Sei sulla pagina 1di 5

Consideraţii teoretice Frigotehnie

Tehnica frigului artificial


Partea a VIII-a. Instalaţii frigorifice cu vapori

Instalaţiile frigorifice de tipul celor analizate în articolele anterioare sunt denumite instalaţii frigorifice cu vapori, pentru că ciclul de funcţionare al acestora se realizea-
ză în domeniul de vapori umezi şi în apropierea acestuia, respectiv în domeniul vaporilor uşor supraîncălziţi sau al lichidului uşor subrăcit. Aceste instalaţii, mai sunt nu-
mite şi instalaţii cu comprimare mecanică de vapori, deoarece procesul de comprimare a vaporilor este realizat în compresoare mecanice. Există şi alte tipuri de insta-
laţii frigorifice, dar acelea vor fi studiate ulterior.
În continuare se vor prezenta mai multe tipuri de instalaţii frigorifice care au funcţionarea bazată pe comprimarea mecanică a vaporilor unui agent frigorific şi pot reali-
za temperaturi scăzute până la valori de aproximativ –90°C. Odată cu reducerea temperaturilor care trebuie realizate de instalaţie, creşte raportul de comprimare la care
trebuie să funcţioneze compresorul sau compresoarele.

Consideraţii privind instalaţiile frigorifice cu vapori » Permit preluarea căldurii de la sursa rece şi ce-
Instalaţiile într-o singură treaptă de comprima- darea căldurii către sursa caldă, prin schimbarea
re, realizează creşterea presiunii direct de la valoa- stării de agregare, ceea ce are ca efect reducerea
rea presiunii de vaporizare p0 la valoarea presiunii de substanţială a debitelor masice şi a cantităţii de
condensare pk. În aceste condiţii de funcţionare, este agent frigorific din instalaţie;
posibilă realizarea temperaturilor scăzute având va- » Procesele de transfer termic realizate prin schim-
lori de până la -20…-30°C. La ora actuală, se mani- barea stării de agregare, sunt caracterizate de co-
festă o tendinţă de a realiza într-o singură treaptă de eficienţi de transfer termic ridicaţi, ceea ce per-
comprimare chiar temperaturi şi mai scăzute. mite utilizarea în aceste instalaţii a unor schim-
Instalaţiile în două trepte de comprimare, pot rea- bătoare de căldură caracterizate prin suprafeţe de
Fig. 1. Instalaţie frigorifică ameliorată prin subrăcire cu apă
liza mai economic, temperaturi scazute, de până la - transfer termic reduse;
25…-60°C. Aceste instalaţii sunt caracterizate prin re- » Permit preluarea căldurii de la sursa rece şi ce-
alizarea unei comprimări de la valoarea presiunii de darea căldurii către sursa caldă, prin procese izo-
vaporizare p0, până la un nivel intermediar de presiu- terme, ceea ce are ca efect posibilitatea reduce-
ne, urmată de o nouă comprimare, de la nivelul presiu- rii ireversibilităţilor datorate transferului de căldu-
nii intermediare până la valoarea presiunii de conden- ră la diferenţe finite de temperatură.
sare pk. Evident, între cele două procese de comprima-
re, trebuie să existe şi o răcire intermediară a vaporilor Articolul referitor la ciclurile frigorifice, a permis
refulaţi din prima treaptă de comprimare. analizarea instalaţiilor frigorifice cu vapori, funcţio-
Instalaţiile în trei trepte de comprimare, pot reali- nând după ciclul Carnot inversat, după ciclul teoretic
za temperaturi scăzute, de până la cca. –90°C, fiind şi după ciclul real, caz pentru care au fost prezenta-
caracterizate prin existenţa a două nivele intermedia- te câteva ireversibilităţi care se manifestă în instala-
re de presiune între presiunea de vaporizare p0 şi cea ţiile de acest tip. În continuare vor fi descrise alte câ-
de condensare pk. teva tipuri de instalaţii frigorifice funcţionând cu va-
Instalaţiile în cascadă, sunt o categorie aparte de pori într-o singură treaptă de comprimare. Instalaţii-
instalaţii frigorifice cu comprimare mecanică de va- le în două sau mai multe trepte de comprimare, vor fi
pori, caracterizate prin prezenţa unui număr de cel analizare ulterior.
puţin două circuite frigorifice distincte, în care evo-
luează câte un alt agent frigorific. Aceste instalaţii Influenţa subrăcirii condensului asupra Fig. 2. Schema instalaţiei frigorifice ameliorate prin subrăcire
pot să asigure realizarea unor temperaturi scăzute de ciclului frigorific cu apă
până la cca. –90°C, ca şi instalaţiile în trei trepte de Pentru mărirea eficienţei frigorifice a ciclului
comprimare. Cuplarea circuitelor frigorifice distincte de funcţionare a instalaţiei frigorifice într-o sin- subrăcirea agentului frigorific este realizată chiar în
ale acestor instalaţii, denumite şi cascade, se reali- gură treaptă de comprimare, ca şi pentru reduce- condensator.
zează prin intermediul unor schimbătoare de căldură rea pierderilor datorate ireversibilităţii din procesul Schema instalaţiei cu subrăcire, prezentată aici,
particulare, denumite condensatoare-vaporizatoare, de laminare adiabatică, se poate realiza subrăcirea este specifică instalaţiilor frigorifice de puteri mari
în care agentul frigorific al cascadei inferioare (care agentului de lucru înaintea dispozitivului de lamina- şi foarte mari, în care agentul frigorific este amoni-
realizează un nivel mai scăut de temperatură) con- re. Acest proces poate fi realizat practic, prin intro- acul. De regulă în aceste instalaţii, agentul de răcire
densează, iar agentul frigorific al cascadei superioa- ducerea în schema instalaţiei a unui subrăcitor, uti- al condensatorului este apa. Tot apa se poate utiliza
re (care realizează un nivel mai ridicat de temperatu- lizând apa ca agent de răcire. În figura 1 este pre- şi pentru răcirea subrăcitorului.
ră) vaporizează, preluând căldura furnizată de agen- zentată o asemenea instalaţie frigorifică, având va- Ciclul de lucru din această instalaţie, a fost repre-
tul frigorific al cascadei inferioare, prin desupraîncăl- porizator şi condensator de tip multitubular orizon- zentat în cele două diagrame termodinamice T-s şi
zire şi condensare. tal, iar în figura 2 este prezentată schema funcţi- lgp-h, din figurile 3 şi 4. Se observă că în diagrama T-
onală, pe care subrăcitorul a fost notat cu SR. Se s, procesul de subrăcire 3-3’, se reprezintă practic pe
Câteva din motivele pentru care instalaţiile frigori- consideră că în condensatorul instalaţiei K, se reali- curba de lichid saturat, deoarece izobara corespunză-
fice funcţionând prin comprimare mecanică de vapori zează doar condensarea propriu-zisă a agentului fri- toare acestui proces, se apropie foarte mult de cur-
sunt extrem de răspândite la ora actuală pot fi consi- gorific, nu şi subrăcirea acestuia. De multe ori, aşa ba lichidului saturat, suprapunându-se practic peste
derate următoarele: cum s-a arătat în capitolul referitor la condensare, aceasta.

Nr. 1(33)/2006 12
Frigotehnie Consideraţii teoretice

Tabelul 1. Analiza comparativă a ciclurilor cu şi fără subrăcire cu apă

Fig. 3. Ciclul teoretic ameliorat prin subrăcire cu apă -


Diagrama T-s

Fig. 4. Ciclul teoretic ameliorat prin subrăcire cu apă - toare ciclului cu subrăcire sunt notate cu indicele ‘ ferent de efectul acesteia asupra performanţelor ci-
Diagrama lgp-h (prim). Se consideră că ambele instalaţii au aceeaşi clului frigorific. Au fost de asemenea analizate în de-
putere frigorifică . taliu modul de realizare a supraîncălzirii şi influenţa
Principalul efect al subrăcirii 3-3’ este reprezentat Din analiza comparativă a calculului termic pre- acesteia asupra regimului termic al vaporizatorului.
de mărirea puterii frigorifice specifice, cu Dq0 = qsr = zentat pentru cele două cicluri, se observă că în in- În continuare se va analiza influenţa supraîncălzi-
h4 – h4’, faţă de ciclul teoretic din care lipseşte aceas- stalaţiile frigorifice, este întotdeauna avantajos să se rii vaporilor asupra parametrilor ciclului frigorific, iar
tă ameliorare. Efectul creşterii puterii frigorifice spe- realizeze subrăcirea condensului. în figura 5 este prezentat ciclul frigorific cu supraîn-
cifice constă în reducerea debitului masic de agent Subrăcirea cu apă este specifică utilizării amonia- călzirea vaporilor în vaporizator.
frigorific necesar în înstalaţie, ceea ce contribuie la cului ca agent frigorific şi se întâlneşte practic în toa-
reducerea puterii necesare pentru comprimare şi prin te instalaţiile frigorifice funcţionând cu amoniac.
aceasta la mărirea eficienţei frigorifice.
Temperatura până la care poate fi subrăcit agen- Influenţa supraîncălzirii vaporilor asupra ciclului
tul frigorific, în subrăcitorul SR, denumită temperatu- frigorific
ră de subrăcire tsr, depinde de temperatura twi a apei S-a arătat deja că în vaporizatoarele răcitoare de
de răcire disponibile: aer, este obligatorie realizarea unei uşoare supra-
tsr = twi + 2...3°C (1) încălziri a vaporilor înainte ca aceştia să părăseas-
Pentru evidenţierea avantajelor acestui tip de in- că vaporizatorul, pentru a fi aspiraţi de compresor.
stalaţie, se efectuează un calcul comparativ al ciclu- Această supraîncălzire este obligatorie pentru a se
rilor cu şi fără subrăcire cu apă, iar rezultatele sunt elimina pericolul aspiraţiei lichidului în compresor şi
prezentate în tabelul 1. Toate mărimile corespunză- supraîncălzirea va fi prezentă în aceste situaţii indi- Fig. 5. Ciclul frigorific cu supraîncălzire în vaporizator

13 Nr. 1(33)/2006
Consideraţii teoretice Frigotehnie

Tabelul 2. Analiza comparativă a ciclurilor cu şi fără supraîncălzire în vaporizator

Fig. 9. Instalaţia frigorifică funcţionând cu subrăcire internă


(regenerare)

În tabelul 2 este prezentată o analiză comparativă ză una în sensul îmbunătăţirii performanţelor (creş-
între ciclurile cu şi fără supraîncălzire în vaporizator. terea puterii frigorifice specifice q0) şi una în sensul
În urma efectuării calculelor se va observa că mo- înrăutăţirii performanţelor (creşterea lucrului meca-
dul de variaţie a parametrilor de performanţă ai ci- nic specific l). În funcţie de natura agentului frigori-
clului frigorific depinde de natura agentului frigorific. fic, cele două tendinţe se manifestă în mod diferit,
De fapt există două influenţe contrare care acţionea- aşa cum se observă în figurile 6…8, care evidenţia-
ză scăderea eficienţei frigorifice cu creşterea gradu-
lui de supraîncălzire, pentru amoniac şi R22, respec-
tiv creşterea eficienţei frigorifice cu creşterea gradu-
lui de supraîncălzire, pentru R134a.
Fig. 10. Schema instalaţiei frigorifice funcţionând cu
Influenţa subrăcirii regenerative asupra ciclului subrăcire internă (regenerare)
frigorific
Pentru freoni, se utilizează o altă metodă de ame-
liorare a ciclului frigorific, decât subrăcirea cu apă
prezentată pentru cazul amoniacului. Această me-
todă permite o subrăcire mai avansată a condensu-
Fig. 6. Influenţa gradului de supraîncălzire asupra eficienţei lui şi este denumită subrăcire internă, sau regenera-
frigorifice, pentru amoniac re. O instalaţie cu o asemenea soluţie pentru subră-
cire este prezentată în figura 9, schema instalaţiei
este redată în figura 10, iar procesele de lucru care
alcătuiesc ciclul cu regenerare sunt redate în figuri-
le 11 şi 12.
Specific procedeului de subrăcire a condensului, Fig. 11. Ciclul cu subrăcire internă Diagrama T-s
în regeneratorul Rg, pe seama supraîncălzirii vapori-
lor reci, furnizaţi de vaporizator, este faptul că pe lân-
gă efectul pozitiv al creşterii puterii frigorifice spe-
cifice (q0), se manifestă şi efectul negativ al creşte-
rii lucrului mecanic (l) necesar a fi consumat pentru
comprimarea vaporilor. În ansamblu eficienţa frigori-
Fig. 7. Influenţa gradului de supraîncălzire asupra eficienţei fică se măreşte prin utilizarea subrăcirii regenerati-
frigorifice, pentru R22 ve. Un alt mare avantaj al acestei ameliorări, îl repre-
zintă faptul că asigură funcţionarea în regim „uscat“
a compresorului, adică în domeniul vaporilor supraîn-
călziţi, fără prezenţa lichidului în cilindri.
Pentru înţelegerea avantajelor acestui tip de in- Fig. 12. Ciclul cu subrăcire internă Diagrama lgp-h
stalaţie, se efectuează un calcul comparativ al ciclu-
rilor cu şi fără regenerator în tabelul 3. Toate mărimi- cesară efectuarea calculelor numerice şi compararea
le corespunzătoare ciclului cu subrăcire internă sunt valorilor pentru fiecare mărime analizată în parte.
notate în tabel cu indicele ‘ (prim). Se consideră că Calculul termic al ciclului cu regenerare prezintă
ambele instalaţii au aceeaşi putere frigorifică . o particularitate specifică tuturor instalaţiilor termi-
Se observă că o simplă analiză din punct de vede- ce cu schimbătoare interne de căldură. Schimbătorul
re calitativ a calculelor termice pentru cele două ci- intern de căldură, denumit în acest caz regenerator,
Fig. 8. Influenţa gradului de supraîncălzire asupra eficienţei cluri, nu permite obţinerea unor concluzii relevante permite scrierea unei singure ecuaţii de bilanţ termic
frigorifice, pentru R134a privind eficienţa regenerării. În consecinţă este ne- (sau bilanţ energetic), sub forma:

Nr. 1(33)/2006 14
Frigotehnie Consideraţii teoretice

Tabelul 3. Analiza comparativă a ciclurilor cu şi fără subrăcire regenerativă Pentru calculul variaţiei entalpiei specifice a lichi-
dului se poate scrie:
h3 - h3’ = cpl (t3 - t3’) = cpl Dt1 (3)
unde cpl este căldura specifică a lichidului, iar Dt1
este variaţia temperaturii lichidului în Rg.
Pentru calculul variaţiei entalpiei specifice a vapo-
rilor se poate scrie:
h1’ - h1 = cpv (t1’ - t1) = cpv Dtv (4)
unde cpv este căldura specifică a vaporilor, iar Dtv
este variaţia temperaturii vaporilor în Rg.
Între căldurile specifice ale lichidului şi vapori-
lor agenţilor frigorifici, există relaţia aproximati-
vă cpl2·cpv. În consecinţă variaţiile de temperatură
ale lichidului şi vaporilor sunt în relaţia aproximativă
Dt1Dtv/2. Prin urmare, deoarece variaţia de tempe-
ratură a vaporilor în Rg, este aproximativ dublă faţă
de variaţia de temperatură a lichidului, în acelaşi
aparat, este mai sigur să se impună temperatura va-
porilor la ieşirea din Rg adică t1’, în intervalul t0…tk şi
atunci este sigur că în urma rezolvării ecuaţiei de bi-
lanţ energetic pe Rg, temperatura lichidului la ieşirea
din Rg adică t3’, se va găsi în acelaşi interval de tem-
peraturi, deci va fi asigurat un transfer termic normal
în schimbătorul intern de căldură.
(2) După impunerea temperaturii t1’, se pot determina
parametrii termodinamici ai stării 1’, între care şi en-
În această ecuaţie apar două mărimi necunoscute, talpia h1’. Din ecuaţia (2), se calculează valoarea ental-
h1’ şi h3’. Pentru a se putea efectua calculul termic al ci- piei h3’ a lichidului la ieşirea din Rg, care după ce este
clului este necesar ca una din cele două entalpii să fie determinată, permite aflarea celorlalţi parametrii ter-
impusă. Această impunere se poate realiza de exem- modinamici ai stării 3’, între care şi temperatura t3’.
plu prin valoarea temperaturii stării respective. Cealal- O altă particularitate pe care o presupune calculul
tă entalpie va rezulta din ecuaţia de bilanţ termic (2). termic al acestor tipuri de instalaţii este aceea că t1’
Criteriul pentru impunerea uneia din cele două Fig. 13. Regimul termic din regenerator poate să ia teoretic o infinitate de valori în intervalul
stări, este ca alegerea să garanteze efectuarea unui de temperatură t0…tk. Se pune deci problema dacă
schimb corect de căldură în regenerator. Regimul ter- şi t3’, se va impune acea temperatură care va asigura nu cumva există un optim pentru t1’.
mic din Rg poate să fie prezentat într-o diagramă t un transfer termic normal între lichid şi vapori. Prac- Răspunsul la această întrebare se poate obţine nu-
– s, adică o diagramă temperatură – suprafaţă de tic, impunerea temperaturii se va realiza astfel încât mai prin efectuarea repetată a calculului termic al ci-
schimb de căldură, ca în figura 13. să existe certitudinea că în urma rezolvării ecuaţiei clului, pentru mai multe valori ale temperaturii t1’ în in-
În această diagramă se observă că temperatura de de bilanţ energetic, cealaltă temperatură va rezulta tervalul t0...tk. Numărul foarte mare de calcule care tre-
ieşire a lichidului din Rg (t3’) şi temperatura de ieşire în acelaşi interval t0...tk. Pentru obţinerea unei ase- buie efectuate (teoretic infinit), impune utilizarea cal-
a vaporilor din Rg (t1’), se găsesc între temperatura li- menea certitudini, trebuie analizate variaţiile entalpi- culatoarelor în acest tip de analize comparative. Pen-
chidului la intrarea în Rg (t3=tk) şi temperatura vapori- ei specifice a lichidului, respectiv vaporilor, în schim- tru efectuarea calculelor, este obligatoriu să fie cunos-
lor reci la intrarea în Rg (t1=t0). În consecinţă, dintre t1’ bătorul de căldură regenerativ. cute relaţiile de calcul a parametrilor termodinamici ai

15 Nr. 1(33)/2006
Consideraţii teoretice Frigotehnie

agentului de lucru, ceea ce va elimina necesitatea uti- tată de creşterea accentuată a temperaturii de refu- rizatorului cu lichid saturat, este necesară separarea
lizării diagramelor termodinamice, care devin inefici- lare, odată cu supraîncălzirea vaporilor aspiraţi. Tem- lichidului de vaporii care se produc în urma lamină-
ente atunci când se doreşte efectuarea unui număr peratura de refulare creşte atât de mult încât va fi de- rii. Separatorul de lichid este obligatoriu în instalaţi-
mare de calcule termice ale unui ciclu frigorific. păşită temperatura de grafitizare a uleiului de unge- ile cu vaporizatoare imersate în bazine pentru răci-
Dacă se efectuează calculul termic al ciclului cu re- re, deci în cazul amoniacului nu se utilizează schim- rea lichidelor, unde vaporizarea este incompletă, dar
generare, pentru diferite valori t1’, se constată că para- bătoare de căldură regenerative ca soluţie pentru se utilizează adesea şi în instalaţii cu vaporizatoa-
metrii de performanţă ai ciclului e şi hex, au valori cu creşterea eficienţei frigorifice a ciclului. re multitubulare orizontale, în care teoretic, se pro-
atât mai ridicate cu cât t1’ este mai apropiată de tk. Subrăcirea regenerativă este utilizată practic în duc vapori saturaţi.
Literatura de specialitate recomandă t1’=t0…tk- toate instalaţiile frigorifice cu freoni, de putere frigo- În figura 19 sunt reprezentate procesele de lucru
(10...20)°C. De regulă însă, o creştere atât de pro- rifică medie şi mare. Pentru instalaţiile mici, introdu- din instalaţia frigorifică având în componenţă sepa-
nunţată a temperaturii vaporilor, respectiv o subră- cerea schimbătorului de căldură regenerativ în sche- rator de lichid.
cire atât de avansată a condensului, necesită supra- ma instalaţiei, măreşte prea mult costul investiţiei. Considerând că vaporizarea este incompletă, titlul
feţe mari de schimb de căldură ale Rg, deci o investi- vaporilor la ieşirea din vaporizator este x6<1.
ţie iniţială mare, la realizarea instalaţiei. În consecin- Influenţa separatorului de lichid asupra ciclului Cu notaţiile din figurile 18 şi 19, ecuaţia de bilanţ
ţă, din considerente care ţin seama în primul rând de frigorific termic pe vaporizatoar se poate scrie sub forma:
raţiuni tehnico-economice, de cele mai multe ori, în În instalaţiile frigorifice destinate răcirii lichidelor, (5)
practică, subrăcirea maximă a lichidului este de nu- pentru a limita riscul pătrunderii de agent frigorific li-
mai (5…10)°C, iar supraîncălzirea corespunzătoare a chid în compresor, se utilizează de regulă un sepa- Valoarea debitului masic din circuitul vaporizato-
vaporilor este de numai cca. (10…20)°C. rator de lichid, ca în instalaţia din figura 17, având rului, depinde de valoarea titlului vaporilor la ieşirea
În figurile 14…16 sunt prezentate curbe de varia- schema funcţională reprezentată în figura 18. Sepa- din vaporizator:
ţie a eficienţei frigorifice în funcţie de valoarea gra- ratorul de lichid are atât rolul de a separa eventuale- (6)
dului de subrăcire regenerativă, pentru amoniac, R22 le urme de lichid care pot exista în vaporii de agent
şi R134a. Se observă că în toate cazurile, creşterea frigorific la ieşirea din vaporizator, cât şi rolul de a unde r0 reprezintă căldura latentă de vaporizare a
gradului de subrăcire duce la creşterea eficienţei fri- alimenta vaporizatoarele cu lichid saturat, la presiu- agentului frigorific la presiunea de vaporizare p0 şi
gorifice. Amoniacul prezintă cea mai scăzută creştere nea de vaporizare. În urma laminării condensului se temperatura de vaporizare t0.
a eficienţei frigorifice, dar problema utilizării subrăci- obţin vapori umezi, deci în vederea alimentării vapo- Înlocuind relaţia (6) în (5), se poate obţine pentru de-
rii regenerative în cazul amoniacului, este reprezen- bitul masic din vaporizator, o relaţie de calcul de forma:
(7)

Pentru determinarea debitului masic din circuitul


frigorific principal al instalaţiei, se scrie ecuaţia de
bilanţ termic pe separatorul de lichid:

(8)

Fig. 17. Instalaţie cu separator de lichid


Analizând relaţia (8), se observă că valoarea debi-
tului masic din circuitul care include compresorul (C),
Fig. 14. Influenţa gradului de subrăcire asupra eficienţei condensatorul multitubular orizontal (CMO) şi ventilul
frigorifice pentru amoniac de laminare (VL), pe de-o parte se calculează la fel ca
în cazul instalaţiei fără separator de lichid şi pe de altă
parte este o mărime constantă, care nu depinde de va-
loarea titlului vaporilor la ieşirea din vaporizator.
În aceste condiţii se poate spune că rolul sepa-
ratorului de lichid este doar de a asigura funcţiona-
rea „uscată“ în condiţii de siguranţă a compresorului,
fără a îmbunătăţi şi performanţele ciclului frigorific.

Bibliografie
1. Chiriac, F. „Instalaţii frigorifice“, Ed. Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti 1981.
Fig. 15. Influenţa gradului de subrăcire asupra eficienţei 2. Radcenco,V. ş.a. „Procese în instalaţii frigorifice“
frigorifice pentru R22 EDP Bucureşti, 1983.
Fig. 18. Schema unei instalaţii cu separator de lichid 3. Noack, H., Seidel. „Pratique des instalations frigo-
rifiques“, PYC Edition, Paris 1991.
4. Rapin, P., Jacquard, P. «Formullaire du froid» 11
edition, Ed. Dunod, Paris 1999.
5. Mădărăşan, T., Bălan, M., «Termodinamica tehni-
că» Ed. Sincron, Cluj-Napoca, 1999.

Prof. dr. ing. Mugur BĂLAN


Universitatea Tehnică din Cluj Napoca;
Facultatea de Mecanică
Catedra de Termotehnică, Maşini şi Echipamente Termice
Fig. 16. Influenţa gradului de subrăcire asupra eficienţei Fig. 19. Procesele de lucru dintr-o instalaţie cu separator de
frigorifice pentru R134a lichid şi vaporizare incompletă Grafica: ing Ioan VEREŞ

Nr. 1(33)/2006 16