Schița lecției

Trăsături și practici totalitare

Caracteristici generale ale regimurilor totalitare:

 Controlează în totalitate societatea, inclusiv viaţa privată şi gândirea oamenilor.
 Se folosesc de ideologia oficială şi de un sistem modern de propagandă.
 Nerespectarea drepturilor omului.
 Economia este controlată de stat (mijloacele diferă în funcţie de tipul de regim: prin
colaborare
Practici politice ale regimurilor totalitare:
 Crearea partidului unic.
 Eliminarea adersarilor politici/ disidenților.
 Fraudarea alegerilor electorale.
 Promovarea cultului personalităţii (a conducătorului).
 Înfiinţarea de organizaţii oficiale de masă.
 Crearea unui aparat de urmărire, control și represiune împotriva societăţii.
 Eliminarea opozanţilor regimului.
 Mediatizarea ideologiei, zi de zi, favoriza acceptarea principiilor acesteia.
 Introducerea cenzurii.
 Existenţa unei elite politice care asigura funcţionarea regimului şi profita de existenţa
acestuia: nomenclatura.
 Dirijism economic şi social.
 Nerespectarea principiului separării puterilor în stat.
 Încălcarea drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti.
 Lipsa de transparenţă în conducere.

Condițiile instaurării regimurilor totalitare:

Regimurile totalitare apar şi se dezvoltă pe fondul de instabilitate sau criză politică şi
economică, sau în state cu insuficientă experienţă democratică.
 Crizele politice, sociale și economice de la sfârșitul Primului Război Mondial.
Instabilitatea economică din diferite ţări europene, care a culminat cu marea criză
economică din anii 1929-1933.
 Nemulțumirea față de prevederile tratatelor de pace și de regimurile/ guvernările
anterioare.
 Impunere externă (cazul Romnâniei). În contextul avansului URSS-ului și a
înțelegerilor secrete internaționale.
Căi de impunere a regimurilor totalitare:
 Revoluții:
Revoluția Bolșevică din octombrie 1917; Lenin (1917-1924) preia puterea.

1
 Marșuri:
„Marșul asupra Romei” din 1922 cu scopul preluării puterii.
 „Democtratic”- prin alegeri electorale:
Pe fundalul problemelor economice şi a teoriilor ce puneau înfrângerea Germaniei pe
seama evreilor, s-a născut Partidul Muncitoresc German Naţional-Socialist. Treptat
NSDAP câștigă tot mai multe locuri în Parlamentul german (Reichstag) urmând ca pe
30 ianuarie 1933 Adolf Hitler să devină cancelar (prim-ministru).