sa

Sankt Petersburg. vechea capitala a Rusiei \ariste. incarealocuitNobelali\turidefamiliasa.Podul de peste raul Neva a fost conslruil din ordinul lui PetrucelMare~ireprezintaunsimbolaidinastiei

I

TANARUL CARE VOlA sA DEVINA SCRIITOR

In adolescen\ti. Atfred Nobel visa sa devina om de litere. Fiind mai tot timput bclnavlcios.nuseputeajucaimpreunacu prietenii ~i j~i petrecea cea mat mare parte a timputuicitind sau scrund poezu.Ulterlorlnsa.va ardeaproapetD<ltepoemetepecarele-ascris in tinerete. Abandonase visul de a deveni

un scriitorde succes.

~i asta din mai multe motive. Unul dintreacesteaerafaptulca,odatacuincheierea Razbolulul Crtrneet coroenane Iansate catre fabrkile familiel Nobel au scazut Intr-o asa masura, rncar atacerea a ajuns in pericot de tenment. in acea oenoada.fn Rus!e. lnsolventll ~i falimentarii erau trimi~i la tnchtscare.Deca Alfred nu s-ar f Impltcat acerb in redresarea atacem.cornpanta ar f ajunsincolaps,Astfet,nuamaiavuttimp, pur ~i simplu. de experimente literate. Un alt motiv pentru care a abandoner litera-

in complexul militar-industrial. Mai tarziu. Atfred va deveni ceLebru cs InventstoraLdinamitei.careafostintensutilizata in Razboiul Franco-Prusac. S-a dovedit ca mareainvenlieaduceaprejudiciicauzeipacii ImpLicatiiledistructivealeinven!iilorsaleincepeau sa aterne greu in constiinta tanarului Alfred

[n acelasi tirnp nimeni din familia Nobel nu avec vreun motiv sa se gandeasca la faptul ca de pe culmile prosperitejiiIn care se aflau vor f zdrunctnatl deun incident tragic

turaafostmoarteafutgeratoareauneiprietene.La 17 anfaflat In vizita la Pans, Atfred s-a indragostit de 0 tanara suedeza care lucraintr-ofarmacie.La scurt ttrno.tanara a murit de tuberculoza. Acest trist eventment t-a tulbutat Intr-atat, rncsr a renuntet la ceea ce i;;i dorea cu adevarat ~i s-a dedicat in intregime afacerilor farnlliei.

~PercyByssheShelley. un poet romanticenglez ceiebru.pecareAlfred Nobel 11 admira

~,·.· ••. :I

:) [.

:lil:

! 1 ... ,.'-

~ 0 imagine a facilita\ilor pentru ampl~5~rea de mine create de Immanuel Nobelingolful Finlandei_Mineleaufostutilizateintimpul RhboiuluiCrimeei

Oescoperirea nitroglicerinei

Cel de-al doilea faliment

COMPANli\ !'t\MIUEI NOBEL a dezvoltat numeroas€ de afaceri in timpul Razboiuiui Crimeei cerazboiuLseprelungea,inanul1855 era tot rna; evident taptut ca Rusia va Iiinvinsa. "[arul Nicolae I a tncercet sa initieze negocieri de pace, dar a murit La scurttimp dupa aceea. Dealtfel, in anul 1856,razboiuls-aincheiat.

Sf,k$itul Rgzboiului Crimeei a Nobelintampinandsitua\iiextrem armata tarista, eel mal mare client at cornpaniei. a transmis notificarea di nu va rna; efectua no; comennst.to plus. a intrerupt in mod umtaterel ptatile pentru produsele militate deja Livrate de catre compenie. Immanuel a protestat, dar decizia tarului in Rusia acelei perioade era litera de lege. Ve~ituriLe provenite de La guvern au lost suspendate in totaLitate. iar compania NobeL a intrat Intr-o perioeda extremde dificiLii.

Pentru a mentine compania pe linia de pLutire.

Alfred a solicitat eststenta a numerosi bancheri, dar negocierile cu acestia au esuat intotdeauna. Bancile nuaveauniciuninteressainvesteasdiinfabricileprooucatoere oe muni\ii,acum c€md razboiul se Inche-

~RobertNobel.fratelemai mare al lui Alfred. Poale ~i pentru di

nu avee abilita!i de lnduatrlas , asemeneafralilors;\i.carierasaa lnsemnat unintreg lan\dee~ecuri Maitiirziu.acumparatteronurile petroUere din apropierea ora~ului 6aku.dinAzerbaidjan

... Ludwig Nobel. eel de-al doilea fratealluiALfred.OupafalimentuL companieilatiHuilor.Ludwig~i fraliisaiauineercats6redreseze alacereafamitiei.Separeca Ludwig damonetra cn decsebit simlalataceritor.Vadeveniun industria. de sccces

I~

... 0 piclura din secolul at XIX-lea care infa!i~eaza asediulSevaslopolului [18SS) intimpul Razboiului Crimeei. Dupacea fostinfrantazdrobi\orinaceastabal.'llie. in anul urmalor. Rusia a tost obligalii sii

semneze un Iratat de pacela Paris

dintand Iiitor sai misiunea de a administra ultimele chestiuni legate de afacerea din Sankt Petersburg.

Provocarea de a descoperi un nou exploziv Tn periceda In careafacerea lui Immanuel ee bucura inca de succes. Alfred era absorbit de

delaboratorefectuate fabriciletatauluisau.

o zi. tutorele lui Alfred, care devenise profesor la universitates din Sankt Petersburg. t-e vizitat lalaboratorimpreunacuunaltprofesor.

Ceidoil_auintrebatpeAlfreddacaestefamiliarizat cuutiLizareanitroglicerinei.Vizitaacestoralacompania Nobelavea scoout de e demonstra capacitatea ~i torte distructiva a acestui produs chimic. Alfred studiase chimia in strainetate, dar nu avea nicio experienta directs care sa implice nitroglicerina. Cei doi au asezat 0 picatura din gelatina Incotcra si transparents pe 0 tabla de otet 'iii au detonat-e. Explozia rezuttate s produsun sunet asurznorin total contrast cu infima cantitate de substenta utluaeta pentru e c produce. Alfred a rames mutde uimire In fata aces-

tuiexperiment

a fost descopertta in anul 1846 de italian Ascanio Sobrero.Acest com-

pus sintetic se prezenta ext rem deinstabil ast-

tel, se impunea oescooeriree unor noi

de control ale acesteisubstente cu un extraordinar potential exploziv.

Alfred Nobel

'"'TarulNicolael,monarhul absolut care preconiZ3extinderea

sii-~i dirnlnueze eforluriLede expansiunedilresud

I

explozibiti.in acest sens, tatal lor, Immanuel,letrimite a scrisoare prin care te propune fiitor sei s§ utilizezenitroglicerinaindezvoltareaunuinoutipde exploziv. lntemptatonImmanuet derula aceeesl cercetare ce sifiiisf

Nitroglicerina devine utilizabila

Pentru a putea Iransforma rutrcqlicerina intr-un materiaLexpLozivulilizabiLtrebuiadepa!?itunobstacol major. Atata limp cat nu exista 0 metoda de control at

"0 iLustra\ie a detonatoruluipmpusde AUredNobeLAreprezentat o invenjie epocala, care

v9SChimbacursulistoriei directie In cercetare, insa experimentelenu au avut

explozibililor. rezultate notabile. Ulterior insa, Allred are 0 noua idee: va aprinde mai intai pulberea neagra ~i se va folosi deacest lucru pentrua detona nitroglicerina.

Nobel concepuse deja un dispozitiv care sa facili-

"'Ni!roglicerinaeste utilizata ~i asla,i datorita leribilei sale puteride dis!rugere.

lui .. detonator'

Primele experimente cu acest dispozitiv nescocit de Alfred NobeL au fost efectuate In apropierea casei tatalui sau. pe un santier de constructii din Suedia Experimentul s-a bucurat de un succes izbitor. un bolovan de pe santierut oe constructii a fosttransformatinpraf$ipulbereinurmaexpLoziei.AlfredNobel

Alfred presirntea ca lntalnirea sa cu aces! explozibiL avea sa ii marchezeviata

La scurttimp dupa falirnentul lui Immanuel. fiulcelmai mare et ecestule. Ludwig a tcstinsercinatcu refacereaafaceriifamiliei. Fratii sai. Alfred si Robert, aveaumisiuneadeadezvoltanoi

ISTORIA PRAFULUI OE pu~cA

Pima la descoperirea nitroglicerinei, pentru obtlnerea prafului de pu~ca se uti- putul Razboiului de 100 de ani, dintre Anglia ~i Franta

uza salpetrul (nitratul de potasiu), in propome de 75%. Salpetrul era ccrnbj- Ulterior, pulberea neagra va fi utihzata, in special. drept combustibil pentru

nat cu sulf ~i carbone pentru a cree.pineerea neagra~ Salpetrul a fast oescc- ghiulele, qloante de pu~ca ~i alte proiectile. Acest material explcziv a schimpent in secclulHll.Hr. in China. Arderea acestuta ~i emisia mare de oxigen au bat total infa1;i~area razbotulut, gasindu-~i lntrebuintare ~i in industria exrracfacut ca salpetrul sa fie utilizat in balize. Nu se cunoeste cu exactitare momen- tiva. De asemenee, in secolul at xrv-iea. in Florenta (ltalia) au fost perfectionate

tul in care acest arnestec a fosttransformatin pulbere neaqraSe stielnsa ca focuriledeartificii,utilizateinscopuriesteticepentrudelectarea publica .ras-

fusese deja creet inamte de anul 1274, cano a test utilizat de armata mongola pandiodu-se apoi cu repeziciune In intreaqa lume. Exista chtar 0 dovade rsto-

in prima tentatrva a acesrera de Invadare a Japoniei. lntre timp ,pulbereanea- ricadinanu[1589,aprimuluispectacolpub[iccufocurideartificiiinJaponia

gra a fost tclosrra ~j in Europa, pentru prima data in batalta de [a Crecy, la tnce- soqunulul Massamune.

-

•

Via!a ~i vremurile

Depasirea obstacolelor

Nitrogllcerina intra in actiune

i NCERCIWEA L.UI NOBELde a detona nitroglicerina in condiliipropicedesiguranli.33fostunsucces.AinceputsacauteaplicaliiindustrialepenlrunouLexplozibil devenit utiliaabil.Asolicitat si un brevetpentru nova sa mventie. Pentru a-?i face cuncscuta descoperirea, zile Intreqi tacea derncnstratii pubLice si prezentan. expticard roodutin cere eceastaturxtioneaza. Dince incemaimu1tioamenideveneauinteresalidedispozitivut seu inovator.

Oespre experirnentut ssu extraordinar 5-3 scrisinziare$irevistedespecialitate.lnscurt timp era asaltat de solicitari din tumeatntreaqs pentruaderulaexperimente, pentru a seangaja

in cercetari seu pentrua sustine prelegeri.

o tragedie brusca ,?i neesteotata II dezeehilibreaaa: ladatade3septembrie 1864,unadintre fabrieile sale din Suedia este zguduita de 0 explozie atat de intensaIncat a transformatlntreaga con-

structie intr-o de diramizisi moloz. Emil,

fratele sao mic, a fost una dintre victime. La

scurttimp. politia a ernrs restnctutn ceee ce priveste utilizareaexplozibililorinproceseledeproduc\iedin fabrieile situatein zonele de loeuit. in urma incidentului din 1864, oameniiau defamilia

"FrateleluiN(lbel.Emil.care~murit in explozia din labrica Sa. Alfred Nobel afostriinil.deasemenea.lnacesl incident. d~r i-a displ5cut intotdeauna savorbeascadespreacestlucru

... 0 ilustra!ie care infli\i~eazli barja pe care Nobelaconstruilofabricadupaincidentul

in care propria sa unitale de produc!ie a fust distrusa de 0 explozie. Acest incident a marcat debutullui Nobel ca un industria~ performant

~BrevetulluiNobeldeinven!ie a nitroglicerineidetonante Aceastainven\ies-abucuratde un realsucccs: tQmbinatiicu un detonator. nitroglicerina creao putereexploziviifaraprecedent.

o ilustra!ie a labricii lui Nobel dupaceafostdistrusainexplozie. Anvergura incidentului se poat~ deduce din faptulca fabricaa

lost. pur ~i simplu. faeut;; una ~u pamantul

aacumulat-oinaeeastaperioada,lmmanuelasuferit o hernor aqje cerebrala.

Totusi. Alfred Nobel nu avea nicio intentie de a

merg mana in mana $i atunei perieolul,policontribuiladezvoltarea

conostintelor stiintifice ale umanitatii

Nobel si-e luatinimaindinli,?iamersinainte. Desi tusese ernendet de societste $i.in acetasi tirnp. indoliatdepierdereafrateluisau.elnuvarenun!a

Lucrurileau

de la dezastrulprovocat de explozia de

Caile Ferate Suedeze au hotarat sa adapteze explczibilii creati de Alfred Nobel nevoilor proprii. 0 esttet deeereremasivaerainsaproblematicapentruNobel Fabricile sale, la care se adauqeu alte instalatii de produc\ie,erauinsulicientepentruaputealacefata marii cereri din partea Cailor Ferate Sueceze.In plus, legeaiiinterziceasal$ireconstruiaseafabricadupa ineidentul petreeuteu 0 tunainelnte. Nici nu detinea, insa, londuri suficientecu care sa aehizijioneze teren pe cere sa construiascafabric! noi.

lngenios, Nobelvareu$isatreaca,ineeledinurma, peste eceasta perioada dificila. A eonstruit 0 tabrica

lorinventatorului. Nobel a demonstrat ca. in numai 0 luna dezile, poate sa rezolve 0 situatie care parea fara iesire cu catva tlrnp tn urrna

- Alfred Nobel

Tragedia continua

Dupa ce a reuslt sa treeca prin incidentul explozieide la fabrica sa, Nobel a avut parte din nou de 0 penoace de liniste ,?i prospentete.uohaon wnbetm Srrutt. un capitalist suedez care Iocuiain America de

Comenztle veneau din toate tumeaoetonta popu-

tari, ceea ce a si tacut in Norveqia Anglia, Finlanda, darsirnaltestate;astfel,influenlaafaceriisaleseva face simlita In tntreaqe lume. Numele sau devenise cunoscutpeTntreg mapamondul

Cu toate acestea. perioada de Iiniste nu ve Ii con-

stanta Nobel nu va uita incidentul

si-a tratete. esttet de

zete inventiile sale aveau loe peste tot lume

Primuldintreacestea,soldalcumoarteaunormuncitori,s-a petrecutTncadrulunui proiect de dezvoltare a cailcr ferate siberiene. Mai apoi, in AustraLia a explo-

iarin Largulcoastei panarnezeexplounei nave a cauzet rncartea a 74 de perscene. Cauza ecestor incidente a constttun-o. lara doar$ipoate,utilizareanecorespunzatoareanitroglicerinei;din nou, NobeL era nnta criticilorduredin parteaopinieipubLice.

Provocarea dinamitei

Pentrua schimba aceasta netaste stare de tucrun. Nobel a considerat necesara implementarea unor modificari radicale In metcdete de utilizare a nitroglicerinei. dar incropirea unor solutil temporare si superficialenuvarezoLvaproblemacucareseconfrunta. Spiritul seu de inventator impunea

riree unui nou explozibil, mai sigur. Singura

I

ChATom iN TlMP

tornaceu se qasea pe fundul lacuri\or, sub forma unor roci sedimentare silicioase. formate in cea mai mare

una cu nitroglicerina. Dupe ce a reusit sa detoneze acest amestec, a test. in sfarsit. rnulturrut de rezul-

•

Via1a ~i vremurile

GLorie ~i sinquratate

Nobel devine milionar

iN SCU1,TTltvll', Nobel obtine brevete pentru dinamila in Germania, Anglia, Suedia s! in America de Nord. Dupa construirea noiLor fabrici, prirneste tot maimuLtecomenzipentruproduselesaleexpLozive Noi canete. tunete. strazi - In locurile in care nu se puteauconstruipanaatunci,$ialtenoiproiectede anvergura,aufostposibiledatoritadinamitei.

Lucrurile vor- merge chiar mai de pe-te decat io;;i imaginase Nobel vreodata. in anul1870 a izbuc-

nit Rszboiul Franco-Prusac. In razboiu-

lui, armata prusace a utitizet in bombe

care, La randul lor, constituiau principala strategie de alae asupra franceziLor. Nu exista nicio martufie care sa ateste cil NobeL s-ar fi ganditln mod special la aceasts ulilizarea dtnarnttel.lnss taptut cainven\iasavafifolositapenlruarmededislruqere tn mesa va avea un impactsemnificativasupra vietiisale.

Ani de ziLe s-a concentrat pe descoperirea de modatitati care sa permita dinamitei sa fie utiLizata In aplicetii industriale. Nobel pLanuia ca utiLizarea dinamilei sa devina un fenomen gLobaL, dar acest plan necesita 0 organizare de proporIii. Alnliin\alcompanii, fabrici si magazine pentru proouceree sfcomerciatizerea produseLor sale in lumea tntreeqa. in cazulTn care aceaste actiune ar titost tncununata oe succes. arfi beneficiatprobabil, de profiluri nelimitale. Prima lara In care a dat lovitura a lost Franta. Talentullui NobeL, nu numaicainventator,dar!?icaindustria!?,incepuse se tnttoreesca

NobeL iniliaza negocieri cu a companie de oteluri din Franta. detinuts de Paul Barbe. Barbe va deveni personajul pe care Nobel se va baza mai

~Oexploziededinamitaprezentatadeilustra!iauneireviste din secotul et XIX-lea. Dinamita a ereet un nou avant in industria construc!;;lor.

muLt decal pe oricine altcineva in afacerile saLe. Acesta a recunosculvaLoareaexpLozibiLilorpe care

"'Bazinepetroliferecontrolate de NObelin Baku. Tehnologiile superioare de extrac!ie ~i de rafinaredezvoltatedecatre frntelesau Ludwig,i-aupermis lui Alfred Nobel sa produca petrol de inaltii ceutete ~i sa se bucure de reu~itajn industria petroliera.

norocos, mai aLes ca avea toe In timpuL campameisustinute a Lui Nobeldea deveni un industries recunoscut international. Personetitetite celor doi eraudiametraLopuse,darTndeaJunsdeneobi$nuite pentru a se atrage reciproc. Nobel i~i desccperise eel rna! bun parlener de afaceri

Cei doi au tacut diLatorii in America $i Europa pana In anul1871 au lnfiintat z ece companii si fabrici Tn nous tari diferite. Acestea s-ao bucurat de un succes care a depasitirneqinatia tondatorilor lor. Ca actionar principaL al corporatiei, ALfred NobeL avea partea leului din profiturile exorbitanteTnregislrate.

Nobel a produc-

tia de dinernitg a crea 0 companfe tn

Rusia, pe care ova adrninistra impreune cu fra\ii sai. Robert ~i Ludwig. NobeL era acurn implicat in industria petroliere

... o pictura din secotul aIXIX-lea. inf~li~and Razboiui Franco-Prusac Era primul razboiin care a lost utitizatii invenjiatui Nobel,dinamita

Milionarul singuratic

Des! inventarea dinamitei l-a facut celebru ~i prosper, In mod peredoxat.Nobet a conttnuat sa traiasca

Alfred Nobel

I

aU5trjaca~isespunediera5ingurafemeiecucareNobels-ar iiganditsasecasatoreaSC;3

cerebrate cu ca\iva ani tnamte. dar se pare ca nu si-apierdutnicioclipainteresuldeadezvoltanoi inventii. Dupe moartea tatatui sau. Nobel a cum-

para! 0 tuxoasa in Paris, In

Arcului de Nobel visase la 0

intr-un orasel cochet toarte activa pe sc ena

delocimplinit

1876, Nobel va intelni dous femei care ii vor schimba complet vista. Una dintre acestea era Bertha Kinsky care a rsspons unui at lui Nobel de anqajare a unei secretare. Mai

ziu va deveni cetebra tn calitate de sotie a contelui von Suttner, dar cand t-e intalnit pe Nobel avea33deani excelenta custudii

ideate

foarte buna de spre introvertitul $i politicosul Nobel. Totusi. la acea data era deja loqodite cu Arthur von Suttner. Bertha simtea lucrand pentru Nobel,sentimentelesalefat5deel

vor deveni mult mai ta stujba.fn oertoada

astfel,arenuntat Nobel se afla intr-o

catatorte de afaceri. Lccrase numaicateva

rnam ca secretara etu!

Nobel rarnanea din nou

La scurt timp

In sa va Tntalni0 tanarafemeie care tucra tntr-un magazin de flori, Sophie Hess. Era tnceoutut unei retatncare va durata aru.

Verldune diferiti

•

Via!a ~i vremurile

Ultimii ani de suterinta

Explozibili tara fum

IN ANUL 11,'!l(>, Nobel si-a reorganizat uriesete holding uri de afaceriintr-o nove entitate, denurnita Grupul Alfred Naber, un trust avand sediile principaLe in Paris ,?i Londra. in cete din urrna. NobeL seva ocupa rnai putindeacestasi

ttrnput tncercano sa dezvolte un

genera fum. FumuLcauza probleme artileristilor, deoarece indica tortetor inamice pozitie artileriei deliecaredatadindseexecutautrageri,Dinacest motiv,lnaceaperioad§,chimi.;;lidinTntreagalume lncerceu sa dezvolle un explozivcare sa nu gene-

rezefum

Nobel a petrecut zile Intreqiio Laborator,combinand nitroglicerina $i nitroceluLoza cu diferite substente sl cornpareno rezultateleUn ao maitarziu, Nobel descoperea un nou material exptoziv. L-a denumiti.balistita' $i LascurttimpacestaseafLa in veorut lntreqii lurni. MuLli miLitari prevedeau ca acestmaterialvaschimbafalarazboiuLui.

... 0 imagille" armelor care 5unt descarcate utilizimd material exploziv.,farafum··.

Expulzare din Franta

La scort tirnp dups ce ainveotet baListita, tnoustnesut Nobelvainlradinnouinincurcatura.Tntr-odimineala deschide un cotidian trentuzesc care titre cu Litere mari: "Alfred Nobel c suspectat de spionej!

ArticoLul afirrna faptul ca Nobel ar f furat cele

ducstoare tn domeniu.

La acea vreme. in Fr-anta exista deja un malerial explozivcare seapropiade rnodetut cetulura

fum.lnvenlatorul acestu!a era un om cu abilitati

potitice si care se foLosise de legaturiLe poLilice "'Ofabricadedinamitainllalia

pentru a detine control monopolist asupra piete- allului 1890

lor. De asemenea, aincercat sa se fotoseasca de

deacorduride vanzare:;;icumpararecuauloritatiLeitaliene, Nobel si-a atras $i antipatia quver - nului francez.Astfel ac esta a Tnceput sa critice activitatea lui Nobel, iar zvonurile privind posibila activitate de spionaj a inventatorului au eparut in ziarete IrancezecaocompletareaeforturilorguvernuLuifrancezlnacestsens.

Situatia lui Nobet seiorautatea tot mai mult Nu numai ca productia de belietita a lost lnterzise in Paris. dar a intra! si in vizorul politiei. Nu se pot cuantilica beneficiile pe care Nobel le-a adus Frantei prin activitalea sa. Tctusl. dupa conflicleLe sale cu

prese. nimeni nu s-a oterit sa-l ajute acesteiperioadedecriza,nicimacarceicareerau constienti de cootr.butiile lui NobeL in anul1890, NobeLa fos!nevoit sa paraseasca Franta, cornptet dezarnaqit

"'Caurmareapersecu\ieiexen:itate asuprasadeditreguvernulfrancez, Nobel 0 fQ5tnevoil5a renUlljelavia!a sa din Franla.

Un laboratorconstruit de Nobel laperiferiaParisului.Acestaeste loculin care a descQperit nQul mater-ial exploz!v, eeusme.

Alfred Nobel

Scandalul Iegar de Canalul Panama

Cu un an inamte cs Nobel sa fie tortat sa paraseasce Parisut. a izbucnit un scandal legal de proiectul de constt-uctie a Canalului Panama.

Prima pagina a cotidianului .. New York Times" anunta d'i obiectivele acestui proiect nu au fostindeplinite.

in conflict erau impllcatl administratorii companiei franceze de crodcct!e a dinamitel. care se enqejasera tn soecotetf ilegaLe privindproiectuldedezvoltareacanalului Unut dlntre acesuspecutentt. pnnsitn mijtccut scandalului, era prietenullui Nobel, PauL Barbe. La acea vrerne. Barbe devenise ministruL francez at agriculturii ~i se descoperise ca fus€s€ impticat in primirea defoloase necuvenrte s! aile forme de coruptte. Nobelnuerainformatdeloc

cu pnvire la impticarea vechiului sau pri- AI~'''''''.'' etenin astfelde activi!ali ilir.ite. Tn luna

launandupaizbucnireascandaBarbe se sinucide.

Nobel s-a grabi! sa setveze sttuetta. A auditat toate companiile care taceau parte din imperiul sau comercial ~i a derulat un aoevarat proces de epurare ~i de Inlccuire a personalului de conoucere. [n urma acestor eforturi.lucrurile psreau ca intra pe o Iinie normataCu toate acestea. lnainte de a-~i putea lua un moment de respiro, alte vest! proasle aveau sa-l copleseasca. Fusese informal de faplul ca prielenul sau Frederick Abel ~i profesorul de fizlca James

I

SITUATIA DEPlORABllA A lUI PAUL BARBE

Paul Frano;ois Barbe a fost un important sau, Nobel ~i se implicase ehiar ~i in

partener de etacer! a! lui Alfred Nobel. ccmertul ilegal. Nobel nu era deloe

Parteneriatut aeestora a durat din anul multumit de aceste practici ale parte- 1867 ~i pana in ziua in care Barbe s-a sinucis, in anuI1890. Col industries, 8arbe era diametral opus lui Nobel. Acesre din urma era cinstit fa\a de anqajatt ~iintotdeauna luain consroerare ce esre mai bine pentru acestra, in timp ce Barbe urmarea numai sa profite de pe urma oricui, in oriee ctrcumstenta lnrr-o scrtsoare edreseta fratelui sau Robert, Nobel spuneadi8arbeesteunexcelentindustrias. flnantator ~i coordcnator, dar ca nuputeaiavealncredereinel,iaracesta este celmatslab punct alsau

Pe masura ce cbttnea succes dupa de a-sr lua vtata EI va oevent exernplul

succes In afecerf Barbe nu mai cunos- ideal pentru Ncbelsl pentru allii in ceea

tea cprellstl. Vindea ~i cumpara fara ce pnveste modalitatile in care nu tre-

sa it mar anunte pe partenerul buie sa actionezi COl om de atacerr

~Par!eneru!deafaceriaiiuiAifred Nobei. Paul Barbe

~ Sir Frederick Abel. chimistut renumit pentrudescoperireanitrocetutolei

CanatutPanamaafostdeschisinanutf9f'. ta2'deanidvpascandatutdecorup!iein care Nobel fusese implicat. Acest canal teag1i oceanele Atlanti(: ~i Padfi(:

Dewar au primit un brevet pentru un exploziv fara fum in Anglia. Aces! lucru se Intampta in anul 1890, la un an dupa ce izbucnise scandalul Ia CanalulPanama

lnventia lui Nobel, balistita, fusese deja bre-

bunale timp de trei ani, iar compania lui NobeL va pierdeTn celedin urrna In tate lui Abel;;i a lui Dewar. Ptanqerite lui Nobel qaseau usi tnctuse. iar nbetsi Dewarerau hberi sa dispuna de inventie dupe propria tor vointa

Pornind de La aces! incident. NobeL a Inceput treptat sa devina tat mai suspicios cu privire La lumea politics s! econornice. Care mai era sensulextinderii intereselor sale de afaceri? Nobelva conlinua sa caute raspuosutta aceasta intrebare panainultimeleclipealevieliisale

I

Via!a si vremurile

Dorinta de pace

Perioada petrecuta la San Remo

IN ANUL 1891, Nobel a ccmparet 0 proprietate in San Remo, in ltalia. unde a construit un taborstor. in zileLe senine. valurile spumoase ale Marii Mediterane Ii linisteeu sufletuL, iar vantul raceritor din sud ii aLinau inima afectata. Mai avea inca destute problemede rezotvat. precum procesuI intental in Anglia, dar simtea ca este, in sfarstt. capabil sa se reintoardi La activitatea de cercetare ,?i de investigare pentru care era eel rnai bine

Cu ani inainte de a se mula in San Rerno,

in anul 1886, 0 relntelneste pe Bertha Kinsky. Aceasta era acum casatorita cu contele Arthur von Suttner, noul sau nume fiind contesa Bertha von Suttner. Bertha devenise, de asemenea, talrnoasa pentru romanuL ssu .Jcs ar-mele!", liind ortma ternete cetebra miLitant'§ pentru pace.

Aceasta reintalnire le-a permis celor doi sa poarle conversatf privind probLematiea pecii in Lume. NobeL contribuise generos La aceesta cauza s! parlicipa pe aseuns La contennte inter-natiortale penlru pace. Marturisea in serisorile saLe teotut eami;;earilemiLitanlilorpenlrupaeeL-aufaeutsa renuote la interesele sale personaLe egoiste. Cu loateaeeslea,nuputearenunlalaindoielilepe care leavea eu privire La eei care scticiteu ea larile Lumii sa renunte La arme. Aeeasta pentru ca Nobel stia ea pana ~i cet mai impresionant discurs sus-

tinutinnumele fieclipsatde

Nobel nu renunla deloe La preocuparlle saLe din domeniuLcereetarii.lnaeeastaperioadavaangaja

... LaboratoruLLui NobeL de pe proprielatea sa din San Remo. Aiciapusbal!elemaimultorinven!iinoi.lmpreunacuasistenlul sau.RagnarSohlman

un tanarinvarsta de 23 de ani pentru a-l asista In aceste cercetanAcesta ve deveni mai tarziu executorut testamentar aL averii lui Nobel. Numele

"'C;;saluiNobeldinSan .Remopecareabotezat-o .VilaNobel··.

seu era oeosebite

Sohlman. Nobel avea 0 simpatie de acest tanar. In Laboratorul din

San Remo. eei doi au creat aLteeva decat arme, $i anume, Laeuri sivcpselurifolosind ca baza nitrocelulcza Au descoperit cauciucul stntettc. pielee stntettca. precurn s! sisteme de conducte pentru transportuL petroLului. in acestmoment, intereseLe Lui NobeLdepa$iseraariachimiei,intrandindomenii precum biotcqia si ftnca.Incepuse totusi sa se plangadestareanupreabunaasanataliisaLe

... Nobel a ales ora~ul San Remoca Locde resedinla dupateafostexpulzat

din Fran!a. San Remoesle un micora~elsituatpe coastaltalieiinnordulMi'irli Mediterane

, Alfred Nobel

Vise implinite

in anul 1894, NobeL si-a mutat centrul de cercetare din crasetut San Remo pe tanlmuriLe natale din Suedia. Dupa atstea peregrinari prin tume. devenise nostalgic fata de locurile in care s-a nascut. TraiuL de acasa, din Suedia. s-a dovedit a f confortabiL pentru Nobel.ejuns acurn la varsta de e l de ani. Inca de cend implinise9ani,NobeLconsideracasevasim\iacasa in oricareLoc din lume care iL va ajuta sa progreseze in mundi, dar, dupaces-aintorsinSuedias-aputut bucura de 0 atmosfera retexants pecare, probabil. nu

de dina mila. Aceesta surna era de 6.045 de or! mai

unsprezece tone. Din NobeLnuaveaabsolutniciunmotivdeingrijorare

in anul1895, sanatatea sa devine din cein ce mai subreda. Medicul sau il diaqnosticbeeze cu angina pectora La. Cu toate acestea. Nobel iqnora starea sa de sanatate ~i se dedica tot mai mult scrierii de piese de teatru. Rezultatulacestor eforturi este .Nernests". tragedia care are ca punct de pomire lucrarile poetului Shelley, unuldin scnttcnlsa! preferati.

La data de 7decembrie 1896,NobeLsepd'ibu$e$te in urma unei cornctf cerebrate. Trei zile mai tarziu i$idauLtimasufLare,injurulorei2:00,dupa-amiaza. Avea63deaniladatadecesului.lnultimeLe

fostinconjuratdoardemembrii

prieteni

Prietenullui Nobel dinvremurile deglorie, Ragnar Sohrrnan s! Rudolf LiLljequist,administratoraluneia

dintre saleeu Iost numitiexecutonites-

tementari lui Nobel. Ei sun! personajele care au

Premiul Nobel ce se va deceme celor care pentru cauza pacii. ceuzs careia NobeL i-a deoicet aprcape intreaqa se viats

I

... Uttima fotografiea lui Nobel. din anul 1895. Fotografiilecu Nobel suotfoarte rare, ceea ce face caaceasta,datand din anii sai deglorie, sa fieextrem de vaLoroasa

aceea~i cladi;e cuAcademia Suedez;; ~i BibliotecaNobel

MUZEUL NOBEL

in anul2001 .la un seccl de la decemarea primului Premiu Nobel, 0 cuorre a bursei din centrul vechi Gamla din Stockholm a fast transfcrrnata intr-un muzeu dedicat rnemcriei lui Alfred Nobel

Interiorul acestuia este impar~itin trer sectiuni spanoase. Prima dmtre acestea prezlnta taureatll premiului Nobel ~i reauzarne lor. Sunt astfel enumerati peste 700 de laureatl ai Premiului Nobel. geauzarue lor potfi cercetate printr-un sis" tern computerizat, prin filme, expoaltf ~i alte astfel de mijloace. Expunerile suntlmpariiteindecade,iarcuajutorularticolelordecupatedinziare,precum ~ialaltorobiectespecificeuremii,vizitatorul se poate trenspune in atmosfera acelelepoci.

Urmatoareaseqiuneprezintaprocesul de selectie pentru decemarea Premiului Nobel. Cand auzi expresia .Premiul Nobel" gandul te poerta spre imagi-

neauneiceremoniigrandioase,organizateinsaliimensedeconcerte,daracesta repreztnte deer un pas din procesul de decernare a premiilor. Prin intermediul expozjnnor care prezinta interviuri cu membrii comitetului de selectie, precum ~i exemple ale locatiilcr in care se desfasoara procesul de selectie, vizitatorul i~i poete forma 0 parere generala cu privire la procesul de setectare. care este unul complicat ~i de durata. De asernenea in Muzeul Nobel sunt expuse ~i copii ale medaliilor primite de laureatf Premiului Nobel, precum ?i 0 expozitie unica ce reproducebanchetulorganizatdupaceremoniadedecernare.

Ultima secnooe ii este dedkata lui Alfred Nobel. Aceasta cuprinde fotoqrefii,instrumentefolositedeacesta,biblioteco?iportretelesale. Prin intermediul expoziiiei,potfidescoperiteaspectediferitealepersonalita1;ii lui Nobel: industria~u[,idealistul,inventatorulsaucosmopolitul

II

Evenimente marcante

Suferintele inventatorului

,

care a creat Premiul Nobel

A (recur mai muir de LIn seeol de cand a fost organizara prima ceremonie de decernare a Premiului Nobel, la 10 decembrie 1901. ell ware acestea, puncrele luminoase ~i cele tntunecare ale complicatei vieti ale lui Nobel pot f analizare rn spectrul mai extins a1 crearii acesrui premiu. Ce anume l-a dererminar pe Nobel, indusrrias §i 0111 de §tiinp'i deopomva, sa creeze aceasta distinctie?

"Negllstorul mortil"

O~:-~:Lc~ :~~o~;P;u~:sAc~~I~~A~~~Asl:~N~~~I~~~

de .. Negustor at mortii". Aces! renume de fabricant alarmelordedistrugereinmasaaTntunecatviata lui Nobel. Personal, mareLe inventator considera di dinamita trebuie utltiaata in scopuri pacifiste. dar existau ceteva voci cere it acuzau di a tntesnlt activitatea tercrista ~i alte activitaf de acest gen. Tarut Alexandrualil-leaal Rusieitsiva pieroe vlata intr-un atentat !eroris! cu oinarmta tn Sankt Petersburg in anul1881.lnceledinurma.separeacainvenliile lui Nobelvordeveni multmai utilizete ca arrne de distrugere in mesa si de teroare decal in scopuri pecitrste. Nobel a ca~tigat sume fabuloase de bani din vanzarea dinamiteist acestfapl i-a atraseticbeta de .. Nequstor at mortii'

In anuL 1888. un accident tragic svea se Iizqu-

de presa tntr-cn mod personal,care t-a atectat. Din acelmoment, Nobet si-a dedicat viata cauzei pecii

prin orice mijLoace a sa tntrepnnda. Si-a

rescristestamentul, defondare

a Premiului pentru Pace. multi con-

sidera ca acest episod in care a lost implicat zierul trencez a reprezentat catalizatorul care a dus la crearea Premiului Nobel.

Neobosit militant pentru pace

Pentru se elibera de sub povara carierei sate de inoustrtas. in ultimii ani ai vietii sale, NobeLs-a implicat in mi;;djrile care militau penlru pace

Cu toate acestea, ideile sale privind pecea.erau oarecurn diferite de cele ale rnilitantilor vremii Nobel a participat la eel de-al patrulea Congres International pentru Pace. organizat ta Berna, Elvetia, in anul 1892. unde a facut ceteva comentarii lipsite de tact politic. Nobel spunea ca este nevoie

Alfred Nobel

I

o imagine oin secolul al XIX-lea a RiizboiuluiFranco-Prusac,unconflict in care s-a utilizatdinamita carneterte prima peotru produclia de bombe

Este nevoie de un plan realist. Numai dorlnta puternidi de a Infaptui pacea nu este suficienta pentru a atinge acest obiectiv.

de un plan reaust st ce numai dorinta puternica de aTnfaptuipaceanuestesuficientapentruaatinge aces! cbiectiv. Nici marile partide sau discursurile lungi nu vor putea educe pacea. Se impunea catoateautoritatiLeguvernamentaleaLenaliunilor lurniisa etaboreae un pLan de pace convinqator.

Se pare cs unuldintre lucrurile care t-au determinat pe Nobel sa devine militant pentru pace a fost retatta acestuia cu Bertha von Suttner Totusi demililarizarea La care tacea apet Suttner si aliaIii acesteiaTn manifestarite pentru pace ate vremii nu era decal 0 fantezie ideuloqica. Nu pvtee rezulta nimic palpabiL din acest oemers. Nobel era de parere ca acnunea guvernului siactivitjitile legisLative vor reprezenta 0 components cheie in crearea unei aoevarete paei mondiaLe

Comenlariile lui Nobel au socat participantii la contertnta despre pace. Daracestea nuerav numai

simple cuvinte. Dupa Nobel a anga-

[at maimulti asistenticere susttnain aceesta

cauza. Un fast dipLomat turc. Aristarchi Bey se

acestia. Metodologia lui Bey era ceea ce l-a deearnaqit pe Nobel. Cu loate acestea. NobeL era inca surprins de faptul ca reusrse sa adune laolalta. intr-un limp alai de scurt.etat de multi rnilitanti pentru pace

~ Portretul lui Nobel din laboratorulacestuia din San Remo NumaiexistaporlretealeluiNobel realizateintimpulvie!iiacestuia. ast!elincattoatesunlposlume

II

Evenimente marcante

Au lost multi cei care au critical activismul pentru pace at lui Nobel ca fiind 0 Incercare de a ie!jiicufat3curatadesubpovarasuferinjelor,?i

e viclentei care Le-a creat indirect,ca indus-

tr-ias profituridepeurmaproduceriide

arme de distrugereTn mesa. Adevarul este ca in

limp ce milita pentru pace, Nobela continual sa

investeesca in oezvottaree explozibililor. La ... MormantuL lui Nobet din Stockholm.

vedere,acesllucrupoalepareaparadoxal. Nobelap;;rasitSuediaLavarstade9ani,

Nobel spera sa inspire s! realizarea unui comer! petrec,]ndu-~jtotre5tulvie!iijnalte!;;ridjn pacifist intre tari, prin constructia fabricilor saL~ ~~::n~:~'~:t:~ezent se odlhne~tein pace in de dinamite in toate \ariledin lume.

Cu aceste comentarii sarcastice la adresa a aceeaceelconsideraalielorturilezadarnieeale ectlvlstttcr oentru pacecontemporani. Nobelnuva atragedeparteasapreamulliprieteni.insistenla se tn a qast un plan realist pentrupacereprezenta punctulfortecareildistingeadeceilaltimilitan\i.

Teoria de pace a lui Nobel

rnat oortnta de a dinavereasaintr-unfondcaresafiedecernato

data ta cinci ani. barbatului seu femeii din Europa

care a Iacut eel mai important paspentru cauza pacii.Acestecuvintepareauafiunfelde .. balonde

tncercere' pentru ideea crearf Premiului NobeL

In eceees! scrisoare, Nobel i-a imparta$it 8erthei $i teo ria sa cu privire ta pace. Considera ca trebuie tribunale tntemauonate peniviteintreceicarear

di tribarcare erau deja la considera ca atata limp tilt toate tarile lumii se implica, pacea ar putea fi mentanuta seccte intregi

Conform pLanului lui Nobel, \arile lumii ar f intret totr-o etienta pentru a salva orice alta natiune

~ a iluslralie dintr-c cart~. infiilisand aClivitatealaofabrididedinamilii.Femei\e introduc pulberea d~ pu~"i in cartusele delonaloare

care se afla in pericoldea f inveoata de 0 alta. In acestcaz.demilitarizareaarfifostposibila

Deseori. Nobel reflecta asupra posibilitatii de a Invents un dispozivsau 0 nous substanta care

sa puna cepet totdeauna rszboiutui. Este

o ironieiaptul utilizarea forteipentru a deter-

mina schimbarea pentru care pleda Nobelva evea ca rezultat cete mai mari crime rmpctriva umanitalii in secolulXX

Militan\ii pentru pace considerau ca eforturile lor i~i vor gasi in cele din urrna justificarea.

iaraceastavafi monciatasccpot ttnat oen-

tru care militau toate acestea, Nobel stmtea

caacestprocesneeesitapreamuittimpdeimple-

mentare.

in testamentul sau final. redactat In data de 14 marlieaanului1893,Nobelsolicitacaintreagasa averesaiieimpartitainfelulurmator: .. Capitalul, investitin titluri de proprietate de catre executorii mei testamentari, va constitui un fond din care se voracorda premii calor care, in timpulanului cedent, au aduscele mai mari beneficii Sus-mentlonatut ventt va liimparptin cinci parli egale care vor f distribuite, dupa cum urmeaze o parte persoanei care a tacut cea mai

tanta oescopertre seu tnventle tn

cii, a parte persoanei care a tacut cea mai mare descoperire sau inventie in domeniul chimiei, 0 parte persoanei care a facut cea mai maredescoperire In domeniul fiziologiei sau al medicinei, 0 partepersoaneicareaelaboratolucrareremarcabiladetendinlaidealisticaindomeniulliteralurii$iopartepersoaneicareadepuscelemaimari eforturipentruaaducepacealntrenatiuni,pentru abolireasau reducerea armetetor el penlruorganizarea$ipromovareacongreselordepace"

Aces! pasaj reflecta cele doua aspecte conflictualealecaracterului lui Nobel: idealismul. pede o parte si. pe de alta parte. metodele sale rea [isle. puse in practice in activitatea sa de industries

~ Casa lui Nob~l. situatii in apropierea uneia dinlre fabricile sale din Suedia. Aici ~i-apetrecutNobelultimelezileatevie!iisale.

Alfred Nobel

I

RESCRIEREA TESTAMENTULUI

TREI ULTIME DORINTE $1 TREI TESTAMENTE

Chiar in varianta finala a testa-

sau. Nobel atiseaze indide

N ~~ee\e:tar~~~~~~~i t;~~, vi~r5tii~~

put Primul a fost redactat in

anul rnoart ea Iratetui

a fost redac-

lostredactatcuunaninainteamor-

in data de 27 noiembrie a anului Aceste tusese nevoit sa ll modifice de atat de multe ori datorita evotuuei continue a viziunilor sale mondiale, influen-

sa cu atte personatitsn vremiisale

Nobel a in urrna

irnpresionanta mod

~i prietenii 0 r avneau

lor cu La cal trebuia sa pri-

adresate in mod direct lui Nobel din timpul vietii acestu!a. l-au tacut acesta sa ''iii dea seama de

i n ~ e le 5 e dec § l iva a p ra p iversiune a testarnenbanii nu reprezentau un object in sine

.. Ragnar Sohlman, ales de dtre Nobel, executorulsaute5tamentar,Sohlmanafost

uni ale tastamentutu de lire, in

bilredus3inversiuneafinalaatesta-

tie! averii sale rnoresronante moerte. Acesl

batai de cap executorilor sai testamentari, Ragnar Sohlrnan $i Rudolf

mentului Publica rea

testamen-

Ideologie versus realitate

In vara anului 1896, versiunea rinala a testamentului lui Nobel a fost

II

Vie1i paralele

Prietenii milionarului retras

Odara ell invenria dinamitei, Alfred Nobel s-a bucurat de faima §i de prospcrirarc. in ciuda succesului Sal! ca industrias, va duce 0 via}a singuratica. Nobel IlU si-a deschis inima decat in fap rudelor, a catorva priereni §i a unei singure femei ell care a Intretinut 0 relatie desrul de inrensa.

Suntfoartepulinioamenicarepotficonsideraliinmodrealcaprieteniadevara!iai lui Alfred Nobel. De-a lungul vietf sale, el s-a apropiat de toarte putine persoane ~i fa\i=i de Ioerte putini oameni putee vorbi tiber. UnLIt dintre acestia a fost Bertha von Suttner.

Bertha t-e Intalnit pe Nobel in prirnavara anului 1876, cand avea 33 de ani Raspunsese anuntului acestuie de angajare a unei secretare particulere. La acea vreme, Bertha era necasatonu ~i era cunoscute drept Bertha Kinsky Manierele ~i eteqente ecesteie ereu semneleuneieduca\iitipicaristocrate.dareaera, de Iept. liica unui meresat de camp austriac sarac. Si-a gasit de lucru ca meditator pentru prospera lamilie von Suttner. S-a indraqostit de Arthur, liul eel mare al lamiliei. Mama acestuia s-a opus insa casatoriei. Bertha a renuntet s! a devenit secretara Lui Nobel.

in scurt timp, NobeL se indragoste~te de Bertha. Era 0 secretara exceteota ~i avea decsebite abilifaf Lingvistice,opersoanarafinata?ieducatainarta~imuzidi; pentru Nobel psree a Ii femeia ideala. Totusi. cand Bertha ?i-a dat seama de sentimenteLe lui Nobel, a decis sa II pareseasce ?i s-a casatorit

Activista pentru pace care l-a intetes pe Alfred Nobel

Bertha von Suttner (1843-1914)

cu Arthur von Suttner.

Cei dol s-au reintalnit 11 ani mai tarziu. in anul1887. Pana la acea data, ea devenise cunoscuta in lume ca activist de pace $i scriitor.

Romanul .. Jos ermete!' povestea de draqoste impiedicate de tragedia razboiului, este cea mel ccnoscuu lucrare a sa. Romanul a devenit best-seller international. Bertha von Suttner si Nobel au continual sa fie prieteni $i sa se suslina reciproc. Se crede ca inttuente Berthei a lost unuL dintre cele mai importante motive pentru care Nobel a dorit inflinterea premiilor Nobel. Conform Berthei. aceasta nu aducea in discutie lema paciiInintalnirile acestora dinanul1887.insa, se pare ca Nobel era eel care insistain a vorbi despre acest subiect.

Bertha prevazuse teribilul carnagiu al rezboeietor ce aveau sa urmeze in secolul XX $i a prezentat avertismente cu privire la utilizarea armelor de distrugere in mesa. A solicitat fondarea unui organism similar Nativnitor Unite Eforturile sale in miscaree de sustmere a pacii in lumeau lost recunoscute in anu11905, cand i-a lostdecernat Premiul Nobel pentru Pace

Bertha moare in anul1914, La varsta de 71 de ani. Visul ei de realizare a pacii mondiale va ramane netmptmit. Primul Razboi Mondial avea saizbucneascalanumaiosaptamanadeLamoarteasa.

Ilfrea Nebel

> ~ '" "

RETEAUA DE LEGATURI PERSONALE

I

... PersonaliUi\ile din casetele P" fundal gri sunt preaentate in det~liu In ilces\ capitol

Prietenul care a pus bazele Premiului Nobel Ragnar Sohlman (1870-1948)

Dupa ce aincheiat retatia cu Sophie Hess, Alfred Nobela lntrat lntr-o peri Dada pretunqite de izolare,Esteperioadaincareilinlalne$tepeRagnarSohlman. La acea vreme. Nobel rauta un secretar personal. Larecomandareanepotuluisau,l-aintervievat peSohlmaninanul1893_Sohlmanavea 23 de ani, iar Nobelaproape 60

Sohlman absolvise Universitatea din Stockholm $i aspire sa devina inginer. Caracterul ones! $ideincrederealluiSohlmanl-acoflVinspe Nobelcare,inceledin urma. l-aangajatca secretar. Identificand lalentul lui SohLman. Nobet l-einsarcinet cu misiunea de a-ifiasistent de labor ator. AstfeL. Sohtman seva dovedi un persona] indispensabiL pentru Nobel

Fara Tndoiala ca Schlmen Ii amintea lui Nobel de et tnsusi cand era tEmar. La randul seu. 50hlmannusepurtacasicumNobelarfifostallgajatorulsau,cimaidegraba.unprietell. 5epoate lnteteqe.esadar; rnssure in care Nobet ejunsese sa eibaincrede rein Sohtmen printeptut cat-e ates execulorulsautestamentar.Sohlmanareu;;itsarezolvedisputelecares-au ivitin legatura cu averea lui Nobel. precum ;;i sa initieze Premiile Nobel.ln plus. Sohtman a avut abilitatea de a sotuncna ementnteree Sophiei Hess de a vinde cele peste ooue sute de scrisori pe care Nobel i le trimisese.

Inanul1929.SohlmanadevellitdirectoraluneiadintreintreprinderileluiAlfred Nebel. Si-s mentinut aceasts pozitie pena tn anuttvee.cu doi alii inainte de a muri. Se poale spune ca ?i-a dedicat intreaqa viala memoriei lui Alfred Nobel ;;i. pe langa activitatile amintite, a mai scris si a biografie a prietenuLui sau.

demonstrat exact contrariuL

Nobel credea ca pe rnasure ce Tmbatrane?ti devine tot mai greu sa Iti gase;;ti prieteni pe viala. Totusi, reletia sa cu Ragnar Sahlman a

•

Vie!i paralele

Alfred Nobelsi-e petrecut tineretee botnavicioasa citind. Era ebsorbit de dcrirue de a deveni scriiror ore Tntregi (ilea s! scria poezii. Se snntea atras, in special. de lucrarile poetului romantic englez, Percy 8ysshe Shelley.

Shelleyerafiulunuiproprietardelerenuri prosper din Sussex, in sudulAngLiei. Era untanar inzestrat cu o sensibiLitatedeosebita$iincadelaovarstafragedas-aaratatinteresatdelucrurileneobi~nujle\>imisterioase Cu toete ecesteaeralrnootrfve oricarui tip de autoritate $i sis tem treditionel siin consecinta. avea o serie de orobterne tascoata

in timpulstudiilor sale la Universitates Oxford, a fost puternic influentat de filozofia liberalului englez, William Godwin; a lost exputzst din scceta dupa ce a publicat pamflete raocete care criticau religia. S-a indragastit de una dintre prietenele surorf sale ~i a lugit in Scotia pentru a se casatori cu ea. Tn anul 1813, a scris .. Regina Mab: un poem filozcfic". Mai tarziu s-a tmprietenit cu William Godwin $i lamilia ecestua $i a calatorit in intreaqa Europa cu fiicele acestuia Mary $i Claire. limp "in care a scris mai mutte poeme. Mary va deveni ulteriorcea de-adoua sotie a lui Shelley sr 0 cetebra scrntoare. autoarea celebrului roman .. Frankenstein". Dupa ce prima sa sotie s-a sinucis, Sheltey s-a casatont cu Mary. in urrn a uneidisputecutatals8Upriv;ndaverea buniculuia parasit Anglia. in enul 1818. Acalatoritin Europa,s criindpoemecarel'orinlrainislorie;vasulpecareseaflaalostprinsintr-ofurtuna,iar Shelley a murit pe mare. Era foarte etras de arnbarcatiuni $i de apa, in ciuda faptului ca nu stla sa Inoate. Rama$itele sale au lost ingropate in afara Romeilanqe loculdevecialprietenului sau. poetulKeats.

Poetul romantic englez pe care Nobell-a admirat In tinerete

Percy Bysshe Shelley (1792-1822)

Inventatorul nitroglicerinei Ascanio Sobrero (1812-1888)

Ascanio Sobrero este chimistuL italian. nascut in CasaLe Monferrato. care a descoperil compusul exploziv. nilroglicerina. in anu11847, in limp ce lucra la Universitatea din Torino. Initial. aceste a doritsadevinamedic,insalezelesalenuaulostacceptate;astfel.aincepulsastudiezechimia

A studiat medic ina La Torino $i Paris, iar apoi chimia. ta Universitatea Biefien. Si-e luat doctoralui in filozofiein anu11832.1n anul1845 a devenit profesorin cadrul Universitalii din Torino Denumueaminata adescoperirii sale a lost .. piroqticennailn scrisorile sale private, preeum sitntr-un articol, avertiza eu privire ta utilizarea acestei substente. afirmand ca estedeosebitde perfcutoass si dilicil de manevrat. De lapt, era atat oe tnspetmentet de propria sa creatie tncet a

mentinut-o secreta mai multdeunandezile.

Unul dintre studentu lui Sobrero era tanarul Alfred Nobel care 5-01 Inters la fabrica de armament a familiei, scoasa din uz si. lolosindu-se de cunosttntete acumulate. in jurul anului 1860, a inceput sa realizeze diferite ex peri mente. in toata aceasta perioade. Nobel a primit mai multe breveteinternationalepentrudileriticompw;;i,dispozitive$imetodedefabricalie.bazatepeputerea exptozfva e nitroglicerinei care. in cete din urmaao dus Iatrw entie dinernitei

Nobel i-a recunoscut mereu meritele ~i l-a resoectat pe Sobrero, inventatorul nitroglicerinei Cu toete ecestee. Sobrero era tnqrozit. atat de scopurite in care era utilizata nitroqticerine. cat$i de teims si averea pe care Nobette obtinuse datonta acesteia

Alfred Nobel

I

Tn anul1848. Hugo a inceput sa critice vehement dictatura Lui Nepoleon alHl-Iea in timpul Revolutiei din Februarie. A organizat rezistenta tala de lovitura de stat a lui Napoleon alHl-lea din 1851, dareforturile sale au lost sortite esecutui. Alas! exputzat din lara ,?i va trai urmatorii 19 aniinexil;ceLemaicunoscutelucrarialesaleaufostscriseTnaceastaperioad§

Sc a lntor-s In Franta dupe ceoerea celui de-at doilea impenu si izbucnirea Razboiutui FrancoPrusac in anu11870. A lost primit cu toarte multa caldura, ca un edevaret erou national. Trei alii mai tarziu, Alfred Nobet ts! stabilea resedintein Paris. Nobel era pasionat de literature si ajunge sa it cunoascs pe Hugo. Se pare ca Hugoilsimpatiza pe Nobel; au devenit destuLde apropiatl, aetfelincet luau trecvent pranzul

irnpreuna. Cu toete acestee. prietenia lor velue sfersit din ceu za rnortii lui Hugo,il1anul1885,lavarstade83deal1i_ Laprocesi unea funerarg au participat dous milioane de oameni, dar nimeni dintre cei prezenti nu era atat de Irist pe cal era Alfred Nobel

MareLe scriitor ~i prieten aL industriasului miLionar

Victor Hugo (1802-1885)

Victor Hugo este dramalurgul, romancierul $i poetul care a devenit ligura reorezentativa a secolului at XIX-lea in Literatura trenceza. Cel mai cunoscut roman al sau este "Mizerabilii". A devenitprieten apropiat al lui Allred Nobelin ultimii ani aivietii acestuia

Hugo s-a nascutln anul1802. TaLentul seu Literars-a remarcat de La o varste Irageda; a sere prima compilatiede poerne canc avea doar 19ani. Mai tarziu. a devenit un sustinator acerbaldiscursuluianti-clasicist, fiindconsideratunreprezel1tattipicalmi$cariiromantice_A

devenitapoi liberal,incercandsaimbunatateascasitualiacelorsaraci

IngeniosuL om de ~tiin!a. rivaL aL Lui NobeL John Ericsson (1803-1889)

Asemeni lui Nobel, John Ericsson este inventatorsuedez.A lost un adevar at pionierin dezvoltarea unui motorcu abun. ca sursa ettemativa de energie. In anul1838a traversat Atlanticul la bordul arnbarcatiunii sale care era echipata cu noua inventie. elicele propulsoare. tnventia lui Ericssons-a

bucuret de un oeosebit succes tn New York

in anul1850, tanarul Alfred Nobel devine eLevullui Ericsson. Acesta din urma era 0 cunosunta veche a tatatui lui Nobel, Immanuel,caredoriseinmoddeosebitcaliulsaLlsastudiezecuEriesson. RelatialuiNobelcuEricssoneraincordata$iseparecaacestlucruiialectamotivaliapentruinvalatura. Maitarziu. Nobel avea sa oectare ca perioada de studiiinAmerica nu a lostdeloc placuta.

Ericsson a proiectat 0 nava de razboi blindata pentru Uniune in timpul Razboiului Civil American:

Monitorul". A iesit tnvmqatoarein lata navei "Merrimack", nava btlndats a Confederetieisie ajutat Nordul sa nbtina victoria totata in razboiut dintre state, Astlel, Ericsson a devenit celebru in

tntreaqe Amence.

Ericsson$i-adedicatintreagaviatacercetariLor;moareinanul1889_lnultimiianiaivieliisale s-aimpticat tn cercetarea energieisolarecasursaalternativadeenergie_Consideradisurselede petrot si carbune se vor epufze ta un momentdat, in timp ce raaete sotere ar putea n o sursa oe energie Inepuizabila. Aceste noi preocupsri, in sursele alternative de energie, au atras atentia. 0 data in plus. asuprs lucrarilorlui Ericsson

II

lnfluente majore

"N egustorul mortii" ~i mesajul san pentru viitor

r n secolul al XIX-lea, Nobel a influentat atat raaboiul, cat ~i pacea. Dinamita a fest folosira In razboaie ca arma de distrugere in masa, dar, pe de alta parte, premiile pe care le-a Infiintar se decerneaza celor care susdn cauza pacii §i bunastarea omenirii, in generaL

Averea impresionanta a lui Nobel

~'il;:~l~e :~ll~~:I:a~:~~Ep~:~~~~I'~~::~~tt:~~:La::~

din ultima perioade a vietii sale, Ragnar SohLman, !?i presedtotetu! uneia dinlre companiile saLe, Rudolf Lilljequist. in vederea instituirii PremiiLor Nobel, cei doi au prirnit orrnatcerete tnstrucnun!

testamentare:

.Intreaga mea avere va trebui sa fie tmperlila astfel: Capitalul, investit in titluri de proprietate de catre executorii mei testamentari. va constitui un fond din care se vor acorda premiicelor care. in timpulanului precedent. au adus cete mai mari beneficii omenirii_ Sus-mentionatul venit va fitrnpartit in cinci parli egale care vor Ii distribuite. dupa cum urrneeze. 0 parte persoanei care a

facut cea mai descoperiresau inven-

tie in domeniul 0 parte persoanei care a

facul cee mai mare descoperire sau in domeniulchimiei. 0 parte persoanei care a

cea mai maredescoperirein domeniulfiziotogiei sau al medicinei. 0 parte persoanei care a elaborat 0 tucrare rernarcabita de tendinla ideatisnca in domeniulliteraturii ,?i 0 parte persoanei care a depus cete mai mari elorturi pentru a aduce pacea intrenaliuni.pentruabolireasaureducereaarmatelor,?ipentruorganizarea$ipromovareacongreselor de pace. Premiile pentru fizica ,?i chimie vor li alribuite de catre Academia Suedeza de Stiinte cete pentru tccrante oe

cstre Institutul Karolinska din prerruile pentru literature vor fi acordate de Academia din Stockhotrn, iar cele pentru pace de catre un cornttet atcatuit din cinei oersoane.etese de cetre Parlamentul norvegian. Este dortnta mea express capremiilesaseacordefaraconsidera!iiprivind natlcnetltatee candidatilor. astfeL tncat eel mai

• o imagine de Ia ceremcnia de eeeeroere e primuluiPremiu Nobel. organi~ataln anu11901_ Dorin!a lui Nobei5-aimplinitla cinci ani dela moartea sa

merituosindividsaprimeascaacestpremiu,inditerent ca este scandmav seu nu."

Finantaree ,?i procedure de atribuire a celor cinci premii Nobel tusesera stabilite. Cu toate acestee. stranqerea fondurilor penlru teureaIii premiuluicerea toarte rnutta abititate. Aceasta deoarece averea lui Nobel era raspandita in citerite inclusiv in Suedia, Germania, Franta.

Rusia, Norvegia, Italia si Austria. Trebuia caacesteconturisafieLichidate;oireturnatein Suedia. De asemenea, din cauza discrepentei tntre suma acordata infiinlarii premiilor ui suma Lasata mostemre familiei sale, multedinlrerudele Lui Nobel \Oi-au nernulturniree lata de

i-a iritat pe sueprocesuLdeinsti-

tuire a Premiului NobeL si acordarea ecestuia. prima ceremonie va avea Locabiain 1901,lacinci ani de la rnoartea lui ALlred Nobel. Omul care, mai mult decat oricine altcineva, a avut un rot semnificativ tn strenqerea averf Lui Nooet s! in aplanarea dtsputetor care au aparut dupa moartea acestuia a fost Ragnar SohLman. Premiul Nobel nu er fidevenit realitate lara contributie acestui bun prietenaLlui Nobel. in semn de recunosttnte fala de eforturile sale, SohLman a fost numit director al Fundatiei Nobelin anu11900.

Cel mal prestigios premiu din lume

pentru contribuliasalaelaborareateorieihormonaLeaimunitatii. Chimistul olandez jacobus Henricus vant Hoff este laureatul Premiului Nobel pentru chimie in ecelasi an, fiind recompensat pentru contributia sa privind legiledinamiciLorchimice st presiunea osrnotice in solutii. PremiuL pentru literature a fost acordat poetului francez Sully Prudhomme. Cel mai important premiu pentru Alfred Nobel. Premiul pentru Pace, a fost acordat fondatorilor Crucii Rcsn. Henry Dunant din Elvetia $i colabo-

ratorului sac, Frederic Passy

Avea sa urmeze un secot in care Prerniile Nobel aufostacordateanual.cuexcePliaperioadeicelui de-at Doilea Razboi Mondial

II

lntluente majore

In anuL 1969. a fast introdus un nou premiu, pentru eccncmle. acurn erauin totaL sese prernii anuaLe.Au fast premiate peste sapte sutede persoane si orqanizatii. Printre acestea se nurnara fizicianul Albert Einstein [Premiul pentru fizica,

19211; Marie Pierre Curie, pentru descoperi-

rile in radicactivitatii iPremiuL pentru

fizica, 1903; Marie Curie a prlmit si Premiul Nobel pentru chirnie. In anul 19111; scriitorul Ernest

(PremiuL pentru liter atur a 1954) nord-american, cunoscut ca lup-

tator peraru crepturite civite ate de

cutoare. Martin Luther King, Jr.

~Ado(fHit\eraemisunordjndeinterzicereaacordiirji PremiilorNobeLPemasuracePremiulNobeldeveneatotmai recunoscut,erainevitabilainlerlcren!3SaCupolitica

pace, 1964]. PremiuL Nobel a devenit cea mai prestigioasa otsttncue din lume

Cu toate acestea, mul\i din!re cei distins! cu PremiuL Nobel au partictpet La cercetarea ~i dezvolta rea armamentului. Aces! lapt este similar experientei de viata a lui ALfred Nobel a carui inventie, dinamita, a fost utilizata ca arrna de distruqere tn rneea

Valurile razboiulul

un ordin deincetare a eccrdarii disttnctntor Nobel Aceasta tncercere a lui Hitler a fost stimuteta de acordaree Premiului pentru pace in anuL 1935 Lui Carl von Ossietzky, Von Ossietzky era un jurnatist german, sustinator al pacifismului ~i al demiLitarizarii. care s-a opus vehement fascismuLui nazist. Hitter a lost toarte iritat de acordarea PremiuLui Nobel pentru pace unui om care era Col un ghimpe in coasts naristilcr. In plus. Hitler era enervat si de faptuL ca evreul Albert Einstein primise anterior un Premiu Nobel. In acet an, precum si in anii urrnator! numarut laureatilor germani a scezut izbitordemull

Multi oameni de $tiinta au Germania

edictuL lui HitLer

"'Laurea!iiPremiuluiNobelin anuI2002,incadrutceremonie; de decernare.orqanlzate tn Stockholm

~S(riitorutAmericanErnest Hemingway a primit Premiul Nobel pentru literatura, A scris numeroaselucrariremarcabile, fiind scriitorut reprezentattv at ..generalieipierdute·

Alfred Nobel

Mostenirea lui Nobel

Pe de alta parte, in ciuda tuturor eforturilor intreprinsede Nobel pentru cauza pacii. inventiile sale au pus bazete dezvottani utterioare a unordispozitive pe care ornulIe-a uutiaet lmpotriva omului. Nitroglicerina si dinamita sunt predecesoarele armelor moderne de distrugere in mesa. precum bomba atornica

Nobela fost un mare inventator,darsiunindustrtas de succes. El a vandut dinamita ambelor forte implicate in Razboiul Franco-Prusac,

qand profituri exorbnante. De asemenea, a

dal in domeniuLpetrolului. et produse-

de rnartcri.fn pestef S 350 de bre-

vetecarei-augarantat mita;;i de alte inventii ale sale, ImperiulafaceriLor saLeafostprecursoruLmariLorcorporaliimultinationalecare domina lumea afacerilor de astazt.

De asemenea, a mai avut inca 0 preocupare majora in domeniul ataceritor $i care a rivalizat cu dinamita: oezvottarea bazinelor petroli-

... NelsonMandela ca~ti9iitorulpremiuluiNobetpenlrupace Inanul1993

fere din Marea Cespica. in apropiere de Baku. Se poate spune ca fratii Nobel au preqatit scena pentru industria moderns cetrcliera. Ei au imp lementat 0 infr-astructvra impresionanta care a

perrms sa concureze cu firmele care

aveau ecest domenfc.fo intreaqa lume

Totusi. acestee au devenit proprietatea statului in Rusia 11917) $i s-eu dezvoltat.

ale a Uniunii Sovietice.

Nobela fast chinuit de remuscari: inver-tie sa, dinamita, a fast utiliz ata pentru a lua vieti omenesti. Pentru a atenua distrugerile pe care con-

sidera ca el le-a cauzat $i pentru a se

stmt! mai punn a creat Premiul Nobel

Dinamita a permiscreareaarmelordedistrugere In rnasa care arneninta intreaga omemre.In

ce Premiile Nobel ii sust!n pe cei care

la viitorul rnai bun allumii. Dubla rncstemre a lui Nobet actioneazs $i in zilele noastre.

I

-c Un medallcn alPremiutul NobelpentruPace.simboliliind prietenia ~i;nfra!irea.