Sei sulla pagina 1di 32

Pablo Picasso

Numarul38

PROLOG 4

VIATA 51 VREMURILE 6

Viata artistului care a zguduit secoLul XX Fenomenul spaniol

Picasso in Paris

Sustinatcrul cubismului

Straluciri ~i umbre

Soc ~i suferinta

Vremuri tumultoase

Un vulcan in eruptie

EVENIMENTE MARCANTE 20

Drama care a creat .. Guernica"

VIETI PARALELE 24

Arhitectura revctuttcnara !;ii oamenii pe care i-a Inftuentat

INFLUENTE MAJORE 28

Distrugerea si creatia care au dat nastere artei moderne

EDITIE SAPTAMANALA

EDITURA; De AGOSTINI HELLASSRL EDITOR: Petros Kapnistos

MANAGER ECONOMIC; reus Fotiou

MANAGER DE REDAqIE;;1 PROOUqlE,VirginiaKoulroubas

ADRESA; VuLiagmenis 44-46. 16673Atena MARKETING MANAGER; Mich,liis Koutscukos PRODUCT MANAGER,Nssita Korte5o COORDONATORDEPROOUqIE;Caroiins Pculidcu

MANAGER DISTRIBUTIE, Evi Bo<~

MANAGER LOGISTICA~loPERATII,DimitrisPasokalidis

TIPARIRESI LEGARE:NIKI EKDoTIKI S.A

DIRECTOR DE PRODUCTIETIPoGRAFIE,STELIoSKRITSoTAKIS

IMPoRTAToR: Media Service Zawada S_R_L Country Manager: Mariana Miha1lan Marketing Manager: Adina Bojica

Distribution Manager: Dan lordache ADRESA: str_ Louis Pasteurnr, 38,etl,ap.5, sector5,Bucuresti, Romania

DISTRIBUITDR: Hiparion S.A.

© 2007 De AGOSTINI Henes

© 2003 K,K, De AGOSTINI JAPAN

Fotograiii: Uniphota Press, Corbis Japan, American Photo De Agostini Picture Library

Pre\ulprimului numar: 2,99 LEI(14,50 MDL

5,99 LE1/29,99 MOL

IPentruDmalbunade5eev,reS<>h<,tat, Intotd~auna pubhc.t,a de la aceJ.~, punct de vanzare ~l Informal'

vanz~t .. ru! aSllpra mtenllCl de at"mpara~lapatll"!eurma! .. are

Pentru orfce lnformatle, lamurire sau comenzl de numere aparute anterior, sunau-ne la tel.

Ii) Romani" (021) 40 10 888 ~ Mold"" (022) 21 07 98

ORARDE SERV!CIU Lnni·Vineri,lO:00·18:00

."

Pablo Picasso

Ce fel de viata a dus Picasso?

,

C) o _j

o 0::: o,

A

IN SECOLUL AL XIX-LEA, rniscarea .mpresioniste a

creat noi perspective asupra lumi. Acestea au lost ridicate la un nivel lara precedent de catre un sinqur om. Pablo Picasso.

Viata lui Pablo Picasso a lost 0 adevarate aventura, ded.cata extiriderii posibilitatilor artei: lucruri care nu mal fusesera Imaginate pana atune: au lost redate pe panza de Picasso. Este recunoscut pentru parllciparea, alatur de George Braque, la londarea cubisrn.nui, precum :,;i pentru varietatea de stiluri Tnglobate Tn li.crarile sale. Printre celebrele sale lucr iri se numara .Dornnsoarele din /wiqnon", realizata in perioada protocubista :';1 .Guernica", picture ce Tnla\i:,;eaza bombardamentele germane asupra orasului Guernica in timpul Razbolului Civil SpanioL

Picasso este un geniu al artei moderne, un amant pasional, creatorul unor tablour intrate deja in istorie.

A:,;adar, ce via\a a dus Pablo Picasso?

TABEL CRONOLOGIC

1839 Se naste Cezanne

1874 Prima expozitie irnpresioniste

1881 Se naste Picasso

1895 Picasso intra La Scoala de Arte

1901 lnceputut perioadei albastre a lui Picasso

1904 Picasso se muta La Paris

1906 Moare Cezanne

1907 Picasso linalizeaza .Domrusoarete din Avignon

1909 Dezvoltarea cubismului analitic Manifestul futurist

1914 lzbucneste PrimuL Razboi MondiaL

1916 Nasterea dadaismului

1917 lncep preqatirile pentru spectacolul de batet . Parade' Fondarea revistei de aria "De Stijle

1918 Picasso se casetoreste cu Olga

1919 lnfiintaree scolii Bauhaus

1924 Manifestulsuprarealist

1925 Finalizarea tabloului "Dans'

1928 Se naste Andy Warhol

1932 Picasso curnpara un castella Boisgeloup

1936 tzbucneste Razboiut Civil Spaniol

1937 Finalizarea tabLoului .. Ouerruca" Organizarea expozitiei Artei Decadente

1944 Eliberarea Parisului

Picasso se tnscrie in Partidul Comunist

1947 Jackson Pollock picteeze .. Cathedra!"

1949 Picasso creeaaa postere pentru Conterinte Mondiala de Pace

1955 Realizarea fiLmului .. Le Mystere Picasso"

1961 Picasso se casetoreste cu Jacqueline Roque

1962 Andy WarhoL deschide atelierul-tabrica .. Factory"

1966 Retrospectiva .. Marele Picasso" din Paris

1968 RevoLtele din mai in Franta

1970 Tarqutlnternationat de la Osaka

1973 Moare Picasso

1987 Moare Andy WarhoL



lata ~I vremun e

Viata artistului care

,

a zguduit secolul XX

Evolurule din arta secolului a1 XX-lea au dus la crearea de noi modalirati de expresie ill plcrura. Mai mult decat orice aIr artist, Pablo Picasso este eel care a contribuit la dezvoltarea acestora. Pe parcursul intregii sale vieri a lncercar sa lnlarure influentele arrei rradinonale; pe plan personal, a avut 0 serie de relatii ell femei unice. Sa urmarim cursul vieril acescut geniu si sa facem cunostinta eu remarcabilele sale creatii.

Fenomenul spaniol

Tinerete in AndaJuzia

AINCA DIN COI'ILARIE, Pablo Picasso a demon-

strat di are talent artistic. Avea sa realizeze mii de picturi,Lucrarilesaleauschimbatcompletuniversut artistic si. chiar si astszi. acestes se vano la preturi fabuloase.

Picassos-a rescut to regiunea AndaLuzia, insudul Spaniei, La data de 25 octombrie 1881. Pentru ca se credea ca le aduc rnutt ncroc. in Spania acetor vremuri parin\iii~i botezau copiiicu numefoarte lungi Insus! Pabloprimise un astfel de nume: Pablo

Jose Francisco de Paula Juan Nepomuceno

de los Remedios Cipriano de La Santisima Trinidad Martyr Patricio Clito Ruiz y Picasso

Tatst lui Picasso, Jose Ruiz, provenea dintr-o familie instarita, tott fra!ii sai urrnenc cariere de succes in diplornatie. preotie. numai Jose Ruiz alesese picture. Tablourile sale erau renumite pentru realismulfotografic,majoritatea ale naturii satbetlce. Avea 0

calm $i temperat. Era rcscet. Inalt s! slab. Copil fiind, Picasso a fost atrasde instrumentele pentru picta! ale tatatutvi sau. PrimeLe sale cuvinte au fost .. piz, piz". 0 prescurtare a cuventului .. lapiz". care in spantota inseamna .. pensuta"

Mama Lui Picasso, Maria Picasso y Lopez, era 0 femeiecuochii neqri. parut neqru. mica de statura, dar cu 0 fire patima~a, Picasso a mostenit temperamentul expansiv de la mama sa.

• Picasso La vs-sra de 7 ani (stanga]impreunacu5orasa,Amai avutosora,careinsaadecedatlao varst;:ifrogedli

• cese familiei Picasso, situatiiln

Fenomen aJ picrurii Costa d~l Sol; cesa s-a pastrat pans

in luna septembriea anului 1891,Jose Rviza obtinutoslujbacaprofesordepictura, iarintreaga

familie s-a mutatTn nord-vestut Spaniei. tn orasut

La Coruna. Spre deosebire de statiunea batneara

a 0 icasso

-s Picasscla var sta de 15ani.Lamomentul incareafostrealizatacestportret.eiero dejaabsorbitdepasiuneapentrupictura

de otnerte. Conchita, fiiea sa in varst.§ de sapte ani moarein1895.

Scoale de arta la care preda tetet Lui Picasso se afla exact L3nga cess. iar micutut Pablo participa La are, fascinat de tehnicile picturii. La 11 ani. Picasso stia tehnicile de redare a umbreisiputea desena imagini tridimensionaLeconvingatoare.

Parinlii aveau mari sperante in fiul Lor; pe care It considerau un artist in devenire. iareLseva ridiea la inaltimea esteptantor acestora. TalM lui Picasso era convinsdifiuLsauesleunmicgeniucareitintrecusedeja 5e pare ca. dupa ce i-a daruit instrumenteLe saLe lui Pablo, tetattui Picesso nu a mai pictat niciodata.

Picassonuatostatrasdematematica,lecturasau scris. Nu stia mci macer sa scrie alfabetul. Cu toate aceslea.cuajutorulunuisupraveghetorbinevoitorla exarnene. Picasso a reusit Tn cele din urrre sa ter-

pentru Picasso aici, ierin momentele de trtstete si nostalgie considers Barcelona adevarata sa casa. Catalunia acetor vremuri dezvolta schimbul artistic ~i cultural cu Franta. Astfel, Picasso a beneficial de un mediu prielnic Tnceputurilor sale artistice. Des nu avea varsta necesera. Picasso a reusit sa ob\ina permisiunea de a da examenele de admitere La 0 scoala Iocata de arta. in general, un student avea nevoie de o luna penlrua sustine aceste exernene.inss Picasso le-a finalizat in numai 0 saptamana. l-a uimit pe directorii scclii cutstentut sau si a impresionatcomisiadeadmiterecarel-aacceptatlavarstade13ani;

multeoripezi,analizandu-ideseneLe.Ceidoisecontraziceaufrecventpetemedepictura



MEOIUl ARTISTUlUI

in anut 1895, tat<il lui Picasso ~i-a luat insa mandru de originea sa spaniola pe careva zue nbere de la scoala din Barcelona toata durata vietii. De altfel, talentul sau ~i a diliitorit cu flul sao la Malaga. Pe drum, artistic a fost impuisionat ~i alimentat de Picasso a avut ocazia pentru prima data mediulspaniol.

sa vaoa un muzeu de art~. Acolo a rarnas

impresionat de lucrarile unor mari pictori

spanlolt.precum De Goya.

in 1897, Picasso va avansa la Academia

urm<i. Era impresionat jnspecialdelucriirileluiEIGreco.A~acumo sugereazii~inumeles<iu,EIGrecoeradeoriginegreaca,darlucrarilesaleaufostremarcatepentruprimadatliinSpania.lmaginile dinamice, pline de viala din picturile lui EI Greco reprezentau un adevarat stimulent pentrulature creativa aIuiPicasso.

La va-ste de 19 ani,Picasso a plecar la Paris unde. de altfel, va ~i locui;va ramane

.... Celebrul Muzeu Prado. o galerie de art;; care I'rezintalucrarilecelcrmaimariarti?tispanicli

Fatal si unchiut lui Picasso au decis sa it tnrnita pe tanarul artist La Academia Regala San Fernando din Madrid, cea mai impcrtenta scceta de arta din tara in luna octornbrie 1897. la numai 16 ani. Picasso s-a slabilit, pentru prima data, pecan! propriu Cu toate acestea,dificulta!ilesaledeaacceplametodeleformaledeinvatamantl-aufacutsarenuntelascoaLa.La scurttimpdelainscriere.Madridul.insa.avea$ialte puncte atraclive: picturile case; Prado ale venerab-

lului Diego Velazquez. Francisco Goya Francisco

Zurbaran. Picasso admira, in special Lui EL

Greco:caracteristicileacestora,precumbrateleaLungite.culorilefrapante,chipurilemisticeseregasescsi In opera lui Picasso. S-a lrnbolngvit slIn luna iunie a anului urrnator s-a Tntorsin Barcelona.

-



lata ~I vrernun e

Picasso In Paris

Tinerete barceloneza

I,.\I VARA ANUI.Ul 18<)8, tanarut Picasso si-a pel recut timpulla lara cu un prieteo. Aceeste experients si-s taset amprenta asupra sa: locuise in erase mari, precum Barcelona. pe cand zona rurata osree oesprtnsa din paginile unui roman. Astlel, aiei a avut prilejul sa picteze. in cea mai mare parte a timpului. scene inspiratedin natura

Reinters in Barcelona. Picasso frecventa The Four Cats. 0 cafenea Locala a artistitor. Avea 0

apantie deosebita cu palaria sa neaqra. de firma. ale

cravats lata $i jacheta neagra. Aces! de ves-

timentatie reprezenta un tel de pen-

truartistiientuzia$ticareseadunauincafenea

Astlel, Picasso a devenit 0 centrala prin-

Ire obisnuit!i localului ~i in chiar- a desenat

Hustretf pentru meniul acestuia. Lucrartte sale erau aseaate ta veoere tn aceasta catenea sl tot aici Picasso Il tntatneste pe Jaime Sabartes. poe-

tul careii va deveni prieten pe viala.

Perioada tineretii

Picasso a reusit sa i;;i afirme identitatea independent de grupul de artist! din ceteneeua barceloneza. in Luna octombrie a anului 1900 s-a ureal inlr-unlrencemergeaspreParis. Palpitade emotia de a strsbate Parisul pejos, mai ales ca ecest

era capitate artisttca a Europei. Nu numai ca a stilul unor artist! occidentali, precum Toulouse Lautrec, dar a devenit tat mai interesal de erte altor tari ca, de pilda. Eqipt si Japonia

Cu toate acestee. nu se poate spune ca aceasta perioade a fost cuprinss mereu de veselie sivoie buna. Un pneteo oe-at seu care t-alnsottt La Paris, Carlos Casagemas se sinucide. disperat de pierderea unei iubiri. Acest eveniment tragic a oectansat

ceea ce se nurne ste .oertoada atbastre"

in pictura lui Picasso Cele mal multe dintre

picturile din aceasta

Paris pe 0 strada cu multe biserici. Utiliza

cutoaree atbestra mai mult decat oricare

alta. In iunie 1901,

intr-un magazin pari-

ztan S€ orqanueaza 0 expozitie cu picturile lui Picasso. picturi care enuntac debutul acestei perioade albastre. Poetul s! criticul de erta Max Jacob a lost impresionat de tucrartte expuse. La randul seu. Picasso a descoperitcu otacere seostbititatite ertistice ale lui Jacob. Asttet. ce! do; s-au imprietenil;;iLascurttimps-aumutalimpreuna

Aveauun dcrrneec tn et pe rano. Max

dorrnee noaptea. timpce Picasso dormea ziua

;;i Luera noaptea. Erau foarte saraci, traiau in frig

deseorieraunevoitisaardalucrarile

pentru ~ tncatz!

in care Desi tralse intr-o saracie

se pare ca, intr-un tet. Lui Picasso i-a lost de bun auguraceastaperioada.intr-oscrisoarecatreprietenulsau,elrememoreazacunostaLgievremurile in care tocuisera tmpreuna

"'PkassoavizitatParisulpentru prima datii in anul 1900. inanul urmator a inliin!at un atelier care se va transformainlr-un salon pentrutineriiarlisU

Picasso frecventa cafenelele pariziene in care ~i-a lacut no; prieteniaparl;nandcomunitiilii artistilor din Paris

a 0 rcasso

Picasso 1$1 petrecea serite in societatea pariziana acunata in cerenete. impreune cu prietenii $i amicii sal artisti. Iotvsi. in timpul perioadei albasIre, Picasso nu a stat niciodata intr-un singur Loc.

in anul 1901, tmpreuna cu prietenuL sau anartust. Francisco de Asis Soter, Picasso tondeaza in Madrid revista .. Arte Joven L.Arta lanara""l, din care au aparut cinci numere. Soler se ocupa de arttcote. iar Picasso ilustra revista, in special cu desene macabre, redanc imaginea cetor serec $i strnoatizeno cu acestia. Din aces! moment, i$i va

semna tucrartte "Picasso' atunei folosind

Picasso" In 1902 seintoarce La

cain

1904 sa plece din nou La Barcelona era delcc

o vreta uscara

Vlata la Bateau Lavoir

in aprilie 1904, Picasso pune caper pereqnoantor si se stebueste definitiv la Paris, Intr-o case veche. cunoscuu sub numele de .. Le Bateau-Lavon" din Montmartre. Max Jacob 0 denumise asa. deoarececonsidera ca seernana cu 0 spatatone. Era 0 locuinta darapanala. MuLP dintre artistii seraci au locuil acolo.

Intr-o noapte, pe turtune, 0 femeie a intrat in ctadire penlru a se adaposti. lntemptaree a

~ .. Via~a··.lucrarc reprezentativa pentru .. perioada albastrii·· a lui Picasso



Max Jacob, poet evreu nascut in regiunea ~i pe Max Jacob, tnrnitandu-I la tnch.scaree aretanta din Franta,a fostcel mer bun prte- din Orleans. A fost transferat Intr-un lag<'ir ten allut Picasso in penoeda in care a locuit de concentrare in Draney, pentru a fi trans-

in Paris. Alaturi de Jacob, Picasso a legal prie- portat apoi in Germania. Bolnav de bronho-

tenii cu cele mai trnpcrtante personalita!i ale pneumonie, Max Jacob a murit in lagarul din

scene arusnce pariziene. Jacob a trecut de la Draney la 5 martie.

iudaisrnla crestinism In 1910,dupaeeaavut

oviziune a lui Hristos. Acesta este ~i momentulinearei~ivaorientatematicapoetic<'ispre subiectereligioase.

Printre lucrarile sale se num<'ira romanul "Saint Matorel" (1911), volumul de versuri .Le laboratoire central" (1921) ~i "Le defense de Tartuffe" (1919), care subliniaza credtntete sale filozofice ~i religioase. ln cere din urma,vafinevoitsasemutelaSaint-Benoltsur-Loire, in tenet. undes·aascunslntimpul celui de-al Doilea Razboi Mondial, pe perioadaoeupa1;ieinaziste.FrateleluiJacoba fest deportat la Auschwitz; eceeasl soerta au avut-o ~i sora acestuia, Mirthe-Lea ~i sotul

ei; in cere din urma, au fost uci~i de nazi~ti. ~ Max .Jacob kentrul a scris. de asemeneil, ca'li

La 24 februarle 1944, cestecc-cr r-a arestat despre misticism ,?i astro\ogie.

tacvt ea Picasso sa se aile pe acetast co rid or de la intrare !?i aproape s-au lovit unul de cetatat Ferneia i-a zembit. auinceput ss vorbeasce $i sa se tmprieteneasca. Dupa scurt limp s-au mutat irnpreuns. Era prima femeie care avea sa-t tnttuenteze pe Picesso ei picturtte sate. numeLeei era FernandeOlivier.

Fernande a fost model penlru multe dintre picturile lui Picasso. Noeptee pictau te lumina

de ulei. iar ziua dormeau Irnpreuna. Au 0 viata tipic boerne. cutoatecarlile!?iobieclelearuncate prin camera, sarect.Her rnutturniti. Picasso avea mutti prieteni care locuiau la Bateau-Lavoir, printre care se numara si poetul Guillaume Apollinaire.

viete lui Picasso lmpreune cu Fernande. precurn s! influenta prietenilor sai au adus schimbari considerabile in tvcrartte sale. Temele depresive din perioada albastra au inceputsafieinlocuitecuaspecte mai luminoase ale vietfiJntruchipand. de pilda,arlechini $i aeroba!i.ln locul nuantelor de atbastru rnotiorat. Picasso incepe sa

roz. Printre ete acestei

~ Picasso. In per;oada cand locuiala Bateau Lavoir.

si .. Femeie In camasa"



I lata ~I vremun e

Sustinatorul cubismului

Influente

IN IULIE 1'.)07, Picasso a vizionat numeroase lucrer i de arta atrtcena expose tntr-un muzeu

Aceasta expertenta a avut un prasa,iarinfLuentelenuvor

puternic esu-

sa apara

Cu toate acestea, prietenii lui Picasso erau foarte critici cu privire La noite sete teodmte ertisnce Tabloul acesta In sa va (rea cea mai mare revoLUlie in arta de La Renastere. Este vorba despre .Dornmsoarete din Aviqnon lnurnele a tcet adaugat. de tapt, La cetiva ani dupa ce a fost Au existat, asadar, ,?i oameni care

artist

xx

Provocarea noilor forme de arta

Spre sfarsitut anului 1908, pictorul Georges Braque a prezentat In cadruL unei expozitii de arta din Paris sese mici peiseje. realizate din fig uri geometrice Piclurile nu au fost binc primite; Braquea fostdezemaqit. Avea insa admiratorii sai, asttet lncat, mai

tarziulucrarilei-aufostexpuseTntr-o de

arta.Ace asta va f pnme expozitie

Cubismul este 0 artistir a initiate de

Braque ,?i Picasso In de arts cublste.

obiectele sunt desccmpuse. analizate $i reasamblate rntr-o forma abstrscta - in locul unei perspectivesingulare,artistulareo

rnulti-focalz asupraobiectului pentru

lntr-un context mai largo Deseori, supratetete se intersecteazalnunghiuriaparentarbitrare.inlaturand senzat!a ccnsecventa de spanu. Fundalul $iplanurileobiectelorseTntrepatrund,creandun planambiguu$isuperficial.aceastafiindunadintre traseturite distincte ale cubismului Miscarea cvbista s-a manifestatTntre anii 1908 si 1915, in iulie 1909, Braque $i Picasso au lucrat lrnpreuna la un proiect tn care peisajelesuntredatein manierarealismuluifotografic;elementuldenoutatepecarellintroduceauceidoierasurprinderea car acteristicilor esentiale ale cbiectelor. Este limpede tusesera intluentetide ideilepictorului Paul Cezanne, care spunea ca a intentional sa simplificenaturainsfere,cilindrisiconuri.

Cubismul nu a lost acceptat de toata

lumea,dela buninceput toate acesteauupa

ce tucrartte lui Picasso au sa tie prezen-

tate in galerii, mise ares a castiqat teren.

raspimdindu-sepestetotinlume

Datete de na~tere Perioada relatiei

~i deces cu Picasso

Fernande Dlivier

Marcelle Humbert ?-1915

1891-1955 1909-1997

Francoise Gilot

Jacqueline Roque 1926-1985

1917-1935 1927-1936

a 0 rcasso

... Marcelte Humbert. csreja rtcesso uve spuoe Eva. Ea 11 va inspira pentru multedintreluuarilesale; Picasso a suJeril toarte



Eliberare de sub povara sarnciei

Picasso evea 27deanicand cubismul i-aschimbat vista. Picturile sale au continual sa se vimda foarte bine. fapt care i-a adus 0 schimbare a statutuLui financiar.5-a mutat, lmpreuna cu iubitasa, Fernande Olivier, din cladirea rnizerf Bateau Valoir intr-un apartamentstilat, modern, cu vedere catre un pale de copaci ~i cu 0 iluminare perfects pentru un ateLierde picture. Picasso a ates un mobilier sccrnp. din

Iernn de mebcn siun pian mare.Intr-adevarviata sa

se schimbaseconsiderabiL

in 1910. eei ooi se vor mula intr-un oraset din A Natura masrla. 191(.

rnuntii Pirinei. Treptat. Picasso devenea celebru

Prima expoaitie a lucrarilor sale in America a lost crqanizeta 'in anul 1910. Cu toate acestea. intre Picasso ~i Fernande se va produce 0 ruptcrs. Picasso se Jndreqostise de Marcelle Humbert. A para.sit-o pe Fernande ~i s-a rnutat intr-o vila din nordulAvignonuluicu Marcelle, pe care o aunta cu numele de Eva

Picasso,Georges8raquea reprezcntatforl<lmotricco misd'riicubiste

Des! lucrerile sale inca se vindeau foarte bine, Picassosi-aasumatrisculdeafiadmiratnumaide adeptii cubismului. Experimental, Picasso s-a decis sa dezvotte curentut care l-a tacut faimos, creand Lucrariinsliluleubismuluisintetic,caresebazeaza peutilizareacolajelor.

Razbot §i moartea Evei

Odata cu asasinarea printului Franz Ferdinand si a sotiei sale la 28 iunie 1914, Europa a fost aruncata in Primul Razboi Mondial. Anul orrnatcr. Braque a foslinrolatinarmatairaneeza.<?i,treptal,mullial\i

s-a mutat din casa pe care a tntr-otocuinte modeste oete

cu Eva, Parisului.



Straluciri !?i umbre

Jean Cocteau

UN ADMIRATOR CEl.EIIRU al cubismuLui a fost en Pierrot:

Jean Maurice Eugene Clement Cocteau (5 iuLie 1889 - 11 octombrie 1963l. poet, romancier, dramalurg, desenator, impresarde box, scenanst s! reqizor. Sergei Oiaghilev, maestru! rus al baletu\ui, i-a cerut Lui Cocteau sa serie un scenariu La rfindul seu. Cocteau t-e soiicilat pe Picasso cadesigneralproductieiartisticeceaveasi§fie puse in scene sub numele de "Parada" Picasso

aceesta prcpunere bucuros sie

sore pentruaTncepecolaborareacu

rus in februarie 1917

Picasso trecea printr-o perioads grea. din cauza pierderii Evet sl a mai multor prieteni In razboi. dar,odatacutrecereatimpu\ui,depresiasaseva diminua. La Roma a rarnas impresionat de frumusetee arlei romane ctasice ~i de qraria balerinelor pe care le-a cunoscut. eceasts experiente l-a adus un nou sullu creator.

Pianistul Erik Satie a compus muzica pentru spectacolulde bater .. Parada" care a lost pus in scena tn data de 17 mai 1915.la Paris si a Inreqistrat unsucces colosal. Eateva luni mai tsrztu, reprezentatra artistlca a avut leein Barcelona; aici, Picasso a fast intampinatdildurosdevechiisaiprieteni

Casaroria cu Olga

rus. Nu era a balerina de renume. dar era foarte atragatoare. Spectacotul de bale! a plecat in turneu in America de SUd. dar Olga nus-a maialaturat trupei. ramanand cu Picasso. La sfarsitul anului 1917.

v Picass o.fucrand la ccnstructia sceneipenlruspeclacoluldebalet Parada··.inanul 1915. Colaborarea (ubaletuii-aadusiuiPicassoo nouasatisfac\ieartistidi.diferiUi

d~ cea crerns de pictudi

ceidois-au

Paris. 5-au casatc-

rit intr-o biseridi ruseasca. in decembrie 1918- Jean Cocteau 5i Max Jacob au fast martorii acestei cesstorf ~i s-au instalatintr-o casa tuxoasa cu doua nivete

-.,...~~. ,

~t

Pablo Picasso

Picasso avea 37 de ani, iar Olga 28.

Casatorialuioicessocu Olqe a reprezentat 0 schimbare talala in viata sa. Loculse $i cu ane femeiinainte. dar Olga a fost singura cu care s-a si casatont. Olga era obisncita cu cn stil de viate burghezpecareaincercat sa il imprime sisotului ei. Cumperau haine

... Multitalentatul artist Je,," Cocteau_porninddeia prima lor

wLaborar" in caorut spectacolului Aces! nou stilde viata

de baLel .parade", Picasso ~i ceeteeo

vorramiineprietenipevia!a i-a oferit lui Picasso cateva

noi oportunitati de inter-

acttune



... 0 fotografie a lui Picasso ~i a Olga;, reaiilata dupa casalor;". Aspectul personal allui Picasso inccpuse sii lie deja influenlal de ditreso!ia sa, dupa gU5turiL eeiburgheze

... Sergei Oiaghilev [st~ngal, figuro centralaa baletuluirus. u.eraree acestuiavareprezentaoadev1irataaxl\ prinintermcdiul(5reiamul\iarli$ti~i secoluluiaIXX-leavorinteractiona.

vechii sei prietent.Georqes

Braque tusese ranit in razboi ~i trimis acasa,darafostdezgustatdenoileapucaturi burgheze ale lui Picasso. Treptal, vechii sai prieteni s-au Instrainat de el.

Cubism §i realism

Dupe expenentete sale in Roma.

acuzatdefaptulcaaabandonatcubismul;uniidintreei l-auconsideratchiartradatoralcauzei lor. Cu toate acestee. nu se putea spune ca Picasso

DRAGOSTE PENTRU MEDITERANA

Picasso era obtsnun cu allele lnsorite din Imagineaoamenilorln aceste pirturiva trere

recrunee Marii Mediterane. Parisul era un printr-o rnetamcrfcea majora, datorata influ-

eras extrern de stimulant pentru un artist. ente: suprarealismului; oamenii sunt reprezen-

dar chma din eceesra zona nu era ii era tanrilnformenemaivazutepanaatunci.

deloc pnelnka. inca din luna de rniere, in Desr talentullui Picasso s-a dezvcltat mai

anut tstaacasso a lnceput sa mearqa frec- intai in Paris, sensibilitatea sa creanva s-a

vent In vacante pecoasta medrtereneana. contorarnber la Marea Mediterana. Maree

in crlrna jurnetate a anilor'20,Picassoreali- a fost un izvor nesecet de inspiratie pentru

zese mal multe lucrari al ceror rnorlv era marea impulsul creator allu' Picasso

a renuntat la cubism; pur ~i simplu experirnenta realismulintimpce,in peratet.tsiccntinua tvcrarilecubiste

Tablourile sale au continual sa se yanda te pre[url mari ceea ce i-a perrnis sa traiesca In lux. La 21 februarie 1921 se naste fiul lui Picasso si at Olgai, care se va numi Paolo. Picasso a reetipe Olga alapEle sunt o dovada

tnceput se scaoa

Via1a ~i vremurile

Soc ~i suferinta

Suprarealism

PICASSO OF.VENlSI;: tot mai nernulturnit de sensibilitatile burgheze ale sotiei sale ~i de inca pac itatea acesteia de a vedea in aria luialtceva dedit 0 surss de venit. La randul ei, Olga era rnahnita de stiLullibertinalsoluluiei,inspecialinceeace priveste femeile. Treptat, retatia lor 5-3 reot. iar Nusemai

Pornind pictat .. Dans", tabloufinalizatin iunie avea 43 de ani, Asemeni picturii .. uurnmsoarete din Aviqnon" care a reprezentat startuL

cubiste .Dans" a socat lumea ertlstlca.Lucrarea

este reatizata in culori

iarcele Irei apari-

Iii ornenest! par sa .atace privitorul. Stresul

luria din viata personate a lui Picasso sunt captate ;;i apci redete prin aceasta lucrare

CaracteruL expLoziv al tucrarf intitulate .. Dans" nu deriva numai din insatisfaC\iadinvialapersonalaalui Picasso. Se poate spune ca lucrarea a fast. de asemenea, lnftuentata de miscarea suprareetlsta. care va

rea pe scene ertistlca in 1924. Cu ranIa, nevoia lui Picasso de noi forme de expresie a fast implinits de inovatiile aduse de suprarealism.lndiferent carearfi motiveLe. stilul artistic at lui Picasso se transforma din nou

SUPRAREALISMUL

Mi~carea culturala suprarealisra a fost ini!iata lui Picasso prin intermediul alter forme de arta

lainceputul anilor'20~i esre recunoscutx pen- este Ia fel de aprecteta precum picturile sale

tru lucrarile artistice vauale ~i pentru scrierile Cu toate acestea. scrierile sale prezinta un fas-

membriloracesteia.Lucrarilesecaracterizeaza cinanttraseualinfluenteiexercitatedesupra-

prin prezenta unui element surpnnzator. jux- realism asupra lui Pablo Picasso.

tapuneri neasteptate ~i argumente non sequitur; cu toate ecestea, artistii ~i scriitorii suprareali~ti considerau operele lor ca fiind 0 expresie a mi~carii filozofice; liderul mi~carii suprarealiste,AndreBretonafirmasedarcasuprealismul este. inainte de once, 0 mqcare revoluticnare in prima jumatate a secotului XX, suprarealismul a avvt 0 puternica influenta asupra artlstiloreuropeni.Mi~careaculturalaafostiniliataca o provocare la tendintele artist ice tredqicnale: printrefigurilecentralealeacesteiasenumarau ~i pictcri manieri~ti, precum Max Ernst ~i Salvador oali. Nucleul mi~carii era reprezentat de Breton,Paul Eluard~i Louis Aragon.

lnsost Picasso a fost absorbit de rmscarea suprerealtsta. in anii '30 scrta diverse lucrari suprarealiste. in plus, sarcina Mariei-Therese ~i despartirea de sotla sa Olga t-au indemnat se se implicein mlscarea suprareellsta.Picasso va Iece tnsernnart vii,dinamiee, fara sernne de punctuette ~i care Ii veneau in rmnte alar in limba trenceze. cat ~i in spanlolg. De asemenee.tot tn aceasta pertoada. a incercat sa sene ;;i piese de teatru: In anul1941 a scrtsDortnre pnnsa de coada'llar dupa razboi.tn 1951,,,Cele patru fetite" Nu se poate spune ce expnmaree

~Portretullui Picasso executal de fotografulMan Ray_Man Rayafosl unuldintreini!iatoriidadaismului carea influen\al mi~carea suprarealisHitarzie

~ .. Dans'".lucrareadin 1925a lui Picasso. Breton vorbe~te despre eceestern opera sa intilulala

.. Suprarealism··.oferind-oca exemplualmi.carii.

a 0 rcasso

Cea mai grea perioada din viara lui Picasso In ianuarie 1947, Picasso, in varsta de47 de ani, a Intalnitinlamplalorpeslradaotanarade 17ani NumeLe ei era Nerie-Tberese. Picasso era deja ceLebru, insa Marie-Therese nu auzise de eL

Marie-Therese i-a lost model Lui Picasso pentru picturile sale. 0 iubea din toata inima: nneretea. trasetunte saLe emeptoare $i sensibiLitateavulcanica constituiau pentru Picasso tot atetee motive de inspiratie. Au inchiriat 0 camera in apropierea case; lui Picasso, dar aces! Lucru a lost [inut

rnai multi ani.

Picasso a cumparet un conacconstruit in secoluL al VII-lea situat La periferia Parisului, in care a locuit cu Marie-Therese. S-a adanrit in lucrarilesale$iaincercatsarealizeze gravuri sculpturi.

Prurnusetea Meriel-Therese t-e inspirat foarte rnutt tn aceesta perioada. inca de prima data cand a Intalnit-o, Picasso i-a spus ca e! vor reus! sa se tmottneesca tmpreuna. lar vorbete sale s-au adeverit. Marie-Therese t-e eliberat din viata posomorata de familie pe care 0 avusese cu Olga ?i i-a creat premisele pentru a urca noi culmi artistice.

~ Franci5co Franco. Revolla lui Franco aduslaiZbucnireaunuirazboicivilde duratainSpania



-c Slrazlle ora~ului Guernica. 85tazi. Afost reccnstruttrn totalitate dupa atacuLgerman

II

Via~a sl vremurile

Vremuri tumultoase

Era razboiulul

PICASSO ~h\ l'ETRECUT vera anuLui 1939 cu noua sa iubita, Dora Maar. Europa era cupnose de haas. Germania si ltalia Intervemsera in Razbciut Civil SpanioL ;;i peres di razboiul se poate extinde pe intreg continentul. in orice moment. Cano Picasso s-a inters La Paris in luna august. oresut era cuprins de rumoare, preconizandu-se intrarea tn rezboi. La 1 septembrie,germaniiau inva-

dat Polonia Anglia, iar Franta a -aspuns decLa-

rand rezboi Incepuse eel de-at Doilea

Rezboi Mondial

ocean. perioeds in care aria nu era 0 prioritate. Cu toate acestee. Picasso a continual sa lucreze.

A stat pentru multa vreme departe de tumultut razboiutui. in iunie. nezistii au atacat zona in care Locuia. Multi oameni erau Inqrqorati de siguranta artistotu! cetebru s! i-au otertt sdepost peste hctere. dar Picasso a reluzat. S-a reinters La Paris unde !iii-a stabilit eteuerot de lucru.

Viata Lui Picasso la Paris a lost dificiLa. insa artist·uLacontinualsasedediceactivita\iisaLe.i!iii vizitasotia!iiifiicasaptamanaL!iiisocializacumembriicomunitatiiartisticeaicafeneLelorpariziene

... Picasso. in atelierul sau.in preajmaanului 1940

In limp ce Pari sut se afla sub ocuoat!e naztsts.

Gestapo-uL a navali! in casa lui Picasso. Hitler considera ca Picasso este un artist radicaL care exprima atitvdini enti-tesciste in tucrartte sale. Unul dintre membrii Gestapo-ului loa intrebat daca el este cel care a pic tat .. auem!ca" Picasso a rsspuns d§ tascisti! sunt responsabili pentru aceastacrea\ie.ErahotaratsanuseumileasdiTn

In acetasi an. au inceput sa tccuiasce trncreunaCe !iii In cazul cetortatte iubite ale lui Picasso, imagineaeivaapareafrecventinlucrarileartistului.

Eliberarea Parisului

Rezbciut a esternut peste tucrartte Lui Picasso un =;;;;;..;;;.;;.,;;;;;;;;;;;;-;::;;;;;;. vst innequret. Picturile sale din primajurnatate a aniLor ·40 sunt zuqravite in nuente sobre s! transmit 0 atmosfera amenintatoare. UtiLiza des minotauruL ca motiv at picturitor saLe. Inceouse chiar sa Ioloseasca oeseuri in Iucrarile sale. Una dintre acestea, .. Capul minoteurului" [19431. este reaLizaladinghidonul!iii!iiauauneibiciclele.

~ Pentru Picasso. vitregiile razboi ului eu riicut inevitabi La apariliauneiadevliralecrizeartistice

Adolf Hitler a fost unul dintre cele mai odicase peesonaje din 'stone. EI a condus Europa in a! Doilea Razboi Mondial ~i a tocercat sa ii extermine pe evrei. Inilial, Hitler st-e doritsiidevinapictor.Dedouiiorialncercat sa intre la o scoala de artedinViena, dar nu a reu~it.UneledintrepicturileluiHitlersemai pastreaza ~i astazf. Sunt reusite din punct de vedere tehnic, insii ucsne de originalitate. A renuntet la arta ~i a intrat in polltka Era carismatic ~i a reu~it sa devina CancelarulGermanieiin 1934.L-asustinutpefascistul Francisco Franco in Riizboiul (ivilSpaniol sia bornbardat oresulGuernka.

In 1937, Hitler a crqanizat 0 expozitle a ceea ce el constcere a fi c~tii .decadenra"

Pablo Picasso

Pe masura ce razboiut lua amploare, Picasso va avea parte si de atte evenimente tragice. vecfuut sau prieten, Max Jacob a lost trimisintr-un laqar de concentrare pentru ca evreu: a murit In pnmavara anului 19&4 iesee rar din casa in aceasta peridar a participat la ceremonia funerara

tui.voiau se venuce dace totut este In regula cu aceste. Zeei de persoane au trecut prin atelierul sau in aceea zi. iar Picasso a fost

de acestgest

Picasso s-a inscrisin Partidul ComunisL A explicet faptul cil tucrerue sale

A Picasso a primitcastetul Grimaldi din Antibesln 19l.6.iI utili ae ee atelier de pkturli ASlaziadevenitmuzeulPicasso.



& Parisula foSI eliberat de FOrjeleAliate la 25augusl 1944.

nu au fost facute pentru ptacerea proprie !?i ca a invatat ca fiecare om trebcie sa tcpte penlru credtntete sate. Intra rea Lui Picasso in Partidul Comunista reorezentat. de tact. 0 react!e extrema fala de nazism. Multi alti artisti i-au catcet pe urme. inscriindu-se in par-tid La scurt timp dupa euberaree ParisuLui



Via!a ~i vremurile

Un vulcan In eruptie

Reluarea acrivirarii

iN ~EI'TEMllR!E 1946, muzeul din Antibes (0 reqiune batneara din Franta] i-a concesionat un castel. A tost tncentat de aceasta nova acbizitie. A locuil acolo cu Francoise ~i a realiza! numeroase ptanuri si scbite.

Fiullui Picasso st at lui Francoise. CLaude, se naste tn mai 1947. intreaga familia seva rnuta In orasut Vaullaris in 1949. iar In Luna aprilie a acelvia,?i an se naste fiica sa, Paloma. Picasso In cepe sa lucreze cu ceramics. Deseor! in timpulliber. Picasso se retexa tnotand. Avea dar era la felde act iv, in ciuda

Intr-un

10

descriscafiindunvulcanincontinuaeruptie

Retana dintre Picasso 'iii copiii sai era toarte buna. insa se pare cil Francoise acumulase in limpmulleinsatisfac!ii.inceledinurmaeaseva mula La Paris tmpreune cu copiii. Este momentuL in care Picasso va incepe 0 relatie cu Jacqueline Roque, 0 femeie care i-a lost prezentate de catre o cunostinte. JacqueLine avea 29 de ani $i divortase de curand

Picasso era deja celebru la aceaste data, facend obiectuL atentiei mass-media. Pentru a scapa de presei.tn 1955 o;;i-a cumparat 0 vila retrasain

In acelasi an, Henri-George Clouzot a regizet filmul .Misterul Picasso" jn film apare i'nsusi Picasso, Asttet. orocesut creetiei sale a fast prezentatintr-un film de care Picasso a fost rnulturnit

Ultimii ani perrecutl in lux

In anii sai de qtorie. Picasso a dus 0 vial§: de lux in 1958a comperst un casteLinVauvenargues, in

apropierea orasului natalaL idolului sau. Cezanne Si-s rnutat In castel cotectia de picturi ale mariLor artisti. precum Cezanne ,?i Van Gogh. Sette sa, Olga, moare in 1955: Picasso se casatoreste cu JacqueLine in 1961. Avea 79 de ani.

Castelul din Vauvenargues avea 0 construct!e impresionanta care t-a inspirat pe Picasso, fiind un Loc ideaL pentru artist. in iuLie 1961 s-a mula! tn orssetut Mouqins

Ladatadel mai1970 a tost orqentaate o irnpresionanta a tucraruor de succes Picasso. Desi avea 89 de ani, oamenii au lost de vitatitateatucrarttor sete.

"'ActrilaBrigilteBardotl-avizitat pe Picasso laVauvenargues.ln 1956. [ntre Picasso ~i industria cinematografidis""creato striinsiilegiitura.odatacu realizareaunuidocumentar,ln 1955,privindcrea!iasa

tiva a

in data de 8 apriLie lui, Picasso nu iesise din No se simlea bine de ceteve zile. La ora 11:40, sons i-a dus miculdejun si ziarul. dar Picasso nu mai respira

in piata centrata din Malaga, orasut natal ucs, date fiind souotarne partidului pen-

allui Picasso se adunau mul!i porumbei tru tablouri care sa simbolizeze pacea ~i

o lucrare timpurie a lui Picasso reda imaginea aripilor tntmse ale porumbeilor, evocaoc tocaraarea sa coottereesca fa~a de frurnusetea pasartlor.

Porumbeilvordeveniunmotivimportat in opera lui Picasso, prezenrln numeroase Iucran. in plus, dupa tnscnerea tn Partidul Comunist, a avur ~i mal multe

oportunltaf pentru a-t pune prac- emblerna e pscn

Pablo Picasso

Cortina cszuse peste viata turbutenta a maestrului. A rnurit linisfit s! lara sctertnta. Conform dorintei sale. la ceremonia tunerera au participat numai apropiati. Picasso a fost inrnorrnantat in Vauvenargues. iar lucrarea acestuia, .. Femeie cu vaze .afostfolosilacamonumentlaLocuLsau deveci

I

"'Pieasso,dandu-leindicaliifiilorsaiprivindpiclura.Claudeesteinslanga,iar Paoloindreapta sa. Picasso era destul de in varst;i penlru a pute afibunkul fiiilorsiii.

AstfeL s-a tncbeiat viata maestrului care a revcluticnat aria secolului Xx. Oe unde aceasta putere aproape supraomeneasca s! aceasta farla concepluala?Peultimapaginaaunuidosarcuschile,cu 10 ani inaintea rnortii sale, Picasso nota: .Pictura este mai puternica decat mine, intotdeauna ma determinasafacdupacumvreaea"

Picasso lin centro. cu pliLiiriel siJeanCocleaulaocoridli,in



Evenimente marcante

Drama care

a creat "Guernica"

Realismul forografic nu esre posibil in pictura. Cu ware acestea, capodopera lui Picasso, "Guernica" reuseste sa redea intensitarea §i ororile razboiului, eli 0 fidelitare mult mai mare decar oriee alta lucrare in orice ald. formula artistica. De ce esre considerate 0 capodoperf aceasta picrura pe care Picasso a realizar-o in numai 0 luna?

Rezistenta la fascism

G ~~~I~~j~;~~~:~:~la~~:;:~A:~~jl~liic~:~:~raa~:

imense pentru decorarea pavilionului spaniol la

Expozitia de ta Paris [in cadrul

Targului Paris din 19371. Situatia

politics baotica din Spania L-a inspirat pe Picasso sa picteze .Ouero!ca" Depresia econornice din Spania a aruncat lara trur-o sttust!e de instabiLitate politica. Lovitura destata generalului Rivera a avutlocin 1923. Rivera a creat 0 dlctature militara in timpul lui Alphonse aL XIII-lea. Bombardarea or-asului Guernica L-a inspirat pe Picasso Peotru pictura rnurata. FotograliiLe socante In alb $i negru care au eoarut in ziare dupa bombardament au avut un impact atat de zguduitor, Incat.in 15zile, Picasso lucre deja La eLemenleLe finale ale picturii murale. Dupe ce a tacut Inccnjurul Iurnii.

sensibitizanc cu prfvlre ta razbo-

iul civil din a devenit 0 lucrare

de reterinta plus. Lucrarea a prevestit ~i oro rile

care aveeu sa urrneze, peste numai cativa aru. In eel de-al Doilea Razbci Mondia!. Pictura repreztnta

~ Adolf Hitler~; Francisco Franco. Ora~ul Guernica a Icst bcmbardat Ca urmare a atianlei intre eei do; dicta~or;

a 0 Ica&so



Sper di lucrarite meLe vor contribui in viitor La prevenirea izbucnirii altor razboaie,

sutertntete victimelor de razboi $i aminteste de Ingrozitoareleaspecte prin care ecesf oameni au trecut. Aslfel, .. Guerruca" a deoasit limitele evenimentului care a inspirat realizarea sa, devenind un simboleternasupra carole potreflecta urrnatoarete qeneratn

.Guer nica" este 0 masoare 3,28 metri latime. Descrie chipurile chinuiti de suferints in Incercarea tarde a se selva. Structura monotone a compozitiei exprima

tristete. Este in acelasi limp una dintre mal mari capodopere ale Lui Picassosi una dintre pic-

turile reprezentative ale secolului XX

Cutoateacestea,sentimenteleanti-monarhiste ? ian t i - dicta to ri a le era u put e rn ice I' n te ra. i a r fa c t i-

iarmonarhias-a orabus!t.

Atostintnntat un nou cabinet. republicanii progre-

exprimat din 1937,

tats de evenfrnentin tucreree visut si minciuna lui Franco' in

care critica fascismulsi Rszboiul Civil Spaniol

Vechea capirala basca este disrrusa Rezboiut Civil Spaniol devenea tot mai extins si Intens. republicanii democrati taceau eforturi pentru a promova tocrsrtte lui Picasso ale alter artist! spanioli. Astfel, Picasso a fost curealizareauneipicturicareaveasadecoreze pavilionul spaniolla Tarquttntemationat din Paris organizatin anu11937. Picasso a acceptat bucuros aceasta rnisiune s-a rnutatiotr-un atelier spatics pentru a Incepe lucrulla proiect. Aceasta este perioadaincareafl§deevenimenteLeinfioratoare din orasut Guerruca din regiunea bases

totatitate distrus

La data de 26 aprilie 1937, armata german§ a bombardat Guernica la ordinul lui Francisco Franco

Poputetis orasutui era total aeestbombardamenteare nua

pentru niciunfelde

distinctieintreeivili;:;itinteLemilitare.Aduratpeste trei ore: aproximativ 3000 de bombe au fost lansate Localitatea a fost facuta una eu

1700de oameni au fost ucisi

Armata germana afirma ea or asul Guerniea afostdistruspentru eraintesatderetelede gherila, dar nu acesta era adevarul. Motivul real era faptul ca Guernica reprezenta vechea capitals bases, unsimbolalnationaLismuLui$ialseparatismuluibasc.Francointentionasaiielimine.pur $isimplu,peceicareiseopuneau

... Picassoacombinatmaimultetehniciartisticeintr-omanieraabsolutunica"iinovatoareincapoGoperasa .. Guernica·

\Lemmen e marcan e

Dezastrul provocat de atacul asupra crasului Guernica l-a inspirat pe Picasso sa creeze picture murala pentru Tarqul International de La Paris Prin aceesta Lucrare. artistul i$i va exprima dezgustul $i furia fata deingrozitorul eveniment

Pictura care simbolizeaza crorile secolului XX

Picasso spera di tucrante sete vor evea torte de preveni izbucnirea altor rszboate. Eand a auzit de tragedia din Guernica. pur sisirnptu s-a retras In picture: tabloulvareaminti lumiidesprenenorocirileprovo-

catedeacesteveniment.

.Guernica" preztnta oameni, animate $i eta-

diri devastate de atacul german ofemeie

prunculucisin sta

cal este spintecat de 0 lance. Pictura abunds de imagini ioqrozitoare. Picasso a combinattoate tehnicile artistice pe care te studiase pana atuncl. inclusiv pecele suprarealiste sicubisteJntr-c mantera absotut umca ,?i inovatoare. Lucrarea a avut un succes rasunetor.

Din punc! de vedere at compczftiei. ea reprezinta a .. abdicare" de la eforturile anterioare ale lui Picasso prin utilizerea. in exctusivitate. a negrului, albului ,?i a nuentetcr de qri. La lnceput a folosit experimentaL culnrile. dar apoi a considerat ca acestea nu sunt necesare. Repreaenterile rigide, sabre, in alb ,?i negru, au contribuit ta impactuldeosebitasupraprivitoriLor.

.Guemlce a fost finalizata ,?i expuse la pavilidin

perioada dorntnatlei tesciste. Evident, nazistii au denuntat pictura. Cu toate acestea. numarut celor careaucriticat-oafostintotdeaunainlrecutde nurnarut cetor care au apreciat-o. Simbolistica picturii s-a bucurat de multe interpretari. insa cea unanim acceptata este aceea de constientizere a tragediilor care aveau lac in lume in perioada in care Picasso a realizat-o

. Guernice" a lost prezentata in diferite expozi-

tii a devenit foarte rapid un simbolal convin-

antifascisle. Nu a fast expusa. desigur, tn lui Franco. in celedin urrna afostincredinlata Muzeului Artei Moderne din New York, dupa

indicatiile lui Picasso, unde a fast pana

1981, dupe care a fast reeouse in tot Col

urmare a lui Picasso. in prezent. tablaul

se alia In Reina Sofia din Madrid

... 5tejarul din Guernica, copacul"simbol at ora~utui, a sdipat neatins in urma bombardamentului.

a 0 ICClSS'O



SPIRITUL SPANIEl!

PICASSO $1 CORICA

Leqetura str-Snsa dintre Picasso $i coride

Imaginea toreadoruLui ln anu! 1933, Picasso a

... Plcassc avea entuziasmui ~i p3siunea unui copil in zugravireacorideLor.



Ie) para e e

Alti reformisti ai artei secolului XX

Cu 0 forfa fara limite, aducea intordeauna in prim planul creatiilor sale noi forme de expresie. Cele mai mulre dinrre operele sale au fost realizare concomirent ell lucrarile alror mari artisri ai vremii. Intr-o cpoca a distrugeni §i a crcarici, ei au fosr prcocupar. de sensul artei §i au pasit pe rerirorii arrisrice neexplorate pana atunci.

Cocteau s! Picasso S"3U Intalnit in cadrul proiectului spectac oluluide bale! allui Sergei Diaghilev, intitulat "Parada" Dupa ce a vizionat unul dintre spectacolele lui Oiaghilevin anul1909, Cocteau a fost tasctnat si s-a imprietenit ell regizorul rus. facandu-si apoi debutul in lumea baletului. Dupe prima reprezentetie ell .. Parada" la Paris, Cocteau $i-a dat searne ca atat pentru el, cat ,?i pentru Picasso, batetul are 0 semnificatie deosebita si dinacelmomentceidoiaufostlegalideoprieteniepevialaCeidoiimpartaseau si eceeesi atitudine fata de erts. ,?i anurne aceeadea nu se limita

numai le o sinqura expresie artisticaci maidegrabadeaincercasaexplorezecatmai multecu putints. Cutoateacestea,uneori, Picasso II

Geniul pasional care a ramas prietenul de 0 via~a allui Picasso Jean Cocteau (1889-1963)

Cocteau s-a nsscut intr-o familie distinsa din Maisons-Laffitte, un oraset mic de Langa Paris, Fatal seu. Georges Cocteau era avocat .'Ii pictor ernator: s-a sinucis rand Cocteau avea 9 ani. La verste de 15 ani, Cocteau a ptecat de acasa. in eiuda reetizaritor sate din dornemuttiterer si artistic, Cocteau insista eel mai mull asupra poeziei. De rapt. Cocteau era poet, prozator. dar tucrase siin domeniul betetutui.tn celcinematografic, fa cuse reeenzii dar sidesene. Isespuneadeseori .. omulcu zu detete Povestirea .. Copiii teribiticprecurn siftlrnete sete. .. Frumoasa si bestia Orteu=eu devenit

foarte cunoscute in tumea intreaqa.

considera pe Cocteau un critic prea dur La adresa artei sale

Geniul pasional Picasso si multitaLentatul Cccteau. Chiar ,?i in prezent, dupe un secot. prin creatiile lor, acesti doi barbati domina tumea artistes

RETEAUA DE LEGATURI PERSONALE

a 0 rcasso



"'Personalilajiledincaselelepefundalgrisuntprezenlaleindelaliu in acest capitol.

Prozatoarea care a pozat pentru Picasso Gertrude Stein (1874-1946)

Gertrude Stein 13 februarie 1874 - 27 iulie 19461. poets $i prozatoare americana care a trait in Franla;;icareafoslunadevaratcatalizatorindezvoltareaartei$iliteraturii moderne. Viatasaa tost rnarcat; de doue retetf principale, prirna cu Iratele seu, Leo Stein, in perioada 1874-1914, s! cea de-a deus ell Alice B. Toklas, din 1907 $; pana in ultima clips a vietil lui Gertude. In 1946. Stein a trnpartit salonul sau din Paris ell Leo $i apoi ell Alice. Pe toata durata vietii sale, Stein a cultivat rela!iideosebitecubinecunosculimembriaimi$cariiartistic€$iliteraredeavangardadinlume

inca de lainceputurile carierei lui Picasso, Stein a vezut In lucrarile sale strstucirite de talent siqeeiu. Picasso i-a invitat tn atelierul sao de lueru pe poetut si cnticut Nax Jecob.scutptcrutveco Dutio. artistul Canals s! sculptorul Manolo Huguet, unde au petrecut zile $i nopti. facand enetize asupra artei. Cu totii credeau In stilul artistic aL Lui Picasso <;;i au facut 101 ce le-a stat In putinta pentru a-t ejuta pe pictor sa I$i yanda unele dintre tucran. in anu11905. Leo si Gertrude Stein au venit Is eteuerut de lucru allui Picassc s! au platit exorbitanla suma de BOO de franci pentru unuL

dintre tablourile sale.

Gertrude a locuit In Paris intre 1902 ~i 1932 unde i-a cunoscut pe Picasso, Matisse, Hemingway

si Cocteau. In autobiografia sa, Stein povesteste despre expenenta sa ca model pentru Picasso in iarna anului 1905. Conform spuselor sale, a pozat in 80-90 de ipostaze diferite. Cu toate acestea, Picasso nu a revstt sa termine desenerea chipului ei pana cand s-a intors in Spania; In cele din urma. in iame anului 1906 a finalizat portretele lara Gertude Stein. Mai tarziu, atatvri de Ezra Pound $i T.5. Elliot, Gertude Stein s-a tnscris in seria celor mai tmportanf aulori literaturii moderne. Era cuncscuta drept reprezentanta cubismului literar, iar numele sau a ramasinanaleleliteraturiisecoluluiXX

Cele mai cunoscute opere ale sale sunt . .Trei vletr. .Autobioqrefia lui Alice 8. Toklas" si .Doctcr Faustus aprinde lurninile



Ie,! para e e

Faimosul politician rus, caruia Picasso i-a fikut portretul losif Visarionovici Stalin (1879-1953)

. .Stalm" a fosl un pseudonim Lilerar utiliza! de losi! Visarionovici Djuqasviti, care, in limba georgiana se traduce prin .barbat de fier". S-a nascut in Mun~ii Caucaz, in Georgia, iar dupa Revotutla din octombrie 1917, a devenit una dintre figurile centraLe ale PartiduLui Comunist, condus in acea perioade de Vladimir ILici Lenin. Cand Lenin s-a imbolnavit. Stalin i-a luat Iocul in conduterea partiduLui. Dupe moertea lui Lenin, in 1924, Stalin i-e inlaturat pe rivalii sai, Trotki, Zinoviev. Buharin si a exercitat un control totat asupre partidului si a larii. [ntre 1936 si 1938. in perioadaMarii Epurari.Stalins-aangajatintr-oseri e intreaqs de actiuni de represiune

Intre Picasso ~i Stalin nu a existat niciun lei de legatura Singurullucru care li apropie tntr-un lei este taptul di Picasso, Impreuna cu multi alti erttsu. a dec is sa se Inscrie In Pertidul Comunist Francez dupa ce Parisul a lost eliberat de sub ocupate qermens.Io octombrie 1944, vestee lnscrterf artistilor In Partidul Comunist a socet opinia publica, insa Picasso ,?i-a motivat decizia in fata jumetlstltor. aslfel: .Decizia de a rna tnscrie In Partidul Comunist are tcqlca cm perspectiva ernstica perscneu.In Fra,nta, Rusia sau in pat ria mea nateta. Spania, cei mai curajosi au tacut deja acest lucru." inscrierea in Partidul Comunist reprezenta in acele vremuri 0 reactie impotriva nazistilor si, de asernenee. simboliza sustlnerea lui Stalin. in cadrul Marii Conlerinle de pace din 1949, Picasso a Iostlnsaronat sa realizeze afisele partidului

in anul1953, Picasso a fost solicilat sa picteze portretul lui Stalin pentru reviste .. Literatura trenceza" Portretu! nuil prezenta pe Stalin ca marele Lider al Partidului Comunist ale carui ioeisi actiuni au influentat milioane de oameni de pe continent, ci rna! oeqraoa ca pe un om slab, sen sibil. Acest lap! a cauzat 0 oezbatere epnnsa in cadrul partiduLui,iar Picasso ,?i-a atras o serie oe antipetii ce urmarea acestei tucren considerete cnerealiste"

Marele scriitor care a organizat

o expczitie a picturilor lui Picasso

Andre Malraux (1901-1976)

Malraux este unuL dinlre cet mai important! prozatori ai secotutut al Xx-tee. de esernenea. a activat ca pulitician si critic de arts. Era cunoscutdrept .. ac tivist Iiterar'

Malraux a losttrimisin Indochina si.ta sccrttimp, a Tnceput sa critice actiunileimperialiste Iranceze. in 1925, s-a muter in China unde a scris .. Calea regala··!?i .. Ispita occidentului" Principala sa opera care a dobandit recunoastere internancnata este .. Conoitta umena" (19331. Odata cu izbucnirea Razboiului Civil Spaniol, Tn 1936, s-a inrolat voLuntar in armata. Picasso it admira pe Malraux si ii aprecie scrierile lntr-una din cartile sale, Malraux menttoneaze deosebita prietenie care t-a leqet de Picasso In acete vrernuri

Malraux avea veste cunostinte de erte orientals ,?i occidentala, rnai vecbe sau rnei noua;i,?ifacusepLanuripentruinfiinlareaunuimuzeuinaerlibeL

Dupa tncheieree celui de-al Doilea Rszboi Mondial, a ca~tigat Increderea lui Charles De Baulle sia lucrat sub comanda acestuia ca ministru at cutturu.Jncepeno eu anul 1959, care i-a perm is prornovarea evenimentelorartistice si istorice peinlregleritoriul

tarii 1966, cu ocazia celei de-a optzeci ,?i cincea aniversari a lui Picasso a gazduit 0

expoziliedemareamploarelaParisinonoarearealizarilormareluipietor.

a 0 rcasso



Ornul a carut opera artistica s-a bucurat de 0 popularitate tnsernnata in Spania

Salvador Dali (1904-1989)

Salvador Dati, eu personatitetea sa excentrica ,?i limbajul unic, este, ataturi de Picasso. unuldintreceimairenumi!iarti'?tidinloatetimpurile.lmaginileceasurilorlichefiatesau alecorpurilordeformateltehnica .. morphing··idemonstreazacreativitateasa nestavitite. reuslnc sa ramana imprimale in memoria privitorului pentru mult limp.

Dati s-a nascut in 1904, intr-un mic oraset din Catalunia, in Spania. A frecventat cursurile Academiei de Arta San Fernando din Madrid, dar a lost dezamagit de catitatea ecestcre: astfel.$i-agasitoslujbaincadrulmuzeului de arts Prado s! a studiatarta singur.

Mai terziu s-a mula! in Paris; aici Andre Breton i-a prezentat rmscaree soprereetlsu al carei membru ve deven: in scurt limp. A fost insa tndepertat de ceitalti membri ai grupu\uideoarecenuvoiasaabandonezepropriulsaustilartistic

Dali t-aintetnit pe Picasso pentru prima data in aprilie 1926in Paris. Deli aaduscuel unadintrepicturilesalepentruai-oaratalui Picasso. care era cu 20de ani rneitn verste

decal el ~i caruia ii purla un profund respect

Cei dniartisti aveau perscnatttati loarte puternice, dar diferite, maialesin retettlte lor

cu femeile. Picasso trecea cu mare u~urin!a de la a retatte la alta, avand pasiuni scurte. darinttacarate. fapt reftectat ~i in izbucnirile violente ale tusetor. vizibile in picturile sale. Spre deosebire de Picasso. Dali a iubit 0 singura feme ie, lucru vizibil in operele sale care, sunt mult mai line si mai Lnistite decal cele ale lui Picasso. dernonstrend 0 viala emotionata mult mai stabtta.

Artistul japonez care a fost inftuentat de geniullui Picasso Okamoto Taro (1911-1996)

In 1970, expozitia ertistca din Osaka gazduia 0 lucrare-sirnbol oenurrute . .Turnul soarelui" aceasta apartinea artistului japonez Okamoto Taro. eel care a devenit celebru pentru cuvintele .. Arta este un chin" Okamoto s-a nascut in anu11911. lntr-o familie de ertisti. tatalsau, lppei, desena manga. iar mama sa, Kaneko, era proaatoare. A inceput sa studieze pictura in ulei la Academia de Arta din Tokyo, iar In 1930 s-a mutat cu familia sa in Europa, ramanand in cele din urms in Paris. A studiat filozofia, psihologia ~i etnologia la departamentul de filozofie al Universitetii din Paris: s-a prezentat lucrarile Intr-c taimcasa expozitie de arta franceza. Maiterziu se inscne in asocietia .. ebstracne si creetie". inanul1940. inainte de a seintoarce acasa. a legat prieterui cu artisti precum Hans Arp, Robert Droney, Pierre Mondrian, Vasili Kandinsky ~i filozoful George Bataille

Cand Okamoto Taro a ajuns in Europa, Picasso devenise deja centrul avangardismului si era cunoscut ca un revotutioner at artei moderne. in 1932, dlnd a luat contact pentru prima data cu tucrarite lui Picasso, Okamoto a lost socat. S-a indragostit imediat de arta aostrecta. Okamoto atirrna: .. Arta era pasiuneamea;maiapoiadevenitdestinulmeu"·

Duparazboi,candavizitatatelieruldeolaritBalirosaavutoportuni!atea de a vorbi cu Picasso despre lucrarile sale. Pe cano se precateau sa se desparta, si-au strans meinlte: Okamoto povesteste. .. era atat de puternicincat am slmut ca-mi aorobeste mana". Aceaste Intalnire i-a provocat lui Okamoto, dupa cum el insu$i spunea, .. 0 senzatie imposibil de exprimat in cwinte". Acesta a lost momentul in care a descoperit nucleul artei lui Picasso.

Fiind specializat in cultura universala, Okamoto a avut misiunea de a explica societatil japoneze de dupa razboi principii le avangardismului: a lost acceptat de mass-media drept un artist remarcabil at erei televiziunii. Pe masura ce inainta in varsta, pasiunee si torte lui Okamoto nu se vor diminua $i, asemenea lui Picasso, a continuat sa lucreze pana in ultimele zile ale vietii sale. Moare in 1996, in urma unui atac de cord. In 1999 s-a deschis Muzeul de aria .. Okamoto Taro" in districtul Kanagawa



n uente majore

Distrugerea ~i creatia care au dat nastere artei moderne

Secolul xx a marcar 0 epoca de schimbari III lumea artei. Fara spiritul aventuros allui Picasso, arta modernf probabil ca nu ar fi exisrat. Aproape singur a Inlarurat vechile reori i ale artei sl, ell geniul §i curajul sau, a pavat drumul catre un nou univers artistic. Asadar, ce rraseu a urmat arra rnodernf dupa Picasso?

Raspandirea notiunii de arta

N~'!':~:r~~~ C~aMmU~:~l~I' ;~I~["\~~;:~~~c~~~~~

maniera cal mai reenste. Paul Cezanne si miscarea impresionista au modificat intr-o oarecare rnasura aceasta idee, oenou-i un contur mai suplu. moment care a marcat punctuL de start al artei rnoderne. Tabloul .Dcmnisoarete din

a lui Picasso demonstreaza 0 trecere rnaivizibila dela real la abstract.

Pana La

secolului XX, Picasso a pic-

tat, uneort. stit realist. Totusi. in limp ce .Dcmnisoarele din Avignon" infati~ea2a 0 scene ioarteasemanatoarecelorpecarelepictaudeseori artistii post-renascentisti, Picasso adauga elemente abstracte, precurn un nas vazut din profit pe un chip care oriveste din lala, Reactiile publicului au lost puternice ;;i pana ~i cei care i-au apreciat piclurile nu outeeu tnteteqe pe deplin noulslil.

~ rtcessc a utilizal diferile sliluri ~i modele pentru picturile sale

nasut etat de tret eteruie privitorilorasupra nasului". Des! recunoscuse ca lucrarea sa arala ciudet. Picasso a subttntet faplul ca ea utitizeaza totus! destule eLementespecificerealismului

Instntee lui Picasso, unuL dintre ce! mai mari artist! plastici ai Frantei. Dominique Ingres, un admira!or tntocat at stiLului traditional aL picto-

rilor rcmanfsl

a tost crtucst pentru nuourt.

De esernenee Cezanne, care a avut 0 decsebite influenla asupra mi$carii cubiste. a socat cornunilatea arusttca prin tucrartte sale, Cu toate acestea, niciunul dintre ecesti pionieri ai arlei nu a deviat lotal de La principiuL portretiaarf realiste a oamenilorsau a scenetor.

Intr-unadinlreprincipalelesalepieturi, .. Femeie

care trecea lara sa

De la uta primiriva

Ccntrsr preoecesoruor sai, Cezanne $; Ingres, Picasso putea realiza 0 picture .Oornntsoarete din Avignon" exeqerend

speciiicearteiprimilive

Ase cum tmoresiorustf au .oesccpertt" sternpete jeponeze ei au fast puternic inftuentati de acestee. cubistii ~i suprereaustf s-au inspirat din artaairicana;;isud-asiatica$iaudescoperito nous viziune. atet asupra reatitetii. cat ~i asupra surprinderii ei In pictura

La inceputul secolului XX, studiul antropologiei s-a raspandit in Europa si acest lucru a eleele asupra soc.etatn. FilozofuL George acercetatpicturilepreistoricedepepereliipe;;terilor din Lascaux din Franta. Henri Matisse s! Paul Gauguin tncepusera sa totoseasca $i ei aceesta

Pablo Picasso



"Creez pentru mine insumi; nu am nevoie de recunoasterea sau de acordul celorlalti ~i nici de celebritate sau popularitate."

Prin intermediulartei primitive, Picasso a sa demonteze prejudecatile occidentale

carora arta trebuie sa reprezinte fidel reatitatea si sa punaaccentpeutilizareaimagina\ieiinexprimareaioenonst nu a ctnectetcr.

4 Ampiaexpozi!ieapicturiior lui Picasso prilejuila de cea de-a optzeci ~i ctncee enlversere a artistutui

.0. Muzeul de artii GU9genheimdin New York Cityde\ine una dintreceiemai mare coieeJii de arta moderna din lume.



lnfluente majore

Cu atte cuvinte, Picasso considers ca indiferent (aHi precizie !?i lehnica se aila intr-o pictura, aceasta nu va dobandi 0 semotticeue dedit in momentulin care artistut va introduce ~i un anumit eLement de imaqinatie. Picasso creoea alai de puternic in aceasta idee inca! a tncercat singur sa revotuttcneze conceptuL traditionalIn aria. Mai tarz!u. muLti dintre urrnasii sa; au adoptat acest sttt sf. La renouttor. s-au revottat trnootnva artei tradlttcnete.

~ Jackson Pollock a introdustehnica .. action painting"lpictura gestualOiipenlruailustra mis<:arealn tablourile sale

De exemplu. artistut American Jackson Pollock este coosideratunuldintreceimai de seams artisti ai stiLuluiabstracl,fiind influentat de tucrarile lui Picasso din perioeda etricane a acestuia. Initial, utiliza si el pensule

traditionale, dar. a trecut ta materiale

mult mai moderne anul1942 a fost apreciat

lascarainternalionalapentrupicturiLesaLecare par, in modconsiderabil,inspiratedin cete ale Lui Picasso, din perioada cubists

Arta modems ii aduce popularttate in America

Dupa perioada atbastra ~i cea roz: Picasso a exoerimentatnegrul~icubismu\.apoiartatraditjonaLa si. in cele din erma. suprareaLismuL. SliLul sau s-a schimbat in functie de atmosfera artlstica a vremii. Cu privire la aceeste. Picasso spunea: .. Creez pentru rnine Insurni. nuam nevoiede recunoastere sau de consimtamant.!?i nici de celebritate sau pcpularitate

... Spre sfar~itul anilcr

·SO. Robert Rauschenberg. reprezentatalmodernismului. 5-a impti(at~iln dans

ab 0 icasso



Unii artistl [precum Antoni Clave) au dus rnai departe ttacara pasiunii lui Picasso, In (alitate de succesori ai acestuia. Atitudinea

Lui Picasso de respingere a artei ttaditionale s-a bucurat de un rnai mare ecou

in America decal in Europa. De pilda. Gertrude Stein, cea care a cumparet tablouriLe lui Picasso pe c€md acesta nueraincacelebru,eraamericandi

A fost dificiL pentru cotectionerf americanideartasasealaturecomunitatii cetor care cclectionau arL3 traditionala, asttet fncet si-eu Indreptat atentie spre suprarealism, muLt mai repede decal europenii. Muzeul de arIa

~i Muzeul de ArIa Moderna un adevarat nucleualacestui slit. Americanilorli se datoreaza popularitateapecaremodernismuladobandit-o.

AsHel a tuat nestere arta modems americana care continua directia msutteta de spiritul lndraznet allui Picasso, cu un avant inca mai puternic decet tn Europa.

Andy Warhol, cet care a transformat conservete de supe Campbell in opera de arta. este un sustinator al miscarii artei mod erne americane. Irnpreuna cu Jasper Jones, WarhoL st-a impus sti-

LuL artistic in secoLuL XX. Chiar daca cei doi nu au utilizat direct metodele lui Picasso, uneLe dintre Ie me sunt simiLare. warbot s-a concentrat

care majoritatea oameniale observa. Pe de alta Batman ere: moderne

revolutie pop ert" iararta standardulartisticalulti-

melor doua decenii.

~AndyWarhol.simbolul .. popart"-ului american. a utitizat deseoriinlucrariLe salemijloaceLemedia

Ei au lost pionierii rmscsrttor artistice din America.insaaceastasedatoreazain mare parle stilului s! principiilor predecesorului lor, Picasso.

Mujean.insuduIFran!ei.undePicasso ~i-a petrecut ultimii 12 ani din via!~. Picas50amuritinanul197J.dar influen!asainartavadainuivesnic