Sei sulla pagina 1di 32

~ '1U'!;iI. !

'III'

lED 1,l'1 E: S_APTAMAN,ALA,

ED IfU RA: D e AGo.ST~ N I IH ELtA'S SR L Ell iT'O R: Petros, Ka pn istos

MANAGER ECONOM~C;. Fotis Fotiou

MAN AGE'!R IDE R EDACTI: E ~I PROD UCTIIE:~ Vi rs irlia KOl.ltrou bas AD ~'rESA,:. 'Ill ti'Ellg me ni:s44=46. ~ 66, 73 ,Ate ri1 ~

MA,RJ<.ET~ N G MANA.G E j;t~ tvn cha Us. Ko u tsoukos

PR 0 G U CT MANAG ER~: N asita Ko des,~

GO 0. Ii D DNA TO R DE PRO D U CII E: C!!!l roU na Pou lid-au MAN AIG E R 'D!I STR ~ B UT I, IE: E:vi B~)~:a

"

MANAlGE:R t09IST~CA $1 OP~J~AT~I~ Dimitri$, Pasakailidis

co nR:D 0 ~ATO R LOG~ 5T I CA 5 ~ 0 PE'RATI ~: A ntoni s liou rnl s

• d r.

AIDAPTAIRE PENTRU ll:MI3,A, IROMAINA.:

Fast T fa nstate, Best C'll rnrn un i:c~t~lj]n M ~~HJ ia S R L

DTP:~ R~Y

...

1'1 P;l\R ~ RE S I lEGA_F~E: iN I K Ii E KD OTI K ~ S" A,

..• - • I' •

n I [:Ii Eel'O' D ID c' In Q n Ii"! U-IC'!T~ ~ "F'-I'pn '" R i!; L'I c. .5T~LI n,~ iii' R I rc: nil' A K··I ~ LJ r\ .' I .' If\ . ~ f" f!i.J,,J I!J _, I U!!=. !' , ILl 0' 0'"\11 IE., '_ L. '61.':) In., '. ,~IU I"i' ~

- - - - --

V~ATA S~ VREM·UiRll.E 61

i ...

- _._---

Pic n ieru l, ca re ill deschis d rurnu l Sip re un nou [:0 nf nent Fiul unui tesator de, lan,a

I

~MpnRTAI0R,: Medi,a Servrce Zawada _S"R.L Cotllrrttry M,~n.alger': Ma,ri'i3li1i31 MLhall'~an, Malrke't ~n9.1 M:a na g e r: Ad~ II a B oj i ta Re,ddC:~Or: Gabrle,[a Mtdnt~'iln

D r~t'f"'i buf 0 rI M iii n al~,eiF: Da n le rd ache,

AI] RESA: ~tr, Ltl u ls Pas.teu r riI r', ~3a,! et, ~ !' a p.!J ~ sactc r 5, Sue u ii~~ti" Ro,m,a ~ ia

Conducstorul unui birou de cartoqrafiere maritima Rea liza rea cal U3ltor'i e i p ~a noite

Spre India

Descoperire sau invazie? Eroulin declin

UUima catator~e

e 20107 De~ ,A605rlN'~ HeU~lS

© 2003 K, K. ~~ AGOSflNi II JAIPAN

~_.,.;.~....,_ ,."'_'" _ ... ,,, •. - ..... ~ ... 'L.T" ~.II_'_'''''- _. '. _ . - _ . " _.. ..- .._ .. _ ... ' .'

~r:_'1 "-r-&l'.r:-- ....... ,--)- .... 'I~ -v ~:". ·1· ... .: .. ·:·::L .. :"'r ... 1I -..a..1··I -v-r r .. 'l.-1·i~r7.~~· .{, ...... ._.. :.. _. .• ... . -. . -.. . . _ . . .. _ .. .•

J{I:';.:;~.~':Y.~:.~t~.~·E~T,E 'M~i~~ANTE '. " 20..

- -- - -- ---_. - ----

O l;;;;O ....

gre,ea ta neroceasa -

Adevi-ull despre Ic:iUltarea unei noi rute spre As iii a

P~ull nlllJm:ereLo,,r

Pr1e:tu l P ri mului n u ma f"': 2~'99 LE 11 ~ 4.,,50 MilL

I?r,e.-~'ul oellJi de-sl doU~a nu.mar .~i al tuturor celorlalre nurnere: 5. '9 9 l~V29. 99 M DIL

• ~.. , 1

Nu ratati bibuorafturile soedale In care puteti co lecti o:na. seria 1 00 de pe rso nali tal i! 8i bli 0 rafturi le su nt cFrspon i hi le La ch i nsru rile de ziare La pratu L de 8,99 LE 1/40 M n L.

De Ag est i n i va a n U-ri~a datete de pu bl lcare a blbliorafturllor in seria de reviste,

-- - .

IN:F'L.'UENT'E :MAJORE 2,8

...

DWi~ptu riib~ tuturor tte).(tet.o r Se ,a~l.a sub copyrig ht, 1E~lte, i nterzisa

re pro ducerea i srocareia, tra nsm ~tere~, S;3 u utili~ire.al eomercis [ii, >Q;

,.'. ,~ .. "'. lelo ',' 'b'" " ''', -i'-. . .. ,:" -i'~ :'~ •. --A l s -~::-, :-1 ,-.A',t'··c,--- llu·

rna tE! na ~ or, su ,(J,f"1 C€ !'CI rrna, 1,21 Fa a cn r. u U scn,iS a ~ Eh,lIl, .0 IrIJ : [I.

Edu~!lJruL i~~ 1"e,:N~!'rv,i§ dreptul de, a schlrnba erdinea IJlJblk~fJ"if. Jll! rsc n a U talt~ to r sau d Ii; ,~ le in to cuj . eu Q il.te'le _

Peurru 0 ma i bu n:~ deserv i rc so].idtf;!JtD Ul!: ., =....."".1·1 tatotdeauna p~jb],i·efljl~a de I.~ acelasi

i - p'HilCl de '\!'fIInzare ~[ xcI!. format i

I I

I i ,td1n.Z3hllL" IJI] usupsa j n l'Il:::JTl~.lei d€'

'II

a ~ump,;l:r.a ~i apa r.[lii le U['mi 10:;) re,

Pentru once lnformatie, lBm.urire sau eomenzi de nnmere aparute anterior, sunati-ne la tel.

Romania: (021) ,40 10 888 Meldovae (0,22) 21 07 9,8

-------

. ., W·ww·.,d,ea"g,astiniII ro

_.. . _ .. _--- .... - .. _-,.- .. --_.- -

e

.

. . .

. - -

····e···

. . . I

'. .' ,,1

• •••. "J. •

. .

au ·.5 CO···~·· .. .iml: ••. ··?

N S::EC' 'O"LUL AL x .. .v LE--A'

•. ,I. I' .._ ,__ .,' _.' ..: .... " . ~ . ". ~

uropa se afla la apogeuL erei

dl R· " R: f E ._,.

mlo' e':' r"ne ,- .. : e· n'" a·: ste re·':··a- S ~ -.'. e-.:·· 0'-" r=-m-=-:"=:: a'-:-· r"'a":, m"":' a: ·.··Ir···e·· a···-·: e-_:: PO-IIC' "a'-'

__ ,._. _ I _ .' : .' . ': .: _ ",._ ,'J _ ',_.OJ._ ',_,- II " : _: . . j .. III " I. _ _ _ I.'':_ I, =:_. '"_" ,- .. ', ':' .. :

I ~ )

a explorarilor 'Obtinelrea de corabii die la reqii teritoriilor

I I .' "

iberice - Spania ~i Portugalia - !?i navigarea In cautarea

A

bcqatiilor devenise .. n fel de serviciu national. In acel timp,

singurul mod de-a ajunge In Asia 'era navigarea spre est.

A

In acea vreme, un barbat pe nume Cristofor Columb cauta

o cale de-a naviga spre te itoriul .Zipanqu", despre care circulau tot felul de povesti. Acest marinar; r ascut la Genova, a calat1olr'j;t 1'in Spania ca sal foloseascs alclea tara drept ",Ib,aza Ide

-, - I . ,

cperatiuri". Tn 1492, el ajungea pe un nou continent. Totusi,

aceasta .. descoperire" mare, dar neprevazuta. a Tnsemnat cu

to tu l alt c e. ···v: .. · a: p e"" ntr u- I' p 10'-:' p "IU la .. --··tl "I" a n:.la .. ·· tn-I"v::,a~ IC= o:.-.l- u , Im":-:"''-' b a,' f a~ cut rpc 't atru

..... -, ':__' 1.,_' . ' .. ' '.', I.. . '.: I . I.' : ',.' ... -.'c_:- ,- . • ..... .' .: .... '." 1 ..... - ,', '_: .. '_. '.' ::.

. , ~

asemenea importante calatorii de descoperiri si, cu toate acestea. a sfar~it prin a f deqradat din rangul de amiral ~i arestat, murind apoi in obscuritate.

Deci. cc flel die, viata a d us Columlb?

- J

CinG~

,3310 i'iIHr~ ~

CIi'C~

11 00 d.Hr, ~

Ana ritia co ra b ii lo r

~ ,!!

Eir~'

1299

Marco PoL,Q scrle I ".1. MfLione"

14·02

Supusii Ilu~' Henrie at ,1111 l-Iea die Castilla descopers lnsulele Canare

u

Se naste Cristotor Colurnb



tnsulele Capulu i Verde sunt descoperite de un explorator italian

1.1,71 ~
1476 ~
,1'1_ ,": ~.'
_ I,l: . ",
1 4,77 ~
1,4,81 ~
1,48.2 ~
1 4,85 ~
1 ,48,S ~
118,8,:81 ~
14'9':2 ~
14914 ~
1495 ~
'1498 ~
1- ...
1 500 ~
1 5011 ~
1 502 n
1,.',.'
11504 0
11506 ~
I,. ,:.'
11507' U
152:2 U
1620 ~
17'8,3, ~ P·· ro Ib.. LIC'!; m e L'.:!J CC '. ":!I Pi U ~ 5" ":!i n -V','~ -I n- {'",~, n t I~

r . " u ~ '."~ IL 0, _ 01 '" ,~' l. ":_: 01. . _ . _ """ r;;;o . c ~

0" .- .. -: '. C"··,_ '- .. ",:: ·c·ll·c .'0-: -. ' ..... ' C'" .-'. c c .'-

~ og 0- ao ex.p to reaza t 011190

C L b isi f ..... - L' - P- l- -

-. - '-.:-:' - :-.,.,' ,-... .-::. -I [, ", " '. ' ",.., ~ -" .' • •• . ,", . (. ..'._ ._.' . I ·.~·I •. I • ",

oturn - I,i?~ .ace propunerea catre rege J~ '9'~ reqrna -ortuga _le!~

Desccperirea Ca pului IBunei Sperantc de catre Diaz

V, d G-" t .... ~ di

, . . -: I - " .' '" -j . -. -:-: -: :...", -. ," .-:, I ': :.' - . . I 1- -. .'. ~.

as.co .. .a · .. ama Eas.es 12, In n, la

,.

Colu mb pu bl~'c.al .. .Cartea protetiilor"

Colurnb moareha ValladoLid

~.

lnterneierea Statelor Unite ate Americii

.. ',' r"~'u' ··m··········, U" S··p········r······e·····'

, , , . I .

. . .

", I .. _ " •. . ," .. ,"', .. ' ".

.... , , ,,' . ,' ..... ' , . '" ,'" . ..' "



n n··' 0' u· I c···· 0···· n···· 't·/ tn . e' 'n···· I

.. ..", ,'. _. • . '.. .. I' ... . " .

I '

j ~ - _, .:.... - :::...". ", .' . " .',., ',_ . . ..... '._ ',.. • _. .. '. _. ~ [ . .. . . , ..... _ ,"-:'_. . ~. , I '. ~

"".

:1"'0""

. , ,

. ,

. • .•. "" ..•.•• I

"ar'e

,.", .:." -'. ,: ""

",! ", _,"

.. "....... ..~ ~ -', .....

esc

. ". ." '. ."

Un ran,ar nascut in familia unui tesator de .,ana din Gen.ova tanJ'1ea sa navigheze

,:Ii .,' .'

'L' oi, ,. ,~ 1 d " bie si ","' fiei ~"" It

".-. " I"' '. -:- ,- .', .. ~. - I - - I :. .' - - J." ,'. '. . 1 1,;" • -. I ", _.. "j ", . - t',', . - ... ",. I ." '." " -'..... . - _ .•. ", ",:' ,'[ "'.' ",' '.. l:' ", .. ,... ", 'I" . " .:. i. .",. " .. . "-- ,- .

pe ocean .. , .a ClnClsprez,ece am . ucra " .. ~}a .pe a cora ne §,I avea sa, . J,e Imp lear mrr-un

. - "',' "f"':' ····0"·" 1'·,··",., ""1 I d,cl '. d' I' .~ . ,. ,,'.',,~" "-'~ M'···'~' A ;-"'- J\,.~', - ...... :::'i;;i1,.~ , ".~- -, ,- -1 ' .' ,:,', ··1 ,," " '.:'

nau r,a&lll a varsta ••. e '. ouazecr §Il cmci. " at rarzru l~l va ,p'araSl ~.tnu(u [lata, ~1 va

deveni marea celebritate a epocii descopcririlor, intreprinzand ca atorii pentru Spania

.'" p c. uzalla A""'··,I' ,.' " , ,.:. ,'.' C'"., .. ," c .. · ".'.,' .. ,.C: - .. , 'C' ''"···:·1"" ·,"b: E·'! I c' \ t •• ';- '.' 'I' A,. '~ .. 'Y'_~'_ t. "

~l , ortuga ra. ··cest om a lost ·.···rlstolur~o urn '" ." a. rost perseverent in urrnanrea

... .r .. sului '.~ d'·: ... O' .... i rvrm .... I'''i-l Indii ..... " .. ,: .. :"1.,:'" D·,'··:,',·,· ,', ",," 'I :."1_".':. -, ..... d ·'1"·"1' _. " .. ·'1 ,.

V SUo ut sau .. : e a o,asa. 0 ruta spre ,.n 11.). pr]n vest, .... ar cum a, aJuns sa, .... escope.re un nou

continent?

..... G'rgl~l!I ri in tern n din seca lu [ :31, XVI- Lea ~ ra'p re'z:e l'iita nd u ~ l

Pel' Columbo Prima bio'9Ifaf'i@

a [u;i. Col[j I'll hi. ,a "'0 s t sc ri ~i1i d ~

fi U l :5!,snu F,e una nde ~ ~ ,P u b Uca.ta in 11571 [,fill Ve·ne'~i a.

I

l

e

,

.

l!lll

Tinjind dupa mare

C,R15TOF(1.R COLUM,B a fast fiul tesatorului de U3nal Domenico Colombo 51~ at 'sot~'ei sale

~ ~

Susanna, ea insasi sotia unui tesator de' U3lnal •. si ,S=Ci

,ill. ~ '"

nascLJt la Genova. ltalia, in 1451 leu toate ca Uf1IH

spun c.a ar fi fostin l4,5,6]1.

TaU~!l s.au era un cornerciant care tocrnea attl

..

drept urrnare, familia sa era destul de strarntorata. Columb 'f~lce~ parte dintr-o farnitie cu mal multi copil, printre care Bianchlnetta, care rnai t§lr~ zlu avea sal se ccu p€ r;;,:i ea de nego~u l cu b ranzetu ri, :s~ '18 a rtolorneo, Cal Fe avea s,a i se a L~tu Fe fratelui Sa'll

,

m un citori si era me rnbru al un ei breslei tesato =

r ~

rilor, Era die, leapt unul dintre conducatorii breslei,

cunoscut pentru popularitatea die care se hucura printrs rnembrii acesteia. El le,~ua5e in intreprinderi precum comertul cu branzeturi si vin, care

_ _ Ir

n LJ face'a [J pa rte d ~n d omen i u l sa u de activitate ~,L,

mal mare Tn ultirnele sale catalbJrii fairnoase.

Columb a renuntat la scoala de lal 0 valrsta Ira-

If. iI!

,g·ed,a,~ '~errt ru a sprij i n i afa cerea fa m ilie i .. da r t~1 r:lIJea sa lucreze pe 0 corabie care s[~ cutreiere marile. Genova prospera in, acea vrerne C,Cl nod cornercial in re 9 ii un ea M; ali ri i Me d ite ra n e. N leg' u s torii ca re avea u

;jl:'.. • d ~ L· ~;..

profituri man e pe urrna cornertu UI extencr

G lj,iVIIJ ri in cu [}o'f'i 'inri t~ sili nld

r. r.

inn.or~tolFu l p'O rt a [ G'e n o'Vei

Tn 5e~gtul. gL XV~'-lea,

6 _

I~'fi acea ""fie mlte~, G e fi1 o\fal

era CI ildevara't Ii lea p'iit;a,li C(N'me rlc:ial~a i tiV.alllil,i:~ d eu

V t'

. - .-~. -

EH'1Ite .I,~, •

curnpsrau corabii si, lrnpreuna, creasers 0 verit.abi'lal 'Nota. Drept urrnare, rna rinarii erau foarte 'ao' t t"

cauta ,II.

~

,A.stwe l exista u tot felu L de nco zi ~ pen t rLJ ce i ca re

voiau sa devina marinari l.a Genova. Era Ce\N3 obis-

~

R,i\,D,AcIIIILE LUll COILMB

S e' stle des pre Co'I'U m b ca a fost II n rna rIn ar

ii"N:5,~"'i d!" 'I'~ G~F'ili"!i!j,j'~ dar I ,rili"i;·I·1 ~pi ,lfIn c~ ...... ' .. ~ de II ~d.:t.!(.,UI!L I D '>rc'I'II;UV'tOI, " ;0' rul,i, I .:)'UII"!:J 'c,li,j;]IIC'

fa pt des:eend e ntu II unor evrel spa til i o'lll, i nivatatu i sp a ni~ol Ga rda de la Rh:g a Ell fost prlmull ca. re at pro pu s teorta de s pre 0 rh;ii nea f!'V ~e'~a5(.a a I u~; (Q'~U m b, E ~ s-~ ,a plecat asup ra unor doeu mente verh i din secoi u I a I .x IV-![e,a sl-a d esco perit cal d oii f i" pe nu m e Cr lis tofor ~~ Barto lorneo, SI""CIJ u In a 5CU t tntr-o fam [, lie de evrei al c~l!ru'i cap era Dom'~ngo Colon din r-eg i UI Ul ea G,aJ lk la,r S pa ~ ~'iII,. Fa mmlia pa re sa" f dis pa rut d,:l"n scri ptele s pa nin I'e in 1444,.r i a u de la Ri e gi(!j a ava n s ~:tr lpoteza .ca acest I ucru s-a data rat unor nepl ace'ri cauzate de c red i nta evrela s(a a fa m nl [ei. EI a co nd uzio nat

. - -ll . - - ... -' - _. . -- -- . _. . -- ...

cal fa rnl lla se rn utase II a Ge nova, i~f ascunsese ori gl~ e,a, I~vr€ ias c.a ~~' ,29 dopta se n urn e i,@' de I1Co~'nmbo1" (v,tari,anta itali,an,21, a I1lLJmelUD ! aJth, lzat pop u ~ a r 1",CO I u m b").

Salvador de M,adadagal autorul unel biografii despre Colurnb, a inaintat ideea ea acesta ,e r a IJ n evreu s pa n'~orl pe baza fa,ptu= lui ca vo rbes I ~ m ba spa rd ol,a' ca,nd s~a mutat in Spa 11 la tea fe I, lOR ografru I Sa fa U ~ b'ovi ch

af rm al ,~i €',a (3 €'ra evreu, p e baza fa pt u I u ~ ca a fol os it ebra i ca in un e le scrlsorl,

Pe ntru pro prla semi nat II ra~, Col u m b to ~Q;sea un m odel c iudat de ca r actere, trl un'gJlh i ula r, Li n~'~ de j05 poate fi (~tita IJ( rlstoforu s,~ de r 'i nterpreta rea ca racterel 0 r de d easu P ra e'8 raJ'm,a ne inv,a ~ u ita ]r~ mlste r, U n'li'i (0 n sj de ra ca are Q an u m ~ta ~ e'gatu r,a cu p racti ca m:i :s-

,.,~ . ~, ~'Ib.I'· fi ~

t tea '~vrel ascs a I,a uti e ~Ii' ceea ce' ,21 rio no [J a

dovada .a 0 rfg i n i i evre h::?ti a lu ~ (0 lu m b,

n u it psntru g enovezi sa -~~ rotu n j easca ve n ituri le lu (ra n d ca rn a te lot Ii sa u pesca ri .;; i este de La sine inteles ca tinerii orasu lui erau farniliarizaf

ill II! ill

cu rnarea. Colurnb a crescut privind ccrsbiile ,;ii rnarinarii din alte tar'i cum veneau si pleceu din

r ,

Port. lncarcand si descarcand marfuri, Colurnb a

- "

iesit pentru prima oars pe mare La varsta de zece

• • "'" • j.. tV! " .jI "'~V' ~ .....

a n II:' S r-a msotrt '~2L,a u. 'I n tr-o ca tatori e tu n g- a pe

!!! t! ..

langa coasts. la bcrdul unei corabf c:u 0 lncarca-

.... d !.... ""

tura ccce lalla.

:Naufragiul,cace, avea sa~i schimbe desdnnl Colurnb a devenit ln mod oficial matelot la varsta de' cincisprezece ani. La douazeci ?'i unu, era in serviciul Lui Rene d":Anjlou. Intr-o rnlsiune pentru acesta. a ajutat La capturarea unei: corabil spaniole. Rene I era nepotul lui Ludovic all ll-lea ~i 211 fost cunoscut sub nurnele de, .bunul rege Rene". A ajuns pe tronu~ Nlapolellii in anuL 143:5.

La v§rst;31 de' douaze,c~ si (:irlci de ardl

,

Collumb era agent comerciaL pentnJ nDta

puternicellor famiUi genove:z,'~ d~ negus= t()r~ D'i Negro iii S~int)la. Ao~.sh~~',~ aveau sa' ob!i na un perlm is din pa rtea ~11l.J'to rita,~ ti La r de-a ca ptu ra va,se [,e .c Uo r ta ri ifl1ir=o

II! ~

,~ Se m ~'atu Fa. ei u da!~a ,8 [uil' ColllJ m b - e u

-- ------ -- -- ---- ------- -!!I--

modleLu l s e!lJ tri U ifI 9 hi; ulL~ r.. N i men Ii In!JJ cu noa ~ Ie s.~'m~inca~Ta .sa fili(:i p,a~i fI:n pr'!~:zetnt.

afacere vio[~'nt~L sinonima cu p~rdt~rl~I,. Era vorba despre c:()d3bi~ ce ve'ne,CllU din Ang Ua ~i Po rtuga Ua. D,a-r, La ra: nd u~, lor, ,al U fast ala cat~ de 0 'flota' Iml1j Ilitaral fra ncez,a ~

'.

1'n Strslmlt.o,ane'a GibraUar~ Ast:a pentru

ca, ei navigau SLJlb p.aviUonu t. 8urgundieli~ .ccli.re erai 'Tn ace',t3 vre'mle 'inamiicuL IFranteL

- - - - - - .'

8a'ta ~1 a, e3 fast 'fe roce ~ c.u fOCLJ r~ de a rm,a

~ i de tu n ~ d u raj nd fJi 'zi intre-a ga I i.a r pain al La d§d erea seri i tre i nave g,en ove:z:e' 'fu,s,le.se ra scu'= f'undab;\, Nid perrtnJ francezi tucrurile nu au Imers 'f:oart,e' b~ne'! p~erzand ~,i e,i patru n.ave,. Corab~a. La

b~grduL caln~~'ia se ana CoLumb 5'-a nu'marat prlntre G:ete sc:ufundatre. Co Lu Im,ib InS,US1 fi i nd r,;a n it s.ii allrtl.J ~-

!" iii Ir

t * ~ d S . d , .... II'" .' ,..., '" t

ca p'@s~e u,or, . '·_,a prins .. ,~ [) vaSta ~i OJ 'Irno~a (LJ

dl·s.pier~re, ajung,and Tn eele din urma pe' pll.a]'a din ~~~-"",-~Lagosj PortugaUa. aflata la ~ase~ {nile dep,artar@," ,Acolo 18 fast sa1lvat de ni$te pescari' de prin p.ar~

teal locului, )

L(),Lu m b. al avu t ma re nona c d3.! pesca ri i di n ~~::? , ...... ~._., . ....". 'os e,ra u a pro pia'~ii de t.o-va ra!~i i l,or ge novez~: de eo mare", CanOl ei au. afLat ca frat.eLe Luii Co~,um,bj

8~ rtoLo me'(] I t r-;3 i a ~al LlS,(j b o.na ~ ~ ~,aIU d us ~"rdr- u n '~;"iIf\'''''': ~ leBrHer a~ Li.sabonei' Locuit de, expatriali genovezi,

C- ~l Ih." "... 't II: t l A t.... .A!I,."" II •

(] umu ~~-a regasl" 'I rcre',e'.,ce,8sa reilrh,a~nlre

ave-a s,~ fie, un punct de' r,alscruc:e 'In viala' S,EL

"

... It]'n !F,Jortret .BIll fie'g,e,'[u:ii I~eiiie,

d@ ArlIj CiI'ijj de I €:I, lU'V'f'lt. s'e spu III e ca C ris:tcrf'Qr [; 0 lu mill a '~o~,t iJil:l

~l.~jba ~a Ump d,e apF@ape ,p2!ltrtll a.n:i, inC:Je:palnd de Ua \!I~ksta de d~lJlz!e~! ~i 'unu de an~'~

-. W n .alce'a St3 pi ctlii Iral d1~'n s e ClQillJil at XV·-lela e:5,t.e~ 1If1'fa'~i,~at un ~esaltlolf ~taUa.lii. Tati3i[ b.li 'e'i::ii~u,mb eral I!J D'iI '~,e 5~t® r d~ n G e Ili,Qrv~L

Pnil. mOI[frt.o ri l!Ill din 5.aJ'li1 Vi c,e nte,. E~'Pt;uJ [, c~ ~ f{Jlst an.!ln(alt de 'V,allUr~' PEl' ,stancile <h:Jes.tui c;;::i'P dupa FIlBufrBgiuL saUl i1 val s.~himb·a Cdm~"'et qestln1ullui c.ru'sto:io r C,ohlilmb.,

mare ajutor tuturor marinarilor !?i nequstorilor care cal~~Horeau din Oceanul AUalntic spre rsqiunea ,Mlarii IMedite'rane,. Datorita politicli sale maritime. Portuqalia a reusit sa dobandeasca rnulte colon ii II precurn ~ nsu lete Aza re si Mlad ei ra j fm p ,'(~ una cu surne uriase de bani, cantit.ati marl de rnlrcdenii 5i

ill !"! ~ ~

nurnerosi sclavi. Marinarii portuqhszl alVecH.JI 01 noua

. ,-

tintal~ sa naviqheze in jurul A'fdc'iii panal departe, in

India. Regele loan al ll-Iea a adunat [aloLaltal astrono rni i si mate mati c1 en ii i P.I. entru a stud ia dive F51~'

~ ,

,a., -:" :- • ~ d' - '-": I' .' - L ", ",;_: S· : _., ". .',:' t : de b , ,'. ter I' " . f il,' =.

teoru ~ espre Ulm,e.,.·. a iscat 0 rez ... ·,a ere msu ie

'~ita privind galsirea unei noi rute de calatorile spre Orient, ~f1i tirnp ce lucre iln calitate de cartoqraf, Colurnb a inceput sa studieze cele rn a 'i' no~ descoperiri dlln astronolmie .~~ na'V~,gat'ie-

Tn anul 1,4741 pe la'ng,a faptul ca, intocrnise 0 harts a lLJ'mH. itail'iarnul Toscanelli a avansat si teoria sa ca

,

s-ar putea aiunqe mai repede in lndia nav'ilg·and spre

vest, In loc sa se urmeze ruta estica. Ac,easta teorie era SIUS~'~ nuta de procla mati ~lle precedents aLe Luj Aristot1ei ~ii ale altora, iar Lui Colurnb i s~a parut i nteresents. De, esernenea, '~~nutuL Z~p!~H,gU, despre care Colurnb citise in scrierile lLJ~ MalrrCo Polo" era de ase= menea desenat pe harta lui Toscanelli, a ruta catre I:ndii prin vest insernna de asernenea 0 ruta vestica spre Zipanqu, Colurnb a Inceput sa-si perfectioneze abiUtalt'iLe, de' naviqator Iluarnd parte la diverse caIU3tor'i~ nautice In Atlanticu L de nord sit ch lar la u nele ca lato-

,

ril la sud de' Ecuator;

Cclurnb s'-a (lasator'it cu Filipa Moniz Perestrello cand avea douazecl .~~ opt de ani, Ffllipa era fiica un u iI quvernatnr a [ i nsu lelor M adeira ~i nepoats a printulul Henrie Navi;gatoruL La prima vedere, cei doi pareau 5,ft vi;n,a din doua lurni cornplet dilerite, dar in realitate, cartoqrafii aveau In acea epoca Or cond itie soc', a Ui foarte b u na 5 i. un veri it su bsta ntia l.

;ll ~ ~

o u ~'a casatoria lnr; C 0 lu mba exa m inat un ele hart!

I""' - •

Prima sa Intalnire en teoria unei rute vest ice F:RJ.\~rELI' "I COl' U ivt B, B a rtolo rneo, facea parte dintr-o orqanizatie a[catuit:a din genovez~i care tralau La Lisabona si Luera in r-un hirou de cartonrafi-

" :l

ere maritima. El l-a initiat pe fratele sau Cristoto

in erta realizarii de h~irti hidroqrafice. Colurnb nu fusese a prcape delcc la scoa t~L da r in a nil lunq i petrecuti pe rna re. d even ise pri cep ut: La intocrn i rea

...

ha rti ~or rna ritirn e~ In cele din u rma, el sf Irate leo sau

.J' ~

aveau sa ajunga sa conduce irnpreuna afacerea de

ca rtog rafie reo

....

II~ acele tirnpuri, multi rnarinari si nequstori din

reg i un e,a M ar~ i M edite rane aspi ra U 5113 a j u ngla 7'n Po rtu g'alUa. La poru flea IP rintu lu 1 Henri c Navi g·.atoru l, a fest cons. ruits 0 baza del servicii de inforrnatii rnarinei la Caoul San Vicente: aceasta a fest de

, ~ .

... Un po rtret a [ lu i B.g Ir'l ol@ rnee,

"1\'.

de sena t il1 '11 B 90", II nil P r'e. una ~:U!

fraleile' :sj'l~ I B artolc nil eo c. ond I.!I cea U In b iirrou die dese In iii rei al ha r~.j ler de' navig,a1'ie.,.

s"i jurnale de navig= atie care fusesera ansrnise

~ . ~'

'Vn f'amirlia sotiei de-a Iuncul g-'Ie 'erat~iLoir: S,~, crede

~ ~ ~

c.a visul lui Columb de a g,as~ o noua ruta vestica a

A, v ~ ~.'

I nceput sa 5' '.~ contu fr'5.7101 I n "='I1I""~1 ~ nil

I~ II ~ . - . . . ~ ~u I _ :'_', C:.L-t:: 1U1"-'C;' Ie III

Colurnb a devsnit cspitanut . nui vas comercial La va rsta de t reize cl s.i dol de an L Acu m u lase a tat.a

"

expe'rie'n'~a ca navj·gator. inc,at acum pllrtea deter-

m i na rJ10ziHa co ra bi e~ observ,a n d co rp: u rii le ce restL

~ ,j! [I

..,.' T:aMoto din sscolul .at XiX=b!i!~g infal,~~andu~l pe Co.lumb studllnd 0. no ll!;j rut:i vest ka. I nte vgie~i U II! es sa !L,U: d.ivef~j· t.arturarl l-~ ficut din ce. 'in 'e,e IFn,ai ,sigUir in legitUiral cu sansele de succes ale p'lanuhJ~

Exp e ri entele sate de n'a n a atu nci il facusera sa

I~ I~

'fie siqur cal afirrnatiile astronornului Farqhani,

din secolu L a L IX-lealj erau corecte, Totusi,

, _

Columb a subestirnat suprafata Asie~ si,

. .,

..... d a l 11-'" L L d" "

ca n _ a I ru:en:~J'~ s,s ca cu e,ze .- .: ~,menSi u-

nile P'a,mantu[.u~~ a qrssit substantial. Columb a calculat ca PalmlantuL era

It . . ...:I '" t ..... lit t

m LJj .- 1m eU m rc ceca ~ n re au 8' 'e'.

Colurnb nu ~i~al dat seams de gn~'·seals sa. EL era siqur ca pe haza calculelor sale era pe deplin posibil sa ajungal ~n Asia nav'iglalnd spre vest Colurnb a prirnit 0 scrisoare de .sus~ ti ne re d:i n PO. a rtea lui Toscan elli insusi

.r ,

.51 5-'0 hotarat sa-si 'indep-~'lineasca Tn

i! iI!

sf,a rsit plan ul,

"

~n acea vrerne, multi credeau ca lndia,



psntru ei csntrul Asiei, era un loc unde

puteau fi 9 a,site rn a ri como ri, In ace lis ~,j tirnp, terrnenul .Jndiile" desemna 0 reqiune vasta, ce cuprindsa nu doar statui indian din zllele noastre, cl 5i China si Siberia, Columh a

- -!'l !IJ - - - - - - - - - - - -- -

considerat ca aventura 5'01 de-a gasi C) ruta vestics avea faciliteze naviqa rea spre ""I nd ii ''. Pta n ul sa u neces ita m u lti' ban i pe ntru a deven i rea litate, Ca ,sa obtins aceste fonduri, Colurnb a apelat La regeLe

.r • .

loa n ~IL ll-lea de Portuq alia.

~ oan al I ~ -Iea era nepotul printului Henrie NavlgatoruL s i m a n ifesta e [ 'in su si U In i n te re s extra 0 rd ~ n 8 r pen ';"

, , .

t r u c~ lata ri i le pe o cean, d (3, r n u a C3IVUt. ln credere 1 n

Colurnb cand acesta ,(3 afirmat ca 'voia sal @Ijurliga Tn Zi panqu Hen ric a considerat (,~ surna ceruta die Colurnb era prea mare sl ,(3 refuzat s,~,=l ajute, Colurnb nu voia sa renunte, asa ca a facut o noua solicitare,

, •.

dar a fast refuzat inca 0 d.ata.

~ c 0 ~u'fn;b eX'p u Ili~ n d [~ MI,al n'~I;$t ~ r-,ea

L r":I< iIo; • ..;J • 'L ' .. ' ." d ...

a r\ail!;;!'~ u a VI,$,U1. ,S,i U P rlv Illii' Q n c ua

ruUi "Ie sU c:JI s pre' As i'a; Ace st vis ·a !81]UfilS muU: mali apruape de ~mlpUfii,ire at ti nci c;i nd Collu m b l- a c M nose u t

P e P:~,lii ntele Anto:1ii lo de M iii rchene, ,s,t,~ f't~t I!.I L m ~ n~ ~~ii r~ t

,

~ S;t:r~ zi l,e, FILorelnh~!l'ii

.. ~

e M tru moa.se~e Lor' acolper:ii;;!iJ r'ii de ee ra m lid~i

Noi legitur.i

Csnd a rnurit sofia 5,~ Filipa, In 1485~ Colurnb [-,a luat pe unicul Lor 'f~u, Diego, ~'i; a plecat sa locuiasca la curnnata sa ~n Huelva, Spania. Prin aceasta Colurnb L=8 cunoscut pe palriintele' Juan Per,ez de la [ManalstIrea La R.abiida~ institutia d3In=,'ia CoLumb i-a Incredintat

- Jl If.

educatla fiului 5~ u. Pri n Perez", Colu rnb ,[3 'fast pre-

zentat sta'retulu'ii manalst'i'ri i~ P'a ri ntre:ILe Antonio de

. .

Marc:hena. Mai tarif:u. a fac-ut cLJlno.sfiinta cu ce~ care

• ;,I' t.

conduc.eau regiunea, Duc€,le de 'M!r=d~'na Sedonfa ,~i

DuceLe de ,Mea ina Celi~ ,Don Luis de la CerdcL Columb a i ntrat r-e p.~ e,d e I' n ~] ra tri lie, a c.es to r no i c U rI1 0 sb nte .

~ III I'l •

D u ce le de Me d ~ n a. Ge L~ avea co ral b i i P re'g at it,e p1en t ru

eJ' caU3Itor:f1,e' prln vest: spre II,ndia~ dar aCle'st plan a aj:uns

....

i'ntr-·un lmp,as,. in ceLe din urm,a~, Co[.umb ,$i-a foLosH

noile' legaturi pentru a aJunge unde voLa.. :R,eLa,!iia sa cu du(i~ 'ml~'ntI[].nci'~i i-a permLs sa~l cunoasca pe Pedlro G"onza Le.s de Me~dnza:~ M'a reLe Cardinal a l .spalll.~eili i,ar

'" fI- '-II- .,..' 'b<l!o'" ...II· t .... ' l ...JI .... 'ii'

nnn aoeSi~a ~ reUSh sa O"llna D aU!Ulen-.aa c:onlUuca~o-'

rr.-' ;1;1 ,I!

ri i Spa niei,., RI~.g~ ria ~sabeLa ~~ Regele Ferdirnand~

RE,NA$TE,R,EA $11 EP'OCA EXPLORA,RILOR

In' secelul al X.lli-~eaj1 natiunlle din Europa e ralU cuprl nSEI de ha os u I ra:z-ilo,i u II u i i '1 n acela~i 'tirflIP" oamen~: de pe intreg continentul S life reid u de pre u rm a cl urm,e.rn neg're' ~,i' 0 tre ... i m e din popu la'~i,2iI 'ElJllfOPE!,i ,i3Jvea sa moa:u,a, d~1IT1 <C8 uza el, Poate ca 0 reacne [La mate' acestea

~ _

oa m,enl'~] eu relnceput s;a-',~'~ man if-es1Je inte-

resul~ lata de ~tii'n\eJe' IUman~:slle .. Noua, (~aSa dam i nantal dIn i'mpo'rta.ntu I ce.ntJU oomerc.ial aJlll 'Fk)refit.eil,~ Ital~ira, Gornsidewid pe-rii'o'ad2l ,ctash:;2ji gre(o-'ramifjn~:r in care ~tii:nt'e~,~' ulman j,ste infh:ni S;E! ra" cal (') lepa ca idea laJ ~'~ a,stfel ,a lua't fl'-iota un (llrent de wle.de:~teptare' a Ulma;~, ni,smulu[ I~um'ii ('~asi(e. R:e,ndl~tl€r~a in(eplUls€';. A,oeasta m,i ~caJre ,dl p rospera1t ~,i :s~a ,r,alsp~ 111 = . . d it 'in ·toa1,e ora~el!e Ita nei, extin,zandu""se,r in ()e~e di n ulrma, 'in Europ a; ,aml ata I a nord de Alpl, A.u: ,apa'rut Imu~.~i ,alrti'~.ilti 'ma'ri'" printire Cal wle M ~:ch€illa ng@·lo/ Rafa!€1 ~ii Leona.rdo d~ Vi nc~", tJ n om cu :~n:te r,ese froa rte djve:rse'~ de i a pi ctU'ra~ a rh itEC!Uira ~iii 1m uzk:'a, 'ia geolm e1ltr1~e~

., '. ,. . t . r ~h °'·1 f ..!J

Ilngu1ene ,~I anlaf -,0 rnle',. II e'·· nU::1 ,e _IUrbJlam'en='

~~z=~~~~~~~~~~~~~~~~~~

ta Ie. a le pi,c.t u ri i m oderne, precu m pers pee-

t'" b t d ... ,.._ lt ,,..

ll:va, a UI \),S . . esava r,l,e II n acea 'V,n~~ m e.

Dato rita m,a~elilu i patrons] fi na nd a r exe rcitart de fa:m:iliia de ,Miedi'ci' dh'l F'lore,~~aJ de' Pa pa ! u II '~us a I III H e~ :~ ~ de a ~t~:1i asernenea ,a u fast, ina Itat~ n u m eroa se ,cJa d i r~ constru ~rte in ,c:eeIClI ,ce a cUlm E's,'te cons.~ de rat a, fi un sti I de a rln iltectUi ra d i:silti net ,_ icel rena S(Je nti,st~ ,Ava ntu ~ Rena ~t€ri i s~a ,~'xJti 115, de a $Je m,e ne,a~, in ailte dnmlen i ~:: [lUivata mill nt~ a st ro nom i!e~, mat~lmirti Ga; ~iii I itt::erra tu ra, elM rei au pirog re= salt ~'Oa rte mlult' in ac'ela e-po,c;a. 0 bserva re\a a$tri I om- :5e p ractu cal di I1i ceh:1 m,a~: 'Vledn i t1iImpo ri:", de r~ 0 data [IJ m'l'oUe d e:scoperi r.~ :~tUnti= '~'c,e, din pelioada ~ena~terii.r- astronomia a ~ u~t un :irva nt deosebit ID ezvolta rea '~n stru= mente~ or 'fo~ os ite nentluu 0 bservaU~ lie ;a stro~

t" .II

nOlmh:e a deschi~s ct1j,~eaJ exp~ 0 ri rT~or, dar ~~'

t,eor'ie:~ llllUi (ope-rni'c pri:,iilld m[~Gan~a i(or~PtJri'lot (,e r,e,~ti

Sfa r~'itu I de seeall XV ,m,alfch@'il.za 111 oe plUt~ i

erezie. Pr'etentn[e~ lui Colurnb de a fi numit .. Mare Am i ra L 2Ii l Dee a nu lu i" ~ de a. f fa cut 9 uvern ator a l

• ·"11 "'" L d

tutu ro r terrto nuor f:H2. ca re u rrna sa e ',escop,ere

si de a prirni 0 parte din c:§~t'j'guri~e rezultate din avsn t u ra sa, au test (on 51i d erate exorbita nte.

Reg:ina lsabela ~~ Re'ge[.'l8' Ferdinand ad Spaniei iJlnI 1486., Natiunile iberice ale Castiliei si ,AralgoJ1uLLJd fusesera unite prin ca,satorla dintre Ferdinand, conducatorul Castiliei, si lsabela, cea de-a doua

. '

regina din Araqon. Cand Colurnb i-a lntalnit, ei au

a ratat una n u m it ~ nte res pent ru c.a latori a a cestuia spre vest dar Ferdinand scordase prloritate supunerii tinutulut Granada de la capatul de sud al Peninsulel lberice, astfel Tneat lsabela a fest cea COl re s.~,a, pre 0 C u pat cell rna Ii mu It de pro pu n e'rea' lLJ~ Columbo

De la s'f'a rsitul u rUJ ~ ra zboi lnt re Spani a ~~ Portuqalia, pentru drepturile de' a face corner] pe coasts AfricTi I!' In 14861! Casf lia se retrssese d ~ n zo na de ccasta a Afri cii. 1 n C2IIZU l in C~ reo Colu m b rBU sea sia descopere o ca [e' de a aju nge in A,s ,i a naviq alin d sp re vest failra, a, '[Ire bu i sa occleascs A'fri eC3, a casta CJ r f f:05 tun ava nta] pretios 1P'(~N1tru C6StiU~t De asernenea, crestin fervent Colurnb i-a explicat lsabelel, care era 1[1 razbQ~ cu rnusulrnanil din G ra nada, ca. in CCl1ZUt in ca re desco p~re,C3 0 ruta sp re Asia" irn ensele bog,@j'!.'i.i a stfel d oba ndits avea LJ sa aj ute Spa n ~e i: sa stra ng,a 0 rna re a rmats cresti nali pentru a rec uteri ~ erusa Ii m ul d € la m usu lrna nl,

lsabela ~,~ Ferdinand l-au luat pe Cclurnb Tn slujba lor' si au lnaintat planul calaltO'rileI sale unsi co m i si i de sfatu ito ri, ca re ,~a,~ lana U zeze. P ri: nitre. rnernbrii cornisiei se atlau astronorni, naviqatori ,~'~ g,eografi;, Cornisia s=a pronuntat Impotriva planului Lui Cnlumb.

E:xi,st.enta tinutului Zipanq u, dascris doar lih, operele lu "I M·· ':=i reo Ina lo i"li ra co' 11 ~ id 0 r~~:;i; ""1· n do ~ - LII"'II" ca ....

c- . pC t" .... CI.' ., I.·. IF' .. e- ,;. ~ ..::: J. ... •. I· tJ II .: c', c!i.e .,... ~ e ~.~ I· .. j

lar cornlsia 18 daclarat calculate latitudinale ale lui Coiurnb drept lipsite de credibilitate, Un rnernbru al clerului din cornisie a fast deosebit de critic La ad resa LuI Colu m bill af rm and cal era uri 1P8 cat: sa rnerqi dincolo de capatul iPam§Intlllui. recornandand chiar ca navig-aJtorul s,a, lie [udecat pentru

Planul lui Colurnb fusese n~,.splns de ccrmsra de sfstnicl a reqlnel, ,o9,a ca a fost nevcit S81 58 ind re pte 5 pre a Lie' pe rsona Ut.att in ceres nd .sa le atr~ga de' partes sa, Colurnb i-a cerut Tnc.~ odata sprijin ul lui loan al ll-lea al Portuqaliei, dar acesta a considerat din nou ca .0' asernenea (a l,~tori,~ nu era necesara pentru Portuqalia, Bartolomeo Diaz tccrnai inconjurase CUI succes Caput Bunei Sp!9 ra nte, ia r loa nat 11'- tea cons id era ca nu este nevoie s,~ se ga,seasca 0 811ltal Iruta spre Asia, cand Portuqalia deja avea una foerte buns care ceoLea Afuic,d.,

in schimb, R'egina lsabela inca, mai era. interesata de C:o~,um,b ~Ii de ideea SOi pe care CD 5U,P U5-0 inca 0 data com isie j' de sfatu itori 'fn 1491, A fest di n 'r1IOU respins~~L

Tntre tirnp, Colurnb l-a trimi:s pe fratele sau Bartolomeo [.211 n:~'gel.,e Carnl al VUI-lea al Frantel, pentru a-l convinqe pe rnonarh ,s,a f na nteze (~a2aO ria propu sa. So ra regie =' lui se ,araltase interasata de ideea lansats de Co lu rn b. dar; in cele d~ n u rrna, a fest refuzat si de fran cezi,

.!'J - --

• Pkt ~ ra din secolul a t, X~ X.~l@a

de H e ~ ry IN,~ [son. iI,rrfa ~i ~i nd u -l fl'~ Columb sl audianta sa ~a Ferdiril~nd

- - .1 -- - - - ,p - - - - - -

sl I sa be La. C 0 tu mb eral el.o(ve'nt si

. .

(a no Col urn b ,a t'~i m;~:5 Vlestea cal desJ(op e r~:s@: t~irnl utul S an Sa IVador" i1 ~inien i n UI ,S=·~ bu [u~r,art 'rna] mluI1I! decat' Re,gl'~na ISil:bela., llUl Contrac:= tILl I de I~a, Sa nta Fe din ~ ,4r92j I~sa be~ a 'li a (Iorda ~H:~ III i Co ~'LI mb n LI merOaJ5e d reptulri spec i,~I e! ,~Ii p r~vi I eg w~~

l.sabel,a e:ra fi i tal h.d loa n a I U-h~;al (ea re dam Ili se' Til tre an ~ i 1406='14S4~., In l' ,46'9", eo,al s-a o(,a sitQr~t ell ferdi na,nd~, printu I de, Ar,~:!"" gen.. A (b=ve'ni~t R1egi'na illsabel,a I de Casti'li~ in '1474~ 'Dupa mO'alrt'!'B tata'llui s;o,~ulu'i el, in 11,419, ,u:esta ,a deven it: IR,eg'e ie Fe-rd i na ndl a~ V=~lea de' Arag'on., A$tf€~' s-a nascUt'rn,area natiune a Spc,\a,nie'i, ,al~,ca[tuita di'[l cele doua

~ .

.... ,. C" t'''n'· • II, .+. w: ....

reg'il:nte ,- . ,a's, . .lI~'la ~~ rira,gOln, unllLe ~p~i"ln cas,a,-

t,olrie'. (je:~ do:~ 50t'~ erau amindo~ ('~tlo~h:i' ci;r

,I! ~

il"'" '" .J ~,~'"

~ Fie rrdlll n:aJ iii U ,s-'a c:a,sa t.o f1i t cu

I,sa bela in 146 9 ~,i ill l!J liicat pe t 1"0 ~ IJI LAra g 0 nlll,Ru ij in ~ l~:i'9, .

. . _ .... -

1,0:,

- -

lrnpreu n air au zdro blt rez:istenlaJ G ra nadel,

~ t· - - ~ - ft-'" . - _ ,t ~ - - ''llo • '''' d" - I rt... - .~ - ~In 1492

u~' Ima '.0 larea!t'~ mi;;.uraJn iU~na.!' ~{! .. ' •. ~,~,

'irnlche'~'rld ca,mpani'dl cunO',$JclLlti sub numlele de ~_r R.'eco n q u:listat" L ... 'Recucer'j r-e',ail

I sa b e ~a e r~ a susti natoafe a ctivii! a des;co-

'"

p erfrl i' de Inom coilion n pentm-u Sp1a.n I,QI., Cu tloate'

I - ~·I ,~ I '~

~cerst€,a'1 ('ara (teru ~ el avea ~~ 0 a. ta . aitu ra =

~ ~b -I WID' I ~ ~' ..... '

eea ~ 11:·_J2'ra ,13. .. ~ lex'€'m.p u~ ea $=al ,opus. ~ ua rli lin

sic:,lavh~J la, popu b~~il~m ri a;tiv.~ diilln LUlm!ea No ua,. De 113!se'm ene,a, a dat decrete' pri n CaJlr,e abol,ea 'mUFlca f-Orla:~a, i'n .spani'et

1- _ b,. 1- ~ - _ . -itT' - t· - - - . - . . - _ C·· - i~ .. _. ~ EI s·a!oe'_a ~:-a .5 U S.I~.I nu I m'e reu p@ .. 0'. u m u. -'-_

~':~ Ii'!l!' ;f"'_ i '. i?N ~ '"'F'ii ~ ..... ,~ ~,~ (i -m' ad' ~"I1'~'g u r'~ i!"ii d I II e'n

~~~ :~,a.,;;i!p~ I~ ~ h~, ,tiI,rr,.,.~UQ,j' I I.: ... ~ .•... j !l;lI~[I ... '. ~ ~ i.. .Ji1=!;JI~

r:S g' e"~'t·I'O'I"'iI~'~""~ i"'li 1m s~ i"'~ n/·lli!"iI~ &0· "n· dll' Ir'HI~ P' II"~I ~a '- ... _-~ _ "_ .lll~cr~ III..,'!UI 1 ~~.~' I~Y'\f ~ ~~' 1.'·· .. [ ,". ~ n ~ .; ... ~. -

m'it.e de!' i a! ,ea. Fa ra spr:~j i nu I '~sa bell,eiJ [oiliu mlib poate ca nUll ~~-a'r fi putut i'mp ~'i n~' \tlse~ e'"

""-

In 1492[1 reqele Ferdinand a reusit, in sfar;;'it sal

rastoarne carrnuirea GranadeL, Spania era acurn units eel stat catolic sub dornnia Lui Ferdinand 51 al

"

lsabelei. Dupa caderea Granade-i, Colurnb ell obti-

nut 0 aU,a audienta La cei doi rnonarhi ~J le-a explicat necesitatea de a-i finanta call~aoricL dar corni-

~

sia de sfatuitori ~-a respins planul pentru a treia

oa ra., Co lurn b a pa rasit dii n no u Spa n ia.

Totusi, norocul sau avea sa se' schirnbe brusc.

..

IIUBI'TA CA,RE N-AVE,A s'.A DIEV'INA NIICIOD'A'TA :S,OTIiA S,A

" -

in a~;nte de au d ien~a rl@g a~~ al din '] 49.2, ~IIU i (0 ~ u mb i 5-2i n iSIC.U[ un alt ~iii[J1 j'n 14S8~ (0 lu mb se ind ra glosU s e de o fernele d~ n Co rdoba pe n u me Beet ri (Ie, E n rlquez de' Ha ra na, A avut c U ea u n f~u pe care l-a b otezat '~erd:~:n,and~ Cu to ate a cestea Co I urn b IiIlU s-a casart,orit I1ilrciodaJtiii cu Beatrlce .. , Se rrede ca d'irere'rlrt231 d€ d·a.sa soca la ~,i eco Ulon, i(a 211 fost ce,l ma·~ m arre obstacel i'n lea lea casato-

_.' - '. ~_ d' - _ C' '- I b - .' ,'''' ," ",

. . " . . 'l I" .••. .' : ", I I· . -. ", . . I"' -~". I ' , . I .. - I ,-: - : :-. - I .' .' I .

rI e I ,0 r~, ' a,~ " o turn " ,~ co ntl n uet sa m ent 11,n,t,3

~ _ " & ·'1· '" f _ I . FiI d' . ~ ~

retana cu rarm 1;31 elll; Irate e el, F'e aro, ,~I 0 allita

,~, j

A gasiit una liat in p,e rso a na trezo ri e ru lui reg a l,

t" .j!. ',,", i .... ',... latori d "

care a sus rnut ca aceasta call-a cne ar a uce man

,ill - - - - - - - - - - - - - • - - -

ava ntaje Spa In ie i. Acesta 10 pro m is :sa con t r~ cui e 1.81 f na nta rea caLatori ei, Fe rdi rl.al nd si lsab eta a LJI fast

~ II!-

ln S'f:ar.s~t de acord sa~l sustins pe Colurnb ..

~ .

Ass cu m ce ru se Co lu rnb, in c hel e rea cu su (=

, .

ea rte din seeolu L all xmx -lea i n~,~t~~a n d -0 P e Be~ itrDceu

i ulb~'~a lu i [:"0 turn b,

ces a rnisiunii sale avea sa-i aduca acordarea unui titlu n obilia r si nu m i rea in fu n ctia de, g Live rnato r al noilor teritorii descoperite, Conform contractu~u i' din Santa Fe, Intocrnit die CoLumbl, Ferdinand s'j

..

lsabela in 1.4'92~ el avea s,a, dlev~n,a stapalnuL tuturor

insulelor pe care urrna s,a l.e desccpere, Planurile [.ui' Columb deveneau in sfarsJt realitate.



,~ F~l!'dinafujj! flul 'Lui B[ealttr'j,c:e ,Enlri CI L!J e':z:

de, H1iUE! I'll a :?i a ~ L,1Jj i C:Oll.lJJ rn b, avea ,sa scrie m,ad tt~ rz i'u II) bii'09 raf El a tatiL~i' .siL!J-,

Un ufi m:i;$ :a!L f,~ge~ui ii ~ii1 m~ilFi eaziHI @

SIC rl sea r'e [UI~I CoLu m b c~i f'II d ~ cssta pl~ea,ca d i iii. S pii iii la, in a ce,ias.t.a iilllllist r,a'~ le dhl g,n~~: " ,S'1101~

It· Serrta Maria ~ar,asii1d

pe rtu ~ IP;a les de La '~,ront[era pe '3 dIUgUSi!: t4·9:2".

- ,II

m

I

Prima caJitJ)rie

COiLU·.M B E]~A. ACU·.M· AM' I RA.I'i C U b~ nee UV81nta rea tui [Fe rdi n an 'dl 5'1 "!'!I I sa lJ...·e·11 0.; Pre g' i:i:i1*,'1 ri le d e c~ La ..... 'iI'O"

. . '., l D I II ~ .. , : ~" DJ .;:J. U ,[ C' m a, _'; '0 IL _ ~ !:..:.. . '. 0 . _ . l ' .. -

D ~l L" ~I!!i N' '@'

escop'erllrea. .-lLml.! .1···· _ 0.1

Cclurnb a debarcat pe 0 insula, denurn ita Guanahani de populatia d in partea lccului. 8a~tina9ii se adunaisera eta: sal p riveasca spectaco lu l co d~i b ii La r u riase ce a nco ra u La ng a in su U§ ~ ceva ce n u rnai vazu .... sera niciodata. Columb i-a nurnit pe acesti basti-

III i!'

Ca 5,a stranga rnarinarii de care avea nevoie pent ru c~ t~to de! Colu m b s-a ba zat pe efortu rile Irat i to r P'i'n zon i ca re era U si ca p itanii cora b r ilo F. C ei

~ ~

d:i n farni Ilia Pi nzo n era u com erclanti influenti din

. ~

Palos de la Frontera. fapt care iJ~ recornanda pen=

tru ac.e'8 sta c.a latorie ,.

Colurnb a primit die La lsabela dOU·81 corabii, Nina s'i Pint-a .. Nava arniral a 'Lui Colurnb avea sa fi'e 0 a

Ii - - - - - -- - - - - - - - . - - - - - - -

nasi .Jndieni" ~,~i' a crezut ca insula era (I parte izntata din Zipanqu,

Oarnenii pe care-i nurnise .Jndieni" erau din tribul Taino, INu purtau haine 9,i T.~'i1 pictsu trupurile. Arrne le Lor (0 nsta u din bete s.~ su Ute. Totus L ceea

iI! If III ;I

ce U s~a csrut cet rnai curies despre bastinas: lui

~ ,I! ",'

Colurnb si oarnenilor sai 'G 'yost sa vi3lda ca aces-

r. '"

tia purtau podcabe de aur Colurnb a aflat de La

bastinasi cal Yn acest tinut nou putes cssi s'~ rnai

l!!!!! I! :~ II'

mult eur,

Columb ,8 fast: ccndus lntr-un tur at insulei de catre sase bastinasi, Totusi, n-a g~ asit nicaieri can-

ill jII;!l jI ':

titatj, rnari de sur; Cei (En trihul Taino ii: spusera c~~L

. -

treia (arable, Santa Miari,a .. Aceasta Tl apartinea prietenului sau, Jus n de tal Cosa, Totusi, nici una dintre aceste ccrabii nu fusese construita pentru c~Hatorn lunqi pe ocean.

Colurnb avea acurn toate tondurils, corabiile si

,

rnarinarii de care avea nevcie. A ridicat ancora

din pcrtul Palos de La Frontera P€!' 3, auqust 1492. AVf~a un echipaj de aproxlrnativ 0 suta de oarneni. Pe '9 auqust. corabille au 'W~u:ut escala ln lnsulele Canare pentru reparatii :;;I provizii, ps,na La data de 6 5~ pte m brie. 'T otu l ,0 d ecurs n orrna t. C3Jt tim p csle t re~ va se a u fast pu rtate sp re vest de a lize LJ ,.

C '" t t 1;.i' b ,.,. '-l ..... t -[' t ,....

U~:O'd e aces @!,Gl'1 cora III' ~ .5=CiU rrnpo rnou lin

alqe, In Mare',a Sarqaselor .. Mlarinarii erau inqri]orati, M ali t.a rziu, ne 24 septembrie. un iii d intra e··i S-,Cl U

II • r" ~

entuziasrnat, confundand niste nori de La orizont

- ~

C1J uscatul, Ceea ce inr,~ut~,tlj-a si rnai muLt situ-

, ,

atia era 'fa ptu l ca m ari In ad lo r spa nio U n u le p l,@·-

cea idees de a f in SlJ bordinea LH1U~ capitan ,g,e~o= Ve.L .. Apo Ii ~ P e 6. 0 eta m brie, Colurn b s=a certat cu Irati i P ~ nzo rlI ~ ceea ce a dete rII0 rat re lati ile d i ntre

~I ~

. A . . .... 1)..... IL... L . .

e·I.~.cestla V(Jlau sa S(n:l;!mLHE~~ cursu S~ s,e consl-

'1- - - - ------- - .- - ----

de ra u in d re'ptat It:i data rital 'e,xpe rie·nteli l.or pe

,j! III ,r

m,an~'. dar Colum,b nLJI vnia .sa aud§ de asa

- ~

ceva. in rete- din urmalll, Collimb s·,..·a rail""

gandiit~ dupa e,e a observat' dire.c:t~·a d'fe' zbor a unor pasa,ri·., Pe 12 octoml~ , brl'e- i: II,n-'1 ,m' -"a~ rin-'a' r- p-··e.-··, n--: ~.~m- cO R---'n,d'~"r~-;'g- n

._ _ _~, '!.o! _ _ _ _ _ _ .. _ . "-!! """ 'I;,;iI . _ ~ !I;J

de Triana a striglat .. pa.mantr~ ~ CoLumb :~J oam'en~i 'l.ui 81,JiunsjS!'.ser.a pe ~nsulle·h~; Baham, ned esco per'ilt,e pa na situne.i..

d"a-ca se va Indrepta spre sud, va putea gas~ sursa a uru lu ii i'n tin utu L n urn it Cu bra. Colum b a aju ns ,8 colo pe 28 octornbrie, Columb ere,dea cu tarie cii~ de fapti Cuba e- ·r··~ Z·····~nl""!ing- - 1i':"1 se-' ga"" ndes o['~ p' ro-:- ba u..1·11 Ii""oh--:" -.-:: !Lo . U ~., _ CII :___ I ft""'O __ U. leU. '- ,_, : .• " IFl '._ ~·d Ii,,;.'ii;! 1-' _'- ILJ ._ U h'l !Lo _ II na

~ Co~um'b ajuIiIQ1e .

'~iJ1 Balha mai5 II~Ha: 12 0 c;~Qmbrie 14 ?~~,

T I[J i,maI9~[ne a tui 't@lumo :~,i a prirnei sale i!l1tiHn~l!ii cu ba~[i"g~:r~ ... Trihul 'TIli:it£bil~·t~, Taine, era alc~tli'~t d i I'll ea melf1'~ f~.a rte Ill.~p~ ta lieri, ca re .Ii! l!I pu rta u d:~tQiC h~:i;If'H~~.

nu era pre,a depart€! ,~'i: a trirnis un grup sa exploreze teritoriul, Unul dintre oarneni stia rnai mut'te



limbi strains. ceea c€ ar fi putut facilita cornuni-

carea lntre e~ si chinezi. Totusi, uruoul n-a pa.sit

I! ."~ r J.

nic i un ch i nez, S~ n'g u ru Il mare succes a L etc rtu LUI

lor a fest d esco peri rea tutu n u lu i '.

Colurnb a debarcat apoi pe insula f .. iaiti, Guacan@l:rgi, seful populatiei indiqene, L~'aJ pri mit pe Colurnb cu dan-uri. Printrs acestea ,se aflau ~,i

Pod oab e de a u r. Colu m b reusise. ln sf§ rs It .sa

. . '

..... .to. ij! Ufo t b II- olio'· l"" d

puna mana pe D cantua .e suosrannata . ~ aur,

Columb a avut parte de un Craciun curnplit La do ua lu n I d u p.a ca d escoperise nol lie terito ri i. P€ 24 decem br~ e. cora bia Sa nta M 8 riel! al esu at sin u a

. . .

m a ~ p utut f n~!~ pus a pa rna re. Cclu m b al fest n evoit

ss-si abandoneze corabia sl :sal ,se lntoarca acasa

, ,

cu oarnenii sal la bordul celorlalte nave. ,A 'lals,at Tn

u rma treizeci si noua de carneni ca re urrnau Sal

, -

Internei ~:Z,I~ o colo n ie in nou l te ritoriu ~

C olu m b S='~ into rs 'in Spa n ia ~ p l"e·cal nd pe 4 ia n ua = rie anul urrnator Totusi, caU§'[oria jn8po~ a fost una foa rte d ific ~ t,8I", din cau za furtu n i lor. Colu mba facut escala La l.isabona. Portuqalia, pentru ,1:lI-~i repara corabiile avariate. Reqele loan a~, ll-Iea a l Portuqaliei stla despre desccperirea lui Colurnb si Il=ClJ chernat La curte. Colurnb a fest dezarnaqit de atitudinea regelui. loan OIl ll-lea vedea descoperirile f.2jcute de Colurnb ca pe un nou teritoriu portuqhez Columlb a parasiit l.isabona ~i ~,i1=a f.acut intra rea tri urnfa La 'Tn po rtu l Pa Los die Frontera pe 15 martie,

Colurnb a sirntit cal trebuia s,a arate ceva care

..

SrB de mo nstreze 5UCCes.u l ci~Hatori ei. S =,(3 infat~ sat

.. ..

inaintea reqilor Ferdinand si lsabela la Barcelona.

ipurt21lirld podo.abe'le de ,a,ur pe care ~e pr1.mi~5Ie' de La basHruasfi noi[,or terl'torii. Columb lera inso~

I! II'

, ' . v:. _. ,i;, . d . t "'", !I-,,' t"'" E . . .' "s c, -;- .-":-:' ,.:-: _. I'm-' '-,-. ~

s'~a raspanc I In roata - uropa. eparua r-a co, .. uru-

cat r2isp'i:cat Portuqa li ~ i ca nolle pa Im:§ ntu r~ desco-

it t '. t - - _, , ~' _

-. (-,' :'. .-' .,' I::" :. . 'I - - _-'

perle erau .erttoru sparuoie.

~ to lu iiTillt) 5 - a n rezentat in tata

rr .. '

lul F,eudinamd ~i ,aJ lsabetel pe

] ~ rna rt ~e 1,4,93, ILa TntoaIIFtiEM'liH~1

. _ _ _ _. _ • _. __ til -- • - - - - - - -

tit de sase' indie'ni care venisera cu el i"n EuroPI a,

III ~

Ferd~nand ~,i Isabell.a l-'au fntalmpinat pe Co[umb

c:u m u It tast~ ia r vestea 5 uccesu ~u i ca lator~ el sale

Nli m@'nil n lJ .. ~~'i ilm,a.£fi na se ca a ceasta ca ~ato-· rle sp reo V~$t va duce la desco peri rea un ul n:OILi contl nent, (811 d Co IIJ rn b S,"";OJ lntors din prl rna (~i ato de, un i i' II-,a u (.rrtita:t cfi nt] d e5~ (0 peri Sire Dl j:m k rem arrcabi I.

Co I urn b i=a ~~treba;t p e a,ce;;.t:la da,c~1 a r p urea face un ou sal stea in echl ~ i b ru pe verfica ia i TO't~' a u rep.! i cat ca 'e ra U'~()rf da r rii m e'n~

III 1 ~ -

n-a reuslt s-o faca"

CO~IU mb a i UJ at atunc:i un au fi ert tare }'I ~ .. a ~Iovit fundul de Im,as;al~' 'Fa,candu-I sa stea drept .. (,eilal!i au obmetlat calsarrC]:rlaJ era si'm= pl i daJca asernen ea re'2J),~v,alre era perm i sal~ la ca re (,0 I UIM b a Jr,e'pl~]cat intr-eba nd u-l de ce nu gasrj'siera le~ aoea mletoda ... A ,adalugat: ,~:i ea, drfe'renta Gonsta in fantu'~ c:a el 'raclise ,ceea

A' ~'

r:-e al f:tH: a r '~: p. utlLlt: de ,a se'm enea s~ fa(a" d~a,r

.. .

n-au 'ince reat.

Acest Ie plsod e5t~ rerB U m i:t ca, ILl n exe!m'= pi u aJ 1m odulu i in rea re Col u mba ,ta:ritat

ca o,alm,en~] ersu 1)rbiti die simtul realita,g

-" ... - ~ ~ - " ,II

lU" IUn j'm co 1li5wder,a, in sa '8 p ovestea n u es[,e

autentlca. PQtJ~'vit ~ u i "\Io~ tal i r~J era de fa pt 0 POV~'Slte. rna i vech e, ca re l-a fost atrl bu ita ulterior ~lll i' Co I u m b.

... 0 H;us,tr.aH~ :a ind'dentrl!Jlltii Cltl C:@:I.lum,b ~,i

, ,

'~l'l!J L p\o'lle',$;lea s;-a r,a spa nd~~ diu-pi ceo a :fIljpElirut in "I'sto r~:a L.u m;~~: tN'O'~~·'i P Ullb [h:ata de G i nlta m,o B,e1n210n i Tn 1 :56S,.

----- -- - ._-

13



Iii

resco

!!!II

va '1

u

Tulburari in Lnmea Noua

F EIlDI": A D ~l ]SAB.~U. all fast foarte irnpresionati Ide succesul calat:tC~riel' tui Colurnb s~ au facut

• •

a ranjamerrtele pentru a a doua caLatorle· .. Aceasta trebuia facuta in 9 raba, inainte ca alte t,8r~ sa trimit,a corabii in Lurnea Noua. Era de asernenea necesar sa a,]ungla torte arrnate in nolle teritorii, lnainte (8 R'Bg,eLe loan al ll-Iea a Portuqalisi sal te acepareze. Disputa dintre Spania ~i Portupalia a fost ezotvata prin Tratatul de la Tordesillas, Acest tratat Irnpsrtea l.urnea Noua intre Spania si Portuqalia de-a lunqul unui meridian stsbilit die 01 mb ele ta r:i ..

,.

Datorita succesului prime: calator~i, in cea de-a

doua s-a investit mutt mal rnult. De data asta, aveau sa plece saptesprezece corabli si doua mii de rnarinari, Pe Langa hrana psntru marinari, corabi i le aveau sal tra nsporte vite .~ i c:a ln i de 'Va n2aoare~ Cal;~Hor:ial a decurs fara problerne si a fost fie-voile de nu rna i d ouazeci de zile pe ntru ca va.S€! le s.a aj un gial 'i'n Bahamas, dup,a ce au pad3sit lnsulele Canare.

Colurnb a naviqat pe U3n,ga AntHe 9.ii a dat teritoriilor pe CC3re [e' descoperea denumiri occidentale ..

Co lu mba aj u ns in La, IN avid ad. colon ia pe ca rei

o U3IS,f]S.9 in urrna, pe 27 rmlernbrie, 'in:sa nurnai pentru a descoperi ca aceasta fusese distrusa. Colcnistii le cerusera aur ba5t~(1asilor Talno, iar

, . .

lupta care ,(3 urrnat ell dus La nimici r·e'8 coloniei.

Colu mb Cia naviqat apoi spre Hispaniola .~it a itntlE!'-' meiat colonia La lsabela, Si-a nus oarnenii sa CDn-·

JI I~

IADU'L D.E PE HIIISPANI~OlA

Carrnuiree spani:ola a lnsulel Hispaniola ,aJ: fost lnumana. Spa niol i i' avea u sa at(lC€ a~eza ri~ ~e bi!~ti na~:ii~or.r furalndu-Ie aurul ~'i hlranal., Trimlmsul spaniol To. rres a ~ II at prize n i erl 1 500 de ba~ti na.~ i ~i pe 500 d ~ ntre e~' i-a fo rtat sa rn un ceases (:·21' sc:llavi pe corsbllle Illui. 200 dtntre ei. all murlt cat tlmp corabule inca se m ai ,afl a u ln ~a rg. Restu I s·-a u lm bol na;vi;t $i: au murtt dupa tntoarcerea corablllor in Spanla ..

~ndienh au lnchelat allante "'ntre ei ca sal S€' apere de iI nvadatori i span iol i. Ba~trin asl i ()I~[ar~i au pu rtat pri ma I upta im potrlva spa n i olin 0 u in m.8lrtie 1·495, dar a Ull fest mtnvi [1 ~ i ~i a u sufertt p lerderi terl bfJ!!e'"

(0 I u m b ie-a Orrd onat bii~UI1 a~[ Ilor sa stria n'g a a ur pentru et Dupa' ceo ba~tina.~ii i-au dat tot aurlJ:~ pe ca re=~. s.tra nSf s e ral I i .s.·~a spus. sa adu ne n is'i p au ri-

'14'.

struiasca un fort irrtr-o vale din interiorul uscatului. Colurnb le-a lasa,t oarnenilor sai instructiu i

.~

.... iefui ....

sa nuje uiasca.

TOtUS111 carnenii sai aveau sa-si foloseasca ase·~

II 111;1

zarea ca pe 0 baza din care sa-i jetuiasca in pe,r-

rnanenta ~Ie bastinssi. Colurnb era prea

~ lI' ~ i'

preoc u [pat de rna real sa desco pe ri re ca

ss-si fiJ~al oarnenii sub control.

ill II! • •

fer, (and unll tncercau sa fugar erau !prin~li: cu ,aju~ torul calini'!or de vanatoare ,~] 'for;a~i si se lntoarca la munca .. Mu~,!i' au mlurit din cauza suferintelor indurate in acest rnediu de lucru pUn de cruzlrne, Un i i s;-a La sln ud s I UB nd otr ava.,

in 1492.1 pe [rnlsula Hispanlola tJalau 2S;O~OOO de ba·it·na~,i" dar p~n.a. in ~ 508 numaru~ lor fusese redus la 60.000. Clnclzecl de anl ,ma!ii ta:r.zilJ~ rna i ,·aJ:m alses e ra n u m a;~ .500 .. Ca r m ulrea pi ina de cruzime dfrn H[!spanii~ o la d u pa desco p e rlrea sa de catre Co i LU m b ave\d. sal ·t~e re prod,,u sa de ,euwopeni peste t,ot In Lumeld Noua in ,a.n i i ce' ,al~lea Ul sa vi na.

.... 0 n.lUstra,~~e' dintr~o carte di n seeolul alit .xV'1 -tea i

ifilf:,i'~ it? and i a1 (H e!'nJli' (l,bti'gl8lli' sa stra ngal a ur p e ntru

e u r'O pe'nl ..

"'. 10 j[us'triSr~.i,e dln'tii-I!) carte d i rlI S~'C:O lu I a l x.v~ - tea, 'il!lfa,~~~a'nd-i Ipe indie'rllij'i C:af~b pra cti c a iii d ca ni ba l1'S m u L Speeta co lnl ca ni lOa l iis m u l III i

n..II :0 a. ITI

avea sa -I i tin Q rozeasca Ipe

e lLI re p e n l,

~ 0 gr,3vura dinsscelul

.a l XV I-le·a illilta ti sa nd u ~·i n e·

II ., r'

In d i en i i ca re se' revoU .. a u.

Popuhr~ia ilndigeiilla aJ

'j' n1n.l ntat co III d ucerea ('rlil da a (; u te rito r~ Lor [0 r sp.;3li1ioU.

C olu rnb a lasat .. ' l.a ISla be la" su b cont rolu l u ne i cornisii ce-t includes pe frateLe sau Dieqo ~.i a pornit cu trei corabii intr-o expeditie spre Cuba, A vizitat rnulte insule, p rintre care si Jamaica.

I ~

Colu rnb credea cu tade c.a Jamaica era 0 penin-

suLa, care avansa in mare din teritoriile de us-cat ale Chine! si cal .se putea ajunqe in China indreptandu-se spre nord.

Colurnb s-a inters in .. La ~5abeL8" pre 29 septembrie. Fratele sau Bartolomeo era in Franta (~nd a

..

sclavi, lndienii .s~au unit si au luptat Irnpotriva spaniclilor Tn Bat~H~a de La Ve'g,a Real, dar au fast nirniciti, lndienii care au scapat au lncercat :s,s=·i atace pe spanioli in ambuscade, faicand numeroase victime. Soaniolii au reactionat tratandu-l cu si rnai

r.r. i! ~

rnulta cruzime pe indienii transformati in sclavi,

Spaniolii voiau aur, dar au pus mana pe foarte utin, Colurnb Ia-a cerut aur sefilor de trib indi

• ,r

A 0 a eua reolal lUgl ~,ivl n d Jiill'ful~

'11'[ 5 .u l'''..... ,

spaniot] or: '---lPanllo IV u tratau pie·

baS.rn~9i CUI cruzirne, J)ir~dalndu-i :~i o,morandu-i pes.-Ie tot Tn Lumea Noua.

-_

en i, da r a cestia n-au eu ~rit s~ -i procu re' cia ntitst.i le In scesare. Ba~ti nasi i din HI', spa niota n u puteau eqala tehnoloqia superioara ,a spaninlilor, Situatia era lnrau atita s'li de fa otu l. rCa nu aveau niciun tel de

[f, ~

""

imu n itate La bo li le pu rl.at.e die spa ni ali '" I . dca r dol

ani, pcpulatia ~ndigle'na a fost redusa La 0 trelrne.

T n timpu L acestor n ecazu ri I' un i i dint re subordo natii Lu i Colu m b s~ a u i . tors. In Spa ni a '. Ei s-a u



pLans reg,ellu~, care a t imis un investiqator care sa

ce rceteze situa ·ia .



1 n octcrn b rie 1,4 95 ~ i nvestiq atoru l ,8. d eba rcat

pe .La lsabela ", Pentru a risipi orice -ing,.rljorare pe care ar f putut-o nutri lsabela sl Ferdinand.r C.olumb s=a lntors in Spania .. IRe.gn srau rnultumit" de el, caci descoperise psntru el noi teritori i si ~ -au a cordat un ra ng nob i lia r s i m u lte p riviLeg i i specie le.

aflat vestea succesului primal c~L~ltariI, L~.a cautat in Spania, dar Columb plecase deja In cea de-a doua caU;iJtorie', Frate e sau :s·~:a urcat la bordul unei corabii care ducea provizii in .La lsabeta" si 5"'81 reintalnit astfel cu fratete sau.

....

In limp ce Colurnt era preocupat de descoperirea

sa, spaniolii continuau jafurile. Era deja pres tarziu ca 5a ... ~ opreasca. Colurnb a fast nevoit sa 58 afle in primele randuri ale luptei lrnpotriva indienilor, pentru ca oamenii Sa! sa nu se revolte,

J n rnartie l4·9.5~ Bartolomeo Columb s] alti cativa

;I s ;i'

oarneni Inarrnati cu arrne de foe au luat prizonl-

eri cateva sute de b~~h;)ltl nasi si i-au fortat 5.a devina

II I' I'l i!I

,A" B'iinJu[ administratlal dln IDomin",c,a tntr-ol gravura dln secotut aL XV~·~le'a~ executata La cera rea gruvle rn ate ru tu 1 ins u lel, [h]'minica ,f!1 fost dasceperita 'In .61 doue ca:Uirt·o rl ell ill lu i C. (l) lu m b..

-

1'5' - .:

~ ------

",Des.,co,pe· .irea" unui continen -

P.LA·N"LJR~LE LUJ COlJJA4:B pentru 0 a treia c;~Haltorie s~au lrnpotrnolit din cauza problernelor financiare pe care le avea Spania in acea vrerne. De asernenea, multi aveau indoieti in privinta succesului ce lei d e'~ a d ou a. c~Hato ri i .

....

~ ntre tirnp, PortugaUa IL trirnlsesa p,e' Vasc.o

Da Garna sa naviqheze spre lndia in 149'7~ Da Garna a naviqat spre sud ~~ a cautat o rut. .... sprs India urrnand coasta Africii, EL a recut de Caput Bu n e.:i Spera nts ~,i s-a in dreptat di n no u spre nord de-a lunqul coastei Africii ~ reusind sa aj'u 'gal in Ca lc utta, In d ia .. S=a inters ln Po rtu ga lia In 14'99.

Coturnb avea un sirnt ascutit al rii'vaUta,t,i si a fost

;II 11 - - -i - ~, - -

fcarte suparat cand a atlat de plscarea hJi Da Oarna

spre India. Ar8lnjalmentelle pentru 01 a treia cBILatonie au fost facute In cele din urmla Tin '1498 sill cu 0 ·nota de

, -

sass corahii, Colurnb ,a ridicat din nou p,anzele. Cele

sase corabii au urmat aceeasi ruta p,an.a La lnsulele

,r _

Canare, unde trei dintre ele, sub cornanda llu~

Colurnb, s-au indreptat spre vest de Caput Verde, unde se zvcnea cal s-ar atla un continent CiH§toria Lor a fost ifllsa 'A~g:reunat,a die 0 furtuna de durata, precurn s ide p ut rezi rea p rovi z i ~.~ Lor din cauza caldurii troplcale, Colurnb nu s~·a ~a5at descurajat, A m10 d i1ficat cu rs Lit si

..

s-al nd reptat s pre

nord. OIaca ar fi cont ~ n uat t:n a cea directie, ar f ejuns pe conf nentu l nord-a rnerican. Pe drum, a descoperit 0 ~. rsu La pe care a denu-

mit-e Trinidad.

Ba~tina!?ii din Trinidad au reactionat cu ostilitate

~ -

Amirallll este arestat

C,at Coturnb era plecat .. lratele .sau Bartolomeo s-a ccupat de const uirea orasului Santo Domingo din sudul insulei Hispaniola. Bartolomeo se aliase cu sefu t tribului fndi,gen si percepea taxe, 0 revolta a izbuc it insa in !J,La lsabela", iar rebelii au atacat. S,811tO Domingo .. Aceasta era situatia pe care' (3 g,asit-o Colum - La revenirea pe H ispaniola.

Bartolomeo. VOi,8 sa continue razboiul cu rebelii, dar Colurnb a decis sa neqocieze cu ,e'i. Voia ca ei sa s.e intoarca in Spania daca-i lerta uentru revolts, Totusi, nlci chiar dupa un a nil] neqocierile nu dadeau rezultate ..

Aceasta a fost v~izuta ca 0 victorie pentru rebeli, iar autoritatea de arnirat a lui Columb a fast subrninata, Colurnb a trirnis farniliei regale 0 scriscareinsotita de un raoort p rivind situatia,

~ r-' !I

..... Un Fu:u-tr'et at lui Vasco. dg, Galmli!!i. Coiumb a fest m,artlat in (:!edl de-a trela (.~Hi·orJe' a 5.8 de plecarea Ilu~ da Gama.

[.OJ a pa ritia (0 ra biiLor spaniole si le-au atacat cu arc ri .s'~ s,ag;;leti.,

~ II ;II

Spaniolii au naviqat prin apele dintre Trinidad ~i

Venezuela. dar vasele lor .@IU fast azvarlite de colecolo de valurile turbule te ale strsmtorii. Tn cele din urrns, corabiile lui; CoLlJ rnb au ajuns La ,adapost Colurnb credea ca tinutul ca e ~ se in indea acurn lnaintaa cchilor nu era 0 insula, ci un continent. Totusi, nu se stie din ce rnotiv ln toe sa exp 0 reze not l conti lI1e nt, C olu m b s-a lntors s pre IH ispaniole.

... i] i m.algl'rne infa'~ i ~a n d Sa nto Dominglo", I]ij'ntli-ulil rapnrt trlrnls re,g~lor Fe'roinand ~] Iisabela de c,a'tr1e ceturnb,

trirnis pe Francisco de Bobadilla sa-l lnlocuiasca pe CO~LJmb In functia de

. "

9 uvsrna to r;

,f'o,

In ClllJ,g ust '15'08 8 oba d j' lla a

ajuns in cotcnli. care se atlau lntr-un haas calm p let. El a p roIitat de, qhinionul lui Columb ca sa p rei a co ntro lu L tota L asupra coloniei. Columb a fast arestat ~~ pus in tanturi, fiind trirnis impreuna cu frate ~!e sa _ ~:f1 apoi In 5 pa n ia, unde au ajuns in noiernbrie. Ferdinand ~,i lsabsla nu au fest muLtumit:i de masurile

. ~ ~ ~

luate de Bobadilla .51 l-au S(05

'"

temperer pe Colurnb din lanturi, lotu,~1 i Spa ni d' era imp li ca t.a intr-

o. disput',a diplornatica CLJ Franta pri:\ti' '-, Reg, atul IN a pole lu ~ !:i,i aveau s,a rna i

. I ~

treaca sase saotarnani pana sa fie adus

~ Ir'

Colurnb inaintea lui Ferdinand si a lsabalei.



.... Un portret at lul AmerigC!! 'Ye,sp ucei ~ 0 ~,sena!t in a n i i

~ B,e eM.. cont r n,e nte le Arrl'i;~ ri c i i de Nord s'j Sud aveau sa fie de'"!Uml~h:!' oupa V,espU'cc:·. cars era na'Vmgato.'f'i - caLat,o.:ria [LuI Alo,ns 0 de 0 jedlfill

~Qlumb a izbucnit in plans in 'frer~al lsabelei, dar f atete sau Ba rtolomeo a cerut sa le f~e inapoiate averile care le fusesera luate, Dor'i;nt'- i-a Iost



impUnita, dar Colurnb si-a pierdut autoritatea de

guve,rnator al coloniitor si i' s=a interzis sa rnai pLeCI~' in aB,e ,c,aLatorH- Colu rnb rill' rna j' era vazut ca ernul care descoperise ~.oi tinuturi, cl ca un om cazutl ' dizq atie.

'" 01 pi~Ujd) lrrfa~il?andu~l pe Coh.mil in ldntud fiirno trirnis in:apoi 'i~ Sp.ania re'alijzaUl r~ secclu l a l X~ X -Iea a.

Episcopul J an Fonseca, un dusman politic at Lui Columb -,?'i sletnic al reqelui, finanta in aces perioada a lte c;§H.altorii spre Lurnea INoual. llnul dintrs capii acestor expeditii era AllonsQ de' Oieda.

c .

Ielu l lui Ojeda nu era descoperirea, ci cucerirea,

Cand a sjuns in l.urnea Nouai e[ a strains teats perlele pe care a reusit 5,a le procure ~Ii", ell 0 corabie p' Una de bastinasi p e care-i luase sclavi, 5-';3

" .

inters in Sp ania, Vanarea bastii[1asilor p. ,entru a-i

,Ill II

tolosi ca sclavi, irrtrodusa de Ojeda, avea .sa reducs

rapid populatia j nd"gen,a din Baha mas,

C oloni ~ l.e erau ln co nti nua re d ezo rqa niza t e.'.

Franc'isco Roldan a condus 0 revolta 'in .La lsabela", Colurnb a inabu~it cu asprirne insu ectia si a ordcnat sa fie' executati capii aces eia.

I' II! !f

Cand criticile la adresa actiunii sale au ajuns la

u re-r. h ~ le lu i Fe rd ina nd 51 a le I sa be lei, a (est i a ~ ~a LJ

'" ,

Du p,i lntoa rcerea d in p rJi,m a sa ca I,ito rl e in 149'.21 Colu rnb, purtan d a rtefacte din 'ti n uturlle pe ea re ~~e

d '.., ,ft, -.- d ., d'" . .•

escopense ,I IlrlSICJpt ". e ~a:se mn, ienl_; ~E=,a IPrezen~

tat sucoesul in fata famiU,e'm regale a SpanJei."Tn acea vrerne, FerdintEl!nd ~[ lsabela se aflau la Ban::el'ona. Turnul lui .coililimb a fest construit in dmptd Expol [rti ei IMondia le de I,a Ban:ell:o,na din 1,888" pentru a am i nt~ de a 0E!5t e'VI! n lrnent,

Tumul I:::., .to~ ca IS' aorad ':II IIL'':!!'m' ·II·I'~' p·rn'·I~"...tata" de

.:. I :'_-.Im, u ~11r.:; I . r~ "~'a g .. : _g 11rQ! I g _ ) V. b"--. : _ _: _ f_ - .-

Antonio Gaudi, este una din re :strlJctur~·~e reprezentative ale Barre lonei, S,e inal~a deasupra orasu- I lul in Plaza Columb, A.re 0 inalm,im,€, de (incize.d de

,J'

metri, ,~'i fn v,a,wfu I I U [ se ,ai~l a 0 stetule de 7',S m etriil OJ lui Co,~u mb. B·ir.a1u ~ d rept a I statui i este lntins, deg ete~ie fibnd todreptate ml directla Lumi;~ iNrOi~

., Un ascensor a]unge pinta ~n rirfLil. 'Tur'ffltduil Llii~ CoRumb ..

De EI(;(l,lo. peate fl; v,aluta 'pa nora mal ora ~u lu:1i ~la n:e len a. --

117_." '

• '-' L .... !II!!!
- 'I 0
- Pentru reciJtigarea onoarel

Lin C~OL'U,M'B :I. SE ],'NTERZISES,E sa rna i navi gl heze pe mare, EL aves nevoie de un ncu prolect, asa c:a a in cap ut $,a se ded lee scri erH .. ,Ca r~']i de Profetli", Acest oro ie ct 0, fast' i n iti a it in 1 501 si i ='0 lu at un a n

- rr-- ~ or

intreq. Colurnb incerca sal prezica viitorul lurnii pe

baza experi e ntelo r tra lte de e l si a persp ectivelor sa le de cresti n pi as.

Cu toate acestea, Columb vola sa se into,area in l.urnea Noua si a continuat sa faca nresiuni si S8

.' r' r.

pledeze ca sa fie repus in drepturi, In ajunul cal,a~

toriei sate. mutt]: alti exploratori tusesera trirnisi s~

• .!!' J1

1492 P'r]lma dilitori'e Colurnb ajlWnJ~le in IlridH[~ de ~st --
[) e ~ u meste insuta S,~r! SQ,!b/ad 0 r, De,balFca ...
1111
Cuba $.~ H 'f si le. revend ~(~i d i€'pi't t . t " s pea D1 ~ o te,
' laJ'I'~ ernoru
1493 A U-a caUitot~e Cotumb 'fudkal ancors cu
fa ptes p reze ce co rab ii " d <or .. de "
~'I O'Ui3' rrMI oarneru.
, . ~ l ' La laabela, I zbuc nes c co rrHncte
I ntern en 1E! za co on ta
tntr,t: ba!~t i: nasi - spa f'i i 0 l~.
~'I
- ....
1498 A I ~ l-a lea tali() ri e Colurnb pLe'C3ca cu sase ecrabii, 1,1n ~
,c:e[e ditn ... este fo rtat Sa SEl' !il1lt:l]:~rc~1 ttl Spanla
urrna,
,
di~ unei re b~[i uni izbucneste ... colonie
cauza C;3n~ In sa.
r "-
151J2 A IV'=ia ca Ui ~Qllii e l.ul Colurnb i i nterzi ce ,sa .
I se mal
'" cnlcrtii. t.ste prins rnijloc intr-o 'f f
plece HI! la lin 5U me., i e -~:J:
-
locals ,. lupta ell im:HenlL Colurnb renunts aJ'p-oi la '7-
?,I 50€' "
I ex p lc ra ri . ,:~
l!:~ .;. c,. :0. nr. ,; " _", - or; ~,.." ~ ,-. . "'.::!-~'
'" . - - . _. '18·

". . .

. '.' .

. _. __ . __ .- --

, ••

descopsre nol teritorll. Pledcariile sale au fest Tn van, Ferdinand !?J lsabela trirnitandu-l pe Nicholas de Ovando cu o Hott,a de treizeci de corabii ca 503=[ Inlocuiasca pe Coturnb ln postul de quvernator,

in ce le din llJ rma I in 1 502, Colu m b a P r'ii mit perrnisiu nea de a naviqa .cHin nou, C~~Hat{)rlC3 ~u~ Vasco da Garna in jurul Capului Bunel Sperante panal in In d ia a se rvit d rept ~ m p LJ ls pentru aceasta

, .... S,C r~ soa r~ sem nat-a de C(),L~ m b

~ I[) hnGlgl~n~ rnfa'~:i~illndu-l pe CO!,ilJmb 'irl t.impul. piI"imeil sillL~ irilti3ln'i ri (;,l!j i f'I d~ eniii"

in tota I, (.0 I u rnb a fa( ut patr u (.~ I,a-' t:alrli in l.urnea N,o ua. Eil' a dar nu me nol ! n S,lI I 12,1 or pe ca re Ie -'al descope- 61: ~:i le-a revendlcat ca teritorf SPZlJn i 0 le. (1LJ toate acestea ~ scopul s alu rn i~tila~' € ra $'a ,gl~ se'i3J:SCa 0 ruta spre li n ut uwUe din In d i a ~i Z~: pa ngl u.

Co lu mba '~ra sl stat 1nmotdea u no. ca, ruts p @ care a c~lii~at:orit elera lnt ~,=adeva r Co ca le spre O'rli'ent, Tb1US'~~ el n-a ,aJu ns n i d ad ata in C h ~ na sa u Ja p 0 n i a~~ c;a II atorU Ie sale avea u sa ,s€. 'in cheie dupa IC~ a, lntemelat QO~onn in cele doua Amlerk:t P0811te' pentru ca. ,~t'ia ca cea de-al patra sa cali,tode av~a ,s,a 'file ~'~ ulllt~:ma" 'Co~tlmlb 0 prlvea ca fllnd extrern de lmportanta. in (Ie~e dln u rma, ruta vestl (:[1, spre ~ n d la ,avea sa se d ovedea 5 ca '0 'fa ntezle, lar n umi rea lns ulel 0 r pe ca re le-a diesoope'rft 1J~~ndil~l,~ fost rezuhetul intel,eg'er'ii '9Ii~,e~lite' ,j3 sit~atirei .

sit cunostintele die- estrorrornie ca :sa prezica faptu l ca era i mine nta 0 ecli psa de Lunal. IE ~ i·~,a a menintat pe bastinasi Call daca nu incetau revolts.

, ..

avea s~ ascunda Luna. lndienii au pus capat lup-

telor cand a avut Lac: eclipsa, exact asa cum prezisese Colurnb,

Coil U' m b era int r-Io 51 tu a ti e n etavora b i La .



Ramas,e'sle blocat Tn Jamaica 0 lunga per~oada si

m avea nicio corabie, Nu putea decat sal astepta

schirnbars: Ferdinand si Isabella erau T'ngTij'orali de ascensiunea Portuqaliei ca. putere maritima. Totu si I ei i -·81 U irno us Ilu i Co ~u m b restri ctii se ri-

II ~ ..

oase. ~ s ... a SpU.5 c.a p ri nci pa lu l. sea pal ca U3tO rie ~

sale era obtinerea de aur si rnirodenii si c.a n-avea

ill .. •

nirnic de-a face cu interneierea de noi colonii.

A

In pofida acesto r rsstri eli i I C'oLu mba plecat In

cea de-a patra c~H~Horle a s.a. parasilnd Spania cu patru co ra b'i ~ pe 6 a p ri lie 150:2.. ill insotea U fratete sa u Ba rtolo rneo si f u t sa u Fe rna no 0,. Un i i susti n

• •

ca deja suferea de sifilis .. boala pe Cat e 0 c:ap~a:ase

~n Lumea Noua .. Aceasta boals veneries era originara! din Arnerici ~i avea sa se raspsndeasca in Europa dupa descoperirea l.umii Noi"

D,ezalnagit, Co nmb se '. ntoarce acasa Cclurnb a ajuns i"n Lumea Noua, pe 12 septembrie, langa ,gran'ita dintre actualele state Honduras ,~1

... .

N i ca ra 9 ua. I ncep use $Ia incerc,e' :sa 0 ia pe u rrnele

lui Marco Polo, dar 0 furtuna teribila ~~a inqreunat planurile. lndlenil au atacat ~j i-au ornorat pe multi dintre oarnenil lUI Cotumb, Dup,a ce au ridicat ancora, vasul Lui Colurnb a inceput sa ia apa~ nernai-

iind in stare de (3, naviqa, Lui Colurnb i s-a interzis sal 0 ia spre Hispaniola, ~i a trebuit sa debarce In Jamaica. A trirnis oarneni In canoe la quvernatorul Nicholas de Ovando, cu .0 scrisoare prin care cere a a j utor,

Colonistii din Jamaica avusese al relatii buns

I. ~

cu bastinasf ~ dar acestes se deteriorasers si

If iI rf'l

razbo i u ~ a :j zb u c n it in ca old ata, C olu m b .5 i-a toto-



...... Ca rte d v n se It i!l lu ~ ,a [ XVIII ~ - Lea c u harta Ina telor pare u rse de Colu rn b ~n cele patr u exp e·d i'~'i i sp re Lu mea NO'!J,a.

aju lor die La Nicholas de Ovando .. In cele din urrna, un detasarnen rnilitar trimis de Ovando l-a salvat



pe Colurnb pe 28 iunie 1504~

Pe 12 septembrie, Cclurn b a pLecat ln8lpoi spre Spania.jrnde a ajuns pe '7o~emlbri,e,., .Avea cinci-

.. . d . 5 f d' b L.... d hi

zeel SI trei 1- e aru. ,. UI erea "'12 o noa a ne OCI "[I,

de artrita si de sifilis. Sustinatoarea sa, reeina

• II' ~

lsabela. avea SI ea sanatate'a sub eda si avea sa

• ~ If! II

rncara pe 26 noiembrie 1,5U4,

in rnai 1505'!1 Colurnb a aVLJt 0 8Iudile'n!a la reqele Ferdinand. Acesta nu mai era interesat de Colurnb, care venise sa'-I solicite rstrocedarea titlurilor si



proprietatilor sale, Lui' Colurnb avea sa i' se inde-

L· . v dori ..,iI bi duns t

P I neasca . ron nta ILl a r a • II a II. pa roar ,e,a sa ,.

Pe 20 mai 15,0'61 Colurnb ar rnurit La, VaLlLadoUdi Tn Snania ... Avea cincizeci .s·i1 cinci de ani. Prin com-

~. ~

paratie cu qloria prirnelor sale descoperiri, LJ ltirnii ani i'-a trait in deceptie,

.... Fr-at.e e: mali rnlc at lui Celurnh, Don n'ie'g@. ill

p a rti c.i pat la ca liJ tC)ij"'ii t,e ttl i Co tu m b, '!in e It pa n d cu C!,211 da-a doua,

,1'9.

........ e······ s······~p-··.····· -···r" .......

,_ 1 • '. • .. t •.... ~':. ," - .....:.__ J'", •..•

. '

uner 0.,.1 rute s "r'

{]I imag·ulIle a lui C:o,lui1n'b aln~t In dezbeterl (U sav,an'~i 1n

.... i" f·'

.~II,:! m re I~H;e· •

De ce era Colum ' .. atilt' de obsedat de gasirea unei rute vestice spre Orient? in. spatele descoperirii unui nou continent se afla 0 harra a Iumii ~i 0

·-H '1- +"iIi' A I' ' ..... d 14 I-I·

.... ...... ' m' '-1'1 tn .. ,' ."'It... ';Q ' .. ro - - g 1-

__ - arta ,_U l:_ In,I_OCm_l_a~_,~: , os,~an!li;.o' ,

P,RI'NCIPA.LUL M:'O'~l,'[V pE'N~rRU OB'SESlA lui Colurnb de a descoperi 0 rut~ vestics spr\€!' AsJ~ a fast fascinatia pe care a exarcitst-o asupra sa geografu l tlo re illti n Paolo TOS'C~lii1'E::~ lli. T05r~I[i1 e. Hi a i nsistat ca Pam,~ntu.L este rotund ~Ji c,a :S,IE!' putea ajunqe Tn Asia c:~Hatodnd sore 'vest sl rnentinand cursul,

~. I! ,!"

Deoarece distants dintre Euroca si Asia ocuna

~ ~' iI rr-

:2 6 0 d€ grad e di ntr-o sou pralfa¥:a rot U nda ipotetics I

atunci ar f iost rnai rapid sal ajunqi 'in Asia prin vest ~l traversand restul de 1310 de, guade.~ ca s,a aj[urugii pe cea t,a,U:3 parte a

...

In 1.4,74,~ Toscanelli a terrninat de' 'intoc:mit 0 h,artt,;3

a lumii bazats pe aceasts teorie. Distanta din= tre Eu raps -?I A,s ia era desenata m IJ [1 rna i m lela pe ha rta deca t era fn rea Uta te.

U In u L d i ntre '~,'ii nut LJJrlille d esenate P'I~' ha rt~ era Zi pa ng u, c€ l desp re ca re scrisese Mia rca Polo. Acesta este prezentat ca fiind lnvecinat cu continentul asiatic.

Potrivit calculelor lui Toscsnelli. .Japonia era la .54D de· kilometri dI'j ste nt,a: de' L~ sa bo na ~ i,a r I ndia la aproxirrratlv '9'O~ de kilornetri. Columb 21- erezut in ,21ceasta teorie. in acel tirnp, multi europeni credeau In existents tinutulu] Zipa n gl U' I!' care era descris ~n cartile de calatorie ale lui [Marco

'"

Pallo" De asernenea. rnircdeniile din Or:ient care nu se galseau nicaieri in alt.a parte se vindeau foarte scump ln Europa. Perspective de-a g,~,s,i bDgla!~i ce intre cea U orl ce i rna g.,- i natle l-a facut rile Colu m b 5,8

.' I !f"

tanjeasc.a dlIti, ce' in ce. rnai mutt dupa o rut-a ves-

t~(a spre AS'l~L Colurnb a continuat .s.a afirrne p,2I,na ?'n ziua rnortii sale ca teritoriul descopsrlt de ~l, era ~ ndia ~ d1'1 til ca uza dorinte i sa le nestsvi lllte' de-a

. .

.. - 20'

O ~-""A 1- I;.!'.. .... dim Iii!

, .. ::__ .. ,.' :::_:" 'a I'I:! .'. .: J' ',.' 'en'l' 'I i __::

mareg .:~.~~ am egatura cu c __ iensnmea

p- ..... A ul'"

_ amanr '~. UI

Se peats spune ca harte lurnii intocrnita de Pta LelmlEHJI a stat la ba za hal rti i lu ~ Tosca n elli.

;I'

Ptolemeu a fast un astronorn S'li qeoqraf care a

If :::l

t.lraii:t in secolul al ll-lea i.,Hr: in Grecia. lEI a realizat

III-. t"'" 'l ,. . t n, t f' t"'"

o narta a iumu care prorec a :1.1[11 reaqa suprarata

a 1P!~ilmalrnrtJ.i[.u i pe o coa la, p la na. E l a 5 u besti mat d i rnensi u n i [,e Europei ~~ ,8 supra esti mat d i rnensiun i le Eu ras ie i, Desiqur; acea sta a 'fa cut ca mal rea dintre Europa ~i ,Asia sa p,ar.a, mult rnai mic.a decat este de fapt

: rtret al~ lui i[;,ohmmib des@llil.aJt lin secolul .all X'IIX~[ea, p€ beza ~w~tf-1~e· f.:r' '.1 !['@rTacut,e'denull.sa u IrF'en~,a Ii1 do. N IU 'ex'i~,t.8J port rete Q le reall zata C.8lt el rna i era 'in c;a i1m \I':ia:~a.

F'a ptu [. cal Pa m a ntu l este rotu nd 'era d e.~ a C 1I1 nose ut in vre mea Lu'j To sea n elU - Arii stotel, p rece ptorul lui ,AleKandru eel Mare~ a. studiat umbra P§'malntului in tirnpul unei eclipse de Luna 9i a ded LJ S de a ici [~ Pa rna nt LJ l. este rotu n d. Asta se intarnpla In secolul al IV·=~.ea T.H r. Totusi, 'in afara sferei naviqatorllcr '9,iJ astronornilor; acest rapt nu era cu noscut de prea m u Lt:a lu me.

Colurnb n-a fest prirnul care s,~ caute 0 ruta vesfica spre Asia, Cu to ate aces-tea, nici una dintre celelalte corabii care plecasera pe mare cu intentii a die a d esco peri 0 a serne nea ruta vesti ca, In u serna i intorses@,. Di n acest mot i\t~ p uti n i cred eau in idee a Lui Toscanelli. Columb a cetculat dirnensiunea Pami3ilrliului pe bazs calculelor unu] geograf arab care tr.a.i.s,18 inaintea lui. Totusi, Columb a li:nl',erpre"tat qresit lucrarea invalatutui din trecut si·a sfars~t prln a crede ~a PamantuL era mutt. mali

"l ,.

rnlc decst in realltate. Deoareoe el credea si ca

~

suprafsta terestra eurasiatica era mult rnai lm,ica

,

decat In rna litate, descoperirea unei rute vestico

spre Asia i se pare-a CLJ atat mal avantajoass lui' Columbo Orice avea .sa se Intarnple, Colurnb era hotarat sal descopere ruts vestics spre Asia.

.<ilL ~ n tab-Loll.! inlf:al~'i'~alndlll~l pe Sa i n tt Clri~,t@'fnf t ~e(an d r.a ~ l, pi ctat in 1 ~2 3 ~ifI Serm!d'n'D~I.

Dumnezeu se ar,atii prin nume

Un alt rnotiv pentru hotararea Lui Columb de a desccperi 0 ruta vesti'c8 era puternica sa credlhl!a in Durnnezeu. Colurnb 131 folosit ideea die a extinde eredinta crestirra cand si-a expus idesa psrsonajalor

11;1'1 ~ ~'

puternice ate Europei. Gandi'rea ln acele vrernuri

era mult rnai puternic Inn,u~n~,~j'tall de Bibtie decat. este in prezent, Colurnb credea cu tarie ca, Intr-o 2j~ lntrsaqa lurne va iii convertita La crestinisrn,

Colurnb a. fest botezat dupa Sfantul Cristofor, Se povesteste Cal aceste era un om care-i ajuta

A

pe altii sa tn@:eU::al un d3U. lntr-o zil, unul dintre

copiii pe care-i trecea de cealalts parte' a rauLtJI~' a devenit 9reu ca un bolovan. ... M-·ad pus intrun mare pericol. lD,t~H:a-mi puneai intreaqa lurne azi pe urneri, nu cred c:a at fi fost atilt de qrea cum a'i: fast tu" ~ Copilul ~-8J raspuns: .Ju ai purtat

.. ...II "... ij. I' •• II

pe urnen nu ncar mtreaqa turne, C~ ~I pie, ce care

a zidit-o. Su nt ;H' ristos, r m pa ratu il ta u ~ p e ca re-I slujesti p ri n m u nca ta." .Apoi co p;i lu L ,8 d ~ spsrut. Cristofcr 81 devenit ml9'ii t.arziu s.fantul patron al c~ U~it,o,rH:clr: N u rnele .. Cristofn r" inseamna ,r, Pill rtateru l lu i H ristos' m

Un mont!lm,el':1i~ inal~,at Ipe San Salv,a d Q,r, lP iii rna 1 nsu [a dun Baham'a:5 d:e5c(')lper~tal de

Cd stofr@r' Coha m b ..

Tratatul de ta Tordeslllas lmparte lurnea

a tri b u ite Spa n i ei.i a r toate ce le a flate La est de, acel meridian erau ale Pertuqaliei. Astfel Brazilia i-a reven it Portuqaliei, ia r Spa n'i,e~ tot restu l teritorii Lor d in cele dOLJa Arnerici.

Cu toate acestea, d isputele dint ra ce le d QU,a ta ri aves u sa co nt 1-

~

M a,~'~~ r= a ~ea~li,zat,desC~llerea calatoriei sale, rn 129'9" POVE!'S'-'

. .. . I

tile u i mitoa re spuse de Polo, ca re a pa rasit Genova in a nul 127li ls varsta de saptesprezece a nil si si-a

- • '" I fP" III ~

petrecut u rrnatorii d ouazeci '~li patru

caLatorind orin tinuturile Orientului,

rF' ,r

a LJ captivat Eu ropa d upa publica rea

~

tor. In cele din urrna, Spanis !?i Por-

tuqalia, cele doua mla ri puteri rna ritime ale Europei, aveau sa Inc>eap,a sa' trirnita exploratori In Intreaqa lurne ca sal caute noi teritorii, Acesta a fast inceputul epocii explore ri lor;

Epcca explorartlor a 'fast si 0 perioada cu rnu lte certuri Intre Spania sl Portuqalia, dtn cauza na~lor descoperiri din acea vrerns In 14,34, ex p lo rato ru ~ G,'i l Ea nes a d esco pe-' rit 0 cale ce ocolea Capu L Bojador, Eanes se bucura de sprijinul printuhJ Ii H en ric N:avigatoru l de PortLJglalia, Alte SUCC8'S8 aveau sal fie culese u lterior de explcratorii portuqhezi ~~ Afr'jcii~ culrninsnd cu sosirea lui Ba rtolorn eo Diaz la Capu l Bun ei Sperante.



DI€scope'rj:rea l.urnii Noi de cstrs

Cristotor Colurnb a trs nsforrnat

Spania In cea rns i' :i mportants '~81r,a

d in epcca €'xplodari Lair" M u lte insu te noi au fast revendicate ca teritorii spaniole d upa ce COLU rnb le-a descoperit in caU3tori i te sale.

'T ratatu t de la Tordesillas. Co re Irn p .• a rtea lu mea ln tre Spa n j a sf Po r'~

~ ~

tuqa lia I' a fost sernnat In 14'94., Prin

acesta toate ti nutu rile situate La vest

- .

nue Ocolirea cu sueces a Capulu j' IBu nei Snera nte de catre

If" ;I'

Vasco Da Gama

In 14.98 a m en I nta



521, ofe re Po rtu g a ~

liei rnonopolul a,5U = pra rnirodeniilor ce re se gasesl[J in ~nd ia. Totusi, Oceanul Paci-

,ill'

fie aves sa fie V8Z:Ut

pentru prima data de europeni cand exploratcru l span iol Vasco Nunes de Balboa l-a intn!za rit privind in zare de pe un rnunte din Panama in 151.3, Balboa a rsvendicat Pacificul si toate teri-

;I'

tcriile invecinate pent r uS" . P '::l FII II '5

,- - > I CI f II Q •

10 lihJstratre!' d ~n 5e!(;~ lUlL giL .xIX=le\~ infri~i,~;§ 111 d u'~l poe CobJ mb i'lirtfll[n i iii d u =~e

'..!I.'. - - A A hl b .... 'if' -' • ...

(ILl m~lgef'lJlu amarreanr. Afest [Jan ~e' St '_ ~mlc:' ztllgl:r,i;;!r~~,l~ ~II~,! ~r~~,~ :S'~ ~e

11Il,aJ!n'sfo rm e 'i'lil dn m i n,a1 ~a pOIPU ~a'~i e i nat ive d~, ~'~t ["Ie ellJ V'(J'p,effil i.

lmportanta M,ag,e1llan

lui

de U rr1 rnerid fan atlat la 370 de leqhe vest de' insu lele Capu lu ~ Verde era u

Ferdinand Magellan avea sa reuseascs lnconj urul 9 lobului in pli rd3 cornpetitie lntre Portuga lia ~i Spania, IMagell.a n a respins sprijinul tarii sale nata Le, Portuqa lia, 'Tn tavoerea sustinerii sua niolllor si a d us La bu n

~ ~. .II

S fa rsi toea la torie 'Tn j uru l, lu m ii. 0 aserne n €'O ca l.a to rie fu se 58, de m u lta vreme' visul naviqatorilor, ia r _ reusita lu i IM,age,lIlan a constituit u nul d'j ntre cele rna i' irnportante repere din epoca, explorarilor.

Callatori,a lui Mag ella n in j u rut lu rnii a reprezentat damonstratia fina la :a tecriei ca palmantuL. este rotund; susti nuts de Cclurnb. Dasi a. fost 0 realiza re remarca biflal per1trLJ eKploratorii euro peni i' a~;a - n u mita Epoc:a .a Explora,ri'lor n-a I'nsemn,at. pent ru po p oa r;e Le nat ive din ce,le doua Am@rlci de'cart un etffem~sml

PentrlJ inv.aiie si incen1utulsclaviei 5i

I!' ~ ..

a genoc:iduLui.

1M a reo Po lc ~ leac irM tm p Fe:1U n a cu ta'UH s~! IJ ~n't r-o ca li:t~jlri @ lin [) rient ~ ca r~ Viti d ura p a n.a i'lli j u ru I a nu [IU ~ 11 :2'95)

12'7'1

1498 Va,sea ,0118 GalrTI,a T~il fncepe caHUor~al 5'iJfif 1 nelia [inche'iata in 1499,l

C iji [iU m b ,aj Ij og!E!' la ~g~ij ra 'f Lurvi u hJi i OtiinGco .

'~SO 1

~5l3

-_

.. _. _. .- _ ... -_. ---

.... -' 24'

_ _ "_ • t~





·'r-·-e······, .. ··

, '.1 • '_',"', I '

. _-

. - ','

.. .'~' ' . ~ ....



U"" e-' .. -

. . . , ... , "'.

, . .

" ,,-

. ' ~ . '. '

I ·

unu

Columb a fost LtD pionier, dar realizarile lui n-ar :fi fost posibile Ida1ca el n-ar ,fi fost influentar de cunostintele

- ~ ,)

cap,atate de asrronomii, gelografii si navigatorii care ,I-'au, precedat, Multe personalitati au contribuit la temelia

op ... erei ulterioare a lui Columb si multi aventurieri mari aveau sa~':~ urrneze.

, "'J -'

..... a re lei c,,::-' 0 r

'Wl'Wt I!!! !!I' I

a caiatorts I: 51,_-

-~- arco Pol,Q 11254'~132,4J

··e··

. -.

Cand Cristcfor Colurnb ~:i-,a conceput planul de a ajunqe ln Asia navi-

ga n d sp re vest, el era rna rcat d e contin utul ~ n e,i ainu m ite csrti i Este

_. ~ ~

vo rba des p Fe .~ It M i [~ 0 til e ,., Feu n I[) SC uta 'ina U e' tim b i 51lJ b t it L u l H' c.,a l,a to r i i le

Luii Marco Polo",

Mia reo Polo era Iiu l unui negustor venetia] 11. E[, a porn it irnpreu ~a cu tata[ saUl lntr-o mare clallatorie in Orient, Intre anii 1271 si '129'5 si a scris o crcni-

l' •

(,8 a tot ceea ce a vaztjt .si a auzit acolo, M a UC,Cl Polo si-a d ictat mernorii ~e sed ito rulu ~

~ .!I! -

RusticheUo da Pisa, cartea de' callat(]ri~ fiind terrninata in 1299,.

;; 11 M~Uone~' a fast intampInat~ cu suspiciune de multi dintre c:ei care au citit-o.

Povesti le incredi bile sp use de Polo In ,",11 MU'ione" erau prea m ult p e ntru puterea de itJ1teteg ere a oamenilor d i'f1l vrernea sa. Iotu 9i,~ ca rtea a fest [fad usa fn alte ~i rnbi 'Tn secolele ce-au u rrnat, inspi rJ3nd visu ri die, aventu r'a in 'Tntn~aga, Europa. Aceasta a desch is ca lea epocii explo rarilor; ca re a debutat T~ secolul al XV-[e,a ..

Cristofor Columb era foarte interesat de t~.nutuL .Zipanqu", despre cia rei a citit pentru prima data tn 1[, MIUone., Dupa descoperirea lnsulelor B,ahamas In 14'92:~ Columb a fast ccplesit de' bucuria die all f descoperit ceea tie el credea a fil ljnutulZipangu,. El le-a transrnis conducatorilor Spaniel c,~ descopsrise ruta vest.id31 sprs Zipanqu si celelalte teritorii ale Orientului ..

Se poate .spt]rH: (.;3 JL M.i'Uone" a fest un izvor la care s-a adapat spirltul ce l-a rnotivat pe rnarele aventurier Cristofor Columb. Exernplarul cfi n ea rte ca re i-a aparti nut lu ~ Colu rnb se rnai pai.st.reaza si astazi lntr-un rnuzeu di n Sevilla II Spa fi is .

v

RETEAUA DE LEGATURI PERSONALE

I

-- - _ .. ' .. _ .. ' - -" . - .. - . - '.'

------=1m AUat i d'f!olO'[I i c Sus1iiinator .-===-==-!mI~ R~:v,aIIL

V'a:SCQ Id'al Ga mal I" ,1~6"'~'~1 !5:24'll

Yk)l~ n~~ IPI~I!l:Z;oWll [ 1460-,15241

iRiegiiina l.salD eta [1 45'11-,1' 504~1

B,a rto'llir;n mel@ mail ( 1450-1500:1

iR e'g iln ~ Ca$t~ Li ei, s-~ ~aI5·~'~Qrit eu lFero ina n d ~~ V -le~ de Araglo nih 1469', ~~. ma i tiM rzlu VOl" 9 uverna Spain! i i11i1 imp f'EH1.f!la. Ea ,a fe 5t: unut d I nitre austin a:toriii ca.la'toriie.i lui CotiJmb_ .

Ex:plo ra tor j)Qrtlil g n@;? !I;;:;;i ~ a ,a'll\:! I :S!J b CQ[1!'l-!:J !ldaJ :S~I IP ri mel~ cornbi r C~ re a u n.!!iIvigat d~ n

~,u repa Tn In d iidl •. 5u~t:le 5~ L salu a :EEl rvit, d rept im puls pie ntru Lea deHl:! patra 1C;i§ llift10 f:"~,e a ttl i Columtt

E~~ lor[~tO'!l p o'rtuigih ez c~p~ ~ ~ljlU ns till C,a P IJlt By n~i s,-peranje. su ec e3U t, ~all Tn :~IiIi;:eas;~a m ~s,i 11m e' l-a ti3 eut !poe reg,ele 'Po rtu 9 iii [~ei ,sa-,i FoI3,ffUtze lui Cnlumb spt"ijirJul $~UL

M~Ii;I!ii~'iI"i L~I~~a~nu~ va~uhJ~ Niina it!. ~ i nil Po iiJ1l.JI 1"1 mti L:.1,l~,tQl!iij a ltli i:

C,o.LUm,b. lin ~ 500 " ~]u:rlt~ in Ekaz i [r~ ~i a fc S lUi cut am i ra l de c~ tre 're g'ele Spa ni e~.

OV'

D.:Ilta naJ~r~e ri i ~i ,a me Fl i'i

i 1i1~ e rta Preil1t, dernl nii can :;j

U nu l dli n,t fie ,s ute rili InL hi:z Iii FZ i, :s~an ~ole, A fo ~t Uln irn poriallir~ ;;iy,~~'i ~~ltiO'! at 1 i,J ~ C O'~U1m b ~i ~r mi~~ u nli' acast u h~. . \

Henrie N,av~lgatorul a; tost fiul Regel~'~ loan I~ unchiul lui lean al ll-lea si all Philippe! die Lancaster; fiica lui loan de Gaunt, Pentru Henrie, expanslunsa Portuqaliei in oceanul din vest' 'era ceva flresc, din cauza faptului ca dezvoltarea ei in ~'S'[ era stalvi[i'l:~ de. Spania.

Henrie aves arnbitli rnari, mal ales 1[1 ceea C~ oriveste cornertul lucrativ (U rnirodenii. El

II lr" til -;II

avea si obiective rsliqioase .. V(1Ia s~ lupte 'tm potriva paga!1 ilo r a [,auu ri de [.Ie~ e nda rut Prester

J eh ~, despre ca re se spu nea c'a ar f ints rneiat LJ n regl.at. crestl n u ndeva in 0 rient,

Henrie in persoana nu av~a deloc ,exper'i'e·nl:a de nsvlqator, dar, asfgura~d~-~i cQoplerarea astrenorni lor; navigatori lor si a a ito r prefesi on 1 ~t:II a 1nfHn~at 0 .~(oa.La pentru naviqatori fn sud u t Portu gCliU~L Pe L§n98 'fa ptu l ca a lncursjat cs rc,eta ri [,e de if1fniig,at.ie si geo,gralrie" ,8 tri rnis si ~ umercase exp .• ,,~dit~~ s,a exnloreze A'rr~ca.

~ III ~

Corabiile trirnlse die Henrie au ajuns La lnsulsle Azore, Madeira ;d Canare. Tn '1.44"11 ~ doi!

dintre capii;tan~i .sai s-au intors cu ba~tina:~~ pe care-i sdusesers din ,Afri'ca., Acesta a ccnstituit incep utul cornertului CLI sclavi din AfrIca.

~

to.

I In cele d~ n urmall rnii ~liI m iii d,e i ndi gen~ africa n i a u Iost transforrnati in sclsvi. M uLl:i ind ~EHl ~

am ericani avea IU sa Cl iba aceeesi c.rude SOI8!rt2ji. Sistemul sclaviei aves sa' co nstitu ie f:u ndatia

Ii iIJ

,,.. "" • oil- II- ·Il '" L N' 'U'

ee ca re ,s-al rn rernerat erezenta ell rop en I or II n umea _ toua.

t" t' ,. I

Contributia lui H enric la epoca exolc rarilor a fest sernnif cativa. Cu. nostintele adunate de

" ~. III i1

el aQJ fast studiate de Columb, da Gama si alti imnorranti aventurieri di'n epoca exnlorarilor;

.., " ~ I! ~

Cu toate acestea, Henrie avea sa rnoara In 1460, far,a a, rnai apuca ,5,8 vadal deschiderea unei rute rna ritirne spre I ndia,

25

oarh t- are, i- _ into tur

Re'gel.e loan al ll-lea al Portuqaliei a fest abordat de' Colurnb CLJ propuneri entuziaste de gaslire a unei rute vestice spre lndia, ln 1483~ 1.484. Cu to-ate acestea, el. a considers! c,a aceste propumer! erau lipsite de sig-ura'nla si l.e~a respins .

....

In acea vreme, Portuqalia era una dintre principatele puteri ale Europei, Predecesorul lui

loan" Henrie Naviqatorul, promr.nJ[8se' expedijii in Alrica ce crescusera considerabil renurnele Portuqaliei. R,ealizalrUe, lui loan aveau sa rivalizeze cu cele ale, predecesorului sau. ~L a unificat tara~ a inacusit. rezistenta nobilimii, care obiecta rnodului in care el folosea trezorerla tari~, 51i a

.iI! ;(l t- - ,j'! II!

ajuns renurnit pentru ca a pus bazela monarhiei absolute 'in Portuqatia,

Ole tapt. loan sirntaa cal propunerils lui Columb aveau anurni s sanse de reu~i·ta. IEl a trirnis

dl' t .... II ........ . • - d t I' ,.... 1148 7

0. expe I j ~el 51aJ exp ioreze In cauta rea u net rute vestrce ,-:.a r a ceasta a cu noscu esecu l In ' "_'1·'.

A

In anul urmstor; loan a prirnit 0 altai solicitare dln partea lui Colurnb. loan apr'Oape .acceptase

propunsrea dar ~i-a pierdut irrteresul cand Bartolomeo Diaz 5=Cj lntors tncununat de succes

dintr-o calator~e' fn [urul Capului Bunei Sperante, in decembrie 1488. De tapt, loan al ll-laa, cu aspi ratiils salle de a descope ri 0 ruta spre lnd ia ~ a fost eel care a n u m it pro me ntori ulll.,Ca P LI [ B LJ n ed Sperante" ..

Columh a primit ln cele din ijrrna spriijiin pentru caU~toriia sa din partea Spaniai, rivals: Portuqaliei, ~i a descoperit insula San Sa lvad or in 149'2. Pe drum uL de intoa rcere, CI)~U mba fost pri ns de 0 furtu na si a trsb u it sa se ,ada po:st"easca la Lisa bo na I Portug',aUa. in mod i ron ic, astfe l loan SlL ll-lea a anal despre descoperirea l.urnii -:.- ai inaintea R'89il1ei lssbela [a Spaniel. Cu un an inainte de a rnuri, in l49'4i loan a faurit Tratatul del [J8 Tore esillas CIU Spania, prin C:cIFe a obtinut anurnite teritorii in l.urnea Nou~ pentru tara SCI.

·v.~.-n- rierul care a . - esconerlt 0 ru: ,5: .. :- AS'ia

Pel 1.8rllga Colurnb, a m,a~' existat cineva care a f,acut o obsesie din. 'gasire,a unei rute vestice spre lndia. Acesta a Iost Ferdlirland M,ag:e~lan. Ma[;j~l~,an a fest fiul unor mici nobill dii~ Pcrtuqalia. Tn 150Si el a fast trirnls sa-l insteteze pe Francisco die ALmeida 'in functia de v:i;cerege portughez in India. M,age'~Lan a luat

A

parte' La BataU,a de la Diu din 1.509. In 15:112 .s'''a: Inters ill Portuqalia, dupa ce acurnulase sapte anl de

experients pe rna re~ Apo'i ell pb3lnu~t [J (ab3,t,orie in vest .spre insule le M oluce, traverssnd nurnai a pe span iole , A fost Tnsa retuzat die reg ~ te Portuqaliei I a~,a. C8 a CI8utat spri] n La spanioli, El a prim it sustinerea reqelui spaniel Carlos al V-lea ~i a plecat din Sevilla cu a fLota die cinci corabii la bordul carora se aflau .265 de oarneni, P€' 9 septernbrie 15111'9",

C,a latoria a Iost inqreu nata de! .S(QrDut!1 Ioa mete ~j irn lnenta lzbucni ri i u nor revo lte ate ech i pajulu Ii~ eta r peste mai mult de un an M,ageHall a reusit, in 5far~'it! sa a.junga La strarntoarea din punctul eel mal sudic al Americii de Sud, care .aV8'dJ sa-i poarte nurnele din octornhrie 15'20. CUi toate acestes, ii mal f!almas[e.s,eral il1ca peste 0. suta de zile de naviqa : in Oceanul Pacific, in care tocmai intrase IMageUan OJ aj ns in IFHJp~ne, foarte aproap1e de, obiectivul sau, insulele MloLucre" Acolo insai a rnurit atacat de localnici, Cand ultima corabie ce rnai n9,mal.sese din flota

lui s-a Inters in Spania dllpa 0 ca~2Horie teribit de gliea care durase trei ani, numai optsprezsce rnernbrl din ecbipajul initial rnai erau In viata~ Colu m h susti n use i'nuotdea una ca !p~a'ma ntu leste rotu nd si c~t darca rineva continua sa calla(toreasca mere u rn eceeesi d irectie, a r f aJ' IJ fTIS in cele

,1\ ! III " i.' .

din urma Til punctul din care plecase, C:,2ilatoria [,ui Mag'e,lLan avea sa dovedeascs afirrnatia lui Columb, Ca[,atorja . ui Magellafll a i1nUlturat 0 mare

partie a rnisterului care inva;luia adevarata forma a Pam,an1ult]i si a constituit punctul culrninant al epocii explorarilor;

. 26'"

I':

------- ::._:.

A

I

t

.Ir ....

I ., . _

_ aolo dal Pozzo Toscanetli (1397-1,482)

Paolo Toscanelf al fest un Tnvat:at Ilorentin. care a ourtat 0 corespondenta cu Colurnb i'n 1.481 s'i1l4B2., Ela trirnis dOlla rasounsuri [a scrisorile

J t' ;I III ~.

lui Colurnb scrise La Lisabona.

Prima scrisoare ,(3 Lu'j Toscanelli (,;3uda pLcUHJ[, lui Colurnb de ,8 descoperi 0 ruta vestk:a s,~tre: Orient, Toscanelli insusi propusese 0 c::a,U3i:ori'e pentru desccperlres unei rute vesUc.e spre Asia, intr-o scrisoare adresata reqelui Portuqaliei, Tn 1474~

In scrisoare, el afirma c,13!1 PSmanh.d. fiind rotund, daca clneva continua 5,8 naviqhsze sprs rasJar'it, aVE,S sa aJj~r:1lga, 1"n cele din Lirlmla~ in lndia. El credea ca', lufmd-o prin vest, s-ar f putut ajunge in lndia chiar rnai rapede c,ecat prin est. De asernensa, el i-a explicat re'ge·[,ui eEl lndia era un teritoriu boqat ln aur, arqint, rnarrnurs 9i rnirodenii,

~ -

in cea de-a doua scriscare a Sat catre Columb~, Toscanelli sustinea ca era llltr-adevar posihil sa ajunqi in Orient

n avl ga1nd sp re vest ~,ii af rrna ca se astepte ca sprjj i nut Portuqali ~i pentru executa rea u nei ca U3t:or'i i de descoperire a unel asemenea rule .sal fie curand disponibil,

Detaliile coresoondentei dintre Colurnb si Tosca~Ui e1IU fost clarificate intr-o lucrare rea liz ata, die rnisicnarul

~ ~ ~'

Bartolomeo de' las Casas. Scrlsorile orlqinale ale lui Colurnb nu s-au: pastrat, dar continutul [or a tost inclus Intr-o

cornp ili3tile rea [izat§i de Ba rtolomeo de las C.(3S~iS .

. '

Multe detalii despre viata ~lJli Toscanalli n3maln In 'V a luite 1n mister; Era doctor ta Horenta in tirnpul Rena~terIi~

si era cunoscut ~,f cal llnvatat astron 0 mil geoglrarf si matematicla n, dar detali He desp re reaUz8 rae sale tn acele d a men i~ n u sunt p,e de plin la m urite.

IMotivu[ pentru care, Ioscanelli a ramas 1n istorie a 'fast harta lurnii pe care a lntoCimit-o pentru reqele Portugl;:~diej ~n 1474. Aceasta harts a fast r€'al'i:zat:a, Tn incercarea de a prclecta suprafata intreqii planete pie 0 harta pla'na,. Columb se pare ca a capa.tat rnulta incredere in planul sau privind 0 [;~Hatode de dsscoperire a u n e i rubs vsstlce So p re 0 ri e nt d IU P ~ ce a vaz u t h a rta lu r 1 osc a ne U i II cal rs su bUn ia na t' LJ ra ste ri c:a a p,a 1m ,a n ttl III i.

r'el al SU . erat no C'libilita, ea 'U n.· ~' r' -_ te vies Ii ' .. e ,Sire Orlent Aristol'tlell:384 i.IHlr~-:322 i.IHr~J

rec c

.. ..., ....

Teoria avansata de Toscanelli conlcrrn ca,rej',a s-ar putea ajunqe in Orient c~natorr-ind spre vest pornea de La, ideea ca Pam"ant:ull est e rut u n d.

Aristotel. a fast prirnul care a sustinut cu arqumente loqice teoria ca PalmalntuL este rotund. IE[, este cunoscut mai ales ca filosol. dar a avut nurneroase reatizarl Tn stiintele fizice si naturale, Se poate snune cal

~'~ .1 ~. ~

Aristotel a fost initiatorul teorie! ca se putea aiunqe In India c~UHor~nd spre vest: intr-una din operele sale, 'ell atirrna eal marea d mtre Spania si I ndia este m'i'c:i§ si ca poate f traversata Tn (,§teva zile.

II' ill

Caracteristica dis,t~'ncta' a filosofiei lui AristlJte,~ este rati analiza rea si mplei intuitii. lEI considers ca

~' ~. ~

~tiin¥'e·[e naturale puteau f explicate prin Ilegj simple ~'~ ca se putea aju~ge [,(3 concluzii cu sjutorul faptelor

obiective. Dovezile pe care le-a Iolosit ca s~=~i dernonstreze teoria ca pa:m!5H~tLi[, este rotund erau simple ~i puteau f lntelese de aprcape oricine.

Mai' ~n~~J'i11 C'~nd se indrepta spre sud, a observat Cal stelele dispareau la orizont '9~ ca .noi" stele apareau tnaii'ntea S.8,. Tn acelasi mod, corabiile care paraseau portul aveau sa dispara dincolo de linie orizontului, ln tirnp ce corabiile care i'ntrau in port aveau sa se .. inalte" dln .. spatele" liniei orizontului, El a observat die aS18=' rnenea ca umbra Pam,antt'ullJi este rotundain tirnpul unei ec:lipse' de: Luna.,

Singuru[, mod de Cl ex:pUca aceste fe~i()mene era ca lPamarntul este ro,tund. Aceasta concJuz~€ .simr~' pL:3 a f.ast aocept:ab3J die mul!~ :~i ~'r.a Lar'g rasp,andit:~ printre oamen~i e,duc.a~'~' d'j'n ~poc:~ [ui Collumb"

I ~djifer'erltt' c'at d e f.@sc~'nantt,~ e r.a 'idee,a d€!..scopler~r'li~ unei rut'e' vestic:t? spre I nd~,all Jl~·'9,i;n.a ~.s,a:be la n~a r f~ putut=o acc.e:p'ta daca ar fl parnit de La ni:~te' PfI'"hH:jpH fndoieLn[ce. !F,aptuL ca Cr'~stofor CollJmb a 'folasiit ideedi c,a PamantuL e'ste rotufl'1d pentru a=~,i: promova planu~ de 8 naviga spre vest Cat :sal ajtJnlga, tn Orief~t Brat-a cat de conv'i'ngatoeJ re est.e aoeasta h:h~~e.

.----

·27 .

Lumea marea drar

.~.' ..... I • . ..., ~': '. /'.. :--.!. .

.. :--' ... ' .' '" -_.- ~. !_.

\J

iua

D· : '.' . '"-.~'I_. 1· :" C' -II b . . : h '~I' 'b'·· .' d ~ '~ T ~ .. -''- --.- .. ,.- ·"'m .. - d -c.' ,_. -c -. "'1··, d·l~. ""..... .. 1 :·C· ..

esc,operlril,e "ill . 0 urno aveau sa sc :]lID re rae teat viata fUlop,eO.flor, ., ar ~,l a oameru or t in Intreagaum.e,

CaJ:ito: ia sa avea sa duca la raspandirea civilizatiei occidentale in Aflica,. Asia §'~ in a t,e pa.··-·fi ale lumii. Cu toate acestea, p,ent ru populatiile Indigene din acesre regiuni, lepolca. explorarilor a fost inceputul unei perioade de suferinte,

"

Importanta pure ilor maritime

-:·ESTE. ~A'sE ANI n'UPA CE COt~UMB a descoperit San Sa lvador, in 1.492, Vasco. da Ga,mli31 din Portuqalia a inconjuret Caput Bunei Sperante si

Jh.

a ajuns in India]. "In curand, reqiunea Boal din lndia

a fast ocupata de portuqhezi, Goa a fest transfo rrnats intr·~ u n cs n t ru (0 mercia L s,~ o ba z[a m ili =.

,

....

tar[a.~n urrnarirea cornertului cu rnirodenii, 'i nflu-

enta Portuqaliei avea .sa se raspandeasca in Ceylon, Java ~i insulele Moluce, Portuqalia ~i=a inflintat ulterior 0 baza Tn Macau, IlilI apropiere de Hong Kong, pentru a 0 folosi in cornertul sau cu China. Portuqhezii au ajuns pentru prima data in TanegJashima. .Japonia, lin 1453. Timp de' apro.ape ci ci decenii, Portuqalia at devenit una d intra eels mal puternice ~ari din Europar deoarece rnonopolizase cornertul cu Orientul.

. ~ - . - _. . - .

;;" .

lntre tirnp, in urma descoperirilor lui Columb,

Spania trirnitea noi sl noi valuri de colonist] pe

~ .'

continentul Arnericii de Sud, Spania f~il extinse

posesiunile colonials in prima jurnatate a sacoluLui al XVl-[,e.a, sterqand orice urrna [8 civilizatiei I nlC21

~ '=:I ,~

dIn Peru si a irnperiului aztec din Mexic. Uriase

• •

cantitati de sur au test irnportate din nolle colo-

In ii, r a r Spa n ia S-'at metarnorfozat in cea rna Ii hcq ~t.a n at:~ un e di n Eu rop ia. C entru l cornertu lu i e u ropea IT1

• • II!

S~'i3 rnutat din ltalia ~i Handra in Peninsula lberica,

provocand declinul Europe! centrale.

Cantitatile uriase de met-ale pretioase care inun-

ill. ~

dau Europa prin Spa nia au provocat 0 schirnhare

in econornia continentului care a fast denurnits ., RevoLut~al Preturilor ". Libera circulatie a a('e·s~·

E!I II! ill

~ [I stat u i e ,ali tu ~ Cotu m b ,flJr,ata,nd spre· man~ ..

or m eta le p retioa se a provocat un V',a rf de i nflat le

:Ii :J

Tn Europa, a!?"a ca ln secolul at XV~·-lea, preturi e

rnarfurilor 5,~·,au triplat 'in Europa .. Aceasta schirnbare econornica a provocat 0 scadere treptata a puterii economice .a nobllimii din Europa, din ce in ce mai Imul.~iban:i;ajung.and~.1ilrmaiiniill.en.eglusto.rilor 51 ale "fa bricantilor.

,. ~1

Aceasta imboqstire a ridicat stan tul social a~ clasei cornerciale. Metalele pretioase care ajurl91eau din

'L-. d t........ Eurona autostd f Il "t"

aounc erua In europa au . ost ce asernenea 0 .1[l5~ lie

.' .. 2,8

"

la schirnb pentru rnarfuri aduse din Orient, ceea ce a dIU s La c resterea K) retu d lor rna rfu ri lor si fn

~ ~ ~ ~

aces parte a lurnii.

Meta lele pretioase n ~'a u Iost s in 9 u rul lu cru ad u.s d ~ n lLu m e,~, N QUa.. Au fest r@ spa nd ite astfe l ~,~ rnulte plante die cultura p€ care europenii nu le mal vazusera. Tutunul, dovlecii. rosiile si anana-

.r- r-

su l s'~a u n u rna rat print re eceste aU mente excti ce.

Prin comert, aceste plantc de cultura s-au ras-

. ,

pandit In Africa ~i Asia, iar paisajul alirnentar al

lurni i Tnt-reg ii 5'-a sch i m bait pe ntru totdea u na.

";1' "II!- f" ""...!I '.... L" t

111 specrat carte u avsau sa ueV!II1I;i3J un a .rrnen

die, bazal 'In nordul Eurcpei. R,alsp~n,dir,~al cartefu lu ii a fest le ntai p' rii n co ml ea rati e cu cea a attcr

_ rr- ,j'!

LegUlml~~,. Cartofii erau cultivati nurnai 'in tinutu-

rile lnalte din Anzi, ceea ce a dus La 0 desccperlre Irl'[ar.ziat~ de [~tn~ europeni .~L chiar dupa ce al inceput irnportul lor in Lurnea Veche, europenil nu au crezut initial ca SIJ nt LJ n aliment lPalna la



5'f~ rs~ tu l seco lu lu i a l ,XVl=h:,o II' pla nta de ca rtof era

,

a preci ~It~~i rill. ese rl~~, IP eln tru flo ri lie sa le fru rn oa se. A.V,9'"iJJ1 sa trea c:~ un seco L ina i nte sa fi e c.u n oscut i

,

cartofii drept aliment. Varietatile d in Europa ate,

CC3 rtofu lu i n u tusese r,a n ici od a ta fo losi lte Tn ace st seep, iar culoarea -$'j forma cartof lor ii face,a cutin apetisanti.

~' ,II lr.

Totusi, aceasta prejudecata lmpotriva cartofulu I avea sa se sti n g a tre ptat, d eoa rece 'u:oa rnetea a devenit tot mai frecventa 1n. secolul al .xV~I-te,cL P-op u laritatea c.a rtofu lu i a c rescu t '0 eoa rece puteal f c u ltivat 'in req 1 u nile reC'~ sa u ste rpe care era u nep rieln ice alto r leg u me. Astfel, ca rtofu Il a tost acceptat ca un ali rnent de baZl6 in reg i u nip recu m

G "·IIL.J

enm,2li 1:l1~ a S~ ~ ra nlJ i3' u ,

.. -.. - - ,I - . .

Pe de at ta pa rte. CIL~ ltiva rea tut U n UI [.U!'~, poru rnbu l~~ 5i a ardeiului iute s=,a r~spandit foarte

..

re pe de in Intrea ga lu mel p ri n co m pa ra t,i e. cu cea

a C~ rtofu lu i.

Porurnbul nu a fest Iolosit ca aliment de baza in Europa decat de oarnenii SI~r.~C~,.

~ Pta II1te leo da eu Uur;a d[ii:n l.urn ea N:oual aiv>ealu sa schlrnbe obi,c~~Ulrile'

aiL! m,e ~ta F,e dii:ln LUI m e'ia Vee he.

29

Totusi, porurnbul crestea bine in reqiuni calds, trap ica le ~ ia r cu ltiva rea sa a Inflo rit in Afri ca !? ~ Asia. Porurnbul avea sa devine un aliment de baza in reqiunile cu 0 cerere mare pentru recclte care cresteau rapid si dadeau un rands rnent mare.

J ".~

Cand a fost introdus pri ma oars in Europa,

ardeiut iute era ccnsiderat 0 rnirodenie pretioasa. Gus.tul sau picant I-a ca~,ti9at 0 mare popularitate in sudul Asisi ~j a l I ndiei, dupa ce a test introdus acolo de portuqhezi, Acesta avea sa devine un important inqredient ,0 l felului de mlancare coreean kirnchi si in cele din urma a ajuns $j in .Japonia.

Tutunul ,8 fast 0 alta plants de cultura din l.urnea Noua care s-a raspandit repede in restu l. lurnll, A fost irnportat In cantitati uriase datorita populari atii sale, si a devsnit 0 marfa scurnpa, orecurn

Jl :J ~

aurul ~i! arqintul,

T uhJ nul a fost bon s ide rat La in ce p ut 0 p La nta rnedicinala care putea vindeca nenurnarate atectiuni. Tutun - L a devenit familiar ca un articol de



bacanie de lux m secoh l al XV'l-Lea. Ave'a .sa fiie

importat ~~ cultivat in Fi~'i pine de spanioli in. a doua jurnatate a acelui secol, IEngLez~i E?1 olandezii au Inceput :5 Ii' e,i s,a foloseasca tutunul COl 0 marfal

, .

buns de cornerciauzat oriunoe s-ar fi dus in lume.

Tutunul se d3spandlse I'n teats lurnea in rnai putin de un secol de La aduce ea sa din Lu mea Noua.

Pe Uinga, aceste plante, cauciucul nat ral a tost si el adus Q~ n l.urnea Noua. Seva arborelui

I-

de cauciuc ad us.a in uropa avea 0 gama lirnitata die utiU:zari, da r in anii 1800, un om de stiinta

• •

american avea sa arnestece cauciuc topit cu sulf, rnarindu-l astfeL elasticitatea, De atunci, cauciucul a fest Icloslt cal U n important material industrial, ls r cuuivarea sa avea sa se ras,pandeasc:a In Asia 51 A rica,



A,.,- · ul gen;.:_' patogem 'tree oceam ,

ExploratoriI din acele vremuri au adus i"nsa din l.umea INo ua, si DO li noi, :Mem brf ech ipaj u Lu i expediti ei lui Co lum b a u fos expusi la sifilis, 0 lbo81Lal nacunoscuta in E iropa Aceasta s~o ras.patn,d it cu re pezi ciune Tn ra ndu rile popula __ , '~iel Europei, care nu dezvcltase nici un fel de imunitste la aceasta maladie. Se spune ca Insusi Co [.u mb a fost intectat



cu aceasta boala, sirnptornele sa Lie d eveni nd tot rnai pro n untate in u lti mil a ni a~ vieti i,

r. ill

ey o.c:azla celel de-a SOO-iilI ElllIiversalri a c8i1LiitoFiei lUI Cotumb,

jrQ 19'92. ~ fest const'nJi'ti II) reproducers ~I ccrsbiei Santa Mari'!::L A!l:,ealsta a ftIavigat pana in .. Zip~ng'U·· iadh:i Japonial,

' .... La tratarea sltllisalul au tost f.olos..ite. dhfers,e plante m'ediicina~e~, precum ~,i m'!i:!'If'CUIF •.

S· f"I'l'l ("" U ~ - fest ~ poi r'~ ~ P'~ n d ·1,11- ..Jle C'::; i-re' t"\d ~ ro pe ji"fJ·1

._ ,'I, _ I,:.:jl~' !J, a 'Iu" 11;iI_~_' I _ i:iI~'_ClI_I __ IL 'LI.' .' d~, ' C'!LII' _~'_ ,:111

i'n lndia s,ii ~n insulele Molure.

- !!! - -

Aceasta ooa[.81 ajunsese deja Tn China In anul

1504 sl a apa1rut pentru prima dat.a in Japcnia dupal nurnai un deceniu, in doar douazeci si cinci de ani, sifilisul se ras.p,~ndise pe Intreaqa planets.

meritul pentru descoperirea l.urnii No~ sa fie atribuit celor care au infrlJntat gnelarU ~j friqul pentru a a j u ngie pe co nti nentu L n ord-a meri can in ace Le t~ m pu ri? 0 sscope ri rea l.u md ~ N o~ de ca tre C.()Lu rnb n u a avut de c.a t efecte d ezast ruoase pen t ru po putatia nat:iva cars a trait aid ln pace panal in secolu L Id l XV-le~. Pe ntru ba sti nasi i acestu i (0 nti n ent,

. ,

Mostenirea a cinci secole Ide exploatare Descoperi rea de ca tre Colu mba Lu 'm i i Noi a desch is ca Lea colo nlza rilo r Tn Arneri COl de Nord s i

,.

cresti n ism u L n u a fast 0 re Ug ie a rna ntu i rii, ci LII n crez diabolic, Iolosit ca S,;3 justifice rnasacrele -?"j, jafurile. lstcria Lumii N:oi dupa descoperirea sa de c~are Columb este 0 istorie a jafurilor si orneru rilo r; A.ceast.a transfu rm,a ~ d e'ea eu rocentri sta a .descoperirii" Arnericii de' cat.re Columb intr-un b lestern nent ru a ctivisti r pa si on at i' din r§ n d u rile

~' ;11 iI

America de Sud. Cand au lncaput pr@gati.r:ille' de

-, '_, ," :- ,~' _-., ~ .~ - __ :'Il" ~ de _., ·5,-O'p,_·',· .:, ,',. ~',- ~ ' .. ' .... ~ ... -

co,mem()r,are a ceel ' e a '. u a an~vefs,an a cala

toriei sale in c119'9.2, indienii arnericani au dsclansat

.....

mi,~carl de protest de mare anvarqura. I:n spatele

scestor rniscari se afta o schirnbare de' p .erceptie

I~ - ~

care se petrecuse in ultirnii cincl sute de ani.

l.ui Colurnb i-a fest atribuita Tn 'mod firesc .. descop eri rea" Arne rlcli, dar in cea de-a doua j u matate a secolului al XX-lea au inceput S,B apara obiectf

d ln ce Tn ce ma j puternice La ad resa acestei id ei,

'"'

In timpul qlaciatiunii, rnults triburi au trecut

din Eurasia in America de Nord" Nu er f drept ca

nativi lor arnericani.

Pe ntru LJ n ii I des cope ri rea Lu m i'i iN 0'1: are: o latu ra intu necata. C u toate a cestea, este de' ase rnenea adevarat ca prin actiunile lUI! Colurnb. tinu-

i! f-

lu ri si oa men ~ care' le era u necu noscuti Ie u ropen i-

• •

lor si asiaticilor au iesit la lumina. R'enumele lui

. ~

Columb de brav aventurier al epocii explorarilor

nu va disparea probabil nlc:iodat~L

,,.. tlriasa statute a ILu~ i~SU5 eare

. ~ .. . ..

dam ina 0 ra,~u;L iR:i:o, d~, J.;f;I illeh"'O, a rata ci u 1'iIlII!l d i ntre '~f3! tu rile, lui

C ri stofor c: 0 [u mob" catc tic devQt~t. til f05t. lint r-a dey,iir at u ns,

...... 0 statu 'j e a lu,ji Colu rn b din N,~s:s,a u, ~,a p itah~ p F~ 011 ulu i ,p nu t

d esco,pe,r-lif d~ COLM m b, B.fIlih.aIIi'Ti,i3 s,