SCOALA GIMNAZIALA CILNIC, GORJ

REFERAT

Copilul in lumea stiintelor sau cum satisfacem curiozitatile si

nevoile de invatare ale copilului in perioada educatiei timpurii

Propunator: Ed. Ciucur Niculina Mihaela

SCOALA GIMNAZIALA CILNIC, GORJ

Copilul in lumea stiintelor sau cum satisfacem curiozitatile si nevoile de invatare ale
copilului in perioada educatiei timpurii

La doar câțiva anișori, copiii pun foarte multe întrebări la care, de multe ori, nu este
deloc ușor de răspuns. Este însa important să o faci, pentru a nu le descuraja curiozitatea
naturală față de lumea care îi înconjoară și încrederea că se pot adresa părinților pentru a găsi
răspunsuri.
Lumea unui copil este plină de dorinţa de a cunoaşte persoane noi, de a experimenta
diverse jocuri, de a înţelege cuvinte noi. Copilul mic îşi dezvoltă curiozitatea prin atingere,
miros, văz, auz, pipăit; se caţără, explorează, ascultă, învaţă.
Prescolarii sunt curiosi in legatura cu un obiect numai daca acesta le atrage atentia in
vreun fel. De exemplu, cand un copil de 3 ani gaseste un metru de croitorie care a fost pus
recent in sertarul cu lucruri interesante prin care rascoleste mereu, este atat de fascinat incat
tinde sa masoare mobila si alte obiecte din casa, raportand lungimile.
Copilul trebuie lăsat să îşi asume riscuri, pe măsura puterii sale, cu condiţia ca
părintele să fie aproape de copil la fiecare pas pe care acesta îl face. Un copil trebuie lăsat să
exploreze pentru că doar aşa îşi va dezvolta încrederea în el. Lipsa curiozităţii la copii trebuie
să-i îngrijoreze pe părinţi; un copil lipsit de curiozitate poate fi un copil timid, căruia i-ar
putea fi frică să se integreze în societate. Anxietatea împiedică procesul de învăţare şi este o
mare piedică în calea curiozităţii. Copilul temător va fi reticent să cunoască lucruri şi să
exploreze întâmplări noi. Un astfel de copil va necesita atenţie specială, trebuind tratat cu
multă grijă şi dragoste. Timpul pe care părinţii îl petrec cu copiii într-un mediu constructiv,
jocul, atenţia, poveştile creează o legătură foarte puternică între copil şi lumea lui exterioară.
Fiecare copil îşi exprimă curiozitatea în diferite moduri. Atunci când doresc să
exploreze ceva nou, îşi folosesc toate simţurile pentru a observa ceea ce prezintă un mare
interes pentru ei. Pe măsură ce copiii explorează, ei încep să vorbească, să pună întrebări.
Copiii simt nevoia să li se vorbească, să li se răspundă la întrebări, de aceea ei întreabă acelaşi
lucru până când obţin un răspuns. Poate şi din această cauză, părinţii se simt obosiţi şi
enervaţi de atâtea întrebări. Părinţii trebuie să satisfacă curiozitatea copiilor lor, să-i înveţe să
comunice, să le răspundă cu calm la întrebări de genul „Ce este aceasta?“, „Ce înseamnă
aceasta?“, „De ce?“.
Copiii învaţă cel mai mult prin joc. Astfel, copilul învaţă despre mediul înconjurător,
care este o sursă de miracole pentru el, despre relaţiile dintre copii. Pentru joacă, copilul are
nevoie de timp şi libertate. De cele mai multe ori, părinţii, din dorinţa de a-şi educa copilul cât
mai bine, îi încarcă programul copilului cu cât mai multe activităţi, astfel încât copilului îi
rămâne prea puţin timp de joacă. De multe ori, părinţii aud: „Dar, vreau să mă mai joc“. În
clipa în care părinţii acordă copiilor libertate de mişcare, de exprimare, de joacă, atunci ei
îndeplinesc toate nevoile de cunoaştere ale copiilor.
Copiii de 5-6 ani sunt curiosi in legatura cu detaliile, culeg o insecta mica de pe strada
si o transforma intr-un obiect de studiu, se intreaba cum se intampla lucrurile si cum
functioneaza ele. De cele mai multe ori, copiii de 5 ani pun cele mai incredibile si fascinante
intrebari, care le trezesc uneori si adultilor curiozitatea si amuzamentul:

• De ce isi schimba frunzele culoarea?

• De unde vine noaptea?

• Unde merg furnicile?

SCOALA GIMNAZIALA CILNIC, GORJ

• Cum se numeste copacul in care cresc ciori?

In primele luni la gradinita, copilul de 5-6 ani se afla inca in stadiul egocentrist al
dezvoltarii, iar curiozitatea priveste in mod special lucrurile care se rasfrang asupra lui. Isi
pune intrebari legate de ce vede la gradinita, acasa, despre natura, despre familia si prietenii
sai si despre propriul corp in schimbare.
La aceasta varsta, este important sa acorzi importanta copilului tau, sa pui accentul
insa pe faptul in sine, nu pe lucrurile care sunt tinta curiozitatii sale. De aceea, uneori este mai
indicat sa nu ii oferi direct raspunsul la intrebare, ci sa il faci pe copil sa ia in considerare
toate ipotezele, sa se intrebe, modelandu-i astfel gandirea creativa, plus ratiunea deductiva si
inductiva.
Acest tip de gandire se formeaza la varsta in discutie si se pastreaza si foloseste tot
restul vietii, in rezolvarea problemelor si aflarea de informatii.
La varsta anerioara gradinitei, copiii tind sa dea acelasi raspuns ca cel de langa ei cand
sunt intrebati ce parere au despre un anume fapt. Cand ajung la gradinita insa, ei au
capacitatea de a lucra in echipa si de a-si mentine propriile opinii
Prescolarii isi manifesta curiozitatile in interiorul grupului social si isi expun ideile
individual, folosindu-se de capacitatile verbale in dezvoltare. La varsta de 5-6 ani, copiii se
tem mai putin ca ar putea gresi, in consecinta sunt mai deschisi propunerii de raspunsuri
posibile la intrebarile lor.
Deşi copiii sunt în general curişi şi dornici de a explora şi a descoperi lucruri noi,
pentru cei care nu şi-au dezvoltat acest instinct în mod natural revine rolul părinţilor şi al
educatorilor să identifice această problemă şi să încercă să le cultive curizotatea.
Expemple de modalități de stimulare a curiozității:

1.Schimbă-le rutina
Este important pentru copii să aibă o rutină zilnică, însă ocazional, micile schimbări ale
obiceiurilor le pot stilmula creierul să gândească în moduri diferite, ceea ce le provoacă
curizitatea. Asta poate fi ceva la fel de simplu ca schimbarea săpunului pe care îl folosesc în
mod normal cu un săpun spumă, lăsându-i să descopere noua textură, să se joace cu ea şi să
determine pe care o preferă.

2. Surprinde-i!
Surprizele plăcute le pot creşte curiozitatea. De exemplu, le poţi lăsa un bilet de „Bună
dimineaţa!“ sub pernă, să organizezi o vânătoare de comori pentru o degustare sau să inviţi la
masă o persoană pe care o plac şi să păstrezi secretul până acea persoană soseşte.

3. Spune-le poveştile cu final deschis

Să le citeşti o poveste înainte de culcare este o bună modalitate de a-ţi duce copiii la
culcare, însă pentru a face această activitate şi mai interesantă, ai putea să laşi povestea
neterminată, încât cei mici să-şi folosească imaginaţia pentru a o duce la bun sfârşit. Alte
metode să le stimulezi creativitatea ar fi să le propui să vină cu o altă variantă de titlu sau poţi
schimba mereu sfârşitul aceleaşi poveşti pentru a le spori atenţia şi pentru a fi curioşi ce se va
întâmpla cu povestea de data aceasta.

4. Fii pregătit să le răspunzi la întrebări

Copiii pun mereu întrebări şi la multe dintre ele îţi este greu să oferi un răspuns. Pentru a
fi capabil să le oferi un răspuns constructiv, e necesar să înţelegi de ce pun anumite întrebări.
De exemplu, atunci când te întreabă „De ce trebuie să munceşti?“, copiii nu vor să audă o listă
SCOALA GIMNAZIALA CILNIC, GORJ

de motive, ci îşi doresc să petreacă mai mult timp cu tine. Încercând să înţelegi ce au vrut să
spună de fapt, te va ajuta pe tine să le clarifici îndoielile.

5. Determină-i să vrea să afle mai mult

Curiozitatea poate duce la şi mai multă curiozitate. Atunci când copilul tău te întreabă,
de exemplu, „De ce plouă?“, poţi să îi explici procesul, iar la sfârşit poţi să menţionezi
formele apei, fără să-i explici mai mult. Dăcă este interesat, curiozitatea l-ar putea face să-ţi
ceară detalii pe această temă. Acest lucru se explică prin faptul că dacă nu ştim nimic despre
un anumit subiect, nu putem fi curioşi, dar de îndată ce avem câteva informaţii pe această
temă, curiozitatea noastră este stârnită.

6. Fii cel/cea care le adresează întrebări

Punându-le întrebări copiilor îi vei face să se gândească la diferite posibile soluţii ale
unei probleme. Nu uita să le ceri să-ţi ofere şi un motiv şi pregăteşte-te pentru nişte răspunsuri
fascinante. Câteva idei de întrebări: „Crezi că eşti un prieten bun?“, „Care este locul tău
favorit din lume?“, „Dacă ai putea să inventezi ceva care le-ar face oamenilor viaţa mai
uşoară, ce ai inventa?“, „Dacă ai avea super-puteri, care ar fi acestea?“, „Dacă ai avea propria
ta ţară, cum s-ar numi?"

7. Observă-le interesele
Cu toţii avem interese diferite şi s-a dovedit că suntem predispuşi să învăţăm lucruri
noi atunci când suntem interesaţi de ele. Ca părinte, poţi observa ceea ce-i place sau îi
displace copilului tău, concentrează-te să-i stimulezi curiozitatea în zonele de cunoaştere pe
care le preferă.

Cu cat avanseaza in varsta, prescolarii devin constienti de evenimentele care le

inconjoara universul imediat si incep sa isi puna intrebari legate de lucruri de anvergura, cum
ar fi viata si moartea, violenta sau razboiul. O proaspata mamica avand in brate un bebelus il
determina sa se intrebe (si sa te intrebe) de unde vin copiii, moartea unui peste de acvariu il
face sa se intrebe cum si ce se intampla cu fiintele care mor etc.
De cele mai multe ori, copilul se intreaba cu voce tare si tot el enumera teoriile
posibile la care se gandeste, tot cu voce tare, fara sa astepte un raspuns de la adult. Daca te
intreaba insa, este important sa ii raspunzi simplu si sincer, pentru a nu-i deforma perceptia
despre lume, fapt care ulterior i-ar putea dauna.
Copiii mici sunt foarte nemultumiti cand descopera ca i-ai mintit atunci cand le-ai
oferit un raspuns la una din curiozitatile lor, dar cel mai important e ca sunt dezamagiti. Desi
ca parinte ai tendinta sa te gandesti ca el este prea mic sa inteleaga, ai fi uimita sa stii cat de
importante sunt raspunsurile pe care tu i le oferi, deoarece copilul le foloseste ca piatra de
temelie in aventura sa spre cunoasterea mecanismului realitatii

.
SCOALA GIMNAZIALA CILNIC, GORJ