NICOLAE MITROF AN

£;

,

i TEST AREA PSIHOLOGICA

r ,

t A COJ:lILULUI MIC

~

PRESS MIHAELA S.RL.

Bucuresti, 1997

I

I i

Coperta de CONSTANTIN POHRIB

CUPRINS

Cuvant inaint e

1. Ceinseamna "copilnl mic" san "varstele mid"?

11 15 19

2. Testarea abilitatilor la varstele mici .

ISBN 973-97843-7-2

2.1. Instrumentele de masurare de tip "screening" 19

2. 1. 1. Precau tii privind ut ilizarea lor . . .. 19

2.1.2. Exemple de teste iritalnite mai frecvent in

practica . . . . . . . . . . . . . . ., 24

2.1.2.1. Testul Denver r de evidentiere a

achizitiilor in plannl dezvoltarii. 24

2.1.2.2. Irivent arul de dezvoltare Battelle. 28·

2.1.2.3. Testul de triere Brigance (revizuit)

pentru gradinitii ~i copiii din clasa I-a 52

2.1.2.4. Testul de triere Briganc'e (revizuit)

pen tru prescolari tat ea t impurie 34

2.1.2.5. Testul de triere BriganceR pentru

prescolari . . . . . . . .. 56

2.1.2.6. Inven tarul de triere pe baza activi-

tatilor de dezvoltare 69

2.1.2.7. Iridicatorii dezvoltarii pentru rnasurar ea ef ec telor invatarii

2.1.2.8. Irivent arul pentru trierea t impurie . 2.1.2.9. Inventarul pentru trierea timpu-

rie :3.

46

46

Toate drepturile apartin EDIT PRESS MIHAELA S.RL.

49

2.1.2.10. Profilele trierii timpurii .

50

2.1.2.11. Testul de triere (MST)

a lui McCarthv

2.1. 2.12. T es tul Miller de masurare a pre--

scolarilor . . . . . . . .

2.1.2.13. Inven tarul pentru masurarea dez-

voltarii prescolarului .....

2.1.2.14. Teste de masurare (tip "screening") pentru arii comportamentale specifice . . . .

2.2. Mijloace de masurare a dezvolta.rii

2.2.1. Mijloace de masurare a dezvoltarii copiilor

nou-nascuti .... .....

2.2.1.1. Masurarea comportamentului

lului nascut inain te -de termen

2.2.1.2. Scala de rnasurare a comportameritului neonatal . . . . . . . .

2.2.1.3. Masurarea neurologica a copilului nascut inainte de termen ,;;i la ter-

men .

'2.2.1.4. Chestioriar pentru copilului - Revizuit

temper arne n tul

2.2.2. Mijloace de masurare a dezvoltarii copiilor

foarte mici (0-2/3 ani) .

2.2.2.1. Sisternul de masurare, programare pentru copiii mici ~i mici

2.2.2.2. Scalele Bayley ale dezvoltarii - pilului - II

2.2:2.3. Carolina Curriculum peritru

Ioarte mici cu n-voi speciale

2.2.2.4. Profilul de dezvoltare al in terven-

tiei t impurii . _ . . . . . \. . .

2.2.2.5. Profilul achiz.itiilor lrn'ata1'ii tim-

2.2.2.6.

purii . Profilul purii

tim-

Hawaii al : invatar ii

55

56

58

60

63

,63

64

66

67

2.2.2.7. Iriventarul Minnesota de dezvol~

tar e a conilului 84

2.2.2.8. Scalele o;dinale ale dezvoltarii psi-

hologice . /. . . . . . .. 86

2,2.3. Mijloace de masurare a dezvol ta.rii copiilor

prescolar i si a scolarilor mici . .... 90

2.2.3.1. Inventarul dezvol tarii copilului 90

2.2.3.2. Invent arul diagnostic al lui B1'i-

zance pentru dezvoltarea timpu-

~'ie -~ revizui t 92

2.2.3.3. Profilul achizrtiilor invata1'ii 94

2.2.3.4. Sisrernul de planificare a .servir.iilor

pentru copilaria timpurie .,.. 95

2.2.3.5. Carolina Curriculum pentru pre-

scolarii cu nevoi speciale 97

2.2.3.6. Testu} Gesell pen tru p1'e$coJari. 98

2.2:3.7. Scalele de dezvol tare Gesell .. , 99

2.2.3.8. Alte teste folosite in pr actica psiho-

diagnostics de la 110i din tara 102

2.3. Probleme ce apar in legatura cu aplicarea test elor

de masurare a dezvol tarii 122

68

3. Masurarea inteligen1ei la prescolari 150

3.1.

Exemple de teste

3.1.1. Scala de inteligenta pentrn copii mici a lui Cattell .....

151

71

co-

72
74
78
80
82
3.2.
83 151

~

3.1.2. Bateria

piilor 3.1.3. Scalele

Kaufman pen tru masurarea

co-

McCarthy pentru abilitatile

co-:

161 170

piilor .

3.1.4. Scalele pentru difereritier ea abilitatilor 3.1.5. Scala de inteligenta Stanford-Binet (a patra

editie) .

3.1.6. Scala de inteligenta Wechsler pentru vcopiii prescolari si scolari mici - revizuit

Consideratii si recomandari privirid aplicarea teste-

lor de inteligenta pe copiii prescolari ....

177

182

198

MOTTO:

"Face mai muli icn psiholog [drd teste decdt mai mulie teste [drd psiholog".

L. SZONDY

AINTE

Am simtit nevoia sa scriem aceasta mai ales

trei motive. Primul este legat de Iaptul preluand

cursul de Psihodiagnostic .de Ia Catedra de psihologie, Universitatea din Bucuresti, din anul 1992, ne-arn dat seama ca studeutilor.le lipseste suportul bibliografic necesar pentru . asimilareacnno:;;tinteJor specifice domeniului. Nu uitam f;;.<ptu,l.caacest curs a fost predat multi ani de zile, cu mUlf ptofesionalism :;;i cu mlilta daruire' de protesorii Ursula Schiopu si Paula Constantinescu. Al doilea motiv s-a conturat in urma iuvestigutiilor Iacute in legatura cu situatia psihodiagnosticului in noastra, incepandicu .anul . 199L Concluziile, care nu sunt deIoc

imbucuratoare, , am putea sa Ie sistem atizam astfel :

lipsa, aproape totala, a preocuparilor rornanesti privind teoria ipsihodiagnostica, si psihometrica pe 0 perioada de aproape·.20 de:ani.;-absenta unor lucrari rornanesti publicate, -cele mai vechi apartinand anilor '70 (de exem:U. Schiopu, Introd'Uceulnpsihodiabanostic, T.U,B:,

s .!. .L

1976,' IvLRosca, Metode=de cunoasierea personalitdtii,

, . J J

Bucuresti, 1972; A. Cosmovici (coord.}, 11:[

pentru cunoasterea personalz'tc'it1i, E.D.P., Bucuresti, 1971; Cosmovici, Curs depsl:}lOlogie difereniiald Ji psiho-

I Cuza" 1Q"";·4·· T 171li'0~~r

.. ~UL ,1.v )~ • .iJ'I,_L,-~d,

II, Univ. Cluj-Napoca,

]. .' T .

aiagnosnc, lfa$l,

Lruirusndtor

1976' - intarzieri nepermise din punct de vedere stiintific in revizuirea si reetalonarea unor instrumente psihodiagnostice folosit~ de catre practicie~i. In celmai bun caz, pentru unele teste au fost folosl~e etaloane .create in interiorul unor categorii socio-profeslOnale: - absenta unui cod deontologic profesional ~i a oricarei forme de control stiintific a . activitatii· de aplicare a test.e~ lor psihologice. 'Astfel ~. fo~t po.sib~l ca,. fal:a. mer un fel de consecinta. unn psihologi sa publice mtegral unele teste (testul Luscher, .de ~ exemp1~!, ac.es~ea intrand in posesia unor nespecialisti. In ultln~n am: mrepetate randuri (vezi, mai ales, Revista depszhologte., nr. 4/1992 si nr. 3/1993, Reoista Psihologia, nr. 4(1993 ~l ?r. 6{1994;Revz:sta fnvdtdmantuJwi pre~colar, nr , 4/1991 .:;>1 rar. 1-2/

1994) am atras atentia asupra necesitatii;;·acloptarii unui nou cod deontologic de catre Asociq.tia: Psihologilor din Romania si asupra diverselor aspecte privind urgent area actiunilor privind modemizarea. p$ii1odiagposticului

romanesc.

Al treilea motiv este legat de activitatea noastra

desHisurata in doua universitati de prestigiu din S.U.A. ; UniY~rsitv of Southwestern Louisiana (ianuarie-i:ulie 1991) si Univer~itv of Texas din El Paso, statul Texas (ianuarieiulie 1996). "In calitate de bursier Fulbright, am incercat, printre altele, sa cunoa~tem cat. m~i bine <;~m s~ prezinta situatia psihodiagnosticulw dm aceasta tara, Pe langa multe impresii pozitive, ne-arn intors de acolo cu ,con~Tingerea ca una dintre cele mai importante surse,

cunoastere a testarii psihologice (atat aspectele teoretice, cat si cele practice) 0 constituie Iucrarile publicate.

Teate aceste motive au Iost snficiente pentru a ne determina sa. trecem 1a lucru, insa punerea in aplicare a ideii de a realiza 0 lucrare sintetica destinata psiho-

diagnosticului nu a fost deloc usoara, In primul rand volurnului absolut imens de informatie. In consecinta, ne-am hotarat sa elaborarn mai mclte Iucrari, Inceputul a fost deja facut. Ne-am ocupat, mai intai, de psihodiagnoza copilului micf abilitati si inteligenta).

Legat de continutul acestei lucrari si, desigur, de eel lucrarilor ee vor urrna, dorim sa facem cat eva precizar i, care pot fi si raspunsuri 1a une1e irrtrebari ce, eventual, ar putea fi formulate pe parcursul Iecturarii : - am cautat sa cuprindem cat mai muIte exernple de teste, mai ales din literatura americana, grupate in diferite cat egorii , urmarind. in primul rand, familiarizarea cititorului eu situatia actuala existenta in acest domeniu :

, '

- testelor care sunt mai bine realizate din punct de

vedere psihometric si care sunt mai mult utilizate in practiea Ie-am conferit un spatiu mai mare de analiza' - 0

s r

mare parte din testele prezentate Ie-am cunoscut direct,

prin intermediul surselor bibliografice. Pentru acestea din urma, am rrientionat sursele corespunzatoare : - testele sunt prezentatein asa felincat cititorul poate sa-si formeze o imagine asupra calitatii ~i, valorii acestora, evitand

intentionat oferire~ informatiilor complete privind continutul si rnodul de administrate, prevenind astfel utilizarea acestor instrumente de masurare psihologica de catre nespecialisti ; - de regula, exemplele de itemi ce apartin diferitelor instrumerrte psihodi agnostic e prezent at.e nu sunt reale, ci ele sunt adaptari si ajustari ale textului original.

Cand ne-am hotarat sa scriem aceasta carte, ne-am gandit foarte bine 1a toti cei carora le-ar fi de folos. Mai intai, am avut in vedere studerrtii din departamentele de psihologie, care se pregatesc S2. lucreze cu copiii mici, In afara lor, am avut in vedere si studentii din alte departamente cu profil apropiat (de pedagogic, de sociologic,

12

13

de asistenta sociala,de psihopedagogie speciala), care s-ar putea orienta spre 0 specializare in aplicarea estelor psihologice pentru copiii mici. In a1 doilea rand, am avut in vedere pe psihologii practicieni (din institutii spitale, clinici, institute de cercetare etc.), care Iucreaza efectiv cu teste si care au atata .nevoie de informatii noi in acestdomeni'u. In' a1 treilea r~nd, ne-arn gandit eventualii beneficiari ai serviciilor de testare psihologica (manageri si personal din institutiile prescolare, din inspectoratele scolare, din clinici si spitale, din institutii pentru handicapati etc.), care isi pun sau isi vor pune problema necesitatii diagnozei psihice a copiilor. Desigur, nu i-am uitat nici pe cei care, chiar daca 11U au nici 0 tangenta.

testareapsihologica si avem in vedere, in primul rand, parintii, nu vor rezista t.entatiei de a lectura crare si, de ce nu, la sfarsit ar putea lua decizia a ga!31 eel rnai scurt drum spre un serviciu de test are psihologica pentru copilul lor.

Noi ne-am straduit sa oferim 0 Iucrare int eresanta si utila.iinsa in ce masura am reusit ramane sa se pronunte

cititorii ei. Nu ne ramane decat sa multumim .

tUtUTOT acelora care ne vor face cunoscute obiectiile $1 sugestiile lor.

1. Ce lnseamna "copilul rnic" sau '" varstele miei"?

Intrebarea este legata direct de incercarea de a deli-

un domeniu particular al psihodiagnozei si anume, psihodiagnoza copilului mic. Acesta capata 0 relativa independenta in raport cu alte domenii, din cauza, rnai ales, a urmatoarelor aspecte : a) la varsta copilariei, in special in ceea ce priveste primele perioade ale acesteia, comportamentul prezinta 0 serie de caracteristici particulare,ee-l diferentiaza fundamental de comportamentul intalnit la varstele superioare, de aceea este nevoie de instrumente psihodiagnostice specifice; b) varsta copilariei se caracterizeaza prin achizitii multiple, transformari

metamorfozari spectaculoase in planul dezvoltarii psi-

creind astfel mari dificultati celor ce incearca sa

construiasca instrumente valide pentru masurarea abilitatilor $1 inteligentei ;c) prelucrarea si interpretarea rezultatelor obtinute in urma aplicarii testelor presupune 0 inalta competenta nu numai i11 domeniul psihometriei,

]1 in alte dornenii, cum ar fi eel al psihologiei dezvoltarii" eel a1 neuropsihologiei si psihopatologiei infantile chiar al pediatriei ; d) deciziile luate in urma precizarii diagnosticului In baza aplicarii instrumentarului psihodiagnostic presupun o 'mare responsabilitate socio-rnorala

15

~i umaria. Un copil, de exemp1u, poate urma st abilirii diagnosticului psihic, invatamantului special, desi, in realitate,

t~ste nu reflecta un ~eal handicap psiho-intelectual

ele sunt determinate de lipsa suportului "

normal si firesc din prirnii ani de viata. menea e~pil, nu invatamantul special'este calea cea mal ciun program recuperator adecvat, aplicat C(;)11- si intensiv, eu mult profesionalisrn :;;i," desigur, eu mult suflet; e) spre deosebire de alte perioade de testele create perrtru masurarea psihologica a C01)1i10r, mai ales a celor mici, prezinta multe particu-

la;itati specifiee. De altfel,. cei mai multi auto.ri$i ~ constructori de teste pentru copii folosesc ca denumire ,,2Jcala

dezvoltare" sau "Scala pentru masurarea abilitatilor", orientandu-se mai mult catre conturarea unui inde,x a1 dezvoltarii decat catre valoarea coeficientului de inteligenta.

Chiar si din aceasta scurta prezentare, reiese destul

dar faptul ca, in cadrul acestei lucrari, avem in vedere copiii mid si foarte mici. Adica, mal exact, avern in vedere, in primul rand, copiii ce apartin varstei prescolare la o 6/7 ani}. Nu vom include testele care se adreseaza ~i varstelor superioare, curneste cazul bateriei Stanford-

(pe care 0 vorn prezenta foarte succint din

, perspectivautilizarii ei pentru copiii prescolari) sauScalei irrteligenta pentru copii a lui D. Wechsler (\7VISC-nr).

De acesteane vom ocupa in cadrul alt ei lucrari. de

alta parte, desi nu este foarte simplu, vorn incerca

dona categorii de instrumente psihodiagnostice, o categorie ce cuprinde rnijloacele de mdsurare a si, a doua, ce cuprinde instrumentele· psihologicefolosite pentru -inteligen!ei copiilor prescolari. indus

intr-o categorie separatainstru,mentele de mdsurarc

"screening", . hind caraderisticile lor specifice,

ele fac parte .din categoria mijloacelor de rnasurare a dezvoltarii psiho-comportamentale. Asadar, practic, mai to ate testele inclus« vizeaza anurnite aspects ale dezvoltarii, cum este testelor de inteligenta sau toate ariile psihocornportarnentale, cumeste cazul unoI' baterii sau inventare der;nasurarea dezvoltarii.

Dar ce este specific din punctul de vedere al evolutiei si dezvoltarii psihice pentru copii prescolari, spre deosebite de alte c'at'egotii de' varsta ? Fara: a intra in prea multe arnanunte *, consideram ca ceea ceeste eserrtial pentru copiii mid este faptul ca ei intra in posesia unor import.ante achizitii(cunQ~tinte abilitati) ce pot fi analizate mulliaxial. ,Printreprincipalele axe, pe care Ie intalnim, de altfel, in'structnra celor mai multescale de dezvoltare construita, mentionam: a)dezvoltarea In plan: cogniti'i7 '; b) achizitii in planul limbajului; c) dezvoltarea in plan psiho-rnotor; dy achizitii pe Iinie relational-sociala si adaptativa. Desigur aceste axe constituie "structura de rezistenta" a intregului profil psiho-comportamenta1 a1

~. * .Pe~trn cei interesati, Ie recomandam sa se Indrepte catre diferite tratats de psihologia copilului sau de psihologia dezvol tarii, cum ar fi : U. $chiopu, E. Verza, Psihologia dezv?lt;;irii, Ed. Didactica si Pedagogidi, Bucuresti, ed. I, 1981 ;;1 ed. a II-a, 1992; E. Mavis Hetherington, R. D. Parke, cuu Psychology. A ContempOJ'ar_v viewpoint, third edition, Me CrawHill Book_ Company, 1988; K. Stassen Berger, R. A. Thompson, The Develop'tJ1g Person Through the Life Span, third edition, Wor th Publishers, New York, 1994; A. V. Gormly, D. M. Brodzinsky, Lifespan Human Development, fourth edition, Holt, Rienhart 'and Winston, Inc., 1989; G. ]. Craig, Human Development, fifth. edition, Prentice Han, Eng-Ievvood Cliffs, New

Jersey, 1989. . ~

2-e. 717

17

copilului, conferindu-i acestuia posibilitati de adaptare specifica la conditiile solicit ante ale mediului. Aceasta nu inseamna ca ignoram existent a unor diferente interindividuale, ci, dimpotriva, inst'rumentele psiho-diagnostice tocmai asta intentioneaza, sa surprinda si sa evidentieze aceste diferente si, totodata, sa masoare, cu cat mai multa

, ,

acuratete, "abaterile" fata de modelul "etalon"5pecific varstei. Interesant este faptul ca, in cazul unor copii, putem

. intalni "abateri" globale, in sensul ca achizitiile suntreduse pe toate directiile sistemului multiaxial, in timp ce, la altii, achizitiile sunt reduse numai pe unele directii; deci intalnim "abateri" partiale.

Nu este exclus, desigur, sa intalnim sicopiicare se caracterizeaza prin "abateri" in sens pozitiv, adica, fie global, fie partial, ei sa fie in posesia unor achizitii vce depasesc net "prevederile" modelului etalon. .Avern in vedere, in mod dar, copiii supradotati. t alerrtati care ridica alte "pretentii" privind tratamentul edncativ-formativ.

2.1. INSTRUl\iIElI~TI~ ])];: l\IAS1IILULE ,;SCREENING"

TIP

. . Scopul principal al testelor de masurarr.

In·J t· 1 '. id . ..,screen-

g es e ace ~ ue a If enhflca copiii ce prezinta

dezvoltaro.; pSlho-comportamentala sau care

~num:.te handicapu~i .. Depistarea acestora mtenp~.dea .se alcatui programe specials educatlOnal-ierapeutiea. De cele mai multe Of1 test ~ tip .,.,.scfeenin. g" se face la d~ comunitate ~'''ele~c,t:,red<L

• v' v • ·,an

~OplU c~ ~e~.esIt~. evaluari intensive suplimentare vede'-

rea precizarn mal exacte a serviciilor educational . 4r_r

f L "CL e $1 i era-

peu lcenecesare. Evaluarea tip screenins-" esre ,_

de f tos r £.; a'r ;;' _" ~ .:' ~ :-·,bl. un

v.s, ~ ','AO ~bl a -'.~r\..-l.d.. mm.lit. a coprilor ;>1, In baza

sun L selectati celee ridica probleme.

('OQU'l+ ;I. +r. t' dir d

'coL:--' 1 L, ue l.ciJP, rn . e vedere

"screernng"? Cuvantul englezese"screen",

cer.t inseanma bur 'san sita. .

foric . r"<0,' ~. )' 1\ , -v'

,,"'L~ecn~ng mseamna trecerea co.piilor

sau ,"'r"n tV" '..... /;. J'._ , -

;,~ ".cu•All1 Sl a. ,rarnanana, urrrra

care nu pot trece. .Testele cuprind anumite PY1',,,,rq-

privind diferitele dimensiuni ale eomportamentului copilului pentru 0 anumita varsta. Cel mai frecvent aceste dirnensiuni san domenii comportamentale sunt : motor, Iimbajjcomunicare, cognitiv, .afectiv. relational-social. De exernplu, pentru un copil de 0 anumita varsta, este .d~ asteptat, in plan motor, sa execute .coreet 0 ~.x:umlta cerinta (sa stea intr-un picior cateva minute. Copiii care nu reusesc sa raspunda unor asemenea cerinte, sunt t ri-

mi~i spre a Ii se face verificari s~pliment.ate.. .

Din punet de vedere psihometric. . t.estele .. tip "screening" prezinta 0 sene de caractensttci. specifice,

.urecum : .

~ a) etalonarea lor in baza unui esantion reprezentativ.

a1catuit confonn celor mai recente date Iurnizate in urma reconsamantului populatiei ;

b) de regula, au un caracter multidimensional, in sensul c~ ele favorizeaza masurarea diferitelor aspecte ale

profilului psihocomportamental a1 copiilor : .

c) usurinta ~i rapiditate in administrare (in .medIe,

tirnpul de aplicare necesar este 20-30 de minute}:

d) instructiuni de aplicare foarte clare;

e'; inalta ;raloare a fidelitatii $1 validitatii;

f) nu necesita 0 pregatire deosebita a personalului ce urrneaza a le aplica;

g) sistem relativ simplu de scorare, cel mai frec~ent fiind utilizate scorurile de departajare sau de delimit are a normalului de anormal. Asemenea limite sunt, de asemenea, stabilite frecvent de catre reprezentantii cornunitatii, cum ar fi, de exemplu. 0 scoala, un grup de scoli , 0 localitate care cuprinde mai multe grupuri de ;;coli.

Intr-o apreciere extrem de concentrata. J. S. Meisels 5,'1 A. Wasik (1990) Iisteaza practic cele mai importante cerinte adresate acestor instrumente de masurare si

20

anume: "sa fie scurte, raportate Ia norme, ieftine: standardizate in administrate, evaluate/scorate obiectiv, oricatre toate ariile dezvoltarii, demne de incredere

.;;i valide" (p. 613).

Referitor Ia validitate, cea mai buna dovada 0 constituie corespondent a dintre numarul copiilor trimisi pentru evaluare (deci, fiind suspect ati in a avea problem e) si numarul celor care, in mod real, necesita servicii edueational-terapeutice speciale. Aceasta relatie poatefi descrisa prin intermediul "modelului raiei succesului" (the hit rate model). Daca avem in vedere rezultatele actiunii de masurare tip "screening" pentru uncopil, putemIntalni mai multe sit uat.ii si anume (R. Lichtenstein, 1984);

1. Copilul care a fost trimis pentru evaluate, necesita, intr-adevar, servicii speciale, concluzia fiind decizie corecid. 2. Copilul care nu a fost trimis pentru evaluare si care nu necesita servicii speciale, concluziafiind decizie

corectd. .

3. Copilulcare a fest trirnis pentru evaluaredar care nu necesita servicii speciale, concluzia fiind decieie. fals

poz#iva.

4. Copilulcare nu a fost trimis pentru evaluare desi necesita-servicii speciale, concluzia fiind .decizie fats negativii.

Dintre toate cele 4 variante, ultima decizie prezinta cele mai grave consecinte, atat pentru copil, cat si pentru familia de apartenenta. In concluzie, Lichtenstein sustine ca un instrument de masurare tip "screening" este valid dad indeplineste dona criterii : a) de a t rimite spre evaluare copiii care trebuie t.rirnisi (minimizarea numarului celor netrimisi) ; b) de a nu trimite copiii care nu trebuie sa fie trimisi (minimizarea trimiterilor non-riecesare).

De cele mai multe ori testele tip "screening" sunt folosite in cadrul unui program mai amplu de masurare

21

si evaluare a copiilor. Este verba-de un program de rare. comprehensiva tip "screening", ce .permite unuimai mare numar de copiiclintr-o cornunitate (G. Cohen, J. L Spenciner, 1994). Asta inseamnaca programul estemult rnai complexsi el nu se reduce nurnai Ia aplicarea testelor tip "screening". Astfel, N. Peterson (1987) sugereaza ca un asemenea program trebuie sa cuprinda

. urmatoarele :

1 .. Examinarea .pediatrica.

2.dstoria dezvolt8.rii· copilului, obtinuta in

" intervievarii parintilor sau a celor ce au grija 'de copii.

In acest scop, pot fi folosite chestionare sau liste de control. 3. Date de .la parinti sau de la persoanele ce ingrijesc copiii privind problemele speciale.sau preocuparile lor

legatnracu copilul.

4. "E\'aluarea statutului general al dezvoltarii copilului, foIoslnd un instrument de masurare tip "screeuingi,'. 5. Revizuirea dezvoltarii ill 4 domenii.: .a). statutu! fizic ; b).Aezvoltareapsihologica ; c). st.atutul familial; d) statutul socio-cultural.

Teate aceste components scot in evident a principalele caracteristici ale .producerii de triere de tip "screening." ; 1. trebuie sa includa mai mult dedi 0 singura

de informatie ;

2. trebuie, sa includa informatriprrvindauzul, vazul,

preClllT) dezvoltarea psiho-cornportamentala-in

3. trebuie cuprinda informatii de 1a parinti-sau

de 1a

grija copiii;

ceau

;f t 1 '.' 1 dV - f . .. 1

'Y. ' rebute sa mcru: a In ormatiirecoltate

vatie directa,

Inceea ce priveste locul undese poate destasura acti-

vitatea de masurare tip "screening", fi mention ate :

a) masurarea la domiciliulcopilului ; rnasurarea cn aju-

22

torul unor unitati mobile; c) masurarea cadrulvunor unit.at! educationale (gradinite, de exempluj ; d)·masurarea in cadrul unor centre specializate. (

Indiferent. insa, de locul unde se desfasoara activit ade evaluare a copiilor, examinatorii t~ebuie .s.a .. tina seama de 0 serie de recomandari, altele decat cel~ ce vizeaza, desigur, buna cunoastere a instructiunilor din manual privind aplicarea instrumentelor de masurare (G. L. Cohen, J. L. Spenciner, 1994) :

1. ~ensibitz:tate japi de preocuprir#e !ji gnj'ile paI'Q;-'tjl:lor. Parintii pot fi ing'rijorati in legatura cu reznltat.ele testarii, de aceea, trebuie abordati cu delicatete, ata t pentru a Ie reduce anxietatea, cat' si pentru a-i' face sa inteleaga mai bine ratiunea si utilitatea actiunii.

2. Locui. de examinare trebuie sa fie Ierit de oric e sursa de zgomot :;;1 distragere a aterrtiei.

3. Famiiiarizarca copilului cu examinatorul, in vederea evitari]: temerii si inhibitiilor, contraindicatii pentru

o cat rnai corecta masurare.

4. Jnjluen.1ele 11Mdi1-1,z14i .. llu:.o·njurdtor. Este vorba~':7in primul rand 'de relatiile xie-jnteractiune dintre copil ;;i ce-L ing·ij;je~te.Acesteap.otsprijini san, dimpotriva, Impiedicad~voltatea. de iaceea, este bine saJiesupuse uneiohserVatii sistematico.

:<.·1

5. Starea Jizicii. Trebuie verificata eu atentie ;:;i in

cazul in carecopilul este suferind {racit, gripat) san este obosit, actiunea de evaluare se amana pentru alta data. De asemeneavtrebuie sa. se tina seama de faptul r:a un copil mic are posibilitati limitate de concentrate a atentiei,

aceea ae~iunea de masurare nu t.rebuie sa se bazeze foarte multi itemi.

6. AriiledezvoUilrii. De;;iaetiunea de; masurare poate fie concentrata mai multasuprauneia dintre ariile

23

n11 :;;1

(motorii, cognitive.cormanicaticnale

piarda vedere interactiunile

aeestea.

BIBLIOGRAFI.E

1. Cohen, G. I ... ~ Spencine», .J.L., Assess1:Jlentoj Young Childrel~,' Longman, Ne'\v' York & London,1994.

2. Liclitenstein, IV, Preschool screening': I dentijying y01111g chil: drer: .1f!tit/t develop'mental' and. ed'ucationalproblcms, Orlando, FL " Grune and. Stratton, 1984.

3. l\IIel~els, .S.J.5. \Vasi}{,.B.A., \Yho should be served? Identifying' children in need of early intervention,inMeisels, S.l> Shonkoff, J P.(Eds.), IU'lillbook of early childhood interoention (pp: 605~632), Cambridge: CambridgeUni-

versi~y Press, . 1~90:.. , .

4. Pet~rs(m: 'N~~ EarZ'vzn(ervcntion Jor h,mdic(lppedil11d. ai-ris clz1Iirej·i.·'u)iflz spec~al needs; Deriver : Love, 1987.

. ~.'1!:2. ' Exhlilple· de teste int2ihiite mai' fl;ecvehiin

: i ';,practiea ," , "

. T estul. Denver evide1:lfiere', a achizijiilQl'

'j>lciizzd dezuoltdrii ' ' '

, intamplator Ineepe prezentarea ell acest test *, deoarece. dupa . opinia noastra, adapt area . etalonarea lui pep6'pulatie de cOpii romarieasca reprezirrta cea mai

* . n·.".>'~n'H'

(DDST-R).

SCl'eenin1J Test -~ Revised

24

mare realizare

psihodiagnosticului' . tara

de teste aceasta cate-

goric (teste tip "screening") vor fi prezentate lIl'ordine alfabetica, avand in vedere denumirea lorin Iimbaengleza.

Yom insist a asupra unor aspecte rnai important e ale acestei reusite activitati stiintifics, avand convingerea ca psihologii din Romania, rnai ales cei practicieni, i~i vor uni eforturile in vederea revizuirii fundamentale aintregu ..

lui instrument ar psihodiagnostie folosit. .'

Actiunea s-a desfasurat jn a doua jurnatate a anului universitar 1993 --1994, cu sprijinul material si, mai ales, financiar al Secietatii SORZ din Olanela (director.Pieter G. J. M. Hermsen). Coordonarea generala. a apartinut Centrului universitar Bucuresti (prof. dr. Nicolae Mitrofan si psiholog Gabriel Drilea) iar pentru celelalte centre universitare, coordonarea a apartinut urrnatoarelor cadre didactice : conf. dr. Anca Munt eanu (Timisoara). lector

<Cornel Havarneanu (Iasi), asistent Stefan Szamoskozy (Cluj-Napoca] .

Referitor Ia esantionul national (N. Mitrofan, 1994), cei 2000 de eopii au fost il11parti1i in 34 de grupe(clase), 7 dirrtre ele cuprinzand 58 de copii, Iar 27 cuprinzand 59 de copii. Din punct de vedere geografie, copiii au provenit din urmatoarele centre :903 copii din centrul Bucuresti (Murrtenia, .Bucuresti, Oltenia, Dobrogea}, 419 copii din cenirul I asi (Moldova), 186 copii din centrul Timisoara (Banat), 492 copii din oe1,~tJ'ul Gluj-Napoca (Transilvania, Maramures, Crisana).

, , I

Partea a doua a actiunii de et alonare :;;i anume, pre-

'Iucrarea datelor si alcatuirea normelor nation ale (etalonul

romanescj s-a desfasurat in cadrul Catedrei ele psihologie a Universitatii Bucuresti, sub coordonarea prof. dr. Nicolae Mitrofan. Printre studentii ce au avut cea mai importanta

25

contributie, .rernarcam pe Andreea Petrescu si Cristian LazaLLe aducem si pe aceasta cale multumirile noastre,

Test.ul i~i are originea in mare masura in Tabelele dezvoltare ale lui Gessel, care, la randul lor, au constituit sursa de inspiratie si influent are pentru cele mai multe din testele create pentru masurarea psihologica a copiilor rnici. EI este unul dintre cele mai cunoscuteteste in S.U.A. si.unul dintre cele mai frecvent folosite in domeniul pediatric (Frankenburg, w. K., Dodds, J. B., Faridal , A. \V., Kazuk, E., Cohrs, }\1., 1975; Frankenburg, \V. K., Fan-; dal, A. VV., Sciarillo, \V., Burgess, D., 1981). De altfel, t estul a fost preluat si standardizat si in afara granitelor S.U.A., cum ar fi; de exernplu, in tari precum: Anglia, Olanda, J aponia si, in ultimul tirnp. dupa cum s-a mentionat deja, In Romania.

Testul cuprinde 105 iteml care sunt asezati in ordine ~r~scanda a dificultatii, avand in vedere expectatiile Iinia dezvoltarii pentru fiecare nivel de varsta. Ei impartiti in 4 gmpe:

1. eompertament social (it emi ce urmaresc reactiile copilului la factorii sociali inconjuratori si modul 52.n'

comport are ; de exemplu : [as imitatie cornportament

) )' .J.

fata de alti oameni);

2. eomportament de adaptare (itemi ce urmaresc dezvoltarea capacitatii de observatie si a modului de

s , ,

onare ; de exemplu : coordonarea ochi-rnana, manuirea

obiectelor, rezolvarea unor problerne practice);

3. eomportament verbal (itemi ce urmaresc modul in care este folosita limba : de exemplu : ras, vorbit, vocabular activ si pasiv, cornbinati! de cuvinte, abstractii)

4. eomportament motor (itemi ce se refera la centrolul asupra corpului : de exemplu : pozitia dreapta a corpului, sa stea in sezut, sa stea in picioare, sa mearga, sa sara, balans, pnns etc.).

Pentru apli~area rriateriale :

un. mic ghem de o jucarie peritru ingust;

8· cuburi colorate de 2,5 X 2,5 ><

, 2 albastre, 2 galbene, 2 verzi S1 2 o sticlupc transparenta ell gitul un clopotel :

o minge de tenis ,

se folosesc

urrnatoarele

rosie ;

en un

em, rosn :

Icill;

un creion : stafide ;

cateva coli cIe

san

. in urma aplicarii, nu se ajunge un scor ce sa

reprezmte un coeficient al dezvoltarii, pentru ni,'el de varsta, rezultaiele Ia cei 23 30 de iterni tavorizeaza

cOI).tura. rea unui scor care la raA ndul lui f .... 1 t

' , . c . • , 1 C\'cL ua

ca hind: normal, suspect, anorm al, mst.ahil Avand in

:cedere faptul ca, Ia varstele mici, achizitiile si modificarile l~ plan psiho-comportamental sunt adesea imprevizibi1e ~l, pe de alta parte, faptul ca riseul aplicarii si interpretarii eronate a testului este foarte mare, unii autori recomanda repe.tarea testarii in felnl urmator : 1a intervale de aproxirnatrv $ase luni pana Ia varsta de 2 ani ~i Ia interval

un an, pana la varsta de 5 ani.

Privitor la caracteristicile psihometrice, evi. valoarea destul de mare a coeficientului de ficlelitate. Astfel, valoarea fidelitatii test-retest este .96

iar valoarea Iidelitatii interevaluaiorii este .90 .

kenburg , W.K. et at, 1975). ceea ce priveste

mai ales validitatea preclictiva, TIU exist3. un acord L t"

Ire au orn care au efectuat cercetari in aceasta directie.

unii autori 1$i rnanitesta optirnismul privind p~si-

bilitatile DDST-R de a identifica din tirnp subiectii ce prezi~ta un rise privind evolutia norma~a, a . dezv.~~tam lor chiar dad sunt uneori unele esecun m IdentltIcare (S;1via, j., Ysseldike, .S; S., ~988) .. Intr-o cerc:tareOiefe~tuata. pe copii de 6 a111 s-a e-\Tldentlat faptul ca 89/0 dl? copiii cu diagnosticul "anorm.al", . rez~ltat i~ urma ap11- cariltestului, au iesuat ulterior In ciclul pnmar [Frankenburg et a1., 1975). Pe de .aIt!. parte, suntva~ton ;are atrag atentia asupra taptului ca testul snfer~ 1D planul validitatii predictive, deoarece el nu reusest e sa dete~tez:, pana in' procent de 80, copiii care ulterior, in specIal l~ scoala, obtin rezultate slabe (Gregory, J. R., 1996).

2.1.2.2. Ii/ventMuZ de dezuoliare Battelle *

@ Scurf istoric. Acest irrvent ar a fost construit de un 2:YUP de autori (Newberg, J., Stock, J. R., Wnek, 1., Gui~lubaldi, J. Sviniski, J), in anul 1984, iar in 1988, aceeasi editura publica testul sub 0 denumire mai dezvoltata, "Battelle Developmental Inventory Screening Test" si semnat de aceeasi autori. Nu este vorba 1:nsa de exact ~celasi test, ci de 0 varianta redusa. ce cuprinde nurnai 96 de'itemi din totalulde 341 de itemi cat cuprindea testul initial. Datorita faptului ca varianta prescurtata este mai mult utilizata in practica, am inclus acest test In categoria mstrumentelor tip "screening" :;;i nu in categoria mijloacelor de testare a dezvoltarii. unde s-ar fi cnvenit dupa tit.lul variantei extinse a inventarului.

-- * Bl~W;.He l)'evelopmental Inventory (B,DI).

28

" Obiectiue. Ambele variarite se adreseaza copiilor cu varsta intre ° si 8 ani, cu int entia de a identifica pe cei

, ,

care sunt handicapati sau rarnasi in urmape Iinia dezvoltarii. De asemenea, pot fi utilizate pentru evaluarea fortelor ~i slabiciunilor copiilor inprocesul dezvoltarii, pre-

, \

currrsi pentru eviderrtierea copiilor dotati.

In cadrul rnanualului pentru varianta prescurtata (1988), autorii prezinta urmatoarele aplicatii ale Testului de triere BDI:

- Masurarea copiilor, in special a celor mici, care sunt considerati a prezenta un rise inalt in oricare din ariile de dezvoltare :

- Evidentierea generala a fortelor ~i slabiciunilor din procesul dezvoltarii :

~ Trierea generala a copiilor prescolari :

- Controlul si supravegherea progresului realizat de copil pe t ermen scurt si pe t ermen lung.

e Continui. A:;;a dupa cum am rnentionat deja, varianta initiala, extinsa a testului, cuprinde 341 de itemi, iar varianta prescurtata, numai 96 dintre acestia. La randul lor, itemii sun! distribuiti in mai multe grupe, fiecare urmarind un anumit domeniu sau sector a1 dezvoltarii copilului. In total sunt 5 dornenii :;;1 anurrie :

1. personal-social;

2. adaptativ; , ~,. motor:

4. cornunicational : 5, cognitiv.

La acestea se adauga un total pentru toate domeniile.

Mai trebuie adaugat d. manualul prevede adaptari specifice pentru modificarea testului in vederea aplicarii lui pe copii handicapati.

• Adminisirare si scorare. 'Testul se aplica individual utilizandu-se 3 proceduri dif erite pentru eolectarea infor-

29

matrilor privitoare Ia copii : administrarea structurala a itemilor : b) observatiile directc : c) irrterviuri cu parintu, cu persoanele ce au in grija copiii sau cn cadrele didacbee, Este obligatoriu sa fie aplicate toate cele 5 domenii, Desi pot exista diferente mari intre copii, datorita particularrtatilor psiho-comportanientale, in rnedie administrarea testului dureaza intre 10 si 30 de minute: Manualul nu prezinta nici un fel deinstructiuni privindselectarea proceduni xie administrate, ci doar un fel de recornandare generala, de forma "sa se utilizeze intotdeauna procedura care va 'permite obtinerea celor mai valide date". Deci, in cazul acestui instrument psihodiagnostic, examinatorul are 0 destul de mare libertate in a decide, in raport cu copilul, ce procedura de administrate sa utilizeze. Ca 0 particularitate specifics pentru acest test, spre deosebire de muIte altele de acest gen, in tirnpul administrarii itemilor structurati, poate sa asiste f~e parintele, fie cel ee-l are in grija, fiecadrul didactic cu care lucreaza copilul. Sunt foarte irnportante observatiile, atatcele structurate, cat si cele inform ale. Acestea din urm a

" '

pot fi efectuate de-a lungul a m ai rnultor saptamani, in

cadrul mediului natural al copilului, de catre eel ce aplica testul. In caz ca nu este posibil , pot fi int ervievati parintii, cadrele didactice sau cei ce au grija de copii, care, doar la unii itemi, sunt solicitati sa ofere un exernulu

. ~ ~

de comportament al copilului, in vreme, ce, la majori-

tatea rternilor, ei raspund prin "Da" sau "Nu".

Privitor la scorare, pentru fiecare item pot fi acordate: 2 puncte, daca copilul dovedest e ca adopta un tip de comportament mai tot timpul (90% sueees) ; 1 punct, daca dovedeste ca il adopts uneori (50% succes) ; 0 puncte, daca dov edeste ca n adopta foarte rar sau niciodata. Se aduna punctele pentru fiecare dorneniu comporta-

30

mental si pentru toate dorneniile. Deci, avem , practic, 6 tipuri de scoruri brute, care, la randul Ior, sunt transfermate in centile, scoruri standard, coeficienti de

tare si echivalenti ai curbei normale. r

411 Siandardizare. Etalonul din 1984 a fost realizat iI~tr-o maniera necorespunzatoare, in timp ce etalonul dID. 1~88 a constituit 0 serioasa recalibrare a prirnului, autorn utilizand medianul in 10cu1 mediei performantelor, De aceea, cand se apeleaza la Testul de t riere BDI bine sa se verifice etalonul (normele), pentru a se utilizarea rezultatelor standardizarii din ] 984 (

G. L, Spenciner, ]. L, 1994). ..

Perrtru alcatuirea esantionului au fost selectati 800 de copii, pe baza rnai multor crit.erii , precum : regiuriea geografica, rezidenta urbana san rurala, rasa, sexul. Din 24 de state au fost alesi 42 de practicieni, care urmau sa selecteze copiii In functie de cerintele specifice esantionarii. Pe langa esaritionul principal, desi in manual IlU sunt prea muIte referint e, a fost alcatuit un secundar, cuprmzarid copiii ell diferi te dizabilitati.

• C aracieristici j)sihometrice. In prirnul rand, ~1 cum era de altfel de asteptat, exist a mari diferente

cele dona variarrte referitor la fidelitate. Astf el. She:nan, R. ~i Snyder, R. S., 1989-1990, au aratat ca fidelitat ea variantei prescurtate este mult inferioara fata de cea a

, ~. f

rnventarului intreg. Referitor la validit ate, autorii prezinta

doar un singur studiu, efectuat pe un lot c1~ 164 proveniti din cele doua esantioarie folosit e in standardizarii. Acestor subiecti Ii s-au aplicat am bele variante ale testului (EDI si Testul de triere BDI). tiile dintre ceIe dona instrumente variaza intre .92 71 ,99, pentru cele 5 domenii $1 pentru scorul total. Desi TIU sunt oferite inforrnatii detaliate privind 0 serie de ' .

31

studiu de validitate, autorii trag ca scorurile obtinute de subiecti 1£1 variarrta redusa au capacitatea de 'a prognoza scorurile 1£1 varianta completa.

? 1 ? n Tesiul de triere Brigance {r euizuii )pentru

~ •• ""' • .:). v L

grddinifCi :;i COPil: din clasa I *

.. Scurt istoric. Testul apartine lui Albert Bri-

aauce si el a fost public at in anul1982 de catre"Curriculun~ Associ~tes, Inc." Ulterior, rnai exact, in 1987, acelasi editor publica a .doua editie a testu.lui, eu tit~:11 "K and 1 Screen for KIndergarten and FIrst Gr~de .

'III Obiectiue. A~a dupa cum este. pre~l~at .cadn:~

manualului, testul urrnareste : - sa identifice acei c?pn care au nevoie de 0 evaluate suplirnentara : - sa a]ut.e 1£1 determinarea plasamentului corespunzator ; sa. aS1: gme asisterrta pentru stabilirea unui prog~am educational potrivit ; sa se supuna cer~:1te~or dve ,t~evre ,coman?at.e.

Testul se aplica pe COpll din gradlD1ta ~1 pe cei din

;;) Coniinui. Ceea ce este specific pen tru acest instrument este faptul ca el este legat de cu~ric~lu~) ~e p'~o-

,gramele de invat are si dezvoltare folosite 111 institutiile

;ducationale, Raspunsurile copiilor PQt conduce 1£1 unele int erventii necesare asupra curriculum-ului, Concret, in ceca ce {)rive,?te continutul, pot fi diferentiate doua cate-

0"0-';1' masuratori si anume : a'; masuratori obligatorii

1-, 1 L 11. (_~._) U_ . L, _ '.) _ .

~ 1", ifice care, randul lor, includ: cunostinte

aT 1 specl _ . '--,

*

K and 1 Screen 101' Kindergarten and First

(irade.

32

despre date personals, imaginea globala si partiala a corpuiui ; discrirninarea vizuala si auditiva, alfabetul, numaratul, literde mari si mid, socotitul, sintaxa si fluent a, urrnarirea directiilor, recunoasterea culorilor, vocabula-

pictural, deprinderi vizuale si motorii; b) rnasuratori option ale avansate, precum: raspunsul, 1£1 imagine, articularea sunetelor, vocabularul bazal preabecedar, daca citeste 1£1 nivel abecedar sau preabecedar, deprinderi nurnerice si calculatorii bazale. Ca 0 caracteristica particulara a testului se remarca faptul ca el prezinta 0 mare atractivitats pentru copii,

Pe langa con{inutul de baza, instrumentul este presi cu 3 fonnulare (Screening Observations Forms) inregistrarea observatiilor, fiecare fiind completat o alta persoana si anume : unul de catre examinator, altul, de catre cadrul didactic din scoalasau din gradinita

si, de-al treilea, de catre parintele copilului. Pentru toate aceste forrnulare, editorul permite rnultiplicarea, sa fie necesara aprobarea lui (Cohn, M. E., 1992). @ Administrare )i scorare. Pentru cei mai multi dintre copii, aplicarea testului dureaza, in medie, intre

10 si 12 minute, Pentru cei care raspund mai greu si mai inc~t, timpul de administrare poate sa atinga 20 de minute. Sunt urmarite instructiunile din cadrul manualului iar rasnunsurile sunt consemnate intr-un formular standardizat, numit Pupil Data Sheet. Ceea ce este specific, de asemenea, pentru acest test este faptul ca scorurile de departa i are sunt stabilite de catre scoala sau de catre di;trictlil scolar.

III St{;ndardiz0lJ'e. Testul a fost supus testarii deteren in 14 state americane. Drept urrnare, in eadrul manualului ' (B rigance, A. H;, 1982) apare in procente distributia ce10r Care au apreciat subtestele ea fiind potrivite pentru ev aluarea (screening) din cadrul gradinitei, Astfel, se preci-

3-c, 717

33

zeaza ca, spre deosebire de cunoasterea ~i cornunicarea datelor personale, unde procentul este de 78, pentru celelalte subteste, procentele se indud pe 0 scala, pomind de la 86, perrtru deprinderile motorii bazale, pana 1a 100, pentru discriminarea vizuala.

It Caracteristici psihometrice. Din nefericire, mannaIul nu cuprinde nici un fel de referinta 1a Iidelitatea isi validitatea testului, ceea ce-i scade foarte mult din valoare, cbiardaca el s-a impus pana acum printr-o larga popularitate.

2.1.2.4, T estul de triere Brigance (revizuit) pentT% pre")'colaritatea timpurie *

It Scud istoric, Denumirea corripleta a testului cuprinde si varsta copiilor pentru care a fost construit. Este yorba de cei ce au varsta intre 2 ani si 2 1/2 ani, Testul a fost publicat, in 1990, sub semnatura lui A. H. Brigance.

.• Obiectiue. A$a dupa cum precizeaza insusi autorul, testul a fost creat cu scopul de a identifica pe aceicopii "ce necesita o evaluare mai completa".

It Coniinui. Desi titlul testului impune anumite restrictii privind ,varsta subiectilor, continutul lor depaseste cele doua extreme. Astfel, prima sectiune se adre~eaza copiilor eu varsta intre 21 si 30 de luni, iar cea de-a doua sectiurie se adreseaza copiilor ell varst a 'irrtre 27 si 36 de luni,

'Intre cele doua sectiuniexista mai multe asernanari si deosebiri. In ceea ce priveste asemanarile, arnbele sec-

* Briqanee" Early Preschool Screen.

tiumi includ 8 tipuri de deprinderi, distribuite ca numar in diferit pentru urmatoarele arii comportarnentale :

M otricitaiea [irui (doua tip uri de deprinderi : construirea turnului de blocuri si deprinderi rnotorii vizuale).

Limbajul rccepiiu (trei tip uri de deprinderi : identificarea partilor corpului, identificarea persoanelor In imagine si numirea lor, identificarea obiectelor in raport en utilitatea lor).

Motricitatea generald (un tip de deprinderi : deprin, motrice gerierale).

d) Limbajul expresi» (dona fipuri de deprinderi : vocabularul in imagini si fluenta verbala).

Ca deosebiri, intre cele dona sectiuni pot fi mentio-

urmatoarele : - sectiunea a doua cuprinde intre 2 :;;i 7 itemi, spre deosebire de prima, care cuprinde intre 2 si 6 i terni ; - sectiunea a dona cuprinde un tip de deprinderi suplimerrtar si anurne, conceptele cantitative.

Spre deosebire de aceste dona sectiuni, in cadrul manualului mai sunt mentionate altele doua (suplimentare), una avand ca obiectiv rnasurarea deprinderilor mai avansate ;;i alta, ce cuprinde un fel de formulare privind

informatiile legate de masurare, ce trebuie cornpletate

de tre exarninator, cadrul didactic ~i parinti.

., Administrare fji scorare. Testul nu ridica probleme . deosebite in ceea ce priveste aplicarea lui. La unii iterni, subiectului este foart.e simpla, cum ar fi cazul, de exemplu, al identificarii unor parti ale corpului sau ale unor obiecte. lnainte de aplicarea ef'ectiva a testului

este necesar, recomanda autorul, sa se verifice foarte serios daca copilul are saunu probleme privind vazul 91 auzul.

Privitor la scorare, pentru ambele sectiuni, in general, . i se acorda puncte cand raspunde corect, numarul puncte fiind diferit in raport cu tipurile de deprinderi ,

35

de test. Se calculeaza apoi un scor total, care sa fie, in cazul primei sectiuni, de 100 de puncte. sant este ca, pentru itemii cuprinsi in a doua de altfel identici eu cei din prima secti une, se multe puncte, in cazul rezolvarii coreete, pentru copiii en varsta inferioara. Autorul recomanda, pe de 0 ca acei copii ce obtin un seor sub 60 sa fie trirnisi

, ,

evaluari suplimentare si, pe de alta parte, recom anda examinatorilor sa nu se bazeze exclusiv pe scorul 1a test, ci sa ia serios in consideratie inforrnatii1e rezultate in urma observarii directe a ~opilului sau furnizate

parinti si cadre didactice,

411 Siandardizare. Acest test face parte din categoria testelor ale caror scoruri sunt raportate la un criteriu si nu la norm e (etalon). Scorurile obtinute de subiecti Dot fi irnpartite in 3 grupe, respectiv : i~alte, medii si scin;te.

G Calitdji psihametrice. Manualul n u cuprinde date referitoare.Ia fidelitate iar, In ceea ce priveste validitatea, sunt prezentate testarile de teren efectuate de mai- multi practicieni in 9 state americane, precum ~i modificarile ce au fost facute in urma acestor verificari privind validitatea de continut.

Dar dincol~ de toate insa, lipsa normelor scade ext rem de mult valoarea stiintifica si practica a acestui instrument psihodiagnostic.

1.2.5. Tesiu] de iriere Brigance" peniru preJcolari *

® Scurtistoric. Testul apartirie lui Albert Brigance $1 el a fost publicat in 1985, ell un titlu ee mentioncaza, la fel ca precedentul test ~i varsta subiectilor pentru care este destinat.

* llri~Jance,!; Preschool Screen.

36

o La baza acestui instrument regaslm de

fapt aceeasi conceptie care a fundamentat si testul destinat copiilor cu varsta intre 2-2 1/2 ani. In cazul de fata, dupa cum "eomanda" t.itlul extins, avern de-a face cu subiecti cu varst a cuprinsa intre 3 si 4 ani. Intentia este exact aceeasi, adica a depista copiii ce necesita investigatii si evaluari suplimentare. La Iel ca si cazul t.estului precedent, pentru cele dona varste este luata in atentie 0 perioada mai mare, respectiv : - pentru copiii de 3 ani, intervalul dintre 2 ani si 9 Iuni $i 4 ani; - pentru copiii de4 ani, irrtervalul clintre 3 ani si 9 Iuni si 5 ani.

$ Coniinui. Testu1 cuprinde 4 co~ponent~: 1. un num ar de 11 deprinderi pentru cele doua varste : 2. 0 forma de observatie in tirrroul evaluarii : 3. 0 forma de evaluare pentru c~drul dida'"ctic; 4. 0 fo~a de evaluare pentru parinti. In afara de acestea, testu1 cuprinde forme suplirnentare de masurare pentru deprinderile avansate, Listele de deprinderi pentru cele doua varste se prezinta in Ielul urmator :

P eniru copilul de 3 ani :

1. H.aspunsuri privind unele date personale : numele, prenumele, varsta :

2. Identificarea unor parti ale corpului : urechi, cap, picioare, brate, degete, gat, varful picioarelor, stomac; 3. Deprinderi motrice generale: statul lntr-unpicior pentru 0 secunda, m ersul in varful picioarelor peo distanta de 3 pasi, mersul tip "varf-calcai" pe 0 distanta de 3 pasi : 4. Ldentificarea obiect elor in acord cu utilitatea lor : cuptor, haina, masina ;

5. Repetarea unor propozitii formate din 3, 4 si 5 cuvinte;

37

6. Deprinderi vizual-motrice : copierea cercului, linie orizontala, Iinie verticala :

7. Demonstrarea numerelorconcepte: unul, inca unul, doi;

8. Construirea turnului din cuburi ;

9. Potrivirea culorilor :

10. Vocabular in imagini : copac, pasare, mar, creion, soset a ;

11. Intelegerea utilizarii pluralului si tirnpului prczent.

Peniru copiii de 4 ani:

1. Raspunsuri privind unele date personale : a spune numele, prenumelev vvarsta ;

2. :dentif~c.area unor parti ale corpului : degetul gros, va~uI picioarelor, gatul, stomacul, pieptul, spatele, genunchll, barbia, unghiiIe;

3. Deprinderi rnotrice generale: 'statuI iritr-un picior pentru a secunda, mersul in varful picioarelor pe 0 distanta de 4 pasi, mersul tip "varf-calcai" pe 0 distanta de 4 pail;

4. La ce folosesc unele obiecte : cuptor, haina, m asina :

5. Repetarea unor propozitii, formate din 4, 6 :;;i 8 silabe ;

6. Deprinderi vizual-motrice : linie orizontala, linie v erticala, cruce;

7. Demonstrarea unor numere eoncepte: doi, trei, cmci ;

8. Construirea unui turn de cuburi :

s

9. Identificarea culorilor denumit e :

10. Voeabular in imagini : barca, zmdu, foarfece, frunza ;

vagon,

scara,

38

11. Intelegerea irtilizarii propozitiilor si a SD bst antivelor ell forma neregulata la plural.

•. Administrare :ji scorare. Testul poate fi aplieat de catre un singur exarninator rsau de catre mai multi, Iiecare masurand un anumit tip de deprinderi. Foarte important este ea activitatea de testare sa se desfasoare in conditii eonfortabile si in liniste dssavarsita, eu atat mai mult eu ca.t este ~Torba de' copii mie( Privitor Ia scorare, sistemul este aproape identic cu eel in talnit la testul anterior. Se acorda puncte pentru reusita la fieeare arie comportamentala ~i se calculeaza un seor total, care poate fi de 100 de ptmcte. Valoarea Iimita a scorului pentru eel. ce urm eaza a fj trimisi perrtru evaluari suplimentare ramane sa fie precizata de cat re utilizatorii testului, desi manualul recornanda scorul de en de puncte.

• Standardizare. Testul nu prezint a noirne, deoarece el este raportat la criteriu .. Asta insearnna ca el determine daca un copil are anumite deprinderi (eriteriu) ~i nu pozitia acestuia in raport ell un esan tion ee a fost Iolosit pentru standardizare.

• Calitaji psihornetl'ice. Nu sunt oferite date referi-

toare la fidelitate ~i vahditate, testul bazandu-se mai mult pe eonsultarea unor surse bibliografiee si a unor specia}j~ti din d.omeniu.

2.1.2.6. Lnveniarul de desooltare *

pe baza actl7.'ifajilor

• Scud istoric, Testul este 0 editie revizuita a variantei arrterioare (DASI)~i apartirie a{ltorilor l,{..R.Feyvell

* Developmental Activities Screening Inventory II

(DASI II).

· B. Langley. El este TX: Pro~Ed si

1984, categoria

neverbale.

e Obieciiue. El se adreseaza copiilor eu varsta

1- 60 de luni. Spre deosebire de. varianta . anterioara, varsta subiectilor a fost practic extinsa pana la nastere. Intentia de baza este aceea de a evidentia modul cum folose~e copii diferite categorii de deprinderi.

ljil Continui. Odata cu extinderea varstei, testul s-a modificat si in ceea ee priveste continutul,in primul rand prin inc1uderea a doua ni~eIe aditionale, El cuprinde 67 de iterni, destinati a surprinde 0 larga gama deprinderi ~i capacitati, precum: coordonarea motorie fina, surpnnderea relatiilor de tip cauza-efect, asocierea, conceptele nurnerice, discrirninarea dimcnsiunilor, memorie, relatii spatiale, functionalrtatea obiectului.

Lternii testului sunt distribuiti 11 niveluri de dez-

volt.are si anume (pentru fiecare. nivel se of era exemple it erni) :

1. NiveluI A (1 ~2 luni] :

zarnbest.e la contactul fizie; duce mana Ia gura; reactiorieaza Ia sunet.

? Nivelul B (3~ 5 Iuni)

duce jucaria 18 gur;',";

este atent la sursa sonora; - rnentine apucarea.

40

3,

c

H

cauta obiectul ;

face intentionat rniscari pentru a produce suriete ; pune cub~l in eea~ca.

Nivehd D ( 17 luni]

construieste turnul din 2 sau 3 cuburi; umple vasul eu cuburi ;

- strange

5. Nivelul E ( Inut)

demonstreaza utilitat.ea a sase obiecte; construieste un turn din 3 sau 4 cuburi :

raspunde 3 comenzi simple.

6.

F

'1>" 1. '\ ';;"iJI II-UB,

lovitura vertic ala. ;

construieste turnul din 5 sau 7 cuburi ; - discrirnineaza 4 culori.

Iunt)

din 8 sau 9 cuburi : demonstreaza intelegerea conceptului de unic.; iIr~elegerea conceptelor de mare si

nne.

conceptelor de iloi $1 irei.

41

9. Nivelul I (42-47 de Iuni)

- copiaza patratul;

_ clasifidi imaginile m 3 _ identifica trei perechi de cuburi colorate din me-

mone;

_ clasifiea obiecte dupa marirne.

10. Nivelul J (43- 53 Jmd) :

_ identifica 5 cuburi dupa nume;

-'"7 potriveste 6 perechi de imagini pentrua indica asociatiile function ale ;

, '

_ imiHi indoirea hartiei pe diagonala.

11. Nivelul K (54-60 Iuni] :

- copiaza triunghiul; .

_ Iormeaza pat.ra.tul ell 2 triunghiuri;

- numara pana Ia 10;

_ coristruieste 0 piramida din 6 cuburi .

• Administmre si scorare. Manualul pre:rede arnanuntit ce materiale sunt necesare si cum trebu~e pr~)Cedat in aplicarea itemilor. Desi .nu. e~te un ~est eu t~p impus. el poate fi administrat, individual, intr-un mterv~l de 25-30 de minute. Pentru raspuns corect .la un Item, copilul primeste 1 punet. Scorul brut este transfomlat in - scoruri ale varstei dedezvoltare in bazaUI_lOr tabele din manual iar acestea, la randul Ior, sunt tolosite p~ntr~ obtinerea coeiicientilor de dezvoltare (DQ,) '. Copilului i se acorda credit pentru Iiecare item ce apartme n~veh~rilor inferioare celui la care el a raspuns corect la rtemi.

Valoarea coeficientului de dezvoltare (DQ) este calculata utilizand formula: DQ = DA/CA X 100, ~ny care, DA = varsta dezvoltarii si CA = varsta cronologica. Ma-

42

nualul of era urrnatorul vhid de internretare a sernniiic atiei coeficientului de de:~vo1tare (DQ):-

140 - dezvoltare superioara ;

121 '-140 - dezvoltare peste medie:

80120 - dezvoltare medie;

60 79 - dezvoltare sub m edie :

sub 60 - dezvolt are saraca.

Manualul of era exemplul copilului B. S. (pag. 38) care, fiind in varsta de 2 ani si 4 Iuni (deci, 28 de Iuni) obtine, in urrna aplicarii testului, 36 de punde, ce reprezinta varsta lui de dezvoltare. Anlicand formula 0 = = DAjCA X 100, se obtine valoarea 104, ceea ce inseamna ca perforrnantele acestui copil se situeaza la nivelul rnediei _

($ Standardizare. Testul nu a fost standardizat.

e Calitdii psihometrice. Manualul nu of era inforrnatii privitoare Ia fidelitate, iar in ceea ce privest e validitatea, sunt prezentate cateva studii privitoare 1a corelatia dintre varianta initiala a testului (DASI) ~i a1te teste. Concluzia ce vizeaza faptul ca testu1 trebuie utilizat cu mare precautie se impune de Ia sine.

2.1.2.7. Indicatorii dezuoliiirii pentru. telor tnvdjdrii *

" Scurt istoric. Testul apartine autorilor Carol D.

Mardell-Czudnowski ~i Dorothea Goldenberg. Prima varianta revizuita a testului publicata in 1983, de

* Developmental Indicators -- Revised (DIAL-B).

the Assessement 01 Learning

43

catre Childcraft Education Corporation iar eea de-a in 1990, de catre American Guidance Service.

e Obiectiue. A~a dupa cum apare cadrul manualului,

varianta 1983, scopul fundamental dezvoltarii acestui

instrument a fost acela de "a satisface nevoia evidenta si continua de a realiza 0 rnasura, standardizataadecvat, ~Talida si demna de incredere, pentru dezvolt.areafimpurie rnotrica, conceptuala $1 a Iimbajului" (Marde1f-Czudnowski, D. c., Goldenberg, D., 1983). Instrumentul este' destin at eopiilor cu varsta intre 2 $1 5 ani.

• Coniinut . Pentru fiecare din cele 3 arii majore comportamentale sunt prevazute rnai multe subteste, respectiv :

aria motricd : apuca t/prins, s3xit/topaitjsalt, atingerea degetelor, taiat, a potrivi/a egala, copiatul, scrierea numelui;

aria concepiuald (nurnirea culorilor/Iiterelor, identifie area notiunilor corespunzatoare unor narti alecorpului,

s ~ ,

numararea, pozitionarea, sortarea ;

c limbaiului: articularea, oferirea unor date

reamintirea, nurnirea substantivelorrverbelor, clasificarea, rezolvarea problemelor, lungimea .propozitiei.

Autorii au manifestat mare griia de atractivitate a materialelor folosite,

a spori gradul

plecand de ne-

specifice ale copiilor pentru care este destinat testul. @ A scorare. Testul nu. face parte din categoria celor cu timp impus, In medie, pentru aplicarea lui' sunt necesare 20-~jO minute. In ceea ce priveste scorarea, sunt mai multe diferente intre cele doua variante. Astfel, pentru editia 1983, scorurile brute sum transformate in scoruri scalate, pentru fiecare arie comportarrientala. De asernenea, sunt prevazute < scoruri

44

. are pentru intreg testul, bazate apartinand rpopulatiei folosite pentru

zare.

Editia din 1990 prezinta mai multe.noutati : cea mai importanta dintre ele este aceea ca of era noi norme (un nouetalon); - scorurile brute sunt transform ate in scoruri scalate pentru intervalele de varsta de 3 Iuni : - scorurile scalate sunt transformate in scoruri de departajare pentru fiecare din cele 3 arii comportamentale si pentru scoml total al testului : - este Iolosit sistemul centilajului .

. .; Siandardizare. Trebuie facuta rnai intai 0 diferentiere si anurne, in timp ce varianta din 1983 s-a bazat pe o reala standardizare, cea ulterioara, din 1990, presupune numai 0 renormare, autorii maniiestand convingerea ca, datorita acesteia, instrumerrtul va fi capabil sa identifies mai multi copii ce prezinta un rise pe Iinia dezvoltarii 9i rnai putini copii potential talentati (Mardell-Czudnowski, CD., Holdenberg, D. S., 1990).

Lotul pentru standardizare a cuprins 2447 de copii, din care, 1 358 albi si 1 089 nonalbi iar variabilele de stratificare au fost : varstavetnia, regiunea geografica, marimea comunitatii, In cadrul lotului au fost cuprinsi, de asemenea, copii confruntati eu conditii handicapante, Din totalul de 2447 de copii, asa dupa cum s-a mentionat anterior, un lot de 1861 copii au fost folositi pentru stabilirea scorurilor de departajare. Renormarea (reetalonarea) din 1990 s-a bazat pe ajustarea cantitativa a grupurilor din populatia originala pentru standardizare, tinand seama de modificarile procentuale ale populatiei generale pentru 1990.

e Caracterisiici psihometrice. Atat in ceea ce priveste fidelitatea, cat $i in ceea ce priveste validitatea, inform a-

45

tiile cuprinse in manual dovedesc ·0 valoare psihodiagnostica crescuta a acestui test. Astfel, manualul din 1983 prezinta 0 valoare de .868 a fidelitatii test-retest un grup de 65 de copii care au fost retestati dupa un nurnar diferitde zile, mai exact, intervalul de timp cuprins intre 3 si 175 de zile, ceea ce a insernnat 0 medie de 35 de zile intre doua testari. Pe de alta parte, manualul precizeaza ~a valoarea coeficientului de fidelitate privind consistenta interna pentru scorul total este de .96 pentru intreg lotul folosit in vederea standardizarii testului. Privitor la ditate, sunt prezentate rezultatele unui studiu efectuat pe un nurnar de 125 copii, avand ca medie de varsta 3 ani si 9 luni. Au fost comparate rezultatele la testul DIAL-R cu cele obtinute in urma aplicarii bateriei Stanford-Binet si s-a constat at 0 corespondenta a scorurilor (validitate concurenta] in cazul a 103 copii. Manualul pentru edi tia din 1990 a testului cuprinde mult mai multe informatii referitoare la calitatile tehnice ale acestui instrument psihodiagnostic.

2.1.2.8. Lnuentarul pentT-u trierea timpurie '*

4» Scurt istoric. Testul apartine autorilor Samuel J.

Meisels ~i Martha S. Wiske ~i este public at in anul 1988 de catre Teachers College Press. Editia anterioara a anarut in anul 1984 (Meisels, J. 5., \iViske, S. M., Tivan, ~T., 1984).

• Obiectiue. Manualul precizeaza foarte clar ca acest instrument urmareste sa identifice acei copii care necesita , examinari suplimentare in vederea deterrninarii mai exacte a conditiei lor de copii ce prezinta rise uri in dezvoltare ..

* The Early Screening Inventory (ESI).

46

se adreseaza copiilor ell varsta intre 4 ;;1 6 ani. a fost dezvoltat din Irrventarul de masurare Eliot-

Pearson (EPSI 1975).

<D Continui. Trebuie precizat mai intai Iaptul ca instrument a fost construit pentru a masura, nu nivelul curent al achizitiilor ci, mai ales, abilitatea copilnlui de a achizitiona noi deprinderi (Cohen, G. L, Spenciner, J. L., 199'4).

El euprinde 3 sectiuni si anume :

1. adaptare uizual-motricd : in plan metric fin, coordonare ochi-rnana, reamintirea unor secvent e vizuale, abilitatea de a desena forme vizuale si de a reproduce structuri vizuale ;

2. limba] :;£ cunoastere : intelegerea Iirnbajului, exprimarea verbala, rationamentul si calculul elementar,

" .

memoria unor secvente auditive;

,

3. metric general/con:;tientizarea corpului: echilibru stabilitate, coordonare motrica geilerala, imitarea pozitiilor~ corpului in baza unor indici vizuali.

In afara acestora, testul cuprinde inca, dona componente si anume : desenarea unei persoane (DAP) si alcdiuireaunei scrisori, La toate aceste elemente de continut se adauga si un chestionar informal adresat parintilor precum si 0 atenta examinare [izicd a copilului.

. • Adminisirare si scorare. Apliearea testului dureaza,

medie, 15 - 20 de minute iar completarea chestionaru-

, de catre parirrti, aproximativ 15 minute. Pot colabora mai multi profesionisti care pot lucra simultan. Ca posibilitati de raspuns din partea subiectilor sunt trei : retMjUa, copilul primind 1 punct , esec si refusul de a rdspu;nde. Chestionarul completat de catre parinti nu se sco-

In baza punctelor acurnulate, se calculeaza un scor total ESI care, Ia randul lui, este cornparat eu scorurile departajare. Drepi: rezultat , poi: apare trei variante :

47

nu sunt probleme (intre valori peste ~l

minus 0 deviatie standard);

J ,

b) reevaluarea (intre minus una si minus doua tii standard);

c) trirnitere pentru evaluari si rnasurari tare (sub minus dona deviatii standard).

Copiii ce apartin grupului b trebuie sa fie intr-un interval de 8-10 saptamani,

IfI Siandardizare. A:;;a dupa cum se precizeaza in manualul ESL lotul de standardizare a cuprins un de 465 conii, caucazieni, provenind din familii ell un statut socio-economic Sdlzut~i rnijlociu-scazut. Deci nereprezent ativit atea esantionului este

- Restandardizarea instrurnentului a avut

1986· si 1990, sub conducerea directa a

Meisels a altar colegi (Cohen, Libby, J.

L, 1994). a cuprins 2 de copii, din

11 state americane si lmpartiti 4 subgrupe

fiecare in intervalul 4-6 ani).

Referitor 1a

ceea ce priveste validitatea, au

studii Ia randul lor, au urrnarit :

oaliditaiea concurenid ; dupa adrninistrarea

pe un 102 copii din Boston, Ia un

de 7- au fost aplicate. Scalele McCarthy

obtinut

o

48

b) ualidiiaiea predicfiei pe iermen SC1Jrt; .m ai inial, a. fast aplicat testul ESI pe un numar de 472 de copii inairrte de a intra in gradinita :;;i apoi, dupa un interval de 7 - 12 Iuni, ei au fost evaluati cu Testul metropolitan de indemanare. Valoarea corelatiilor continute este intre

J ,

si .49;

, ,

c) ualidiiatea predl'cJiei pe termen l'ung; studiul a fost efectuat pe un numar de 115 prescolari, care au fost testati inainte de intrarea in gradinita si apoi, cand acestia erau in clasa a IV-a. Rezultatele au eviderrtiat capacitatea predictiva a rtestului, in sensul ca acesta diferen-

tiaza destul de corect copiii ce prezinta rise de cei ee nu prezinta rise in planul dezvoltarii psiho-comportarnerrtale.

2.1.2.9. Inoeniarul

@ SC'Ul't istoric. Testul este creat destul de recent in 1991, de catre f S. Meisels, w. L. Henderson, D. B. Marsden, G. R. Brwning, K. Olson. De el este a extindere in jos a Irrventarului pentru rnasurarea timpurie (ESI), cu toat e ca, asa cum se precizeaza manual,

toti " au suportat modificari.

s • 1 1

e Obiectiue. Marrualul precizeaza ca principalul seop

a1 acestui instrument este a identifica copiii, eu varsta intre 3 si 4 ani care necesita servicii educationale speciale.

~Contit!';d Pot fi diferentiate 3 sectiuni principale 81 anume : 'a) vz:zl£al-motn:c/adaptm'e; b) zlJ11,baj §i cunoaste7'e; c) general motriclschema corporald. Acestea, Ia randul lor, sunt combinate si, impreuna cu alte informatii recoltate de la parinti sau alti specialisti, of era un raspuns

privindr.apacitatile limitele (slabiciunile) copilului ..

* The Early Sereeninq Inventory - 3 (ESI-

4- c. 717

49

In afara acestor 3 sectiuni, testul mai cuprin~e, 1~ . ESI lte trei com ponente: desenarea una pe?

fel ca Sl , a ." J t umar ce

('DAP) olcdtuirea Linez scrtsori, un c nes ,1 ..

soalU, v • ti

trebuie completat de cat.re parm ,1. . . t eaza

fit Admim'strare ~i scorare. Testul ~.e adm1111S r A' . .. . il de 3 am fund necesare, 111 individual. pen.tru un cop '. -i tiv 15 mid' 30 de minute De asemenea, 111 aprox rna

me Ie, v rintii .p ot completa chestionarul. .' . nute, pa , ' . te tare este absolut irlentrc Modul de scorare ~l m erpre

cu eel folosit pentru ESI. ."

.. Standardizare. Manualul cuprindeomforn:atl1 ~esltul de sarace privind procedura de .stand~rdlZare :;;1, mal a .es,

• ° D' "1· ntionului. care a cupnns

Pnvlnd caracLnstlcl e esa: . 1" 15 zile

A A t 3 m 3 am 11 uni Sl .

614 copii cu varsta m re a. - .. '/ f'd~rt te in ."'" C aracteristici psihomeil'1ce. Priv itor .. la 1 1 at °

• fit 1 sunt mentionate doar doua studn : a) unul re en-

manua ,', (. t intre un observator la fidelitatea intereoaluatori mal exa~ tnS teste'

tor si ~el ce a aplicat e~ectn~ ms~rumen~u t~en ~~) ob) altui valoarea coeficientulul de fIdehtate a os. rtc .. ' -eeva.-

.' t t t f (8 exarnma on au I

f . t la jzdehtatea es .-reesv .

re en or v Co tV A v 83 de cop'ii obtinandu-se ca

1 t dupa 0 sap.amana, . ". 94)

~~ , . 1 coeficientului de fidelitate intre ° ~8 91 . . . va or~ a e .' i ta nici un fel de informatte. Refentor la vahdltate, ~~ ~~ s . tilitatii acestui

ceea ce face si m ai dlflClla apreClerea u .'.

instrument psihodiagnostic (Cohen, G. L., Spenc111er, J

L., 1994).

2.1.2.10, Profilele trierii tim.purii "

5 t istoric. Testul apartine unui grup numeros

., cur v v , Al S Kauf

anume o. Patti L. Harrison, .t1. an· -

de autori si

* Early Screening Profile s (ESP).

50

man, Nadeen L. Kaufman, Robert H. Bruininks, John Rynders, Steven Ilmer, Sara Sparrow, Domenic Cicchetti, George McCloskey. EI a fost publicat dupa ample cercetari efectuate de catre American Guidance Service. De aceea, in unele Iucrari, el apare sub denumirea AGS Early Screening Profiles (Cohen, G, L, Spenciner, J. L., 1994).

• Obiectioe. Acest test, careindeplineste toate conditiile pentru a fi considerat, de Iapt, 0 baterie psihodiagnos'tica, este destinat coniilor cu varst a iritre 2 ani si

~ ,

6 ,ani si 11 luni, cu scopul de a masura diferite aspecte

ale dezvoltarii acestora, in vederea identificarii copiilor handicapati, a celor care au probleme, precum si a celor dotati.

'. C onJinut. Printre cei care au contribuit Ia realizarea acestei baterii pot fi cu usurinta recunoscuti autorii unor teste de Iarga audienta in practica psihodiagnostica si anurne : Kaufman (Kaufman Assessernent Battery for Children), Bruininks (Bruininks-Oseretsky Test of Motor Proficiency), Harrison, Sparrow, Cicchetti (Vineland Adaptive Behavior Scales). De aceea, in mare parte

bateria nou creata se bazeaza pe aceste .teste.

In privinta continutului, ea cuprinde 6 componente respectiv 3 Profile :;oi 4 Anchete. La randul lor, Profilele contin rnai multe subteste, Astfel, Profilul cumoastere] limba] cuprinde : conceptele verbale (vocabularul receptiv :;;1 expresiv/ghicitori. discriminare vizuala, relatii logice (incluzand analogiile vizuale) , deprinderile scolare bazale (numere/concepte cantitative, numar/Iitera, numirea si recunoasterea -cuvantului}, articularea, Profilul poate fi separat in subscale :;;i anume : scala cognitiva (nonverbala) si scala Iimbajului.

Al doilea Profil (motric)

deprinderilemotrice

de baza

are subteste ce mascara ~ll deprinderile rnotrice

cum ar fi, de exemplu, rnersul in Iinie dreapta, imitarea miscarilor bratului ;;i piciorului , trasarea labirintelor, desenarea unor forme.

. In sfarsit, eel de-al treilea Profit (auto-ajutor/ social) include: cornunicarea, deprinderile de viata cotidiene, socializarea, unele deprinderi motorii. \

Cele 4 Anchete care suplimenteaza Profilele sunt:

Articulatia, Comportamentu1, Istoria sanatatii si Acasa ..

~ Administrare :;i scorare. primu1 rand trebuie

nrecizat ea nu toate eomponenteie bateriei sunt aplieate pe fiecare eopil. In a1 doilea rand, trebuie preeizat ca Ia unele edmponente raspunde copilul iar, 1a altele, persoane care eunose foarte bine copilul. Profilul cunoasterej Iirribaj , Profilul motric si Ancheta prrvind articulatia sunt administrate copilului individual. Alte 3 eomponente (Profilul auto-ajutor/social, .Ancheta privind conduita acasa si Ancheta privind istoria sanatatii) sunt ofe-

sub forma unor ehestionare, parintilor, eadrelor didacbee sau eelor ee au zilnic in grija copiii. Cea de-a 7-a cornponerrta, respectiv, Ancheta privind eomportamentul

copilului realizata de examinator dupa ee au fost

. a administrate Profilele cunoastere/limbaj si eel motric.

In medie, timpul de administrate pentru un eopil de 15 30 minute, iar timpul necesar pentru cornpletarea chestionarelor de catre parint.e san eadrul didac-

este 10-15 minute.

Privitor seorare, bateria este prevazuta eu doua

tipuri. numite nivele. Nivelul I de scorare .ofera I ndicii

~ ,

mdsurare (Screening Indexes) pentru ~ase categorii

pertormanta. Indicele de masurare, care este de fapt un scor dezvoltat de catre autorii bateriei, este Iolosit pentru 0 rapida estimate a dezvoltarii generale a copilului, vederea identificarii aeelora care sunt handicapati,

dotati sau care necesita investigatii suplimentare. Indi-

52

cii de rnasurare pentru cele 3 Profile au ca valori pentru scorurile standard si rangurile centile-urmatoarele (Cohen,

G. ,Spenciner, J. L., 1994):

Indicele de masurare Scorurile standard Rangurile
centile
1 70 sr sub 2 91 sub
2 71-:· 85 3 16
3 86 ___: 100 17 50
4 101-115 Sl 84
5 116-130 85-98
6 131 9i peste 99 ~i peste Pentru Anchete au fost dezvoltate urmatoarele categorii ce corespund indicelui de masurare :

ICorespunzzmd indi-!Corespunzand ran-I Icelui de masurarel gurilor centile I

Categoria

I i I

I 1 ~l 2 I 16 si sub I

! 3 91 4 I 17....'.84 1

i ! !

I 5 ~l 6 ! 8S si peste !

sub me die me die

peste medie

Cand se utilizeaza Nivelul I de int erpretare, trebuie sa se ia in seama indicatiile din manual privitoare 13 deterrninarea ratei de trimitere a copiilor pentru investigat ii ~i evaluari suplimentare.

Nivelul II de scorare ofera informatii mai sofisticate, respectiv : seoruri standard, centile, stanine, echivalenti ai curbei normale S1 echivalenti ai varstei. Pentru Profile

J - - J - - J-

se utilizeaza norme nationals la care se raporteaza scorul

obtinut de copil i ar pentru A ncheie sunt oferite informatii descriptive (rnedie, sub si peste rnedie).

53

• Standardizare. Esantionul a fost selectat din 26 state si din Districtul 'Columbia, .cuprinzand un numar de 1 149 copii. Ca variabile pentru stratificarea esantionului au fost Iuate in atentie urmatoarele : varsta, sexul, regiunea geografica, inregistrarea scolara, statutul socioeconomic, apartenenta etnica: Separat, pentru Profilul auto-ajutorrsocial au fost antrenati 366 de parinti ~i alte persoane ce au grija de copii .

., Calitdii psihometrice. A~a cum reiese din manual, au fost calculate trei tipuri de fidelitate : a) consistenid iniernd ; valorile coeficientului de Iidelit ate, pentru componentele bateriei se intind intre .41. si .95; b) delitaiea test-retest; au Iost utilizate doua variante :;;1 anume, fidelitatea test-retest, forma imediata (5 si 22 de

si fidelitatea test-retest intarziata (22 75 de zile). In primul caz, au fost tolositi 74 de copii, iar valoarea cientilor de fidelitate a variat intre .66 S1 .91. In al doilea

, .. t

caz, au fost folositi 42 de subiecti iar valorile fidelitatii au variat intre . 55 si .91; c) [idelitatea interexaminatori a fost verificata pentru Profilul motric, in baza examinarii separate a 63 de copii de catre doi examinatori. Valoarea coeficientilor Tidelitatii s-a plasat intre.55 si .91.

Si in ceea ce priveste ualidiiatea, rnanualul of era inter-

, '

matii ample referitoare la diferite studii efectuate privind

mai multe forme ale validitatii, cum ar fi: validitatea de continut, validitatea de construct, validitatea concurent.a, validitatea predictiva. Astfel, SUlTt rnentionate foarte multestudii ce au urrnarit masurarea validitatii concurente prin compararea cu alte instruments psihodiagnostice de valoare, cum ar fi : Stanford- Binet, Kaufman Assessment Battery, Peabody Picture Vocabulary Test-Revised, Metropolitan Achievement . De asemenea, sunt prezentate date referitoare la capacitatea

predictiva a testului, mai ales a capacitatii anticipare

a achizitiilor scolare

Oricum, concluzia generala este aceea ca acest instrument este unul dirrtre cele mai valoroase mijloace de masuTare a dezvoltarii copiilor mici, datorita mal ales a uuterni-

celor sale calitati tehnice. l

2.1.2.11. Testul

trier e a lui JYf cC arth» ( 1\[ S

*

.. Scurt isioric. Testul a fost creat in anul 1978 de ca!re Dorothea McCarthy. El este, de Iapt, 0 adaptare a Scalelor McCarthy pentru masurarea abilrtat ilor copiilor.

., Obiectioe. Acest instrument se adreseaza copiilor cu vaTsta. intre 4 si 6 ani si jumatate, cu irrtentia, dupa cumpreClzeaza auto area in cadrul manualului, de "a ajuta scolile sa identifies pe acei copiice necesita asistenta

educationala speciala". '

• Continut. Ariile comportamentale cuprinse sunt urma toarele :

1. Orientarea dreapta-stang a (in legatura cu propria persoana sau in baza unei imagini) ;

2. Memoria verbala (repetarea unor cuvinte si a

unor propozitii}: ,

3. Desenatul;

4. Memoria numerica (in ordine directa si ordine

inversa) ;

5. Gruparea conceptuala (clasificarea !?1 generalizarea logica utilizand cuburi colorate);

6. Coordonarea piciorului.

* McCarthy Screening Test (j\<IST).

® A si scorare. Durata de aplicare este

de aproxirnativ 20 de minute. Raspunsul copilului subteste este apreciat ca fiind coreet sau nu (reusit san nereusit). In functie de numarul subtest elor Ia care reu-

seste ~opilul (si, prin diferenta, de numarul '

acesta este d~sificat ca prezentand sau nu rise in

tare.

IJ} Siandardizare. Testul nu beneficiaza de 0 standar-

, dizare proprie, iar norrnele existente provin din zarea Scalelor McCarthv care, Ia randul ei, a fost

incenutul anilor Asadar, deoarece

v~echi, se impune .mai multa precautie tat.elor obtinute (M.-E. Cohn, 1992).

, , 3 subteste

conceptuala si Coordon area piciorului}, . de 5 ani a fost calculata [ideliiatea de jumatate) , obtinandu-se va-

si .80. Pe de alta

. ~ fost verificata fidelitatea 5 saptarnani), obtinandu-se Ia ualiditaie, a fost efec-

aceasta, s-a pentru abilitati si s-au facut

la ca arnbele

aceleasi abilitati.

l1UISUIaJ'e a prescolarilor *

creat de catre Lucy Jane 1982 de catre Foundation

*

Assessment

Presehoolers (lit/lAP).

Knmvledge in

1988, de catre

Psychological Corporation.

~ Obieciiue. Manualul din 1982 precizeaza mai multe obiec tivc, primul dintre elefiind acela "de a construi

un scurt instrument de evaluare, tip screening, clarputemic punet de vedere psihometric si tehnic, care sa permit a

utilizatorilor (personal educational si clinic) identificarea copiilor ce necesita 0 evaluare suplimentara": .

11& Coniinut. Iternii testului mascara abilitatilesenzo-

, r

;;1 motorii, abilitatile cognitive si abilitatile combi-

in 5 indici:

1. Elemente de baza (sarcini motrice bazale, constientizarea senzoriala ;

2. Coordonarea (generala, tina si . oral-motrica) ;

3. Verbal (memorie, succesiune, vizualizare, performanta manipularilor rnentale care nu solicita nrci Iirnbajul vorbit si nici rabilitatea rnotorie) ;

4. Sarcini complexe (combinatii intre senzorial, motor si cognitiv).

e Administrare :;i scorare. Testul este destul de complex, presupunand 0 serioasa familiarizare anterioara

cu procedeele de aplicare si cu elementele de continu t care sunt destul de atragatoare pentru copii. Timpul, de adrninistrare este de aproxirnativ 20-30 de minute.

urma scorarii , copilul poate fi inclus in una din urrnatoarele categorii : Of, rise, probabil ell rise, lara nici u.n nse .

• .Standardizare. Lotul folosit prezinta un caracter national, cuprinzand un numar de 1204 copii normali (86% albi si 14% nonalbi), precum ;;i un numar suplimentar de 90 de copii eu probleme.Ca variabile de stratificare au fost folosite urmatoarele: varsta, regiunea geografica, rasa, sexul, marimea comunitatii rezidentiale,

57

statutul socio-economic. Standardizarea s-a efectuat anii 1979-1980.

e C aracierisiici psihornetrice. Manualul ofe.ra .'

mat ii privind studiul urmatoarelortipuri de fldehtate.: 1. [idelitate intereoaluatori (pe un grup de 40 de copn s-a obtinut valoarea .978 pentru scorul total al testului) ; 2. fid;litatea test-retest (in urma rem8_surarii a ~O de copii~ 1a ~n interval de pana 1a 4 saptamani, s-a obtm~t. acela?~ scor total in 81 % din cazuri}: 3. valoarea coeiIClentulul de fidelitate privind consistenia interne este de .79.

In ceea ce priveste ualuiitaiea, rezultate1e 1a test ale gmpulul de 90 de copii CD p:.?bleme. a~ A fost comparate en rezultatele obtinute de copm cuprmsi III lot ul de standardizare, Mai aies pentru copiii mai mari de v~rsta , .. 3 ani si 8 luni, testul MAP a identificat 84 % din copm en problerrie preacademice, ceea ce inseamn.a 0 destul de bun a ualiditaie de construct a instrumentului. Manualul din 1988 prezinta, printre altele, ca, in vede~ea ~et:nrl:inarii ualidiidiii predictive a tesiului, patru ant mal tarll:: dupastandardizarea din 1980, un numar de 338 de. copn

ce au.apartinut Iotului initial, a fost supus unor .~Ol .

suripsihc)-comportamentale, obtinandu-se corelatn semrnficative intre rezult.atele Ia MAP si rezultatele la pro~ele de masurare a inteligentei, dezvoltarii motor~i si tiilor scolare, Deci, pe langa altele, testul se Impune~ m ~les ca un bun predictor pentru succesul scolar (M.-E. Cohn,

1992).

2.1.2.13. Inueniarul pentru mdsurarea de.zvoltdriiprescolarului *

• Scurt istoric. Testul apartine lui Harold Ireton ~i publicat, in 1988, de cat re Behavior Science Systems,

* preschool Developmental Inventory (PDI).

58

tll Obieciioe. Spre deosebire de majorit atea testelor screening" Ia care raspund copiii, in cazul acestui raspund parintii, de regula, mama. Mal mult, parinpoate raspunde Lira. a fi obligatoriu ca examinatorul prezent. De fapt, acest test apare mai mult in calide mijloc suplimentar pentru oricare din instrumende "tip screening". Dupa cum precizeaza autorul in cadrul rnanualului, el a fost creat "pentru a identifica copiii cu problems de dezvoltare sau alte categorii de probleme ce pot sa interfere eu abilitatea copilului de a invata" (Ireton, H., 1988).

• Coniinui. Testul cuprinde un nurnar de 84 de

din care 60 vizeaza dezvoltarea generala a copilului tar 24 se refera 1a diferite siniptome :;;i comportamente. De asemenea, el cuprinde 3 sectiuni speciale ce vizeaza : descrierea copilului, preocupari in legatura cu copilul, probleme speciale sau handicapuri.

• Administrare~i scorare. Tirnpul de aplicare a acestui instrument, destinat copiilor eu varsta intre 3 ~i 6 ani, este de aproxirnativ 10-15 minute. Copilul este evaluat in baza unor scoruri de departajare specifice pentru doua variabile : varsta si sex. El poate corespunde expectatiilor pe Iinia acestor variabile sau, dimpotriva. poate fi sub nivelul lor.

.. Standardizare. Desi testul este standardizat , nu este yorba de un esarition national reprezentativ, deoarece cei 220 de copii apartineau doar unei comunit a'[i din statul Minnesota ?i anume, South St. Paul. De fapt, faceau parte din prograrnul annal de verificare (screening) pre-

• Calitdii 'p. sihomeirice. In manual nu sunt cunrinse

, l

referitoare la [idelitate, iar in ceea ce priveste validieste prezentat un studiu facut asupra unui grup copii, utilizand testul PDI si testul DIAL (Develop-

59

Indicators for the Assessment of Learning). urrn.a compararii rez.ult.a.telor s-a ajuns l a concluzia pentru ambele instrumente ratele trirnitere a copiilor pentru evaluari suplimentare sunt foarte asernanatoare (]\,'I.-E.Cohn, 1992').

\ ,

2.1 14. Teste de mdsurare screening)

an I specifics

Asa dupa cum s-a mentionat deja irrtr-un subcapitol anterior, dezvol tarea copiilor se realizeaza pe mai multe directii , hind deci posibila depart.ajarea mai multor arii eomportamentale. Instrumentele de masurare prezentate p<'ma acum s-au referit 1a toate sau, orieum, la mai rnulte arii comportamentale, eu scopul de a depista copiii ce prezinta probleme in procesul dezvoltarii sau care intra in eategoria celor supradotati, Exista insa si unele teste de evaluare doar a unei singure arii comportamentale, cum ar fi, aria limbajului sau cea psiho-rnotrica. Aceste instrumerite permit 0 examiriare mai amarrurrtita rn ai profunda a copiilor iprivind asemenea arii sau domenii specifice, Ca exemple de teste pot fi m errtionate : Testul Fluhorthy demasurare a Iimbajului si vorbirfi preseolarului (Fluhorth.}' Preschool SPeech and Language Screening Test) si Testul iUilani-COlUIJal'etti de evaluate a dezvoltarli motrice (Nlilani-Compareth Motor Development Screening Test). Desi foarte utile, ele nu trebuie folosite, totusi, ca

teste de-sine-statatoare, ci, mai ales, in calitate de mijloace suplimentare de evaluare pentru instrumentele tip screenmg (Cohen, G., Spenciner, J. L., 1994).

60

BIBLIOGRAFIE

1. Brigance, A. H',I}rigance: K.and 1 Screen for Kindergarten and First Grade, :N orth BIllenca, MA: Curriculum Associates, 1982,

2. Brigance, A. H., BriganceR" Preschool Screen for three and

Jour year old North Billerica, MA: Curriculum

Associates, 1985.

3, Brigance, A. H., K and 1 Screen for Kindergarten and First Grade (2nd ed.), North Billerica, MA: Curriculum Associates, 1987.

4, Brigance, A. I!rigance~ early preschool screen for two-

year-oid-ckildren., :N or th BIllerica, MA: Curriculum Associates, 1990,

S. Cohen, G. L., Speneiner, J. L, Assessment oj Y01#zg Chil~ dren, Longman, Ne\v York and London, . 1994.

6. Colin, JiII.-E., Screening Measures, in E. V. N uttall, 1. Romero J-Kalesnik (Eds.), Assessing and S creening PTesclioolers~ Psychological and Educational Dimensions. Allvn and Bacon 1992.' "'

7. Fewell, R. R., Langley, M. B., Developmental actiuitics screening inventory (DASI-II), Austin, TX: Pro-Ed., 1984.

8. Frankenburq, 'V. K., Dodds, J. B., Fanda.!, A. \V .. Kazuk, E., eohrs, M., Denver De~elopmental, screening t;st: Reference manual, Denver: University of Colorado Medical Center, 1975.

9. Frankenburq, \V. K., FandaI, A. w., Seiarillo , w., Burgess, D., The newly abbreviated and revised Denver Developmental Screening Test, Journal oj Pediatrics, 99, 995-

999, 1981. .

10. GregOl'Y, J. R., Psychological Testing. History, Principles and Applications, second edition, Allyn and Bacon, 1996.

1). Harrison, P. I., Kaufman, A. S., Kaufman, N. L., Bruininks, R. H., Rynders', J.,Ihner, S., Sparrow, S., Cicchetti, - D., AGS early screening profiles, Circle Pine'S, MN: American Guidance Service, 1990.

12. breton, H., Preschool Development Lnueniory, Minneapolis:

Behavior Science System, 1988.

61

B. Marden-Czudnowski~ C. D., Goldenberg, D. S., Developmental=iruiicators for the Assessment of Learning-Revised, Edison, N J: Childcraft Education, 1983.

14. Mardell-Czudnowski, C. D., Goldenberg, D. S., Develop-

mental Lndicators for the ASSeSSl11,ent of Learning- Reuised, Circle Pines, MN; American Guidance Service, 1990.

14 bis McCarthy, D. A., The jJ1cCarthy Screening Test, Ne,v York: The Psychological Corporation, 1978.

15. Meisels, S. J., "Viske, M., Tivan, T., Predicting school performance with the Early Screening Inventory, Ps),c7wZog:y 1:n the Schools; 21, 25-33, 1984.

16. Meisels, S. J., \Viske, M. S., Early Screening Inventory, New York: Teachers College Press, 1988.

17. ]\ieisels, S. J., Henderson, L 'V., Marsden, D. B., Brow ninq, K. G., Olson, K. A., Early screening inventory - 3, Ann Arbor, MI: University of Michigan, Center for Human Growth and Development, 1991.

18. l\{ille:r, L. J., Miller Assessment for Preschoolers, Littleton, co: Foundation for Knowledge in Development, 1982.

19. Miller, L. J .• Miller Assessment for Preschoolers, San Antonio, TX: TIle Psychological Co'rporation, 1988.

20. Mitrolan, N., Eialonarea ~i reeialonarea testelor 0 urgentll

a psiholog£ei romdnesti, in Rev. Psikologia, 6/1994.

21. Newborq, J., Stock, J. R.,Wnek, L, Gnidubaldi, ~., Svinski, ,J., Battelle Developmental Lnuentory, Allen, TX' DLM Teaching Resources, 1984.

22. Newborq, J., Stock, J. R., \Vnek, Svinski, J., Battelle developmental TX: DLM, 1988.

23. Nuttall, I., Romero, I., Kalesnik , J. (Eds.), Assessing and S creening Preschoolers. Psychological and Educational Dimensions Allvn and Bacon, 1992.

24. Salvia, J., Y;seldike, S., llssessment in s pecial and rem~dial education (4th ed.), Boston: Houghton Mifflin, 1988.

25. Sheenan n .. Snyder. S., Battelle Developmental Inventory and the' Battell~ Development Inventory Screening Test,

Diagnostique, 15, 16-30, 1989-1990. .'

26. Sehiopu, n., Lniroducere in psilwdiagnostic, Tipografia Universitatii Bucure~ti, editia a doua, 1976.

1., Guidubaldi, J., screening test, Allen,

2,2. MIJLOACE DE MASUR ARE A DEZVOLTA.n u

2.2.1. JUijloace de masurare a : dezvoltarli eopiilor nou-naseuti

Am incercat sa grupam in acest subcapitol cateva din mijloacele de rnasurare a. copiilor dupa nastere, folosite cu intentia de a depista cat mai devreme posibil problemele pe care le poate prezenta copilul privind dezvoltarea lui psiho-comportarnentala ul terioara , in vederea sfat uirii si instructarii parintilor referitor Ia conduita ce trebuie s-o adopte in raport eu aeesta. Uneori, aplicarea instrumentelor de rnasurare se face chiar In prezenta parintilor sau a persoanelor ce au in grija copilul, tocrnai pentru ~a acestea sa observe si sa. :inteleaga cat m ai bine ce problem e prezirrta copilul (de exerriplu, anumit e dizabilitati) ~i cum trebuie el abordat in consecinta,

Tdeea de baza este aceea ca OC3.t rn ai t.impurie depistare a aspectelor crrtice ale dezvoltar ii copilului poate corrtribui la conturarea modalitatilor educational-terapeutice eu caracter preventiv pentru accentuarea ulterioara .: a problemelor grave de adaptare comportamentala a copilului. In ultimul timp, se remarca tendinta de a cunoaste evolutia copilului chiar inainte de nastere, eli cat mai mult posibil eli at at mai birie. Astfel, dupa unii autori, masurarea copilului poate sa inceapa dupa 26 de saptamani de gestatie, eu intentia de a cobori sub acest interval de tirnp (Bimholtz, J. c.. Stephens, J. c.. Faria, H., 1978). Dupa cum este cunoscut, copiii care se nasc la termen, .au 0 perioada de gestatie de aproximativ 38- 40 de saptarnani. Cei carese nasc inairrte de acest termen au 0 nastere prernatura, perioada de gestatie fiind mai

scurta. Din aceasta cauza s-a pus problema daca este san nu necesara 0 ajustare a varstei cronologicea copilului.

exernplu, un copil nascut mai devrerrie eu 0 luna,

o V2xsta cronologica intreprinse pana acurn au

In

nrivinta instrurnentelor

Ie lu(h~1 in atentie aici mal rnasurarea neurologies ~l asemenea, includern ~i un

mijloacelor

de-a t.reia , a mijloa-

cum ar fi cazul testelor Bayley! Gesell

~ . 1- A 1 pitol 1 rnasurarii dez-

el.c. .. an1 mc us-o In SUDca lclU .c ..

. copiilor prescolari, altele de tin "creffi-

'. deoarece eIe· vizeaza nu perioada:- imediat

urrnatoare nasterri, ci una mal indelungata, ajungand in scolarului mic. .

unor teste pana 18

. . p'Z l' ~ .. .f

Co l U ·U,l nascui

2.2.1.1. Mdsurarea de iermen *

isioric, Acest mijloc masurare apartine

autori si anume, H. B. Lester, C. E.

B. Brazelton (1982 a; 1982

ill El se adreseaza copiilor nascuti inainte

termen $1 care prezinta riscuri privind dezvoltarea psihocomportamentala. De exemplu, un copil se poate afla Ia

un inalt de rise daca folose$te un mod de comuni-

f:"iTa~ . sa includa in vreun fel sunetul,

care ~-

Ii De fapt, acest instrument nu este alteeva

o extindere a Sealei de masurare a eomportamentuce apartme lui T. B. Brazelton (1984). Din

'" Assessment of the

Behavior

64

a dezvoltarii, conform careia, Ia stadiu de dezvoltare, exista relatii de mediere reciproca intre diferrte subsisteme

relatii de interactiune eu mediul ambiant . Scala cuprinde itemi (multi din Scala lui Brazelton, 1984),' care ) functionala a diferitelor subsisteme, cum

ar motor, reglator, atentie-interactiune.

inforrnatiilor recoltate, se corrtureaza un program de actiune optimizatoare asupra copilului, ce urrneaza a fi aplicat de catre parinti sau de catre cei ee-l au in

• Adminisirare Ji scorare. Inainte de orice, utilizarea instrument necesita 0 pregatire speciala intensiva :;;1 in domenii precum, psihologia dezvoltarii, neurologia dezvoltarii si, totodata, experienta practica en nascutii inairrte de termen. Deexemplu, in S.U.A., Ul1 asemenea program special de form are este oferit de

Dr. Haide Als, de la Spitalul de COpi1 din Boston

~I Dr. Sell, de la Centrul Medical a1 Universitatii

Arizona Tucson (Nugent, l K., Davidson, C. E.,

19921.

I

Timpul neeesar pentru aplicarea instrumentului este

aproximativ 0 ora, acesta variind in Iunctie de nivelul

stres copilului,

@ C aracterisiici psihametn:ce. Privitor la fidelitate, eele 9 scale, rata coresponderrtei intre evapeste 90%, ceea ce inseamna 0 buna fideSi in ceea ce priveste validitatea,

, ,

studiile

o buna ualiditate predictivd.

65

.5-c,717

2.2.l.2. Scala de mdsurare a natal *

• Scud isioric. Scala anar tine lui B. T prima varianta fiind publicata "In 1973, iar pectiv, a doua editie), in 1984.

• Obiectioe. Testul se adreseaza copiilor si poate fi aplicat in prima luna dupa nastere, cu scopul de a depista dizabilitatile neurologice si de a identifiea

direrentele individuale in plan comport am ental. '

.. • Coniinui. In vederea surprinderii raspunsurilor neurologice ;;1 comportamentale ale copilului, testul C11- prinde itemi adecvati care, 1a randul lor, pot fi in 6 arii ale functionari i tsi anume: Iiziologica, motorie, reglarea starii, organizarea starii, habituarea, reflexe, int~~actiunea so~iala. Testul a fost utilizat pentru .' copiilor ce prezinta mari riscuri in dezvoltare datorita efectelor negative ale conduitei mamei, cum ar fi, exemplu, consumul de droguri.

.. Administrate :;i scorare. Aplicarea testului ere area unor conditii ambientale adecvate iar in ceea ce priveste utilizatorul, 0 pregatire speciala, cum ar exemplu, cea oferita de Spitalul de copii din Boston. Programul este cunoscut sub numele "NBAS training" avand ca director pe J. Kevin Nugent ( . ~J., Davidson, E. c., 1992). Tirnpul de adrninistrare a testului este de 20-30 de minute, raspunsurile Ia evaluate in baza unor scale: cu trei puncte (

rieurologici) si cu 9 puncte pentru itemii

!III Siandardizare. In cazul copiilor nascuti in special, este greu de realizat

* Neonatal Behavioral Assessment

66

unui asemenea instrument de

aloarea

". .

iar, In ceea ce prrveste

o valoare in alta si scorurile let testul

18 luni.

2 1

@ Testul a fost creat 111 1981 de cat re

Dubowitz.

,. Obiectioe. A~a dupa cum precizeaza autorii, acest mstrurrient este detectarii deviatiilor in evolutia "comportamentului" neurologic 1a copiri riascut i inai~te

termen, precum . compararii acestora ell copii nascuti t errnen dar care corespund acelorasi varste gestational~.

~ ,

~ Scala cuprinde rtemi ce mascara 4 di-

IYlenS1Um ale "functioniirii" nou-nascutului : habituarea, area si tonusul, reflexele, neuro-cornportarnentul. din urrna cuprinde itemii referitori Ia procesarea vizuala . auditiva) sau Ia diferit~ stari

cum ar iritabilitatea.

scorare. Aplicarea testului 10-15 minute iar rnaterialele ce optometrica, un sunt adrninistrati In

::." un

the Preterm and

., 1 . A ce· .. !. c.e I~',U

copuurui. lncepe cu "., ~

veghe a copilului ~i se cu

portamentali. Ca sistern de scorare se foloseste

cu 5 nunc'te. Administrarea testului nu reclama 0

speci~13 dom eniul n.eurologiei.

@J Standardizare. Autorii mentiorieaza au

aceasta scala, tirnp peste 2 ani z.ile, pc un

cuprrns rn ai mult 500 de copii nascuti la term en sau

inairrte

t ermen.

@ , psihomcirice. Fara a oferi un

statistic corespunzator, rnanualul precizeaza prezinta 0 buna fidelitaie iniereualuaiori. In ceea ce veste ualidiiaiea, sunt prezentate rezultatele unui urospectiv efectuat De 116 copii nascuti inainte de ~arc L cviderrtiaza 0 buna corelatie int;e masurarea neurologic a 40 de saptamani ale varstei postrnenstruale (PMA) si cea efectuata Ia varsta de 1 an a copiilor,

2.2.1

Chesiionar pentnt - Reoizuit *

cotniului

1./' '" .. ' .... ' ...

com boriameniul

~

@ isioric. apartine autorilor \V. B.

$1 S. McDevitt (1978).

~ Obiectioe. Acest chestionar, care se bucura larga popularitate este destinat copiilor cu varsta

4 $i 8cu scopul de a indentifica pe aceia care dificili . de a spori iritelegerea si adaptabilitatea

tiler stilul comportamental a1 copilului.

"" Desi xhestionarul vizeaza copiii, eel

95 de iterni ai sai raspund parintii. Acesria sunt intrebati

Infant Temperament Questionnaire

*

68

la diferite situatii

se refera urmatoarele

reactivitatii copilului: activitatea, ritrniciintensitatea, adaptabilitatea, dispozipersistenta, distractibilitatea, pragul stimu-

tia iafectiva, larii.

@ dminisirare . scorare. Parintii pot raspunde

Ia itemii chestionarului sa fie necesara supravegherea lor. Pentm fiecare item, raspunsul este oferit in baza unei scale tip Lickert, avand la extrernitati, "aproape niciodata" ~("ap:mape intotdeauna". In functie de sco~~l obtinut, copiii snnt clasificati in urrnatoarele categorn : a) '?ificili ( .. ~e~ra~i, ad~p~a_bilitate scazuta, .. ~~~~~ tiVI); b) confor tabih \ caractenshCl opuse eelor dlbClllJ.; c) incetiin reactii, Ienti (inactivi, nivel scazut a1 abordarii ~i adapt abilitatii , bhl~1Zi, linistiti si nega~ivi); d). intermediari. Timpul de. comI?letare a chestlon~r~lu_I. est~, in medie, de 35 de minute, iar eel necesar scorarn 91 interpretarii este de 10--:- 15 minute .

• Standardizare. Esantionul a euprins un nurnar de 203 copii ell varsta intre 4 si 8 luni si apartinand diferitelor nivele soeioeconomice.

• Caracteristici psihoJnetrice. Autorii prezinta un studiu privind [ideliiatea test-retest, efectuat pe un lot de 41 de copii si un studiu privind consistenia iniernd, efectuat pe esantionul de 203 copii. folosit p.entn~ s,tandardizare. Rezultatele prirnului studiu au evidentiat 0 valoare a fidelitatii intregului test de .86 iar rezultatele celui de-al doile;{ studiu au eviderrtiat 0 valoare a consistentei interne pentru intregul test de .83.

s Si in ceea ce priveste ualiditatea, diverse studii efectuate au evidentiat corelatii pozitive intre rezultatele oferite de acest c1~estionar si cele Iurnizate de alte instrumente, cum ar fi, testul Bayley san Scala de ma~urare a comportarnentului neonatal (Nugent, K. J., Davidson, E. c., 1992).

69

BIBLIO

1, _._<\_ls, Hi), , Be :fitic.,

Towards a research instrument

term behavior (APIB), in

Lester, . vV. Yogman (Eds.), behavioral pediatrics, vol. I, num, 1982 a.

2. AIs, n., .Lester, RNI.~ Troniek, E. C., Brazelton, T.

Mannal ior the assessment of preterm infant be_havior (APIB), In H. E. Fitzgerald, B. lYi. Lester, lVi. VV. Y ogman (:!£DS.). Tlzeor~v and research in behavioral vol. I, l'(evv York: Plennm, 1982 b.

3. Als, II., Newborn behavioral assessm.ent, in \V. J. BUrns, J. V. Lavigne (Eds.), Progress in pediatric (pp. 1·-46), New York: Gnmc and Stratton,

4. Birnholtz, J. C., Stephens, J. ,Faria. H .• Fetal movement patterns: A possible means of defining neurologic

development milestones in utero, in C Journaz"

Roentogenolog:y, 130, 536-542, 1978.

5. Brazelton. T. R, Neonatal Behavioral Assessment Spastics International Medical Publications, Philadelphia:

Lippincott, 1973.

6. Brazelton. E., Neonatal

ed.), ~ International

delphia; Lippincott, 1984. .-: Carey. W. R. J\lIcDe"itL S l1era;n:ent Questionnaire, i~ 1978.

B.,

.

the' assessment of Fitzgerald, B. and Ne"lv York:

Assessment Publications,

8. Duho,vitz.DUb(Hliitz. neurological assessment

of the preterm and full term infant, in Clinics in

Medicine, 79, Philadelphia: J B, Lippincott

1981.

9. J., Davidsoli~ E.

In E. V. Nuttall, L and Screening Preschoolers and Bacon, 1992.

10. Nuttall, E, \T., Romero, I.,

and J Kalesnik 263-279),

J.,

and

5

Preschoolers, Allyn and Bacon, 1992.

'70

lUijloace de masnrare a Ioal'te miei (0--2/3

ceea ce priveste prescolaritatii, am

Ierat diferentiem dona subcategorii de mijloace

nostice privind dezvoltarea psiho-comportamentala a Iului , desi, atat din punet de vedere psihometric, din punctul de vedere a1 obiectivelor urrnarite, nu sunt diferente atat de mari incat ar fi necesara 0 asemenea diferentiere.

o prima subcategorie se adreseaza copiilor ee ajung

1a 2/3 ani, deoareee la varsta putem vorbi de

achizitiile invatarii timpurii, realizate eel mai

In ' de 'apartenenta a copilului.

de a doua subcategorie de mijloace diagnostice se adreseaza copiilor cu varsta intre 2j3 :;;i 6/7 ani, consi-

derand pentru aceasta categorie de varsta,

in plan psiho-comportamental se realizeaza in cadrul institutiilor nrescolare si seolare mai ales, de inceputul :;;c~larit8_tii mici), rolul privind organizarea actiunilor de irrterventie t erapeutica revenind cadrelor specializate. Chiar

nu autorii instrumentelor de masurare a

opereaza CU diferentierea celor doua subperioade ~colaritatii. pentru unii ei chiar forrnularea din titlul testului inroune Iuarea in consideratie a acestei

- _[. - J'

departajari, Este cazul, exemplu, a celor de si anume, Carolina Currjeulum

variaute

Daca din punct este verba. acelasi autor) ,

J r :

-r

cele

71

~1 nor am

1 I" ••

S110ca Tegorll

rare a dezvoltarii copiilor eventuale neintslegeri

avern in decaL

.1.

§1- ptogra·~ mici *

~istoric. Dupa cum relese chiar din trtlu, nu este verba doar de un singur instrument, ci de un pragran1 complex de rnasurare, planificare ~i rnorritorizare a copiilor ce au varsta intre 0 si 3 ani (D. Bricker, 1992). Aces! program cuprinde urmatoarele componente : 1. Tes,

AEPS pentru copii : 2. Raportul familiei , ce poate fi cornpletat de un rnernbru a1 familiei}: 3. Ancheta IamiIiei (tot un chestionar, ce poate fi completat, de asem enea, catre un membru a1 familiei $i care vizeaza interesele $1 preocuparile privind copilul ; 4. Evaluarea planurilor

activitat« (0 colectie de sugestii privind masurarea copiilor sau copilului in tirnpul unor activitati de grup) ; 5. AEPS Curriculum pentru copiii eu varsta intre 0' $1 3 ani (0 carte separata continand etapele programarii si activit atii sugerate); 6. Foaia de inregistrare a progresului copilului (este yorba de inregistrarea abilitatilor curerrte copilului, planul de irrterventii si progresul

* Evaluation

and Children (AEPS).

System

72

pentru

1'. C. _..lL-

perioadei ue

dezvoltare

anurne :

6 domenii eomportamentale

J metric general; 3. adaptativ ;

socio-cornunicational : 6. social. cadrul

eomportamental, itemii sunt prezenti

• -t • v • t "'" rl LV

'_0~U.H'--· rerarrnca :;;1, OLOJaLa, sunt grn-

S" n + fo om u;l ati

L..L .1 L ....._ ~ - ... _ . - J

: "Cand este intins sore dreanta"):

.1:. .J_!

construit

cadrele didacticesi Interesant este Iaptul ce corespund tuturor celor (pentru ~ ,domeniul motric ilustratii).

, ,

. acestia pot fi evaluati observatiei ; b) prin testare baza raportului. Scorurile posibile sunt :

o .L' • '.L' v (~' ('O'

pertorrnan ~a mconsis len ta 1 P) ; e~ec \ p) .

. punctele pentru fiecare domeniu comuortamental, finalizandu-se cu calcularea unei valori

.J.. T ' ~ ... * • i~

.m eeea ce priveste-Raportul familiei,

i.terni pot £i : Y 1\1 da), S (uneori;\ N (nu inca).

_._ j, \ i

r +" .

lace parLe a111 categona

de aceea nu se pune pro-

R""O~"--,1

- dJ:-Y ..lLL ...... -'U.'.H~~~

6 domenii

blema ~ Caracieristici -bsihomeirice. In cadrul manualului S1LTlt prezentate concluziile a doua studii referitoare la fidelitate : 1. fidelit!iJii insereoaluaiori (avand

vedere scorul total al unni numar de 122 de copii) a fost de .966; 2. valoarea fidelitaJii test-retest (studiu facut pe un grup de 58 de copii) a fost de minimum .77

(pentru social) de maximum .95.· (pentru

73

domeniul metric general) . .lY.l.<UHULl informatii referitoare la doua

,

ditaie concurenid : - scorurile a 155

Ia testul cu perforrnantele

Gesell s-a obtinut 0 valoare a' de .51; - rand scolurile la testul AEPS performantele 1a Bayley ale dezvoltarii copi lului s-an obtinut valori cate ale coeficientului de corelatie ( .93 cu varsta mentala Baylev si .88 en varsta rnotrica B~vlev) ; 2. oaiiditatea con'lin;d ': a) in urma analizei proto~o~.i~lor a 155 de copii

. s-a evidentiat 0 inalta valoare a acestui tip de validitate ; b) urmarindu-se succesiunea ierarhica a itemilor testului,

in urma exarninarii scorurilor a de copii ce nu

tau dizabilitati, s-a constatat au fost intr-adevar

aranjati ierarhic in procent de 80 90; in urma consultarii a 23 de practicieni privind elementele de conti nut

ale testului, acestia au sustinut. procent de 70,

testul cuprinde cele mai import ante comportamente urmarite in masurareacopiiloL

In concluzie, testul prezinta .valori adecvate pentru

fidelitate si pentru validitate, pentru validitatea

concurenta ~1 validitatea

prezinta, de asemenea, de validitate : L uali-

'L' .) .

dezuoltdrii copilulu<i - I I *

• Scurt istoric. Testul ap. artine autoarei N ancv Baylev

, .; ~

publicat prima 1969, impunandu-se

practica psihodiagnostica ca unul dintre cele

~i el a repede in

mai preferate si cele mai

rnijloace de masurare

* Bayley Scales 01 Infant Development - II.

'7.4

IUDi.

cum arata

a

fi

senzorial-perceptuale;

achizitionarea

obiectului ; rezolvare

e:

memorare,

de a

- vocalizare, comumcare verbala: evidenta timpurie a ga.ndirii abstracte si clasifica) :

'" I,

reprezentare complex; concent ului matematic.

J.

""'1:"" •

scala $1 anume, moiricd

P.e11.J.l-.,U m;1C"'T~"e~ abilitatilor p

~ • ~C.~U.kCU a. H d,'!. 1 .• recum :

controlului corporal;

mainilor

dinamica ; dinamic .: imitarea posturala.

75·

cornponenta, ce cuprinde urrnatoarele atentia :

- orierrtarea :

- reglarea emotionala ;

- calitatea, motrica.

Aceasta scala este, de 0 evaluate a

conduitei ce se utilizeaza dupa ce celelalte 2 scale au fost aplicate.

Ltemii testului sunt aranjati ordinea de

a copilului, adica 1a varsta Ia care 50% din copiii reusesc Ia un anumit i tem dat. De aceea, pentru Iiecare item este indicata varsta de plasare, nrecum si

~ Jl 7

". •. 1 d A tV , t '. ._1 . t + d 50'

nmrtele e 'lars a In re care rtemui este recut e /0

95 din copii ce au facut parte din Iotul de standardizare.

Privitor la partea materiala a testului, sunt folosite in calitate de stimuli pentru copii, cum ar fi, de

exemplu : cuburi, oglinda, rninge, creion, clopotel,

Ioarfece, ceas jucarie, masina jucarie etc.

III Adminisirare Ji scorare. Instructiunile de aplicare sunt prezentate dar in manual, Cu toate acestea este necesar ca examinatorul sa bine familiarizat cu cerin-

testului, cu particularitatile de aplicare si, desigur,

preferat ca sa aiba experienta acumulata in acti"vitatea de testare a copiilor rnici. Tirnpul mediu necesar aplicarea ambelor scale (rnentala si motrica] este 45 de minute, Scala mentala singura necesitand aproxi- 30 de minute.

ceea ce priveste instructiunile de aplicare, in se mentioneaza ca examinatorul sa inceapa administrarea itemilor de 1a un nivel inferior varstei cronologice

en 0 luna. cazul care sunt . clare p rivind faptul

subiectul prezinta probleme dezvoltare, se poate

76

1a un mult mai scazut Iata de varsta

cronologica a copilului. Examinatorul trebuie sa determine bazala si varsta platen a copilului. Varsta bazala se detcrmina dupa numarul iternilor succesivi 1a care reuseste copilul iar varsta plafon dupa numarul de itemi succesivi la care copilul esueaza. Deoarece nu sunt spe-

" criterii foarte ferrne, practica recomanda luarea

considerate a unui numar de 10 itemi succesivi pentru determinarea ambelor tipuri de varsta.

Modul de scorare pentru fiecare item este prezentat

cadrul manualului. Scorul brut obtinut -de copil este nurnarul de itemi pe care i-a trecut, incluzand toti itemii ce sunt mai jos de nivelul bazal, indiferent daca acestia au fost adrninistrati sau nu . Apoi, scorul brut este conin baza tabelelor de norme, intr-un Index al dez, voltarti, De exemplu, pentru Scala mentala se obtine dezvoltari! mentale (J\IDI) , care are valoarea

. 100 si a deviatiei standard-16. Valorile indexu-

lui se intind intre 50_(~inimum) si 150 (maximum), fara ca acestea sa fie considerate valori ale coeficientului de inteligenta. Similar cu Indexul de dezvoltare mentala se calculeaza Indexul de dezvoltare psihomoterie obtin ut pentru Scala motrica.

@ Standardizare. Acest test este unul dintre cele mai reusite din punet de vedere tehnic. Excelenta lui standardizare l-a determinat pe M. J. Sattler (1988) sa afirme ca acest instrument a atins "vartul psihometriei"

dom eniul psihodiagnozei copilului. "

Esantionul nentru etalonarea variantei initiale a cuprins '1262 de copii, cu varsta intre 2 si 30 de luni. Pentru fiecare din cele 14 nivele de varsta au fost testati un nurnar de copii, variind intre 83 si 95. Copiii au fo~t selectati in functie de urrnatoarele variabile : sex, rasa, rezidenta rural a sau urbana, nivelul de educatie al capului

familie. orme separate sunt folosite pentru fiecare jumatate de lana a intervalului de varsta de 1a 2 1a

77

6 . d nentru fiecare

y.Ji.. J:' -.....-J...L ~ "'"- LA·...:_ ,-'

6 Ia 30 de total,

varsta pentru care s-au de V2ssta, scorurile standard

tele si 145,

pentru ca intreaga gama a

valori intre 50 150.

€it sbli!" pentru Iiecare

~, d..... . 1"1 .., -r ' ',

voroa e esantionul ce standardizare)

.81 .93. Eroarea standard a a cnprms

intre .42 si .69. Privitor Ia validitate, manualul prezinta o valoare a corelatiei de .57 intre Scala mentalasi coeficientul de inteligenta pentru un numar de 120 copii cu varsta intre 24 . 30 de Iuni. De asemenea, testul a corelatii nuternice eu alte teste, cum este cazul Wech~ler~ Diferite studii efectuate au evidentiat capacit atea predictiva a instrumcntului, In special a Scale} mentale. Este Yorba, mai ales, descorurile scazute care anticipeaza achizitii slabe pe linia dezvoltarii portamentale pentru perioada ulterioara (Vanderveer, B., Schweid, ,1974; Rhodes,

'j Yow, E., 1983).

ansam blu, testul folosit ales

tarea timpurie a copiilor ce prezinta intarzieri

2.2.2.3. Carolina Curriculum C'It neooi speciale *

[carte

@ Scurt istoric. Testul este destul de nou (1991

si el apartine autorilor M. N. Johnson-Martin, G. Jens,

M. S. Attermeier, J. Hacker.

* Carolina Curriculum 101' Infants and Toddlers Special

Needs (CCITSN).

78

1:'.,1 destin at sa

urma dezvoltarii copiilor mici, en varsta

~~ 24 de Iuni, in vederea planificarii si .

gramciui de interventie corectiv-terapeutica

- . Deci, SDIe deosebire de alte mijloaee testare, acest

J. "1

instrument direct legat strategn e

m anualul cuprinzand sugestii valoroase ce

de nracticieni.

«> J. Testul , care este :;>1

nurnele Assessment euprinde 24 de arii ale dezvol-

care, randul sunt incluse in 6 domenii

i : 1. cnnoastere ; 2. comunicare; 3. adaptare : relation area sociala ; 5. deprinc1eri motorii generale;

dep;inderi motorii fine, .' v

1 t.ernii sunt prezentati intr-o succeSlUne lOgIC a

- -'-_'" - _- '-~ - - v' • J ~. .L '-' • r' '-'

cu logica formarn depnndenlor. Ca 0 ~o ~a Sp~C1IlC~

acest test estefaptul ca, pentru multI dl~1~r: ~~emll sunt nrezentate ad apt.ari in vederea uhhzarn lo~ teslarea copiilor ce prezirrta diierite dizabilitati

.:izuale, auditive. motorii). , ..

Una dintre cele mai import ante caractenstlcl

testului consta in faptul ca el mentine 0 directa legatura operatiile de masurare:;;i actiunile de in\Ca!are.

functie de ~ezultatele rnasurarii, se apeleaza. (este -r \Tor,?a

special cadre didactice. sau de terape,ull) diferrte

de activit ate sugerate de manual.

S'; scorare TVf anualul TecomancHi

® if ... ) _ {- '- • .,._,.l

unui mod mai mult informal de recoltare a infer-

matiei. cu conditiaJtnsa ca examinatorul eunoasea

, bine continutul itemilor. Astfel se incepe en obse~--

varea interactiunilor parinti-copii timp .' o » de

si apoi se aplica t estul, de cat re parm·t~- lIve.

ex~minator. In plus, se solicita si un raport ~1 pa~m_privind diferite aspecte ale comportamentuhn copiluTestarea se poate relua Ia intervale diferite pentru se .const ata progresul realizat.

79

scorarea

acestea nu au a testului

de

al

(J.

apartinand unui

"' 'B D'V"<YPTll'O

' _L,Ub~~"

Brown , Lynch, S. IVL Moersch, S.

a publicat in anul 1981.

e Gbiectioe. Acest test' a fost construit e11 intentia

a asista alcatuirea si planificarea programelor de lucru

ce au varsta 0 ~l 36 de Iuni,

Rogers,

eu

* Early Intervention

Profile.

80

*

c adrul acestui

vom regasi

sase domenii comportarnentale si anume : a\ perceptual-Iin motric : b) cunoastere : c) social-emotional; . generaL Scala b (cunoastere]

piageriene. afara testului,

irrtitulat "Masur are §1 aplicatii"

R '081\ si 0 bro-

...Ir-.o'., l.V },

stimulative" S.,

mare

sccrare. Este recomandabil, dupa

participe multe per-

desigur,

copm, cum ar cadrelor

s. nronriu-zis nu este altceva (checklist), Iiecare item putand

e"'er (F\ in for-

Y :---' \), _._

aplicarea testului, scornlor, se alcatuieste

copil un ~ Siaruiardizare. instrumentelor

face parte categoria

criteriu, el nefiind etalonat. varsta ce trebuie folosite insa

~-otUS1

L ..... )l -:»

cu nrecautie. standardizarii slabeste

»: s ,

valoarea psihometrica a instrumentului.

foarte mult

<Ill Caracterisiici Autorii informa-

In legatura cu studii efectuate, vizand fieeare

tin de fidelitate : L fideiitatcintereoaiuatori (acordul aeest~ra se intinde De 0 gama ce cuprinde valori intre 80 % si 97 %); 2. fideliiaie ~ test-retest (corelatiile au val?ri intre .93 si .98.) De asemeriea, autorii prezinta un studiu nrivind ualiditatea de construct. Pentru construirea testu-

lui, ei au ales doua una, conform careia un item era

retinut daca el aparea eel putin alte doua scale recu-

noscute ~i alta, careia un item nou trebuia sa

fundamentat pe 0 teorie moderna a dezvoltarii,

6-c. 717

81

2.2.2.5. Profilul achiziiiilor

o Scurt istoric. Testul este in anul 1978

si apartine autorilor E. Glover, L. Preminger ,

R. A. Sandford.

e Objective. E1 este destinat copiilor cu varsta

o si 36 de luni, In vederea testarii deprinderilor si, in functie de rezultate, planificarii activitatilor cu caracter corectiv-constructiv, Testul -este foarte asemanator cu eel prezentat anterior.

• Coniinui. Si aici vorn regasi cele sase domenii corriportamentale i 1. metric general; 2. mot ric fin; 3. cognitiv; 4. limbaj ; 5. adaptativ ; 6. social-emotional.

Ii') Administrare §i scorare. deosebire de alte

instrumente de acest tip, testul este foarte usor de aplicat si de scorat. Autorii m entioneaza ca el trebuie sa fie anlicat in primul rand de catre eei ce vor lucra cu copiii.. In aplicarea testului, pentru a optimiza raspunsul copilului, este bine sa se manifeste grija sporita pentru selectarea materialelor si procedurilor de administrate. De altfel, caietul de inregistrare a raspunsurilor euprinde atat procedurile pentru fiecare item, cat si criteriile in Iunctie

c, ,

de care se pot acorda credite pentru raspunsurile copiilor.

La fiecare item, raspunsul poate fi marcat cu plus, daca se constata prezent a acestuia. Scorurile tot ale , vizand toate domeniile comnortamentale sunt Iolosite nentru

~ ~

alcatuirea unui profil.

• Standardizare. tn primul testul race parte

din categoria testelor raportate Ia criteriu. Spre deosebire insa de alte instrumente sirnilare, el est.e raportat si Ia

~ ,

norme, acestea nefiind ca urm are a admi-

nistrarii testului pe un esantion reprezent ativ, ci ele sunt

* Early Learning AceoIlllllislllnent Profile (Early

82

deduse

de

altfel,

*

este publicat

un grup de autori si anume: S. Furuno ,

C. Hosaka, T. Iriatsuka, B.

,

Zeisloft-Falbev .

.J ;.

~ Obiectioe. est.e copnlor cu varsta intre

o si 36 de Iuni, nrmarind ca scopuri principale planificarea programului de Iucru cu copiii eontrolulp;ogresului realizat.

• @ Continut, Intreg "eehipamentci" testului cuprinde :

o 11st3. de control.(HELP checklist), grafice (HELP charts) care surrt de fapt Ioi pentru aldHuirea profilulni , un manual intit~llat "HELP... at home" (Parks, ,1988), care cuprmde sugestii referitoars 13, activitatils ce pot fi utiliz.~te de catre eei care lucreaza cu copiriin vederea formarll. _unor . deprinderi (parinti sau alte persoane ce ii 8.U in gn]a). Lista de control (HELP checklist) acopera un numar

d • ., <0 -

mare e cepnnuen. care parte, la randul ~ase

domenii comportamentale: L cognitiv, Iimbaj ;

general; mot ric ; 5. social-emotional; .

(auto- a)utor). Un important

fiecare dirrtre deprinderi include

sustine 0

informatii

fi recoltata usor .l.U"V",'U'

direct a a eopilului, jocul $i

In ceea ce priveste aplicarea control,

, .L

pot fi scorati astfel : cu plus ), daca se constata

deprinderii'; eu R, daca deprinderea comunicata

si confirmata de catre parinti ; en minus (-), daca nrinderea nu a fost observata sau comunicata: cu E, sunt semne ca deprinderea este in curs de form are. functie de rezultate, se construieste profilul copilului, folosindu-se graficele HELP.

@ Standardizare. Manualul cuprinde putine infermatii referitoare la etaloane. Testul estc raportat la criteriu si. de asemenea .este raportat la norme (este yorba de n~r~nele pentru nivelele de varsta).

~ Caracieristici bsihometrice. Deoarece nu sunt

rite inforrnatii privind [ideliiaiea $1 »aliditaiea, utilizarea acestui instrument trebuie se Iaca cu multa precautie

(Cohen, , Spenciner, J. L., 1994).

2.2.2.7. Isroeniarul Minnesota lui *

1980,

istoric. Testul a £02\1: public at,

H. Ireton :;;1 J. Thwing.

$ Obieciioe. El este destinat copiilor cu varsta intre 1 ;;1 16 Iuni, in vederea masurarii ~dezvo1tarii lor psihocomportamentale.

;Jj Coniinui, De fapt, inventarul Minne:.otCl: este un chestionar ce vizeaza 5 arii ale dezvoltarii $1 anume : 1. general motorie ; 2. motorie fina : 3. limbajul ; 4. inteIegerea ; 5. personal-social..

catre

(MIDI).

Infant

84

Chestionarul este si cu 0 sectiune-comenta-

riu, in cadrul careia, eel ce raspunde (de r:egula, mama),

descrie copilul si prezinta anumite gnF si preocupari privind dezvoltarea acestuia.

• dministrare Ji scorare. A$a cum s-a precizat

la intrebarile chestionarului raspunde mama. Se pleaca de la ideea ca, in felul acesta, creste gradul de constientizare a problemelor de dezvoltare pe care Ie prezinta copilul sau. Desigur, daca aplicarea chestionarului face

dintr-un program mai amplu de masurare a dezvolcompletarea lui poate fi facuta de specialistii practicieni,

In ceea ce priveste scorarea, aceasta se face calculand procentajul itemilor la care raspunsul este pozitiv. Acest este raportat apoi la un tabel care cuprinde numade itemi ce plaseaza copilul cu 30% sub varsta lui cronologica sau cu 30% deasupra acestei varste. In cazul

care copilul se plaseaza, in procent de 20, sub nivelul varstei cronologice, arunci el poate fi considerat ca fiind intarziat in dezvoltare.

e Siandardizare. Testul nu a fost standardizat. De , rtemii sai sunt proveniti din cercetarile efectuate referitoare la un alt test ce anartine autorilor si anume,

• .l. ~ ,

Inventarul Minnesota pentru dezvoltarea copilului (vezi

subcapitolul urmator).

• Caracteristici psihometyiee. Nu sunt oferite date referitoare Ia fidelitate iar, in ceea ce priveste ualiditaiea, datele de cercetare, oferite de R. H. Ireton, evidentiaza faptul ca testul dovedeste senzitivitate (85 %) ill identificarea intarzierilor in dezvoltarea copilului si specificitate (T1%) in identificarea dezvoltarii normale.

85

2.2.2.8.

ale

... Aceste

C. 1. M. J. Hunt

cunoscute denumirea

(Ordinal Scales). De fapt, prima ment a aparut hi 1975, sub denurnirea "Infant

gical Development Scales" ( de dezvoltare

lObCJica a copilului mic) si anartinand acelorasi autori : I. C.

/, 1. ; ~

Uzgiris si T. Hunt. Mai tarziu, mai exact in 1980, testul este ;daptat de catre J. c. Dunst, care considera ca scalele sunt folositoare pentru "identificarea tipurilor

p articul are experienta care ar fi in .

masura dezvoltarea in

au un

ment diagnostic aplicabil pe copii cu varsta intre 2 mani si 2 ani, pornind de Ia conceptia lui Piaget privind dezvoltarea psihointelectuala. Dupa cum probabil este

cunoscut, Jean Piaget diierentiaza rnai m ulte .

cognitive ale dezvoltarii si anume : 'a) stadiul inteligentei senzorio-motorii (0-2 ani) ; b) stadiul gi'mdirii preopera-

tionale (2 ani); stadiul operatiilor concrete

11/12 ani); stadiul operatiilor formale (11/12-14 tn acord cu autorul, copiii pot sa difere mai mult, sau putin in ceea ce priveste varsta cronologica la care

"i~tra" an~mit ~tadiu al dezvoltarii, insa

stadiilor aceeasi pentru toti (Piaget, J., 1965).

o alta idee import ant a a J. Piaget, care a

preluata catre cei ce au construit Scalele ordinale

. este aceea dezvoltarea si motrica timpurie

afecteaza dezvoltarea cognitiva ulterioara,

tirnpurii copilului sunt

* Ordinal Seales of Psychological D evelopment,

un stadiu la altul, De' aceea, scalele intentioneaza

r

sa rnasoare abilitatile specifice care apar in primul stadiu

dezvoltarii psihointelectuale, sta-

irrteliaentei senzorio-motorii. Confim;t. in total sunt 6 scale, fiecare menirea de a jnasura anumite abilitati

care apar in stadiul inteligentei senzorio-motorii. scale sunt urmatoarele :

1. Urmarirea vizuala si perm anenta

2. Dezvoltarea unor mijloace-scopuri ;

3. .Imitatia vocala si gestuala :

> ,

Dezvoltarea cauzalitatii operation ale :

5 ~ Construirea relatiilor 0 biectului

Dezvoltarea schemelor pentru

scala, la randul cuprinde intre 5 ~i 15

nasi ordinali senarati. adica i ternii sunt intr-o

i.. , ..l._ ~ ~

ordine secventionala a dezvoltarii.

,

d ,. ;) It t t .L J" 1

eoseDlre ue a e es e tradrtionale ,

se caracterizeaza rnai ales prin : a) ele sunt achizitionarea unui nivel initial al abilitatilor este considerata a fi esentiala

J - .J

succesrve ulterioare ale achizitionarii

}

scale ordinale;

. ~l pentru nivelele

L,

§i scorare. Man ualul de ridicat a1 Ilexibilitatii in

un

pro-

de administrate a m aterialelor necesare,

Deoarece scopul principal urrnarit este de a masura peroptima a copilului in Iiecare din cele 6 ramuri

dezvoltarii'senzoriomotorii, exarninatorul are Iiber-

a utiliza materiale si situatii mai

obtine raspunsurile copilului.

de scorare nu prezinta prea mari

) pentru Iiecare din-, cele 6 scale se " item trecut de catre subiect. Acest item

foarte

valoa-

BIBLIO

Bayley Scales of Infant San Anto

Psychological Corporation, 1969.

Bayley Scales of Infant Development - II,

: The Psychological Corporation, 1993.

3. Brickel' 5 Assessment, evaluation and programming system

[or infants and children .. vol. 2, Baltimore: Paul Brookes,

"199.3: .

2.

88

and vol. 1 ~ ~4.E~PS measureBaltimore: Paul H. Brookes,

1992.

3 . Brown, L.~ Donovan, C. M., Stimulation activities, Ann

.!'vII: Universitv of .!'vIichi::::an Press 1981.

6 .. Collen, L., Spenciner, J. L., Assessmel·;t of Young Chil-

Longman, New York and London, 1994 .

.. 1) unst , C. J., A and educational manual for use

wiil? the Uxgiris and Hunt Scales of infan: p:syc7wlogical deue

lopmeni, Austin, : Pro-Ed., 1980.

8. Furunn, O'Reilly, K. A., Hosaka, C. Th'I., Inatsuka, T.

T., ZeislOlt-Falbey, H., Alh:nan, T., Hawaii early learning profile (HELP), Palo Alto, CA: VORT, 1988.

9. Glover, E., Preminqer, J. IJ., Sandford, A. u., Earlv

learning accom-plishment profile for young children (EaJ'ty LARJ, Lewisville, NC: Kaplan Press, 1978.

10. Ireton, II., Tlrwhrg, E. J., Minnesota infant develop-

ment inventory, Minneapolis, MN : Behavior Science Svstems 1980. "" " ,

Johnson-Martin, N. M., Jens, K. G., Attenmeiel', S. M., Hacker, B. J., The Carolina currioulum for 1:njants and toddlers with special needs (2nd ed.), Baltimore: Paul H. Brookes, 1991.

12. Kahn, J. V., Senzoriomotor period and adaptive behavior development of seuerel yand profoundly mentally retarded children, in American [ournal of Menial Deficiency, 88, 69-75, 1983.

13. Parks, S. (Ed.), ... at home, Palo Alto, : VORT"

1988.

14. Piaqet, J., Psihologia inteligentd, Ed. Sriintifica, Bucuresti, 1965.

15. :mlOdes, N., Bayley, N.,Yow, B., j_\.ianual supplement:

Bayle» Scales of Infant Development, San Antonio, TX:

The Psychological Corporation, 1983.

16. Rogers, J., D'Eugenio, D. D., Assessment and applica-

Ann Arbor, MI: University of Michigan .Press, 1981.

17. RO!jers, J., Donovan, C. M., D'Eugenio, D. B., Brown,

S. L., I. s yneh, E. w., Moerseh, lVI. S., Sehaier, D. S., E interueniion developmental profile, Ann Arbor, MI:

Universit.y of Michigan Press, 1981.

89

18.

San

20.

Sattler, J. M., Assessment oj (3rd ed.).

CA : Jerome M. Sattler, Publisher, 1988. '

Uzgiris, I. C., Hunt, J. M., Assessment in II: l7niversit)r of Illinois Press, 1975.

Uzqiris, I. C.. 0l'ganizatio'n senzoriomotor 1'nteZligence,

M.g Lewis] (Ed.), Origins oj Inlal1cv and

clzildhood, New York: Plenum 19'76. ~

Uzgil'is, I. C., Hunt, J. 1\1., Assesslncntl~n1nfancy: Ordinal scales of Ps)cholog1'cal development, Urbana, IL: versity of Illinois Press, 1989.

Vanderveer" B., Sehweid, E., Injant assessement: stabilit of menial ju,nctiom:ng in young retarded. children, in A merican Journal of Menial Deficiency, 79, 1-4, 1974.

:Wachs, T. D., Relation of infants peJjonnance on

scales between twelve and twent y-four months and Stanford-Binet perfor1nance at thirty-one months, in Deoelopment, 46, 929-935, 1975.

19.

21.

22.

23.

'2.2.3. :lIijloace de masurare a dezvoltarii COlliHoli preseolari ~i' a scolarilor miei

2.2.3.1. lnueniarul deroottdrii copilului *

4& Scurt isioric. Testul apartine lui R. H. este public at destul de recent (1992).

8 Obiectioe. El este destin at copiilor pre$colari mari, respectiv eelor care auv,lrsta iritre 15 $i 72 de

Poate fi Iolosit , impreuna eu instrumente ,

proeesu1ui de masurare a acestei eategorii de copii.

@' De fapt , un ehestionar

urmeaza fie eOlTlpletat de parinti privind

t area copilului in 8 arii comportamentale: 1.

* Child Development Inventory (OH).

90

. utor ; 3. mot ric general; 4. rnctric tin r S.

intelegerea Iimbajului : 7. $. numere.

. cuprinde intrebari referitoare

~l au-

I!\l §i scorare. Modul de a Ia

acest chestionar este foarte simplu. Parintii raspurid, nrin "Da" sau "Nu" (pe 0 foaie de raspuns) 1a ~afirma1iile

brosura testuluiprivind diferite tipuri comport a-

mente ale copilului. Foarte important este deci ea parin-

sa fie cat mai obiectiv in raspunsuri $i amin-

rnai exact daca a observat sau nu un anumit comportament. Scorurile brute (numarul de raspunsuri

. sunt totalizate pentru fieeare din eele 9 scale

sunt consemnate intr-o foaie de profit dispune , pentru fieeare din cele doua sexe, de profile si norme diferite. Foaia en profilul copilului este cornparata en profilul esantionului de norm are. Pot rezulta t ret situa- "

i : 1. seorurile copilului sunt corespunzatoare nivelului

de varsta : 2. scorurile sunt eu 25 sub nivelul de

varsta; 3. scorurile sunt cu 30% sub nivelul cazul al doilea, care inseamna - 1,5 deviatii standard, vorba de copii "m arginali " , iar In cazul 2 deviatii standard), de copiii "moderat dezvol tare.

e Siandardizare. In manual se specifica., esantionarea si etalonarea acestui

anumite limite. Astfel , reprezentativit atea

este Ioarte modesta, cuprinzand un

copii (respectiv, 281 de baieti

intre 1 an ~i 6 ani si 3 Iuni ,

Minnesota si ClIll ei

in ceea ce nriveste nivelul

.J... ,

copilului, media anilor de

marne :;>1

pentru

91

Manualul

o chestionarului,

[ideliiate Hind obtirrute

mai mici, respectiv, intre 1 si 4,5 ani

scalele, valori intre .70 si .891. Ref eritor

, I

autorul rnentioneaza ca s-a recurs la mai

,

determinarea ualidiidiii de si anurrie :

bibliografice privind dezvolt area copilului, psihologice, ghiduri de selectie a copiilor pentru speciala destinate copilariei timpurii. De asemenea, un studiu efectuat pe un nurnar de copii

gradinita si 6 ani) din cadrul e?antionului pentru

dardizare. Pentru acestia au fost eomparate

Ia eu cele de la testele de cit.ire si de

matica .. S-au obtinut urmatoarele corelatii : .'69 eu

, , .

dezvoltarii generale; .56 en scala pentru litcre: .65 eli

scala pentru riumere.

III Acest invent ar este publicat

1991 dine Albert Brigance. Variant a

care a supusa revizuirii, Iusese publicata

<!> A$a cum apare din ti tlu,

a avea dar functii diagnostice, desi in 1111 este chiar asa, in sensul ca nu este folosit pentru orientarea copilului catre serviciile specializate pentru interven-

tia timpurie sau educatia specials (Cohen, G. .

2.2.3.2. Lnueniarul diagnostic desooliarea iimburie _- reoizuit *

* Brigance.R Dia9110stic Revised.

Early Development ~

92

ner, J. 1 1994). deosebire de alte acesta este

raportat criteriu este destinat pentru masurarea

copiilor cu varsta intre 0 si 7 ani.

$ Coniinui. Testul cuprinde rtemi reteritor Ia 11 domenii cornportamentale, cum ar fi : general metric, fin motric, adaptativ (atrto-ajutor). vorbire si Iimbaj, cunostinte generale si intelegere, social-emotional, coreetitudinea citi tului, simple interpretari si explicatii, matematica. Pentru aria comportamentala social-emotionala, testul este prevazut si cu un subset de deprinderi de joe.

G Administrare ~i scorare. Irrventarul nu ridica nici un Iel de probleme de dificultate In ceea ce priveste aplicarea si scorarea. Pentru fiecare subject, rezultatele sunt

consernnate intr-un special de inregistrare (indi-

vidual record book). poate fi folosit pentru efec-

tuarea unor masuri succesive de-a lungul unei perioade

timp.

<8' Siandardizare. Pe Llnga Iaptul ca acest instrument este raporL~t la criteriu, el este, de asem enea, prevazut cu norme (etalon). Spre deosebire insa de a1te instrumente diagnostice, normele nu au fost stabilite in urma aplicarii efective pe un esantion de subiecti, ci ele au fost conturate ' in. baza Iiteraturii, care este, de altfel, anexata in cadrul manualului examinatorului.

., Caracteristici psihOlnetrice. In cadrul manualului nu sunt oferite inform atii nici in eeea ce priveste [idelitatea, nici in ceea ce priveste ualiditatea. Daca adaugam si faptul ca etalonul se bazeaza doar pe unele referinte bibliografice, ajungem la concluzia ca acest instrument prezinta mari carente de ordin rnetodologic, utilizatorii trebuind sa manifeste multa precautie.

93

"Sclld isioric. Testul a 1981,

de catre R. A. Sanford si ]. Zelman.

Ii Obiective. El face parte categoria t estelor

raportate la criteriu si este destin at . en varsta

intre 36 si 72 de luni (3-6 , en scopul a Spn]lDI

programul de dezvoltare a acestora.

8 Coniinui. Regasim si in cadrul acestui instrument cele 6 arii ale dezvoltarii psiho-comport amentale , la care sc mai adauga una (pre-scrisul). Deci , in total, 7 arii comportamentale si anume: 1. general motric ; 2. fin rnotric ; 3. pre-scrisul ; 4. cunoastere : 5 Iimbajul : 6. adaptare; 7. personal-social.

$ Administrare ~i scorare. Autorii recom anda ca acest instrument sa fie aplicat de catre cel ce lucreaza direct cu copilul :;;i anurne, fie cadrul didactic, fie alt specialist, cum ar fi cazul terapeutului.

La itemii testului se raspunde cu plus (prezent comportamentul) sau minus (absent comportamentul) raspunsurile fiind consemnatel:ntr-un caiete] special. De asemenea, in baza raspunsurilor. se corripleteaza foaia de profil a subiectului. I ternii Ia care raspunsul este pozitiv sunt corelati si,ln felul acesta, se distinze foarte usor ,ariile

, ] "-.J'

comportamentale ee necesita interventie speciala pentru

reeuperare.

fj Siandardizare. Asa dupa cum s-a mentionat deja,

, ,0

testul este raportat la criteriu si, totodata, la norrne. legatura cu acestea din urrna insa, trebuie mentionat

faptul ca ele au fost create unor referinte biblio-

grafice.

@ C aracteristici pSihometrice. un fel de inform atie privitoare

* Learniug Aecomplisliment Profile

94

ceea ce inseamna a testului este zarea lui In ~'-A~T'~

pe 0 parte, valoarea psihometrica

rnodesta pe de alta parte, utili-

trebuie sa se faca en nrecautie

..l .>: -J '"

2.2.3.4.

a

~ Scurt istoric: A~a dupa cum arata si titlul. nu avcrn de-a face doar eu un singur instrument de testare, C1 cu un sistem de lueru mai complex, propus, in 1990, de ]. S. Bagnato si T. ]. Neisworth.

\1 Obiectioe. Acest sistem de lucru este destin at copiilor cu varsta intre 2 si 6 ani :;;i urmareste, in principin, masurarea initiala a copiilor .in vederea stabiliriiunui program de dezvoltare si a serviciilor Decesare si apoi rnasurarea progresului realizat de catre copii.

III Coniinut. Aplicarea sistemului presupune parcurgerea a 3 etape si anume (Cohen, G. ,Spenciner, J. L., 1994) : 1. parintii si practicienii evalueaza dezvoltarea copilului In 19 arii comportarnentale, folosind ca instrumente, observatia, interviul sau t estarea. Eva-

luarile facute sunt apoi transferate intr-un grafic numit

"Team SPECS"; 2. Evaluatorii sunt asistati vederea

aj ungerii la un eonsens referitor la nevoile d lt

\ ,eZVOl are

a copilului, pentru a definitiva un plan de furnizare a unor servicii educationale specifice : 3. Aplicarea prozrarrrului

J _....) J.:. b...L "1..1 L.1.

specificarea scopului si iritensitatii iritervensi masurarea progresului

* System to Plan

Childhood Services

95

1&\ dministrare §'l scorare. participarea mai multor (team), fiecare evaluand copilul comportamentale in baza

J)reSUpU11e

extremitati 1 ("eel mai scazut") individuale sunt transferate .

r v

ce orera 0

imagine vizuala privind . copilului.

Evaluatorii au,' de asemenea, un spatiu

pentru a face coment.arii in urrnatoarele arii

comportamentale : comunicarea, senzorio-motricitatea,

fizic (starea de sanatate), cunoasterea, rela-

tia cu mediul. Numerele de De profil au urma-

) .:L ...

toarea sernnificatie : 5 = tipic: 4 prezinta rise; 3 =

usor risc : 2 = moderat; 1 = sever. Este verba de Iirni-

tele functionarii insa, deoarece .. de Iunctionare

usoara, moderata si severa se refera special la limitele

functionarii cognitive din domeniul educatiei speciale, pot

sa apara frecvent confuzii si . eronate.

<10 Siandardizare. SPECS nu este prevazut eu norme, deci nu este etalonat.

f» Caracterisiici psihornetrice. prezentat un stu-

diu privind fidelitaiea test-retest pe educatoaro

~i alte persoane paraprofesionale. Valoarea coeficientulni de corelatie depaseste .70, in afara catorva exceptii si ariume : : 62 pent~d educatoare privind autoaprecierea ;

.60 pentru alte persoane privind ; .67 pentru alte

persoane privind temperamentul. ceca ce priveste

-oalidiiatea, se ridica mai intai problema valid#a!ii de construct. Manualul subliniaza faptul ca, in masurarea copiilor, evaluatorii t rebuie sa "sensullor intern"

privind ceea ce este tipic :in dezvoltare pentru fiecare dimensiune. In acest sens, manualul Iisteaza procentajele clasificarii corecte ("normal" san "handicap at") pentru 6 arii comportamentale (de Ia 66 pentru psiholog pana la 90 pentrn educatoarea din invatamantul special).

'Pe de alta parte, studiile privind ualiditaiea evidentiaza nivelul inalt al compatibilrtatii dintre rezul, tatele obtinute in baza SPECS si cele obtinute folosind .alte inst~lmente care mascara di~ensiuni 'comport amentale identice san similare.

2.2.3.5. Carolina Curriculum. pentnl pre:;colarii C'U neuoi speciale *

.. Scurt isioric. Acesta este un instrument de masurare creat relativ recent, 1990, de catre autorii care au public at "The Carolina Curriculum. [or infant: and toddlers with special needs" (vezi subcap, 2.2.2.) si anurne : N. M. Johnson-Martin, S. M. Attermeier, B. J. Hacker.

«Cbieciioe. CCPSN urmareste masurarea abilitatilor curente ale copiilor prescolari, in vederea coriturarii unui program de interventie educationala corectiv-constructiva. vorba de copiii cu varsta de peste 2 ani.

• C oniinut, Instrurnentul, numit ca si cel destinat copiilor foarte mici (0-2 ani) Assessment Log, include, de asem enea, 24 arii ale dezvoltarii, incluse In 6 domenii comportarnentale (cunoastere, comunicare, social-adaptativ, generalmotrie, fin rnotric). Ceea ce este nou si specific pentru acest instrument este legatura stransa dintre masu-

Tare si activitatile de invat are. Manualul include sugestii si recomandari privind organizarea si gruparea copiilor prescolari vederea asigurarii unei mai bune intelegeri a copiilor cu anumite nevoi speciale. Important, de asemenea, este faptul ca manualul cuprinde diferite tip uri

\

Currieuhrm for Preschoolers with Special Needs

*

(CCPSN).

7-c .. 717

97

de activitati specifice ce potfi incorporate in sisternuf de .Iucru rutinier al cadrului didactic sau al terapeutului.

fIl Administrare si searare. fel ca Sl in

CCITSN, informatia > privind dezvoltarea copilului fi cordata in baza observarii conduitei copilului in sau natal. I ternii pot fi scorati prin reusit/nereusit sau deprinderi in form are. Test.area poate fi reluata in

rea evidentierii progresului realizat de catre copii,

• Siandardieare. Acesta este un test raportat cri-

t eriu, de aceea nu este prevazut cu norme.

• Caracteristicii psihometricc. Manualul nu of era

un fel de inforrnatie privitoare la [idelitaie si ualiditate ..

2.2.3.6. Testul Gesell pentru ple:jcolari*

" Scurt istoric. Testul face parte din gmpul de teste

tip Gesell si el a fost publicat anul 1980 de catre.

J. Haines, B. L. Ames si C. Gillespie.

Ie Obieciiue. Fiind de fapt 0 adapt are a "Scalelor dezvoltare Gesell", acest instrument este destinat masoare rata dezvoltarii copiilor cu varsta intre 2 :;;1 6

«Coniinut, Mai intai este de semnalat teoria care a stat Ia baza crearii testului, conform careia educatioriala a copilului trebuie sa se f aca nu automat dupa varsta cronologica, ci dupa nivelul curent de dezvoltare al acestuia. Deoarece nivelul de dezvolt are si de mare a deprinderilor j-oate fi sau nu in aeord eu cron?logidi, copilul nu va intra in gradinita pentru imphnit varsta, ci at unci cand va fi in posesia

prinderi ce-i 'lor asigura 1a cerintele

;'le activitatii prescolare. '

, ,

* Gesell Preschool Test.

98

In privinta continutului proprru-zis,

arii comportamentale $i : aria motrica,

rea, . ~i relatii personal-social.

§~ scorare. Testul t rebuie multa atentie si, in primul rand, de catre un

Clan format special pentru aceast a. La fiecare se raspnnde optand pentru una din alternativele : "succes deplin ", "periormanta peste asteptarea varstei";

. '" t t 1" c; f·'

, "egec 0 a . uc~orarea se race m

v 1\ 1 Tv" •

ce se gasesc m manual. In urma scorarn se ajunge

- "varstei dezvoltarii", care, asa cum s-a m ai SDUS,

fi sau nu in acord cu cronologica a copilului.

~ Standardizare. Testul este prevazut ell norrrie, ceea ee insearnna ca el a fost et.alonat,

, ce a cuprins 320 de si 320

limite anume : copiii apartin unci comunitati Connecticut, ceea ce inseamna ca el nu este ED Caracteristici bsihometrice. Manualul

forma tii privind [idcliiaiea si In

se irnpune utilizarea cu mu1t~ precautie ment.

2.2.3.7. Scalele de dezuoliare Gesell *

EI isioric. Pentru prima data aceste

introduse, in anul 1925, de catre Arnold at unci si pana in prezent insa, au fost Iacute mai

il Instrumentul folosit nu numai

psihologi ci si alti specialisti ce lucreaza cu CODii} ..

J.' J. 'it

Developmental

*

de a identifica pe ee prezinta un mare rise

deteriorarea neurologies si retardarea Autorul nu a avut niciodata in vedere faptul ca

mentul creat poate fi considerat un test de Varsta subiectilor ce pot fi investigati este de

60 de luni (0-5 ani). ~ Continut. Scalele lui Gesell of era 0 standardiz~.ta ce poate fi folosit.a In vederea

. :::lchizitiilor copiilor mici privirid

~l~, "

lor in urmatoarele ' arii : d~zvoltarea Iimbajului,

adaptativ, In plan general. metric. pla~

eomportamente privind relatia persona~-soCla~.

In cea mai mare parte, cei 144 rtemi eupnn~l

sunt pur observa!ion~li, b~zati. ~eci A observa~ea

a comnortamentului copilului inclus in anurnrte

sit'uatii standa;-d. Gesell are marele merit a identifica

situatii ce apar in mod natural ~adrul ~linic~i ~au

pe de parte, in a utiliza obiecte :;;1 sarcim c~ mare

forta de atractie pentru copii, mai ales pentru eel , lata ca exemplu, cativa itemi 1a care, de

un copil' 40 de saptamani raspunde pozrtiv :

a) com portameni adapiaiio :

- arata spre 0 bila ce se afla intr-un pahar :

- trage de 0 sfoara pentru a obtirie un sunet.

comporta?ne'nt moiric general:

"calatore~te" pe calea terata. utilizand dona maini ; se Iasa singur jos.

c) comporiament metric fin:

b'lV

apnea prompt 0 La;

utilizeaza "foarfeeele" pentru

]: . v

a apnea 0 srcara.

- utilizeaza "da-da" cu inteles:

~ -r 1 x L 1 11U nu"

- raspunGe ~a cUVantnl '" -l~ •

'"

-- cedeaza j ucaria san nu-i da drumul :

- impinge bratele prin imbracaminte.

Gesell a conceput evolutia psihica in copilarie ca 0 parcurgere de niveluri (pe care Ie-a reprezentat printr-un arbore). La primul nivel, biologicul si psihologicul ~u se diferentiaza acesta este un nivel psihomotor. La mvelul 2 sunt e\Tidente conduitele psihologice (de exemplu, conduita m entala) pe langa conduitele biologice. La nivelul 3 se structureaza conduitele ce exprima aptitudini.

(II dminisirare si scorare. Desi testele lui Gesell au fost construite mai ales pentru a oferi descrieri detaliate privind reperele mai importante ale dezvoltarii infantile, autorul fiind convins de Iaptul ca dezvolt area norrnala este un proces rnaturizare ce se desfasoara In mod secventional si predictibil, Knobloch, Stev~ns si Malone (1987) 'au propus utilizarea unei proceduri de calcul pentru m ai multor coeficienti de dezuoliare. Se poate calcula dte un coeficient de dezvoltare pentru fiecare din 5 arii comportamentale si un coeficient global. Formula de calcul este urrnatoarea :

varsta ma turitatii varsta cronologica

Ca Sl 111 cazul calcularii coeficientului de inteligenta, varsta cronologica se stabileste prin transform area anilor in Iuni iar multiplicarea eu 100 se justifica prin nevoia de a scapa de zecimale. Varsta maturitatii insa se baz eaza pe "imaginea clinica tot ala" a jaloanelor san reper~lor dezvoltarii ue care le-a trecut sau Ia care a esuat copilul In cadrul fiecarei arii comportamentale.

nu sunt oferite criterii foarte precise, se pare ca varsta maturitatii pentru un copil este ,;va1'sta" dezvoltarii care iternii sunt trecuti cu succes de catre copil in marea lor rnajoritate. Cu 'toate acestea, coeficientul

DQ

X 100

101

de dezvoltare (QD) trebuie sa fie utilizat in principal nurn ai ca instrument de cercetare (Gregory, J. R., 1996).

• Standardizare. La Yale aceasta scala a fost standardiz ata dupa ultima versiune a lucrarilor lui A. Gesell:

"The first years of life" si "Developmental diagnosis".

.. Caracterisiici psih01netrice. Desi testul a avut 0 larga utilizare, el nu a fost scutit de critici serioase, deoarece a fost acordata prea putina atentie aspectelor legate de [idelitaie ~i ualidiiate. Cercetari mai recente efectuate pentrll a verifica calitatile tehnice ale testului au oferit rezultate surprinzatoare, AsHel, Lichtenstein (1990), f010- sind un lot de 46 de copii a gasit 0 valoare a coeficientului de corel atie, procedura test-retest, de .73, ceea ce inseamna mult mai putin decat valoarea de .90, considerata de uhii autori a fi necesara pentru a se lua decizii asupra subieotilor (Nunnally, J. c., 1978; Salvia, J., Ysseldyke, S., 1991).

In ultirnul timp se constata Iaptul ca psihologii practicieni din domeniul educational manifesta tot mai mul ta precautie in utilizarea scalelor Gesell pentru .p1asarea scolara a copiilor (Shepard, L: i\_., Grane, M; E" 1993).

2.2.3.8. ABe teste folosite in practica psihod1:agnostica de la noi di» iard

.. Scala de dezvoltare pslhomoterie in prima eopilarte

Acest instrument a fost creat de catre Odette Brunet si Irene Lezine, autoare care au tradus si adaptat in franceza bateria lui Arnold Gesell. Bateria este alcatuita din cate 10 probe pentru fiecare etapa, din care 6 sunt con-

102

siderate ca teste ce pun copilul in conditii experimerrtale controlabile InAprezeni;a unui material usor de procurat ~i de utilizat. .Irrtrebarile incluse usureaza primul contact cu parintii si dau posibilitatea de consemnare a conclitiilor sociale si .afective in care se dezvolta copilul,

lata, spre exemplificare, cum apar cei 10 itemi pentru lunile 12 S1 14'

, .

luna a 12-a:

PI - merge cand este tinut in rnaini :

C2 - prinde un al treilea cub privind Ia cele do ua pe care le tine deja;

C3 - arunca un cub in ceasca :

, ,

C - imita zgomotul lingurii pe care 0 loveste de Iarfurie ;

C, - repune cubul in 10cn1 lui pe planseta;

C6 - incepe Sa mazgaleasca dupa demonstratie.

inirebari

P7 - in prcioare (rtdicat], se cobo ara pentru a ridica

o jucarie.;

L, - spune trei cuvinte;

S, - da (obiectul] la ordin sau 1a indicatiaprin gest ; SlO - repeta actele care au provocat ras.

lu na 24:

PI - da cu piciorul in minge, la ordin;

- construieste un tum din sase cuburi : ,

, ,-

~ incearca indoaie hartia data;

- imita 0 trasatura ;

C5 -- pune cele trei piese pe planseta ;

Ls - nurneste dona sau iarata 4 imagini.

103

intrebdr»

P, - urea si coboara singur scara;

L, - face fraze din mai multe cuvinte ; L9 - se numeste prin prenume :

SlO - ajuta la aranjarea lucrurilor sale.

Testele Odette Brunet si Irene Lezine sunt foarte utile parirrtilor, nu numai pentru a ordona ;;i direction a observatiile lor cu privire la copilul mic, dar si pentru ca servesc drept introducere in problematica primei varste destul de dificile din punctul de vedere al conduitei si instruirii. Intrebarile .determiria surprinderea gradului de influenta al mediului. Autoarele considera ea foarte devreme are loc 0 corelatie intre coeficientul intelectual (Q1) al parintilor si eoefieientul de dezvoltare (QD) al copiilor.

- Testele acestei baterii sunt grupate in 4 categorii avand fiecare 0 initial a pentru notare, respectiv :

P = controlul postural si motricitat ea :

C = coordonarea oeulo-motorie san conduit a de'

adaptare fata de obiecte :

L = Iimbajul :

S = relatiile sociale si personale.

Gruparea acestora se face in functie de diferite etape ale dezvoltarii psihice timpurii dupa cum urmeaza (apud U. $chiopu, 1976):

Luni 1-2 31 4 i 5 6 7 8 9 10 11-12
p= 4 I 3 3 3 3 3 3 3 2 2
C· == 2 3 4 3 4 3 4 4 5 5
L= 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1
S 3 3 2 .., 2 3 3 2 2 2
;) Pana Ia un an prezinta foarte mare interes controlul postural ~i motrieitatea in general (P). Dupa un an si

104

jumatat.e acestea vor fi notate, dar vor prezenta mai putina import anta decat caracteristicile achizitiilor rverbale v (L) si posibilitatile de manuire a obiectelor {O). Dupa un an scala cuprinde urmatoarele grupari de itemi (vezi raai jos) :

Luna 15 18 21 24 30
P _- 2 2 2 2 2
C= .5 4 3 4 4
L= 1 2 3 " 2
J
s= 2 2 2 I 1 2
! I , Examinarea se desfasoara eu ajutorul unor experimente si intrebari. Durata unei examinari este Iixata in jurul a 20 de minute Ia copiii cu varsta irrtre 4 -12 luni si Ia 30 de minute pentru cei cn varsta de Ia 12 luni la 4 ani. Profilurile obtinute in urma aplicarii bateriei permit sa se urmareasca ritrnul dezvoltarii psihice si sa se calcuIeze un coeficient de dezuoltare (QD). Acesta nu se calculena dee at incepand eu varsta de 4 luni. Probele de Ia nastere pana la 3 Iuni dau doar 0 indicatie generala asupra bunului mers al dezvoltarii, fiind foarte necesar de altfel, examenul neurologic.

Ineepand eu varsta de 4 luni, not area se face in felul urmator :

- 3 zile pentru itemii reusiti la nivele 4, 5, 6, 7, 8',

9 si 10 luni;

- 6 zile Ia 12 Iuni ;

- 9 zile la 15, 18, 21 si 24 de luni;

- 18 zile la 30 de luni :

.. ,

- 0 luna 1a 3 am;

- 2 luni la 4 am;

- 2 Iuni la 5 am.

105

Pent i u calculul varstei cronologice, lunile sunf considerate a avea 30 de zile iar anul ca avand 360 de zile. lata si unexemplu : un copil 7 luni ~i 2 zileatinge varsta de dezvoltare de 7 luni' 24 de zile. Aplicand VD

formula QD VC X 100, se obtine valoarea coeficien-

tului de dezvoltare de 110.

• Bateria Buhler-Hetzer pentru masurarea pslholoqiea a eopilului ell val'sta O~,6 ani

Acest instrument a fost creat, in 1932, de catre

Charlotte Bilhler si Hildegard In 1940 el a fost

tradus lanoi in tara de catre L Nestor. In ceea ce prive~te structurarea continutului exist a 0 foarte mare asenranare cu bateria Brunet-Lezine. Astfel, pentru fiecare luna din primul an de viata, pentru Iiecare grup de 3 luni din a1 doi1ea an de viata si pentru fiecare an a perioadei de dupa 2 ani, exist a un grup de 10 probe sau rtemi.

lata si doua exemple:

pentru luna a ti-a :

1. schimband privirea, distinge un obiect din mediul

inconjurator :

2. -deosebeste sticla de papusa de guma :

3. apnea cu 0 mana un obiect , pe care il priveste ;

4. fiind culcat pe spate, isi ridica in sus capul si umern ;

5. fiind culcat pe spate se elibereaza 'de scutecul care il j eneaza ;

106

6. a jut at , se ridica;

7. reda expresiile prietenesti si de suparare ale

fetei.: '

, ,

:re~ctio~eazaneg~tiv, atunci cand i se ia jucaria ; asteapta u~ evemment care a fost rnult observat : opune rezistenta atunci cand incearca cineva sa-i ia jucaria.

8. 9. 10.

pentr« 5 ani:

1. se subordoneaza regulilor jocului;

2. concureaza im joe colectiv ;

3. indeplineste s insarcinari ;

4. gase~te 4 din 5 obiecte ascunse :

5. repeta 0 propozitio fermata din' 12 silabe , .

6. reproduce desene schern atice :

r

7. denumeste un desen :

, . J

8. joe de rabdare (,,:;;oarecele in cursa "}:

9. utilizeaza ca unealta de Iucru

un ciocan "mata-

dor" ;

10. reconstituieo marioneta.

. Pe~~ru stabilirea ~ivelului de dezvoltare al copilului,

flecCtvre item este credit.at eu un nurnar de zile, In felul urmator:

~ 0,0 -0,0 +29zile~, 3 zile pentru item

- 0,1 0,1 + 29 zile - 3 zilepentrn item reusit :

- 0,2 0,2 + 29 zile - 3 zile nentru it

.r 1 em

-:- 0,3 0,3 29 zile ~- 3 zile pentru item reusit ;

- O,4 0,4 ...L" 29 zile - 3 zile .L iLLem

L perrtru j

- 0,5 0,5 + 29 zile 3 pentnl item

- 0,6 0,6 + 29 zile - 3 zile pentru item

- 0,7 0,7 + 29 zile -:;; pe t it

v n ru rrem

- 0,8 -0,9 + 29 zile -_ .6 zile pentru item

- 0,10 0,11 29 zile - 6 zile pentru item reu~it:

1 1,2 + 29 zile 9 zile pentru item reusir :

- 1 1;5 + 29 zile - 9. Z. ill" pentru it ern .

~ reusrt ;

10,'7

- 1,6-1,11 + 29 zile - 18 zile pentru item reusit : 2,11 + 29 zile - 36 zile perrtru item reusit ; - 3,0-3,11 +- 29 zile - 36 zile pentru item reusit :

- 4,0-4,11 + 29 zile - 36 zile pentru item reusit ;

• l\'Iodalitati de evaluare a nlvelului de dezvoltare a copilulnl deficient mintal

Centrul de neuropsihiatrie infantila Timisoara a elaborat 3 fise de dezvoltare psiho-motorie a copiilor prescolari deficienti mintal, plecand de la lucrarea hiiP. Arcan

, ,

91 D. Ciumageanu (1980): '

1. Fisa pentru 0-1 an;

- 2. Fisa pentru 1 3 am.

3. Fisa pentru 3 6 ani.

Ele pot fi utilizate in gradinitele speciale de catre profesorul defectolog si educatoare in scopul examinarii iriitiale a copilulni venit pentru prima oara in gddinita 9i al evaluarilorprogreselor inregistrate in dezvoltarea psiho-motrica la inceputul ~i sfarsitul fiecarui an scolar (a se vedea Programa actioiidiii instructiu-educaiioe fji corectiv-terapeuticepentru, gradinifele sp eciale cu. copii

deficienfi minial, 1984). ,

In ceea ce priveste continutul, fiecare fi~a cuprinde un grup variabil de itemi pentru fiecare subperioada de varsta, lata si cateva exernple :

1. Eisa pentnf; () 1 an:

a) J luni :

- Tine in mana 0 jucane dona secunde ;

- Priveste obiectele in miscare ;

- Gangureste si vocalizeaza prelungit.

. 108

b) 3-6 Zuni:

- Intinde mana si apnea 0

- Distinge dulcele de amar;

- Deosebeste membrii Iamiliei de straini.

c) 6 - 9 Zuni'

, .

- Se taraste in patru labe;

-. Executa 1a cerere unele miscari :

- Cauta ~1 gase~te obiecte din jur.

d) 9-12 iuni :

- Merge tinut de 0 mana;

- Incearca sa se alimenteze eu lingura;

- Arata nasul, parul, gura.

2. F i§a pentru, 1 -- 3 ani: a) 12-18 Zuni:

- Urea scara tinut de mana;

- Deschide cutii si sertare;

- Arata interes pentru ilustratii colorate.

b) 18-24 luni :

- Poate rasfoi 0 carte;

- Imita desenul unui cere;

- Incepe sa Ioloseasca propozitii scurte.

c) 24-36 ltmi:

- Urea coboara treptele ;

- Se orienteaza in spatiul obisnuit :

- Povesteste istorioare scurte .

109

3. Fisa pentru 3-6 ani :

J ,

a) 4 ani :

Se imbraca singur sub indrumare ; - Recunoa;;te linia mai hmga :

Construieste un pod dupa model.

b) <1 5 ani:

Saritura intr-un picior :

Indeolineste 5 comenzi ; Cunoaste 'utilitatea lucrurilor.

c) 5 6 ani:

-Sesizarea lacunelor in figuri;

- Repetareaa 12 silabe;

- Copiaza Tombul.

Pentru toate cele 3 fise, examinarea incepe intotdeanna de Ia itemul 1 insciis in grupade 'varsta careia, ii corespunde copilul. In cazul in care se constata esecul copilului la mult de 3- 4 itemi prevazuti pentru varsta respectiva, atunci examinatorul va orienta investigatia S1 catre .. din grupa de varsta inferioara. Pe de alta

parte dar-a cooilul reuseste la 10 din itemii

sale, i'nvestigar~a se va c'o~tinua si la grupa de vars'ta diat superioara.

N oiarea. Pentru fiecare performanta se acorda un punet care se noteaza in randul corespunzator si in coloane In care se mcadreaza varsta copilului examinat. Punctele . 'lor fi unite cu 0 linie continua, care trebuie cornparata ell Iinia punctata ce indica dezvoltarea standard.

care unest e punctele poate fi discontinua daca unele formante nu au fast indepliriite. cazulliniei discontinui, ramanerile in urma-sunt. usor detectate si ele pot fi urrnarite In dezvoltarea ulterioara ..

110

A precierea cantiiatiod. Calculul scorului individual

c T, f d v f 1

0.L) se ace 'npa ormu a :

SI= (nr. puncte 113)x 100

scorul standard

Scorul standard: 3 - 4 am = 125 puncte : 4-5 ani = 137 puncte; 5-6 ani = 149 puncte.

Se considera In limite nonnale si valori care ating 90 ~ 95 % din vvaloarea standard.

Deci, pe langa aprecierea vizuala care usureaza mult depistarea sectoarelor in care conilul prezinta unele defi-

~ J. ~

ciente, fisa perrnite si 0 apreciere cantitativa a perfor-

care ne furnizeaza 0 serie de inform atii ell nrivire

, .4

Ia 'DOTadul ramanerii in urma a conilului exarninat. Se con-

. ~

sided obtirierea de puncte la toti it emii varst ei repre-

zint a 0 dezvoltare normala egala cu 100%.

Daca copilul nu rezolva toti itemii ci numai 0 parte, atunciscorul individual (SI) este dat de proportia pe care 0 reprezinta aceasta parte din totalul itemilor varstei. Calculul scorului individual se face dupa tormula :

(nr. puncte (S. st. - s. v.) X 100 Scorul standard

in care: Sc. st. reprezinta scorul standard pentru varsta respectiva, scor care cuprinde toti it emii dezvoltarii psiho-rnotorii de la nastere pana la varsta pe care o are copilul in momentul examinarii ; s.v. reprezinta nurnarul de iterni cuprinsi in etapa de varsta cu care incepe exa-

rmn area.

copiii care au un SI sub 85 % vor fi orientati spre reexaminarea neuropsihiatrica in vederea stabilirii cauzelor si diagnosticului, (Sc. st. - s.v.) se calculeaza plecand de 1a etapa de varsta la care copilul are perfor-

manta cea rnai buna.

111

IilI Aprecierea dezvoWidi 1 ~i 36 Inn]

Metoda a Iost dezvolt ata in cadrul

UUH~(_H (1977, colectiv eondus de Chitu) complex asupra dezvoltarii cOl?iilor .. p~imii

viata sub influent a factorilor social-farniliali. a

'din probe specifice, selectionate si adaptate din metodologia de specialitate :;;1 din probe elaborate si validate in cadrul cercetarii. AUt in selectionarea probelor,

si in elaborarea rnetodologiei de investigare, pu~c.tu~ de plecare I-a constituit cadrul teoretic general prrvmd. Dri~1ele st adii de dezvoltare neuropsihica : cel senzoriomotor si eel al gandirii simboliee.

Pri~ aceasta metoda s-a urmarit evolutia nenropsihica a copilului pe 4 principale domenii de comp~rtamen_~: motor, cognitiv, verbal §i social-afectio, Pentru fiecare din aeestedomenii comportamentale sunt diferentiate componcntele principale care definesc in mod specific domeniul respectiv :

1. Comportamentul motor (M) :

M I - motricitatea in decubit dorsal (cap, trunchi, membre) ; M II - motricitatea in decubit

(cap,

trunchi, membre) ;

M - pozitia sezand, posturi de echilibru;

J\1 IV - ortost atismul , rnersul, alergarea;

. ]VI V - controlul vertical, deplasarea pe verticaHL

(urcat-coborat scara);

VI - motricitatea fina (motricitatea mainii).

2. C omportaJJ1,entuZ cognitiv (C):

C I - receptivitatea generala la stimuli;

C - activitatea de perceptie :;;i

verbala (recuuoastere,

C

pe imagini);

C· si operarea cu forme geome-·

trice, orientarea spatiala :

C V - activitatea de constructie :

C VI -activitatea de reproducere grafica :

C VII - caracteristici calitative de varsta,

3. Combortameniul verbal (V):

V I - gangurit, vocale, consoane :

V II -' pronuntia de silabe ; V III- limbajul pasiv ;

V IV .. _ limbajul activ ;

V V .- structurarea gramatieala a Iimbajului (vor-

bit). .

4. Comportameniul social-afectiu (S):

S I - diferentierea reactiilor afective :

S II - imitatia . comunicarea afectiva ;

S III - activitatea de joe cu adultul si copiii :

S IV - manifestari de independent a . (preferinte active, opozitie) autoservire (deprinderi de hranire, imbracare, igienice).

in vederea aplicarii metodei sunt necesare mai multe instrumente de investigatie, precum :

- probele de exarninare a dezvoltarii neuropsihice la varstele cronologice considerate caracteristici de normalitate;

- materialul tehnic necesar pentru examinare [de exemplu : 1 jucarie usoara de plastic, 10 cuburi mid cu Iatura de 2,5 cm; 20 betisoaredin plastic, de 2 lungimi si de 2 culori ; 0 carte eu poze colorate; 1 minge cu diametrul de 8 crn ; 1 creion si coli de hartie ; 10 poze IamiIiare copiilor (animale, obiecte) , pe carton etc.];

- tehnica de examinare a dezvoltarii neuropsihice ;

S-c. 717

113

_ fisa individuali pentru inscrierea earacteristicilor dezvolta;ii neuropsihice intre 1 si 36 de luni;

_ tabelul de reierinta, cu punctajul de normalitate

al fiecarei varste intre i si 36 de luni :

_ tabele eu caracteristicile longitudinale ale dezvol-

tarii neuropsihice la eopiii intre 1 ;;i 36 Iurii. .

Test area elementelor de normalitate ale varster .cro-

nologice cercetate se realizeaza prin seturi de 9- 13 probe pe grupa" de varsta. Raspunsurile la probele Iolosite se

"inregistreaza in fise individuale. .'

Important este faptul ca aceasta metoda perrnite

aprecierea gradului de dezvoltare nouropsihica atat sub aspect global, cat si separat pe comportamente la 0 varsta cronologica data. Urmarind longitudinal copiii cuvarsta intre 1 si 36 de Iuni, devine posibila evidentierea perioade-

. lor de d~zvoltare normald fata de perioadei« cu. relativa ramlinere in urmd, cu tulburar! sau. deficienjeneuropsihice. Desigur, esteposibila si depistarea unor [enomene de .aoans in dezvoltare.

Pentru aprecierea cat mai co recta a gradului de dez-voltare neuropsihica Ia 0 varsta eronologiea d at.a este absolut necesar sa se respecte 0 serie de cerinte, cum

ar fi :

_ cadru de examinare adecvat (camera linistita,

mobilier corespunzator - pat, canapea pentru asezarea copilului pana la 15 luni, masa si seaun dimensionate pentru

varstele 15 36 de Iuni ;

_ atitudine potrivita a examinatorului pentru asi-

;gurarea unei atmosfere propice, destinse;

_ copiii din cresa care au reactii negative Iata

de examinare in conditiile izolarii de ~eilalti copii, pot fi examinati II). camera de grupa, asigurandu-se 0 relativa izolare de restul copiilor;

_ examinarea numai a copiilor eu 0 buna stare de sanatate (deci, aman area celor bolnavi sau convalescenti) ; _ este necesara buna dispozitie a copilului.

Copilul va fi examinat la. data implinirii varstef l~mare, pana la 1 an si, trimestrial, intre 1 si 3 ani. Setur~le v p~obe pot fi insa aplicate pe copiii care au ± 2 sapta~a~l fata ~.~ luna de varsta respectiva intre 1 si 12 luni :;;1 13, copm care au Lluna si jumat ate f ata de varsta cronologica trimestriala intrelsi 3 ani, r

Pe fisa .in~ivid~a]la se inregistreaza raspunsurile (C1iL un punct! ~l Iipsa de raspuns (0 puncte). Unele compon.ente mal complexe ale cornportamentului necesita investigarea pe baza mai multor prcbe, care se noteaza ficcare ~_~ un punct iri caz de raspuns pozitiv, totalul maxim

fund, 3 puncte pentru 3 probe.

. In partea.inf~rioar~ a fi~el se inscrie punctajul total rea~hzat de ~:pllu.ll~ves~lg~t, care se compar~ cu punctajul normal I; arstei, mscns III tabelul de referinta. Rezulta~ul obtinut se inscrieprocentual (calculat fati de punctajul normal = 100) in dreptul varstei testate.Valorile procentuale sunt interpretate in felul rurmator :

a) valorile cup rinse intre 75 si 100% indica 0 dez-" voltare neuropsihica norrnala: buna, foarte buna :

)

b) valorilesub 75 % indica .rarrianerea in urrna a dczvoltarii neuropsihice ;

c) en cat procentajul raspunsuri pozitive este mai

scazut , eu atat intarzierea in dezvoltare este rn ai accentuata.

~~eferitor la fenomenul retard, exprirnat prin lips a

de r~spuns la .unel~. probe ale varstei testate, pot exist a urrnatoarele srtuatii :

J •

a) daca acesta este localizat intr-un domeniu comportame?t~l:_ iar pentru celelalte domenii sunt prezente caracteristicile normalitatii varstei, dezvoltarea neuropsihica a copilului este apreciata drept dizarmonicd ;

.. b) daca se noteaza retard la nivelul tuturor domennlo~ c~omportalIlentale, se considera ca aceasta exprirna o rarnanere'in urmd globald a dezoolidrii neuropsihice.

115

4D llpl'ecierea dezvoltarli psihiee

copilnl

Metoda a fest elaborata pentru atingerea urmatoa-relor scopuri (Chiriac, 1., Chitu, A., 1980):

- cunoasterea caracteristicilor de normalitate dez-

volt area fizica si psihica, pentru a putea crea conditiile cele mai adecvate de promovare .. a unei dezvoltari armonioase corporale si mentale a prescolarului (perioada de . varsta irrtre 3 ~i 6 ani);

- depistarea din timp a unor eventuale ramaneri

-in urma ale dezvoltarii psihice, in vederea organizarii

unor interventii constructive pentru remedierea acestora ; trebuie sa fie eunoseut Iaptul ea intarzierile in dezvoltarea psihica a prescolarului, nedepistate, se pot aecentua in timp, generand ulterior fenomene de inadaptabilitate scolara.

In baza unor cercetari autohtone au fost stabilite caracteristicile de normalitate psihica, pe varste semestri. ale, in raport cu 4 domenii de comportament : motor, cognitiv, verbal si social-afectiu. La randul lor,. aceste domenii comportamentale cuprind mai multe componente :

a) Comportament motor (M) :

M.l. Eehllibru in ortostatlsm :

M.I.l. Pozitie de echilibru, mersul echilibrat ; M.I.2. Sarituri peste un obstacol sau de pe un pieior pe altul;

M. II. Coordonare oeulomcterte :

M.Il .1. Plierea hartiei si miscari de coordonare ochi-mana :

M.II.2. Desenarea dupa model a unor figuri geometrice.

.116

IVLIII. Coordmmre generala cm.'I}~§eglnente :

•

M.IILL Miscari de orient are in schema cor-

porala proprie.

b)Comportament cognitiv (C):

. . C.1. ~dentificarea unor pozitii spatiale, pereeptla Insu'~lrdor obieetelor (Innqlme, mal'ime,gI'eutate, euloare] :

c.r.l. Identificarea unor pozitii spatiale, constructii In spatiu ;

, , s

C.1.2. Perceptia lungimii ;

C.1.3. Percepti-, marimii, greutatii ~1 eulorilor;

C.II. Activitatea de reprezeutare :

c.n.l. Reeunoa~terea unor omisinni pe desene.

C.UI. Pereeptia tempol'ala, notlunt de orlentare tem-

porala in aehizitle r .

c.rII .1. Diferentiereamomentelor zilei;

C. III. 2. Diferentierea· anotimpurilor anului; C.III.3. Cunoa~terea zilelor saptamanii;

ClV. Activitatea de memorie ~i goodi!'€) :

C.IV.I. Intelegerea unor relatii necesare :

C.IV.2. Operarea in sfera un~r notiuni g~nerale cu gruparea de imagini in raport cu notiuni generale desemnate; ·C.IV.3. Operarea mentala asupra notiunii gene-

rale cu denumirea de notiuni sub-

ordonate. '

·CIVA. Recunoa;;terea iltilitatii unor obiecte : crv.s. Definirea unor noti~ni' .,

, , .

117

C.IV.6. Operatii de gi'mdire;

C.IV.7. Asimilarea simbolului numeric.

c) Comportement verbal (V) :

V.I. Achizilia de eateqoril gramatieale:

V.I.1. Utilizarea unor categorii gr~maticale.

V.II. VOl'bh'c, exprimare eoreeta :

V.II.I. Folosirea pluralului.

V.III. Limba] vorbit ~i limbaj chit:

V.III.1. Reprcducerea de poezii, relatarea de povestiri pe imagini;

V.III.2. Recunoa~terea de litere.

d).Cmnportam.cnt soetal-alectiv (S):

SJ. l\ilanifestari de Independenta, deprmderi ~1~ autoservire :

S.L1. Autonomie In imbracare :

S.1.2. Autonomic in dezbracare ;

S.1.3. Executarea unor sarcini casnice; S.1.4. Deprinderi igienice, simtul ordinii.

S.lI. .ltetivitatea ~le joe:

S.IL1. j ocuri de diferite tipuri, individualesau colective.

S.IH. Helatii eli adultii §i eopiti; S.IH.I. Relatii eu adultii si copiii,

J' -7 J

Caracteristicile dezvoltarii psihice inscrise la cop:m

pre~colari la cele 4 dornenii corflportamentaleinvestigate difera calitativ de cele stabilite la copiii de 1-36 de Iuni,

118

.: Pentru 0 intelegere adecvata va dezvoltarli psihice individuale este nevoie ~i de cunoasterea vunor Tactori care influenteaza dezvoltarea psihica in general, cum sunt : - greutatea la nastere.: - boli, traumatisme in arrtecedente ; nivelul cultural si educativ-sanitar al Iamiliei : - frecvent.area gradinitei.

. Aprecierea dezvoltarii psihice a acestor . se 'efec-

'tueaza. prin examinarea individuala, notandu-se raspunsul la 0 serie de probe caracteristice de varsta, grupate. in

raport cu cele 4 domenii de comportament. urnarul '

acestora difera intre Jl2-18/grupe de varsta,

Dupa cum este structurata, metoda Iavorizeaza : 1. stabilirea operativa a unui diagnostic individual de dezvoltare psihica, pe varste semestriale : rezultatul diagnosticului poate fi: dezuoliarea normald sau sItb'normald pentru varsta Ia care-se efectueaza examinarea;

2. aprecierea evolutiei psihice de-a lungul etapei de varsta prescolara ; aceasta apreciere la un moment dat si

in timp este posibila atat sub aspect global, cat ~i parliaZ, pentru fiecare din cele 4 domenii comnortamentale.

.r.

Perrtru aplicarea metodologiei de apreciere si urmarire

.a dezvoltarii psihice a copiilor prescolari sunt necesare urrnatoarele :

I. rnaterialul tehnic ce urrneaza a fi folosit in exami-

nare ;

II. tabelele cu caracteristicile de norrnalitate ale dezvoltarii psihice de-a lungul etapei prescolare - de 1a 3 1/2 la 6 ani;

III. fisa individuala pentru inscrierea rezultatelor, Referitor la scorare si interpret are se parcurg urma-

'torii pasi : . .... -'.

a) aplicarea tuturor probelor de varsta :

b) notarea rezultatelor Ia Iiecare proba pe fisa in~i-

viduala (proba rezolvata se noteaza cu 1 punet proba

nerezolvata se noteaza cu 0 puncte}:

c) totalizarea numarului de punete;

d) compararea cu punctajul total, calculandu-se procentajul individual;

e) formularea diagnosticului de dezvoltare psihica, care poate fi:

normalitaie psihica (valori cuprinse intre75- 10001) . - subnormaliiaie psihicd, caracterizat prin rarnaner:oin' urma in diferite grade. Intarzierea poate fi globald, daca prescolarul exarninat are rezultate negative la unele probe la nivelul tuturor eelor 4 cornportarnente si pariiale, cand copilul nu rezolva probele la 1 2 COInportamente.

Mai trebuie mentionat faptu1 ca aceasta metoda, in urma semnalarii si localizarii unor deficente in dezvoltare Ia 0 anumit.a varsta, indicasi orienteaza catre rnasuri, adecvate de stimulate.

BIBLIOGRAFIE

1. Bagnato, S. J., Neisworth, .T. 1'., System to plan earl)' childkeod. services (SPECS), Circle Pines, MN: American Guidance Service, 1990.

2. Brigance, A. H., Brigance Diagnostic Ittventory oj Early Development, North Billerica, },'I:A: Curriculum Associates, 1979.

3. BJ'iganee, A. He, Br1:gance. (R) diagnostic inventory development - Revised, North Billeriea, MA: Curriculum:

Associates, 1991.

120

Kindertesis,

5. Chiriac, I., Chilu; A., Aprecierea ,dezvoltarii nellro-psihice ia copiii intre 1-36 Zuni, Edit. Merucala, Bucure~ti, 1977.

'0. Chiriac, I., Clli~u, A., Aprecierea dezvoltarii psihice la copilul prescolar, Edit. M~dicala, 1980.

Cohen, G. L., Spenciner, J. L., Assessment of Young CMt-dren, Longman, Ne~'i' York and London, 1994.

s, GregorY',Psychological Testing. History, Principles, and Apphcatwns, second edition, Allyn and Bacon, 1996.

9. Haines, .l., Ames, L. B., Gillespie, C., Gesell preschool test, Rosemont, N J: Programs for Education, 1980.

so, ll'e~on, H. R~, Chi~d deve~opment inventory, Minn6apolis, l\fN: Be;havlOr SClence Systems, 1992.

1. Jolmson-NLal'tin, M. N., Attenneier, J\f. S., Hackel', J. B., The Carolina c1trriculunt for preschoolers with special needs, Baltimore: Paul H. Brookes, 1990.

n. Knohloc~, H., .Stevens, F., Malone, A., Nfa;nual of developmental 11agnOSts: The administration and, interpretation of the Revzsed Gesell and Amatl'udo Developmental and Neurologic Examination, Houston, TX: Developmental Evaluation Matierials, 1987.

Nestor, I. 1\;1., E xament£l evolutiei psihologice. .. Metoda Cit. Buhler, H. Hetzer, Soc. Romana de Cercetari Psihologice, J3ucure~ti, 1940.

'H. Nunnally, J. C., Psychometric Theory (2nd ed.), New York:

McGraw-Hill, 1978.

15. Salvia, J., Ysseldyke, S., Assessment (5th ed.), Boston:

Houghton Mifflin, 1991. .

$chiopn, U., Lntroducere in psihodiagnostic, Tipografia Univ'ersitatii Bucure~ti, editia a II-a, 1976.

121

2.iJ.·PROBLEME CE APAB IN LEGATURA en APLICAREA TESTELOB DE lUASURARE 1\,

DEZVOLTARII

A;;a dupa cum s-a mai precizat, de$.i $i teste~e tip "screening" ($i, dupa cum se va vedea, $1 cele ~e inteligenta si de aptitudini) vizeaza dezvoltarea pSlho-comportamentala a copiilor, testele. de masurare a dezvol~ tarii prezinta anumite. caracteristici specifi:e., I C~a. mal' importanta deosebire dmtre ele este aceea ca, In timp ce testele tip "screening" sunt mai ales raportate la nor~~ (norm~referenced tests), 'testele de :na~urare, a ,dezvo;tam; sunt rapmtate, mai ales, la un cntenu (cnterzon reterenced tests), Cel mai frecvent, teste~e .~~ masu~are a dezvoltarii presuprin coIflpararea achlzltlll?rpSlh?-comportamentale ale copilului cu obiectivele lllstructlOnale" .

In cazultestelor tip "screening", de regula, raspuns~l :;i performanta copilului sunt rapor~ate la un etalon, ra. rezultatele si performantele o,btmute de li.n ~rupv mare

I de copii (e$antion reprezentahv) de ~Ceea$l varsta, ~supra carma ~u fost aplicate acest~ mstrumente T p.:~h?diagnostice. In cazul testelor de mas.~lfare a dezvohanl:, fara a exclude si posibilitatea creearii unor norme (deCl a etalonarii lor), caraderistic este faptul cs.ele ?u. ~unt standardizate iu-baza unui criteriu national. OblectlVele instructionale, in cs.litate ~e cr~teriu, pot fi diferit~ de laun instrument la altul $1, deslgur, de la 0 comumtate'

educationala Ia alta.

De asemenea, Ioarte important este Iaptul ca, de'

regula, in urma testarii se presupune un program de, a,c{iune, de intervenjie, de recuj)erare, de compen~are a def1.~1.en: telor constatate. Unele manuale chiar cupnnd sugestn $1 'tipuri de activitati ce pot fi folo~ite ~e ca~recei ce l~creaza cu copilu1 (rnai ales cadrele didactice $1 pers.oanele. specializate in utilizarea terapiei). De altfel , desi nu putern.

122

.generaliza, in cazul testelor de masurare a dezvoltarii, avem de-a face nu cu 0 sirnpla aplicare a unui instrument p~ihodiagnostic, cum este cazul testului de inteligenta vyISC~III san a testului de inteligenta Stanford-Binet, 0, de fapt, cu un sistem arnplu de evaluare si de nlanificare a acti unilor de irrterverrtie corectiv-constructiva necesare. Acest sistem se aplica pe grupuri rnari de conii si presupune participarea $1 coparticiparea mnltor T~ersoane (psihologi, parinti , cadre didactice, t erapeut i) ..

Se worbeste, astfel, de existenta unui grup (team) inter

multidisciplinar de evaluare a unor prograI~le d~ interventie educationala ~i t erapeutica asupra copilului. Ideca centrala este aceea ca, depistarea timpurie a unor deficient e in planul dezvoltarii psihice si comportamentale a copi1ului deterrnina luarea unor masuri imediate t~atament educational si terapeutic-recuperator, prevemn~ as~fel instalarea unor abateri grave, greu recuperabile $1 chiar irecuperabile. Depistarea nivelului real de dezvoltare a copilului, a cauzelor unor deficientc, precum $1 a masurilor de interventie sunt objective centrale ale programelor complexe d~ evaluare si masurare a copiilor prescolari,

Masurarea nu se reduce numai Ia aplicarea unui instrument de evaluate si lei conturarea unui diagnostic, ~UIn ar fi, de exernplu : normal, anormal, intarziere in dezvolt are , prezenta unei dizabilitatietc, Procesul de rnasurare a copiilor mici este $i trebuie sa fie arnplu, complex, necesitand parcurgerea mairnultor pasisau etape (Cohen,

Spenciner, ]. L, 1994):

1. Trierea (Screening), actiune ce presupune depistarea copiilor dintr-o comunitate care se situeaza in afara nivelelor (etaloanelor) normale ale dezvoltarii psiho-comI)ortamentale. La randul lor, trierea cornprehensiva indude mai multe componente si anume: informatii de

parinti privind mice preocupare a lor legata de~voludezvoltarii copilului : inforrnatii de ordin medical'

-...I._ , . -'

vazului si auzului ; utilizarea unor psihodiagnostice speciale d? tip "screening"; .

rezultate ill urma observarii comportamentului

in tirnpul aplicarii rnijloac.elo~. de ~asurare .7.i

Ca rezultat principal al actrunn de tne~e, .C?Plll a avea 0 anum ita dizabilitate sunt trimisi supliment are in vederea stabili~ii mai exacte a diagnos-

~ si a serviciilor educationale necesare.

2. Determinarea meooilor copiilor pentnc seroicii cationale specialieate. Este \Tor?a. de aCJiunea de mas~rare, folosind instrurnent.e specializate, 111 \~eder:a J(Tecl: zarii dizabilitatilor sau a nivelulu] de irrtarziere in ptan':;ll dezvoltarii psiho-cornportamentale. Se poate, apela, de la specialisti ce trebuie sa lucreze III comun, precum audiologul, logopedul, psi~ologul.. Obiecti,_v,ul de

al acestei etape 11 constituie precizarea cat mar corecta a unui diagnostic privind anumite deficients planul dezvolt.arii.

3. Planificarea unui program de aciiune educalion~la'

. S1. . Aceasta etapa include m asurarea .:lepnr:-

derilor si achizitiilor comportamentale. ale copnlor :;;1,. totodata, stabilirea nivelului de la care mtenrer:pa p~at~

~X inceapa Se T lucreaza echina iar mernbrii echlpe. 1

':::ld .1..n..;( c. .. L .

pot l~ti1izeze instrurriente psihovdiagnostice r~po:t~~te

la (este cazul de masurare a dezx O.1tCLd~) s-

liste control (Checklists), obser:'atii: ,Foa.rte rmpor-

observarea conduitei copilului m timpul eva, deoarece ea favorizeaza obtinerea unor info:·m. . privitoare .la interesele copiilor, ~a modul de :-elatlOnare cu copii sau adulti , precum si la al~e aspecte. ~omp?rtamentale care nu pot fi surprinse cu ajutorul rrnjroaceior psihodiagnostice Iormale.

Moniiorizarea progresului, Odata ce a . pro~ec-

de actiune si irrterventie, el trebuie aplicat

indeaproape s a se evit.a aparHia .

124

deficiente. Progresul copilului este verificat si t estat freevent si, in functie rezultate, se pot produce modificari privind diferito componente ale programului (materiale, proceduri si strategii de predare-invatara etc.},

5. Eualuarea programuiui care inseamna, de fapt, conturarea unui raspuns 1a intrebarea dad. acesta a fost sau nu eficient.

Referitor 1a rnasurarea dezvoltarii copiilor prescolari, cercetatorii si practicienii si-au dat seama ca, in rnai mare masura decat in cazul altor nivele de varsta, este necesara luarea In consideratie a intregului ansamblu de conditii in care traieste si functioneaza copilul. Deci masurarea, pentru a atinge un cat rnai inalt nivel de eficierrta, presupurie 3 borclarea copilului dintr-o perspectiod ecologica (Knoff, H. ]}1., 1983, 1986), ceea ce inseamna accept area f aptului exista 0 permanenra interactiune dintre copil si Iactorii arnbientali. De aceea, este recomandabil ca, In procesul de masur ar« a dezvoltarii, ce se bazeaza in principal pe mijloacele psihodiagnostice, sa se ia In consideratie inforrnatia furniza.ta de istoria cazului ("case history"). Aceasta sursa de infonnatie serveste rn ai multor scopuri (Kalesnik,]., 1994): -_ prezinta istoricul copilului privind dezvoltarea si aspectele rnedicale, care poate arunca 0 lumina asupra randamentului si functionarii curents a acestuia : - ofera un cadru pentru interpretarea datelor rezultate in urma aplicarii testelor; - necesita contactul cu parintii copilului sau eu cei care il au in grija, implicanrin.i astfel in procesul masurarii ; - include inforrnatii actuale si anterioare privind familia copilului, relatiile sociale, implicarea in viata comunitatii " bO'hideaza formularea recomanda-

, 'L

rilor privind actiunile familiei asupra copilului.

Asadar, "istoria cazului" cuprinde informatii referi-

, ,

to are mai ales la :

a) dezvottarea ttmpurie a eopllulni (care deprinderi deja formate, Ia ce varsta s-au format, care deprinderi

125

.nu s-au format inca sau sunt in curs de form are) . Este vorba de deprinderi comportamentale care tin de mai .multe arii comportarnentale precum : hranitul, dormitul, imbraca.tul, nevoi fiziologice, motricitatea tina si generala, .limbajul, jocul, comunicarea si interactiunile sociale. De asemenea, la acestea se pot adauga si alte domenii ale dezvoltarii si anume : temperamentul copilului,sti1ul de exprimare a ernotiilor si sentimentelor, nivelul de .imolicare in relatiile cu altii dedit cei din familia de apar.te~enta (vecini,' rude etc.). Desigur, informatii privind toate aceste aspecte ale conduitei copilului pot fi obtinute cu ajutorul instrumentelor psihodiagnostice formale, cum este cazul Lnuentarului ~~Iinnesota de dezuoltare a copihtlUl: sau Lnuentarul dezoolidrii al. lui Battelle. La acestea insa se pot adauga si instrumentele cu caracter informal, cum ar Ii, lista de control (checklist) sau Inventarul parintelui privind dezvoltarea copilului.

Un exemplu de Checklist este prezentat in continuare, autoarea acestui instrument (J. Kalesnik, 1994) permitand reproducerea lui fara aprobarea ei prealabila.

CHECKI~IST

pentru formarea timpurle a deprfnderilor eomportamentale

Copilul .

Sex.. . .

Alte Iimbi vorbite

. Adresa . . . . . Varsta . . . Limba materna . . . . . . . Apartenenta etnica Conditii speciale sau dizabi~itati

...... <II '" ..

'Cine aplica lista de control . . . . . . . . . . . Data

si 10cu1 aplicarii . . . . . . . . .

Cine raspunde . . . . . . . . . Relatia cu copilul . .

Instructiuni : Marcati numai acele deprinderi pe care credeti ca le poseda copilul si varsta la care si le-a format.

126

1'. Hra nitul S.l I II 1,,1 ;; i~ i I . I 1.2 f'

_ ;~I·-·;:::: \0 ....... I...-.~ 1 ...... 1 I' .>-i!r0 II~. IV) I~"' 1

mancatul I - I ~ 1 I ~ ,,::; I >=1 I I'~ ,,__, I I·~ ."

o;::l ;::ll ;::l <') ;::l ,0\ ;::l II ~ i I ~ I I ~ ;::l i

I ,...-< I'T'...-; t--,...-< I.-;,......I~,.....; ,N cv 1<') cd I'T' cd I Z f

1-·"'--'----'-1-1 'II; [' I I 1

1. ~il~~catul: I. I I t

I . bibel:on' 11,- .-'-1-,'--1--1-1

/2.' ~fil~~at hrana ,-- -- "I--I-~ ':--1--[

13. Utilizarea ,de- I' 11--11 '-1--1'- 11---1-' -I--i--I

I getelor ph. a I i /' I

I se hrani singur I I I I I I 'I

'4';1~:~si~~afU;~~=' 1-' -'I-'~II~-" -----f---J--!--.l .••

····I~!_t~t2 __ , __ ~ I~_,_I_1 ' i I [

'J, Bautul dintr-o I I ' --- --1-,----1

I, cea;;ca.' !-- - '_I_I I I I I

6. Procurarea 11--1---1--' -, -!

, auton.oma a I I I I i

I hranei (ex. ' \' I

'I cum para t ce- , I

vade mancat) I I I

Alte probleme timpurii referitoare la hranit si mancat.

la apetit sau la anumite categorii de aliment~? '

c<")''_'; I'"' .J~ '''''; \~.M 'I~I .M'<') I'T' Itr) I ~ I

I >=' I ~ II ~ I r< r< I 'M I'M II';:::: , irr- I

;::l I-;:j ~ (""j 810'l 8 ~ q H ~

0.,.....; 'T'..-; It-- ,.....; r- ,.....;' .-;,-; N cO 1<') cd 'T' cd I Z i

!7, Doarme toata II i I I 'I I"r- I '.:

I noaptea I I I 1 '

Is. g~aIr~e--;~-~-t~-~-~-I-' -1--1--- -- --1--1--' -- --I

i9.'-Du-· rata so~- 1-· -1--1--:,--1--1--1--1----1

I nului progno- III I I I I .1 ,! !

,-I _z_3c_t_.a ---'--'---'1 I I I I I I

. I

II. Dorrnitu

probleme timpurii referitoare la dorrnit?

Cosmaruri . . .. . Lipsa de somn . . Lega-

127

natul

'Somn greu

Somnambulism .... Alte

'I 100 1"'1"' \ I I .2

III. Motrieitatea l'a "2. [~.§ 11}'2 \ .. 1'217 '2 iii *2 1'13 ~.

bazala ~l fina 0.2 "'1"' E t-"=: -.2!,...;.2 N C\! <'0 cd "!"' C\! ;:l

j------+--;I- "T -,I _,I I' I Z I

llO. Intoareerea

~: ~~t~ parte -- --- -- 1,,1 __ ,-,_ -- --'1--

11. A sta in ea-

" pul oaselor

" Htra ajutor·

12. Taratul pe

I •

113< ~~~~ ~aTi-_=,_--J----==I=1 I

1114. ~~~te singur \ I. II I

·15. Merge pe tri- ---------1

I~cleti '_,_ __ _ . __

116. P~inde 0

I mmge mare

1117: A~u,nca 0 I" I

__ m_mge mare 1, 1 _

118. Tale eu cuti- I

II ~~l) (ex. p~i- ,

_1_9._A_le_a_,rg:::",i II==='---j=== --, --1- ===1==='===11.

120. A-si tine

11121. eehilib~1l1 --1-- -- --j--

Tine un ere-

ion sau pix

I pentru a de-

sena I

~ -i_~ __ ~~ ,~~~~_~~~_1

--1- --1- I~_i--_I-_'-

,-- -- -- -- --1-1- ----

Alte problerne tirnpurii legate de ariile motorii?

Caderi Irecvente . . . . . . . Lipsa echilibrului .

l28

. Apucare slal12L$ .. .. " ., .. .,: .. "" Tremuratul

. . . . . . " .Ls.lte.....

. Nevoi I I IN I~ 'I;:::;· I I 1 1.8 I '1''!'2 \01 '21'"7'2 I .1 '2, 1 '2, 1<-'11 ...... i'i '''-< '1l(')1 , ..... II t;.

fiziologice ' P I ;:l t ;:i 1<-'1 ;:i 10\ ;:i I q I I q q ;::l

i--- 0 -I"'t' r-i t-..-< ,- -1,..-;..-< IN cd I"" cd "'1"' cd I Z

!.22. Ul.'inatul sub I I I I [ II I I

! control ! I I I ! I i I I

li3Pu~~~-:;--I--I--I--I--I--,--I--I----I

Alte probleme timpurii privind satisfacerea nevoilor

fiziologice ? '

124. ~o~~~~~~~;~~u I, " II , I,i I 'III I

: la zgomote I I

125, :pj:onuntarea '--II--II--!'I'--I-- 1/'_'_1 __ 11 __ '

I primelor CU-I'

1 vinte (ex. rna- I I I I

I ma,dadaetc.) I I! I') I I J

12~~~~f~;:Ulloi:-I-I-I-I-I-II-'I!-I-I-I!

In. ;;~~~~~et~t~i~ 11--1--1--1--1--11--'--11---1--,

I 2y:3_~~~_3 ~uv!_nte . __ ' --f-- __ ' ._1 __

128. ': o:bit dar I I I I I II

I ~1 in teles de I ,I 1 I .

i ca tre straini I I I I I I I

129, Ga'sirea UI10i=-i--I-- -- --1-- --1--1--1'--

i cuvinte co- I I ' I I 1 I I

recte . pentru II I ! r I I I' I'

Iucruri ' I ,!

___ I I !' I

Alte probleme tirnpuriilegate de utilizarea limbajului ?

£-c, 717

129

./

I ' IN 'I~ II~ l<'j I~ ~ I .~. !

VI. Imbracatul r-0 ..... /\0 . ...; I~''''' I·.... I ·....1 .,.., i , • .-< , ..... \ • I

J] ,J E I~ E 1:'2 E 12: E ,N ~I~ ~ J ~ _ ~ I

30. Imbracatul \ I II . I' I I I I I

31. f~~:;~:~~~r l--I--I--,--~I--I--I-. -/--1----·-[

camasii I il I' I 1'1 1 I I 'I--I,l-,'

32. Pune;ea :;;0- --1-- -- -- -- --I~--I--I

setelor I Ii,;,

pantofilor ~1 I __ 1_. _I __ I __ I __ ' I

33. Cunoasterea ----,-- I I I I -"I,

di;;-ectiilor I I I I

stanga- i' I i I

dreapta I -'-1-- .. ---1-1---"

34. Inchide-t-er-- -- I I I I

moarul __ 1 __ -- --,--1--1--1--1

35. !~~flide nas- 1 __ 1 , --l--I-,~-l--I--!

136. Face pocni- I II I i. I I

I turi .------1-1--'11-1--1-1

37. Leaga siretu- 1· -'., I I

! I I 1 ! !

rile de la 1 I I I ! I I

pantofi 1_, -1--- __ 1 1 __ 1 1 __ 1 __ 1

138. Diferentiaza I 1 I I I i I

propria im-I 'I I I I '

bracaminte I I;, I ' II

I I I I I I , i

Alte problerne timpurii legate de imbracat ? . .

IVII. .Interactiunea] I IN I~ I~ I~ I~ I~ I ·~.I I si cornunicarea i,1:8 11'21'ta I~ '8 Id, '211 '8! i '211 '2! . I

I sociala 10 ~ i~ ,.s If-"s - ~ j-"s N c;j :<0 c;j I~ c;j I i

I 1 I, '" _1, __ ,

I I I I I ! i I I I

139. Arata inter~~ I I I i I Iii

1 fata de altll '--I __ I __ I __ r i __ l __ I~._I. __ 1

140. Se. joac.~ CUI I i I I I I I I I I

) a1t} copn j \ I I I il

130

IYI!. Inter<;tctiunealll<'j.,...; lilJ;).",;j ~ I~.J~ 1"'11 :~ i ~.I

I, sr cornumcarea I;::':! 8 I I ~;::i II . r] , ''_'' i ) .. .., I'·r-< 1 I

. I ~;;J ('f)~0\81!~!l~ ;::1::::1

I sociala 10 ...... ~...-< r- -,.::; , ...... .-< IN C'O ,m c;j "" c;j i Z I

f141. Se joaca eu I f -'I [I , I ,I --, : /1

adulti si eu I I Iii

',:,1, persoane in I j I I I I I I i

varsta r~' -1~-'--I--I--l--1--I-----~--1

)42. ~~va ~~P!~f~ I I I I I ! I ! I j

; cine va Iii I : I : ' i

I i--I~-I--I--I--!--i--I---I--I

'-':3. Of era puncte i, Iii : : I 1 I

'I III I 1 '

de vedere 1 I I: I I !

I' opuse i, __ i~_' __ I __ I __ I __ i,' __ .l __ ! __

j I I I ' I I

144. Respecta re- II ,I I Iii I i I

! gulile unul joe 1 II I I 1 __ 11 __ : __ 1 1

I---'-~ 1-- ~- --I--i--' 1 I ! I

145. Ii lasa pe al- I I II ! I I I I

' tii sa-i cu- I I ' I I I i I I

! noasca dole-, I I I I' ! II i I

' l' I I I I I,

I ante e 91 ne-! I' " ! I ! I I

i voile i I I' i! I'

! I I I I ,

Alte probleme timpurii referitoare la interactiunea si comunicarea sociala P

...... e- 4 • " .. " •

" .. .. .. .. .. .. .. " .. " ~

Lnformaiii su-plimentare :

A. Temperamentul Ji dispozipia copilului:

t

lrnist.it , rezervat

. iritabil .

. . . . fericit, fara gnJl

suprareactiv posorno-

anxlOS .

fostcineva preocupat de temperamentul sail dispocopilului, manifestate timpuriu? Daca da, de ce?

131

B. Stilul timpuriu. at copiltd'lti de a-fj~

si seniimeniele :

Ie tine in el . . . . . plange foarte mult

le exteriorizeaza . . . . . . . . vorbeste

ele . . . . . . . . . . a avut temper tamtrums

emo-

A fost cineva preocupat de stilul timpuriu al copilului de a-si exprima emotiile si s:ntimentele? Daca da, de ce ?

C. C oniaciele timpurii ale cOJ)ilullli in afara [amiliei : - In vecinatate (cu colegi joaca, cu persoane ce au grija de alti copii);

- In cadrul familiei extinse (exemplu, cu mat usi,

unchi, veri, bunici);

- La cresa sau la gradinita :

- In grupurile de joaca structurate si supervizate;

- In cadrul programelor de interventie timpurie ;

- Centrele sau programele de tratament medical.

Se intreaba respondentul:

"Considerati ca acest copil si-a format deprinderile intr-o maniera normala sau tipica j ? Daca nu, de ce? In ce a constat modul sau diferit de a-si forma deprinderile ?"

"Ati fost preocupat In legatura cu dezvoltarea copilului? Daca da, de ce si in ce fel?"

Dupa cum se poate usor observa, aceasta Lista control cuprinde 7 arii ale dezvoltarii timpurii: hranirea si mancatul , dormitul, rnotricitatea bazala si fina, nevoile fiziologice, 'vorbirea si Iimbajul, interactiunea si comunicarea sociala. La acestea se adauga cat.eva arii aditionale de dezvoltare: temperamentul sau dispozitia timpurie a copilului, stilul timpuriu de exprimare a ernotiilor sentimentelor, natura si extinderea contactelor timpurii ale copilului in afara familiei.

132

In ceea ce priveste utilizareainventarelor in calitate de instrumente inforrnale, dam ca exemplu, Inoentarul parental al dezooltdrii copiluitci in mediile nonscolare, ce apartine autorilor L. Vincent, ]: Davis, P. Brown, K. Broome, 1\. Funkhauser, j. Miller, L. Gruenwald, 1988 (apud]. Kalesnik, 1994). El a fost creat cu scopul de a fi utilizat in scolile publice si in Departamentul pentru psihologia reabilitarii si. educatia speciala din cadrul Universitatii \'Visconsin din Madison. Acest instrument cuprinde 4 sectiuni raportate la varsta, incepand cu nasterea si continuand eu un interval de 1 an, pana la 5 ani. Respondentilor Ii se adreseaza serii de intrebari referitoare la comportamentele diferite pe care copilul Ie adopta in variate contexte si medii non-scolare. Intre-

, ,

barile sunt organizate in 3 arii generale: interactiuni, comunicare, auto-ajutor.

In raport cu fiecare item respondentul alege unul din urmatoarele raspunsuri posibile : face asta in mod coreet si consistent; face asta uneori; a inceput sa faca asta; nu face asta ; mi-ar place ca aceasta sa fie un obiectiv pentru copilul meu : nu sunt sigur de ce este important pentru copilul meu sa faca asta.

Exemple de itemi:

Copilul meu :

1. Stie sa-si scrie numele "

, ,

2. Are multi colegi de joaca ;

3. Vorbeste in prezenta unor persoane straine ;

4. Se irnbraca singur, fara ajutor ;

5. Se spala singur pe maini $i pe fata;

6. Foloseste periuta si pasta de dinti,

b) anteeedentele medieale ("medical history"), care pot fi stabilite cu ajutorul fiselor medicale (disponibile) ale copilului si in baza intervievarii parintilor mai ales a marrier, daca este posibil. 0 forma structurata de cule-

133

a informatiei (Intake Form for a Medical History) oferita de Joanne Kalesnik (1994)~i ea poate fi reprodusa, fara a fi necesara aprobarea speciala a autoarei,

Acest model cuprinde arii generale si anume:

1. Perioada prenatala ; 2. Perioada perinatala ; 3. Perioada postnatala : 4. Perioada copllariei timpurii.

Fi~a de euleqere a datelon rivind istoria medieala

'Copilul . . . . . . . . " Adresa . . . . . .

Varsta . . . . . Sexul . . . . . . Limba materna ... Alte limbi vorbite. " Apartenenta etnica < • • • • •

. . . . Conditii speciale sau dizabihtati.

Cine ia interviul'. . . . . . .. . . Dat~ si loculIuarii in.terviului . . . . . . . .. . . . . Responderitul

. . . . . . . . . . . Relatia cn copilul . . . . . . Exista vreun document medical disponibil al copilului care poate fi Iolositor pentru masurarea curenta ?

1. Perioadaprenatala

! I ,;::l I ~ T I Da Nul RIG) I'

I I r-e i S

\ ! Z 18

L Mama a avut 0 infectie virala (spe- I I I I I

cificati] , / __ i __ i __ I __

2. Mama a avut 0 boala (specificati) I II

3. Mama a avut toxemia 1-- -, -'1--1

-4-' .-M-a-m-a-a--a-v-u-t-sa-n-g-e-r-a-ri--(-sp-e-c-i~fi-C-at-,i- !-- -- --, '-, -I

gradul si frecventa) 1 1' __ [ __ 11_, _I

5. Mama a fumat (specificati cat de I. 1- I [I

mult) __ 1_1_1_1 __ '

6. Mama a consumat 'baut uri alcoolice I I I I I

----------- -----1--'----1--1--

t • Mama a luat anumite drozuri sau i I I I

~ I' i

medicamente (specificati) I 1 I '

I I' I

134

i I := I ..... I

I I :0 I ~ I

Da ,\!Nu en- i :.; II ;:s I

\ 'J "

Z I U I

I I I I

8. Starea nutritionala a mamei a fost I ji I I !

In general b~na i! ! I

---=~--~-----------i-- --1--1--1

9. Mama a suportatltoartemult'stres fizic I I I

--1--\--1

10. Mama a fost supusa unui puternic I I I I

stres emotional ---I--I--I--I--!

! I I I !

11. Gra-Viditatea a fast planificata Iii I

1!-!1----1-",,1-)'

12. Perioada gravidiei a durat 9 luni i . I !

(daca nu, specificati) I I ' ; f

B. Perioada de sarcina a fast suportata 1--1--1--1--1

greu 1 __ - 1--1--1--1

, I I I

14. Mama a fast insarcinata pentru I I I ! - I

prima data (daca nu, specificati) - Ii! I

\ , -1-;-1-1

I ! ! .,

15. Sarcina ~ fast precedata de un avort I I I

(sau mal muIte) , " l-, _I __ I __ ! __ I

16. tn familie exista o'boala"(specificati.LI __ I_'_~I __ I_-1

17. Fa~l~a. se .confrunt~_~~'cu. anumite I I I j I

condirii speciale (specificati) I I , i i

i----~-.:::c_----'---':----'-· '-----1--1-- 1--1--1

II. Perioada perinatala I I ! I I 1-1--- -1-- I

18. Travaliul si nasterea au fost grele I I' ,i \

I 1----.1

I 19 Cat a durat travaliul (sp, ecificati) I II ! i I

I . '--1-- --1-' -I

I ! ,i I

I Z~. Travaliul a fost provocat I I Iii

I -1-1--1-1

I 21. Mamei is-all dat medicamente pen- iii I

I trn nas,tere 1 __ I __ I __ I~I,1

I 22. Mamei :i: s-a facut anestezie pentru Ii' I i

II nas ter« ! I I If

__ I I! I i

135

I ~ I

~ :5 ! ~ i

l Da Nu I U2~ i Q.) !

I ~ l;:l i § I

___ ~ ~ -r-r-r- _\__ I z I U II

A fast utilizat forcepsul ,I ,I I' I

~-----=----------,---I

Copilul a fost nascut prin cezariana 1 __ 1 __ 1

Familia a fast prezenta in I travaliului si nasterii

._-1'---1-1-

Cum a participat familia dad a fast I I I

prezenta? I ' I I

Copilul a fast prematur (specificati ,--'--1-- -

eu cat) __ i __ I __ I__ _

Copilul a cantarit mai putin de 2,2 kg I I !

(specificati greutatea) --11--1--1

Copilul a avut probleme respiratorii I!

Copilul a avut hiPOxia-(dePTiVa_re 11 .. 1_-11- ..

de oxigen) _ I -

Copilul a avut asfixia (inconstienta I I'

datorita lipsei de oxigen) , , ,

----1-

Copilul a avut icter (a fost galben) , I I

---1-1-

Copilul a avut cianoza (a fest a1- I I I'

bastru) 1-- --1-1-

Copilul a avut atac de apoplexie 1___ I I I

Copilul a vomit at imediat dupa I --1--1--1

nasrere I I I !

j I ' I 1

Ccpilul a avut diaree i~ediat dupa --1--11--1--'

n~~re I

1---1--1--1--

Conilul a fost ranit in timpul tra- I i I I

valiului I i I !

I I I I

'-1-'-'-'

I I I I I

38. Copilu s-a nascut cu --_ a infectie

•• '/<Il\l '

136

_::l
Da Nu
Z 0
39. Copilul s-a nascut cu 0 boala
40 ~opiln~ s-a nascut cu 0 ~nta
de medicament
i-
41. Imediat dupa nastere copilului 1
s-au adrninistrat medicamente
i- I- 1- l----c---
III. Perioada POSHLU"
I- I-
42. Copilul a necesitat un incubator
-
43. Copilul a fost pus la un aparat res-
pirator sau ventilator
1-
44. Copilul a avut un atac de apoplexie
1-
45. Copilul a vomitat de mai multe ori
46. Copilul a avut adesea diaree '
I- i-
47. Copilului i-au fost administrate me- A'
dicamente (specificati)
-- I-
I 48. Copilul a avut anemia ( deficienta
celulelor rosii sanguine) I
I -- -_ -
49. Copilul a avut incompatibikitate Rh
I -- [-
SO. Copilul a necesitat transfuzii sanguine
I l-
SI. Copilului i s-an facut interventii
chirurgicale (specificati)
A fost\l'gasi i-
52. un defect cardiac ~" 'or
-"--1'l":r·-
1-
53. A fost detectat un murmur cardiac
I 54. Copilul a avut 0 alergie (specificati) I
-- -_. -- --
55. Copilul a £acut dependent a de un
I ! medicamen t 137

, 1- I

56. Copilul a dezvoltat 0 infectie virali \--'_:::_II--- --I

57. Copilul a dezvoltat 0 infectie bacte- I

daHi 1--1--

11'-1-1-:-

59. Copilul a fost diagnostieat eu 0 boala \--11.--11-- ' _

(speeifieat.'_i!._) - --

60. Copilul a fost diagnosticat ca pre-

zentand 0 conditie speciala (speCifi-1 I

eat,i)! I .

~------ -.-I-

_6~1._C_o_::p_il_u_l_a_f_o_s_t_h_ra_n_i_t_l_· n_t_r_a_v~e __ n_o_s 1_"_1 __ i-

I 62. Copilul a fostTalaptat 1a sanul mamei 1_' _1 __ 1 __ 1163. Copilul a fost hranit eu biberonul 1 __ 1 __ 1_-1--

I I

I 64 ~~1l~a a fost sanatoasa dupa tra- I I \

il 65. Mama a avut complicalii "duPa na," 1--\--\ -~ --

tere I I 1

I \-\-\-1--1

58. Copilul a avut 0 ciuperca

i 66. Copilnl a fost verifieat eli testul I I I I
I APGAR (specificati scorul) I 1 \ \
I \_1-\-
. --
I 67. Copilul a fost evaluat Cli testnl·\ \
BNPAS (specificati scorul] 1 I
\--1-
Copilnl a fost separat de mama din
68.
cauza adcptiei
-- - -- -
69. Copilul a fest transportat Ia alt spi- \
tal dupa nastere
.. IV.

( specificati

Da Nu

71.

colici

70.

72.

a av ut si are si acum 0 buna de mancare '

73. Castigul in greutate a avut un ritm normal

74. Ca9tigul in ina1time at avnt un ritrn

normal . .

75. Copilul a avut multe infectii ale urechii

76. Copilul a avut tub in ureche datorita fluidului

77.

a avut mereu stari

78.

79.

80 .

81. COJ2i~;l ~ fast odata lov~t Ia cap dar

m.al LarZlU s-a bine

cap, copilul

83. Copilul este predispus Ia a avea du-

Jeri de cap . ~

~39

I,' 88.'~":IA. Copilul tinde .s~ fie. indispus, are \ II 'I I

sViri de dispOZlt1e oSCllante I

Copilul este foarte senzitiv , pl&uge I I i

'\ usar, se supara foarte repede --1--1-- __ '_!

' i I I

86 Copilul a avut si inca are probleme I

III 8-,"" eu vederea 1 ~ -- '-- --'I---J

" Copilul a avut 0 .infectie ocu 3:E_a 1 __ 1--1

1'88 p~ob~eI,11ele .c,?- vederea sunt raspan- '( I

I . dite m familie _

III) 89, Copilul a a-v-u-t-~'l-' -in-e-aa'r-e-p-ro-b-le-IIl-_e----- I

eu auzul

=--------, '-'-- -_ -- ._,_--

I~~opilul are astm . , . _

i 91. Problemele cu auzul sunt raspandite I I

I .. __ l]l fa~ilie -- __ 1 __ -_

I 92. Copilul are 0 alergie(spe~ificaN_ __ ---1----

I' 93. Copilul a fost ~,l' inca este 'foarte ! 1\ I

i imprudent .,--- _, __ \. 1 __ --I

I 94. Copilul a avut ori are probleme cu ill I '\

rinichii

---- ----------- -- --1----:

Ii

95. ~~!;;ul a avut ori are probleme ear- _, 1., , __ 1

96. Copilul are un nivel energetic seazut , este letargic

140

99. Copilul a folosit 0 substanta in su- I I' I I'

pradoza (c1arificati) 1--,--1--/--1

100. Copilul a fost tratat pentru des- ii, Ii , "

hidratare in treeut II I , I I

101. C~p.ilu} a fost tratat pentru malnu- 1--1--1'-, - --I

tritie III treeut ' I, I'

-lC-l2-.-C-'O~ilUl a, avut 0 boala serioasa --1--1----,

(ei~ meningita) I! I

103. Copilul a fost serios ranit (speci- I--I,'--'--'--I!,

ficati)

---- -, -,-- -- --I

I I I

1-,---,

105. Copilul a luat un medicament 0' I I I

lunga perioada deLimp (specificati) ii, I

----.:::-_~-----"'---'~-__:_.:'-I- -1--1--1

I I I

104. Copilul a fost spitalizat (specificati cand si cat),

106. Copilul a avut . 0 fractura osoasa ( specificati)

Respondentul este irrtrebat :

"Fe cine am putea contactapentru a obtine infer'rnatii suplimentare despre copil?"

"Va dati consimtamantul in seris pentru ca noi sa contactam aceasta persoana sau agentie ?'

"Am putea avea acces la documentele medicale care au fost mentionate anterior?"

"Exista ceva ce nu a fost cuprins in acest interviu ;>1 ati dori . sa adaugati?"

c) Iamille; aceste inforrnatii privesc mai ales compozitia familiei (cati membri sunt in familie, daca este

141

vorba de familia nucleara sau familia extinsa (I. Mitrofan , 1989), familie cu un singur parinte, ordinea nasterii

Iului, parinti vitregi, Irati vitregi), nivelul socio-economic al acesteia (venituri, posibilitati materiale). nivelul socio-cultural si socio-ocupational (nivelul de preg.8tire educationalii si culturala a parintilor, statutul profesional al pa;intilor si al altor membri ai familiei). De asemenea, sunt necesare informatii referitoare Ia aspectele functionale ale familiei (distribuirea rolurilor in Iamilie, stari armonice sau conflictuale, modul de luare a deciziilor nrivind cresterea si educarea copilului.

_!. Import'ant este~ ca informatiile ~"?l~se sa scoata

evident a . posibilitajile si neooile familiei. La acestea se ocate ~juncye mai ales pe doua cai : 1. 0 cale informald, in baza dis~utiilor, interviurilor cu parintii sau alte persoane, cum ar fi, de exemplu, persoana ce are grijii copil ; 2. 0 cale [ormald, folosind instrumente de mas~~rare, care, la randul lor, pot fi impartite in dona categom, Iiecare vizand un anumit tip de suport familial:

i) suportird,'ajamilial (posibilit~tile de > ajut~r din irrteriorul familiei}. Ca exemple potfi date Scala !OJ:j~l?~ [amiliei * si Chesiionarul priv~nd ail:aptarea fal11/zhe'l'l':,· (apud Kalesnik, J., 1992). Primul lDst!Ument, apartinand autorilor H. D. Olson, J. Partner si R. Bell (1982) " cuprinde 12 itemi referitori la aspecte precum : increderea familiala, loialitatea, mandria si prestigiul competentei in rezolvarea problemelor Iamiliale. Al doilea consta din 5 intrebari deschise referitoare la modul de rezolvare a problemelor familiale, cum ar fi cele financiare, natura si sursele suportului din interiorul familiei (Abbott" D. Meredith, W. H., 1986);

* The Family Stenqhts Scale.

** The Family Adjustemcnt Survey.

142

ii) suport extrafamilial, provenind de la rude, prieteni, membrii comunitatii de apartenenta, vecini, bise-

> precum si de la agentiile si organizatiile guvema-

mentale si neguvernamentale. Ca exemple de instrumente folosite in practica pot fi rnentionate :

- Scala resurselor [amiliale * (Dunst, C. J., Leet, H. E., 1987), cuprinde 30 de itemi eu ajutorul carora se intentioneaza identifiearea nevoilor familiale pentru resurse si suport social. La randul lor, itemii sunt grupati in 6 subscale: Hrana si adapost, Resurse financiare, Timp pentru Iarnilie, Ingrijirea copilului, Suport extrafamilial, Resurse speciale pentru copil, Articole de lux.

Cercetarile privind fidelitatea si validitatea au condus la obtinerea urmatoarelor valori: - fidelitatea pentru scorurile totale - .92; fidelitatea half-split - .95; fideIitatea test-retest - .52; validitatea convergent a .57, cn un instrument de masurare a bunastarii generale si

.63 cu un instrument privind raspunderea in interventie ;

- Scala pentru suport familial ** (Dunst, J.

Jenkins, V., Trivette, C. M., 1984) cuprinde 18 iterni, urrnarind identificarea perceptiilor parentale privind ajutorul oferit de diferite resurse pentru cresterea copiilor, 111 baza raspunsurilor la itemi, se obtin 2 indici pentru, suport ; unul ce vizeaza mcmaru] surselor de s·uport pe care pclrinjii cred cd le au ; al doilea, indicaniveZ1Il de a}~[-

de care cred parinjii cd beneficiazd din partea acesior surse. Ca exemple de surse sunt mentionate : rude formale si informale, organizatii sociale, servicii profesionale.

Autorii prezinta ca valori ale fidelitatii urmatoarele : - fidelitatea pentru scorurile totale - .85;' - fidelitatea half-split - .75; Iidelitatea test-retest - .91; corelatii semnificative cu subscalele privind bunastarea perso-

* Family Hesouree Scale. ** Family Support Scale.

143

nala si familiala ce apartin Chesiionarului reS2£7'SeZ; §i siresul (deci 0 buna validit ate convergenta}:

- Chesiionarul Pn:vind neuoile [amiliale * (Bailey,

..... '" \.,__

D. R, Simeonsson, R. j., 1988), contine 35 de rterni si

este Iolosit perrtru identificarea nevoilor parentale

6 arii diferite: informatii : suport din partea Iamiliei, prietenilor, ministerului : explicatii privind copilul oferite altora : servicii cornunitare ; aspecte financiare; functionarea farniliei.

Autorii recornanda ca la acest chestionar mama isi tatal copilului sa raspunda separat. Din nefericire, nu of era inforrnatii privind caracteristicile psihometrice ale acestui instrument de masurare ..

- I nucniarul pre/erinfdor pentnt informaiia [amiliald ** (Turnball, A. P., Turnb all , H. R., 1986), cuprinde 37 de itemi ce se refera la masura in care parintii neccsita sau doresc informatii privind diferite arii, precum: a preda copiilor acasa , sprijinul si cooperarea cu specialisti, planificarea viitorului, ajutor dat familiei pentru a asigura 0 viata placuta si relaxanta, gasirea si utilizarea a n01. .surse de sprijin;

. Parintii care raspund la acest inventar au la dispozitie un spatiu suplimentar pentru a specific a si alte nevoi in afara celor cuprinse in cadrul instrumentului. Deoarece rternii sunt des'tina ti parintilor ce au copii pana la nivel preuniversitar, se impune ajustarea lui in fnnctie de varsta eopilului. Nu sunt oferite date privind fidelitatea si validitatea· acestui instrument.

- Tnneniarul experienielor pririnti10r *** (Kirkham, M. A., Schilling, R. F., II, Norelius, K., Schinke, S. P.,

* Family Needs Survey.

** Family Information Preference Inventory. *** Inventory of Parents Ex:p:eriences.

144

1986), euprinde 54 de $1 este destinat identificarii suportului social pentru parinte disponibil din partea specialistilor, comunitatii si vecinatatii, prietenilor, relatrilor personals ~i maritale.

Ca modalrtate raspuns, parintele specifica numa-

rul de contacte eu indivizi din fiecare arie, precum si gradul de satisfactie referitor la fiecare arie de sprijin. Nici pentru acest instrument autorii nu of era date privind calitatile lui psihornetrice.

- Inuentarul neuoilor pririntelui - Rev'iztdi * (Robinson, L. E., DeRosa, S. 1\1., 1980) este alcatuit din 3 seturi a cate 25 afirmatii, fiecare referitor Ia 3 arii: procesul durerii, cunoasterea dezvoltarii copilului si cunoasterea resurselor locale. Spre deosebire de celelalte instrumente prezerrtate, acest inventar trebuie sa fie adrninistrat de catre profesionisti. El se aplica individual parintilor iar acestia trebuie sa sorteze seturile de afirmatii in functie d~~ 2 criterii : situatia lor prezenta ~i situatia lor ideala. In 1981,. Fewell, R. R. a transforrnat acest instrument intr-o scala de autoapreciere ce poate fi completata de catre parinti.

Privitor la caracteristicile psihometrice sunt oferite informatii referitoare numai 13 fidelitate: .64 pentru durere; .83 pentru dezvoltarea copilului, .87 pentru resursele locale (este verba de fidelitatea itemilor in relatie eu intregul inveritar}: .33 pentru dezvoltarea copilului, .47 pentru resursele locale (fidelitatea test-retest).

Activitatea de testate si rnasurare a dezvoltarii copiilor mici prezinta 0 serie de caracteristici specifice, datorate

mai ales particularitatilor psiho-comportarnentale ale varstei acestora. Studiul atent si indelungat al conduitei copiilor mici in timpul actiunii de t estare a 'scos in evidenta foarte multe aspecte, ceea ce i-a deterrninat pe

* Parent Needs Inventory - Revised.

10-c.717

145

multi autori sa faca 0 sene de recomandari practicienilor (de exemplu: Bailey, D. Bo, Wolery, Mo, 1989;

Peterson, N. L., 1987; Sattler, ,1988).

Incercand sa sintetizeze aceste consideratii si recomandari, L. G. Cohen ~1 L. J 0 Spenciner Ie grupeaza in 3 subcategorii:

1. referitoare la practicianul care apUca iestele :

- alegerea mijloacelor de tesiare corespunzdtoare (de exemplu, instrumentele destinate scopurilor de triere nu pot fi folosite pentru precizarea unui diagnostic sau pentru planificarea unui program de interventie}:

- pregatirea solidd 'in domeniul mdsurdrii copiilO1';. practicienii au 0 mare raspuridere fata de subiecti . fara de familii, de aceea ei necesita 0 buna pregatire pr9- Iesionala, Iinalizata, printre altele, cu deprinderi de "test are " a insusi instrumentului de masurare pe care il folosesc. Pentru un bun practician, validitatea de Iatada a unui test este repede deconspirata :

- experienja praciica castigata in urma reaplicarii unor instrumente si in urma cunoasterii unor cazuri spe-

ciale; '.

- organizarea maierialelor; inainte de inceperea actiunii de testare, trebuie verificat daca toate materialele necesare sunt la dispozitie :

- reuederea itemilor ce alcdiuiesc continutu] testului

>

si marcarea in cadrul manualului a anumitor sectiuni

pentru a usura actiunea de masurare ; ,

-:- stabilirea :;i meniinerea raportului C'U subiectul ; este una din cele mai importante sarcini ale practicianului, tinand seama ca in calitate de subiecti sunt copii mici, care nu au rabdare pre a multa, care nu pot sa-si concentreze at entia mult timp, care sunt distrasi foarte usor etc. Inainte de inceperea actiunii de testare, trebuie consumat suficient timp, afectat conversatiei si jocului '

'146

pentruva faI1!ili~rizacopilulo eu noul context si pentru a-I f,~ce .sa ~e svlI~~ta confortahil. Este bine sa se foloseasca diferito jucarn pentrn stabilirea raportului ell copilul

nnc; .

, 0 f!exibilitate c07:~po~ta1'nerdala; in primul eel

ce aphcatestul trebuie sa se adapteze recede cerin-

t1"d lati .,,,

,ele . oe re atlOna~e ale subiectului iar, in- al doilea rand

practICl~nul t~:bUle ~ii-?i amint easca Iaptul un copil p.oa:e sa ~ece~ILeo;mal mult t~mp pentru a explora matenalel~ te~l.ulU1, fiirid necesara fie 0 pauza, fie 0 amariare a sesiunn de administrare a testului ;

2. referitoareIla copii :

" ~ a s~ jirz,e seamd~ de conduiia rutiniera a copaul'ui; nu p~?-te fl.porogramata, de exemplu, 0 sesiune de testare acopiilor mici ~entru pjrimele ore ale dupa-amiezii, deoarece el, de otncei , m aceasta perioada dorm;

A - moiivajia.; .eopilul poate avea un interes scazut

m raport ~u solicitarila testului ?i cu materialele folosite sau, pur :';1 simplu, nu-l place pe exarninator :

1:rob!em.e de. sdndiate ; s-ar putea ca u~ copil sa

nu se srmta bine :';1 s;'l. nu spuna acest lucrn : ,

v - obos.eaZa: c?piii mici obosesc repede,' mai .ales daea. sunt Imp!lcat1 intr-o activit ate structurata. Pentrn a evita ca~ ma~ rnult posibil instalarea oboselii si deracord?-rea copilului ~eJa actiuriea de testare, pot fi folosite diverse p~-o;edun, in a:fara de aspectele inalt stimulative ale m~te~a~~lo~ testului, C1),m ar fi, de exernplu, utilizarea unor jucarn tmute In buzunar sau In cutie:

• 0 - t~:np:d de, reactie ; in functie de tem;erament,

unn ~Opl1 raspunct ~al mcet decataltii 1a test, de aceea e:am~~atorul t~eb~le sa. . suficient timp si pentru

aCeaSLcl categone ae SUblEKtI 0 •

. - inderendenja; este posibil sa apara readii de respmgere III raport cuunele solicitari ce Impiedici afir-

147

marea independentei copilului (de exemplu, copilul poate refuza sa raspunda la nnii itemi care-i cer sa Iaca "la fel ea examinatorul").

3. referiior la [amilie :

constientizarea niveZuZui de anxietate al membrilor jamiliei,'i~ special a parinJilor; deoarece membrii . liei pot fi foarte anxiosi in legatura. eu dezvo~t~re.c:- eoplh:lui si en rezultatele actiunii de testare, practicienn trebuie sa ~anifeste toleranta si intelegere fata de· acestia ;

. _ timp suficient pentru imparia:;il'ea '~njormaji~i; ~s~e firesc ca membrii familiei sa aiba multe informatii pnvltoare la cresterea si dezvoltarea copilului, la conduita pe care acesta 0 adopta in diferite imprejurari, de aceea,

. trebuie acordat timp discutiilor cu acestia ;

_ aprecierea diferenielor indi7)idu~le; est,: .v.O]~ba de nivelul diferit de implicare a membnlor familiei m procesul de masurare al copilului, diferentele posibile fiind recunoscute si apreciate ca atare.

La toate aceste consideratii si recomandari se adauga si cele referitoare la respeetarea principiilor etice sau a Codului deontologic pentru activitatea teoretica si practica

a psihologului.

BIBLIOGRAF~E

1. Abbott, D. A., ¥ereditl~, w, H., Stren.ghths _ of., parents with retarded children, 111 FaJmly Relations, 3;), .)71-375,

1986.

2. Bailey, D. B., Simeonsson, R. J., Fa1?~ily a~se~sment in.

eariv intervention, Columbus, OH: Merril Pubhshmg,1988.

3. Bailey, D. B., \Volery, 1\'[., Assessingin!ants and preschoolers with handicaps, Columbus, OH: Merrill, 1989. T

4. Cohen, G. L., Speneiner, J. L., Assessment of '} oung Children, Longman, New York and London, 1994.

148

5. Dunst, C. J., Jenkins, V., c., Family Support

scale: Reliability and validity, Journal of Individual, Family and Commasnity Wdlness, I, 45-52, 1984.

6. Dunst, C. J., Leer, H. E., Measuring the adequacy of resources in households with young children, in Child:

Care, Health and Development, 13, 111-125.

7. Fewell, R. R., SEFAM: Supporting extended family members. Proposal to Handicapped Children's Early Education Program, Seattle: University of Washington, 1981.

8. Kalesnik, J., The case History, in E. V. Nuttall, 1. Romero, J. Kalesnik (Eds.), Assessing and Screening Preschoolers. 'Psychological and Educational Dimensions, Allyn and Bacon, 1994.

9. Kirkham, M. A., Schilling, R. F., Norelius, K., Schinke, S. P., Developing coping styles and social support networks:

An intervention outcome study with mothers of handicapped children, in Child: Care, Health and Deoelopmeni, 12, 313~323.

10. Knoff; H. M., Personality assessment in the schools: Issues and procedures for school psychologists, in School Psychology Review, 12, 391-398, 1983.

11. Knoff, H. M., The. assessment of child and adolescent personality, New York: Guilford Press, 1986.

12. Olson, D. H., Partner, J., Bell, R., Family Sirenghis Scale, St. Paul, MN: University of Minnesota, School of Familv and Social Sciences, 1982. •

13. Peterson, N. L., Early intervention f01' handicapped and at-risk children, Denver: Love, 1987.

:4. Robinson, L. E., DeRosa, S. M., Parent Needs Inventory (rev. ed.), Austin, TX: Parent Consultants, 1980.

15. Sattler, J., Assessment of children, San Diego, CA: Jerome M. Sattler, Publisher, 1988.

16:' Tlll'nball, A. P., Tumball, H. R., F amities, professionals and excepiionality: A special partnership, Columbus, OH:

Merril Publishing, 1986.

17. Vincent, L., Davis, J., Brown, P., Broome, K., Furkhouser, K., ]\IIiUe!', J., ,Grnenewald,L., Parent Inventory oj Child Development in N onschool Environments, Madison: University of Wisconsin, Madison Metropolitan School District Early Childhood Program and Department of Reabilitation Psychology and Special Education, 1988.

149

3. Masurarea inteligentei 130 prescolari

Sarcina noastra de a alcatui un subcapitol specrat dedicat testelor pentru .masurarea irrteligentei Ia pre~colari nu a fost deloc usoara. Motivul principal l-a constituit faptul ca nu exist a prea multe teste de inteligenta care sa vizeze exclusiv acest nivel de varsta. De cele mai multe ori , testele de irrteligenta folosite mai frecvent in practica cuprind itemi pentru mai multe nivele de varsta (in unele cazuri, inclusiv varsta adulta) , incepand eli varsta prescolaritatii (chiar de la varsta de 2-3 ani).

Diversi autori grupeaza testele de inteligenta pentru copii, in primul rand in Iunctie de gradul de solicit are a acestora din partea practicienilor (din institutiile scolare si prescolare, clinici etc.). Astfel, E. Aylward (1991) dedica un capitol din lucrarea sa (cap. 3) bateriilor sau testelor cu scale multiple destinate masurarii inteligentei si dezvoltarii cognitive, care pot fi considerate a fi "The b1:g three" (Marele trei). Este yorba de: L Scala de inteligenta Wechsler pentru copii - revizuita (vVISC-R);

2. Bateria Kaufman de masurare a copiilor (K-ABC);

3. Scala de int eligent a Stanford-Binet (edrtia a 4-a). A. J. Schakel (1986) reuneste 4 teste sub denumirea "The big [our' (MareIe patru). Este vorba cele 3 teste mentionate anterior, Ia care adauga ScaleleMcCarthy pentru a bilitatile copiilor, La toate aceste 4 teste R. ]. Gregory (1996) adauga un alt test care, dupa parerea sa, va deveni in viitorul apropiat membru al grupului de

150

denumit ,,_The b~g fioe" (Marele cinci). Este yorba s~alele de diferentiero a abilitatilor (DASL

~ncerc~nd s~ fim consecverrti cu criterjiie noastre

~lferentlere :;;1 prezentare a instrumentelor psihodiag:~stIce, vo~ pr~z~nta in a~est subcapitol numai acele :~:::,te ~~r~. vizeaza III c~a ~al mare masurii perioada preY~Tolantatll. Este cazul III primul rand, Scalei de inteligenta \\ echsler pentru. prescolari si scolarii mici revizuita (v\iPPSI-R). Apoi, vom include, printre altele,Scalele lV!cCarthy pentru abilit.atile copiilor, Bateria de rnasurare Kaufm~n etc. Este yorba de testele care sunt folosite

mal frecvent in practica,

, . Pr~z;ntar~a v~ fi facuta, de asemenea, in ordine alfabehca, avand m vedere denumirea lor din limba engleza.

3.1. EXEI\iIPI .. E DE TE STE

3.1.1. Scala de hllteligen!a pentru eepii miel a lui Cattell *

• Scu~/t isioric, Testul apartine lui P. Cattell si el a fest publ~cat initial in 1940, cu intentia de a fi 0 extin, "in ]OS" a Scalei de inteligenta Stanford-Binet \ Forma L). Pana in prezent, el a fost'revizuit de Z ori respectiv, in 1960 si 1980 si public at de catre "Psvcho~ logical Corporation" (Cattell, P., 1960, 1980). . ~

.. .. Obiectiue. Asa cum a precizat Cattell inca din 1940 (Cattell, 1940), scopul principa:l al acestui instrument

* Cattell Infant Intelligence Scale (CnS).

151

este de a masura inteligenta eopiilor rnici si foarte rnici, rnai exact a celor eu varsta intre2 si 30 de luni.

,. Continut. Scala Cattell (varianta initiala) contine

.r , ,

cate 5 itemi pentru fiecare luna a perioadei de varsta

irrtre 2 si 12 luni si cate 5 itemi pentru fiecare interval de. 2 luni a perioadei de varsta intre 12 si 36 de Iuni. Ltemii sunt asemanatori cu cei intalniti in alte teste pentru copii, cum ar fi, mai ales, testele Gesell. De aceea, scala Cattell este mult mai apropiata de testele de dezvolt are decat de testele de inteligenta.De exemplu, ca sarcini pentru copii (itemi) pot fi mentionate : a asculta voeea cuiva, a urmari eu ochii mintii anumiti stimuli,

, ,

a rnanipula obiecte comune etc.

Forma noua a scalei, urmare a revizuirii din 1960, uti.lizeaza proeedurile de administrate si seorare speeifice scalei Binet. Daca, de exemplu, un copil reuseste la un item pentru nivelul de varsta de ~m de luni, cel ce aplica testul trebuie sa inceapa de la nivelul III al scalei Stanford-Binet. In 1980, scala este supusa unei noi revizii, insa modificarile facute (ca, de altfel, si in cazul reviziei din 1960) sunt foarte putine fat<'i de varianta originala, din 1940.

CIt dn7inistrare:;i scorare. Pentru aplicarea com-

pleta a testului este necesara 0 perioada de timp de 20- 30 de mintue. Desigur, eu cat copilul este maimic, en atat tirnpul aplicarii vtestului creste. La fiecare item, raspunsul oferit de copil poate fi evaluat ca fiind coreet (+) san incorect (-). In baza scorurilor globale obtinute se stabilesc seorurile de dezvoltare care sunt 'exprimate in luni, respectiv, varsta mentala (MA) si coeficientul

de inteligenta (I Q).

• Siandardizare. Desi revizuit de 2 ori, testul nu a fost restandardizat din 1940, cand lotul utilizat pentru etalonare acuprins 274 de copii eu varsta intreS si 36

152

luni .. E~antionarea a prezentat mari deficiente, in sen_sul ca, inaintc de orice, nu a respect at in nici un fel ce~mta reprezeutativitatii. Toti copiii cuprinsi in lot sunt eel .. ~a~e ~rau deja inclusi irrtr-un proiect de cercetare spnjrmt financiar de catre Universitatea Harvard.

• C aracteristici psihometrice. In cadrul rnanualului nu sunt incluse informatii referitoare 1a fidelitate si vali-

ditate, r '

In concluzie, testul este foarte vechi si el are un mare ~oncurent in .Scala de dezvoltare Bayley, fata de care datele normative sunt mult mai slabe si mai modeste. De asemenea, din punct de vedere psihometric, el estenesatisfaditor (Hooper, S. R., Conner, R. E., Umansky, w., 1986), de aeeea utilizatorii trebuie sa manifeste multa griFt in aplicarea lui. Ramane, intr-un fel, in eontinuare ~va~taj?s fata ~e S.ca1a Bayley, deoarece se poate aplica 111 . ]UI-r:atate din timpul necesar pentru administrarea testulm Bayley (Kaplan, M. R., Saccuzzo, P. D., 1993).

3.1.2. Bateria Kaufman pentru masurarea eopiiler * • Scurt istoric. Testul apartine autorilor Alan S.

Kaufman si N adeen L. Kaufman' si el este public at , in 1~83, de ca~re American Guidance Service: El face parte din categona testelor administrate individual.

• Obiectiue, Desi cuprinde si 0 scala de achizitii, K-ABC este in principal un test de intelio-enta desti~at copiil?r c~ va~sta intre 2 1/2-12 1/2 ani.b In' concepti a autonlor, inteligents apare ca "abilitatea de a procesa inforrnatia in mod inteligent si, totodata, ca rnijloc de rezolvare a problemelor nefamiliare" (Kaufman, S. A., Kaufman, L. N., 1983). Testul este orient at predomin~nt ~atre rnasurarea psihoeducationala si planificarea educationala.

L* Kaufman Assessment Battery for Children (K-ABC).

153

• Coniinut. Bateria cuprinde Scalele de procesar: ' merrtala si Scala de achizitii. Scalele de procesare mentala cuprind 10 subteste, repartizate astfel :

a) Scala de I)l'ocesal'c seeventiala :

1. j_l;fi~c{rrilen'uiirLii: copilul e~te J?US sa r~'pr~duca, in aceeasi succesiune, anumite miscari ale mamu1?:rezentate cie examinator (se aplica pentru toate vars~ele~; 2. Reamintirea numerelor : copilul repeta 0 se~le .de

numere in aceeasi succesiune prezent ata de exammator

(se aplica pentru .toate varste~e); v.~ 1

3. Ordinea acoinielor: exammatorul pronunta ~un:e;e

unor obiect e comune iar copilul trebuie sa Ie atmga IX: aceeasi suecesiune (se aplica copiilor cu varsta intre 4 $1

12 1/2 ani);

b) Scala de proeesare simultana :

1 Fereastra maeicd : copilul trebuie sa identifice imagi~ea pe care ex~minatoru1 oexpu~e inc~t in sI?atele unei oglinzi, in asa fel incat aceasta sa aI?ara. tot tlm1:t:m! numai partial in campul.perceptiv al copllulUl (se apnea

copiilor de 2 1/2-5 am); .

2. Recueoasterea [eiei : copilul alege dintr-un gmp

de fotografii una sau doua care au fostexp:usve peI_l~rt1 foarte scurt timp in pagina precedenta (se aphca copnror cu varsta intre 2 1/2-5 ani);

3. Lnchiderea gestaltuhti: copilul completeaza un

obiect sau 0 scena desenate partial (se aphca copnlor cu v:hsta irrtre 2 1/2 si 12 1/2 ani); .

4. Tri~tnghi~~ri:' subiectul t~ebuie ~a a:ambleze m~l multe triunghiuri pentru a reahza 0 hgura corespunz~~ toare modelului (se aplica pentru varstele de 4-12 1;-,-,

ani) ; .. . ~

5. Analogii mairiciale : subiect ul alege Imag~ea :::,em~

nificativa sau desenul abstract care completeaza eel mal

154

bine 0 analogie vizuala (se aplica copiilor eu varsta intre 5 si 12 1/2 ani);

6. Memorie spaj1:ald: copilul trebuie sa-si reaminteasca loeul ocupat de anumite imagini in eadrul unei pagini care a fost expusa intr-un timp foarte seurt (se aplica celor cu varsta intre 5 91 12 1/2 ani) ;

7. Serii de fotografii :. subiect ul trebuie sa aranjeze fotografiile asociate unui eveniment intr-o ordine cronologica (se aplica copiilor cu varsta intre 6 91 12 1/2 ani) ; La randul sau, Scala de achiziti» cuprinde urrnatoasubteste :

1. Vocabularul expresio: copilul trebuie sa recunoasca obiectul ce apare intr-o fotografie (se aplica copiilor eu varsta intre 2 1/2-5 ani);

. 2. Fete §i locuri : copilul trebuie sa numeasca 0 persoana bine cunoscuta, caracterul fictiv sau locul infatisate intr-o fotografie (se aplica copiilor cu varsta intre

'21/2-12 1/2 ani); .

3. Aritmeticd : euprinde sarcini privitoare La deprindefile de ca1cul bazale si Ia abilitatile aritmetice ce au legatura eu scoalaj se aplica copiilor cu varsta irrtre 3 si 12 1/2 ani);

4. Ghiciiori : copilul trebuie sa. numeasca/sa identiconceptul cone ret sau abstract in baza caracteristicilor acestuia prezentate pe 0 Iista (se aplica celor cu varsta intre 3 si 12 ani si jurnatate}:

5. OititlDecodat: cuprinde sarcini privind identificarea Iiterelor, precum 9][ recunoastereajpronuntarea cuvin(s~ aplica celor cu varsta intre 5- 12 1/2 ani); 6. Tnielegerea textu,l~~i ciiit: copilul trebuie sa de-: monstreze ca a inteles un text cit it prin subordonarea de comenzile incluse in cadrul propozitiilor (se apliccpiilor intre 7-12 1/2 ani;

Dupa cum se poate usor constat a, scalele nu sunt in ceea ce privest.e numarul subtestelor pe care le cuprind. De asemeriea, subtestele nu sunt aplicate toate

tuturor copiilor, indiferent de varsta: l\h1:1te di~ subteste seamana foarte bine cu testele neuropslhologle~, .. fiind de altfel construit in baza teoriilor neuropsihologiei

moderne (Gregory, ]. B., 1996). . v. ".

lIP Administrare si scorare. Testul se aphca mdl:ldual iar scorarea se face foarte usor, respectand criterllle. ce sunt prezentate foarte dar in cad.~ulmannalnlui. R::~ punsul la itemi este evaluat ca fnnd eorec~ (~ p~nl..,Li san incorect (0 puncte). In medie se apreciaza ~a, ,m intregime, testnl poate fi aplicat in 15-30 de mmu~e. Pentru fiecare subtest se calculeaza scorul brut care mseamna numarul raspunsurilor corecte. Scorul brut .. comparat cu "seorul scalat." (p~rf?rmanta. altor , ,COPll de aceeasi varsta), tare are valon mtre .1 ,:;;1 19. ~IeCt;a este de 10 si d:viatia s~andard -- 3. APOl, m Iunctie ~e varsta copilului, scorurile scalate de la s\lbtvestele apllcate din eadrul Sealei de procesare secventiala sunt adu~ nate si convertite in Scorul Scalei globale at procesdrii sec7Jentiale. La fel se procedeaza si pentru Scala de pr?cesare'simultana: se aduna scorurile scalate la subtestele aplicate (in functie de varsta copilului) si tvo~~lu~ se converteste in Scorul Scalei globale a procesarn simuitane.

Pasul urmator consta in insumarea scorurilor scalate de la cele doua scale si convertirea totalului in ~corul com,pus al Scalei gZobaZe a procesar:ii mentaZe: Flee~Te dintre cele3 scoruri glob ale au 0 medie de 100 :;;1 o~:vlatie standard de 15 iar seorurile standard au valori l?tre 40 si 160. Din punet de vedere calitativ, se pot despnnde urn;atoarele subgrupe:

peste 130 - extrem de cres~ut; 120- 129 - mult peste medie : 110-119 -- peste medie;

90-109 -- medie;

80- 89-- sub medie :

70 - 79 - mult sub medie ; sub 69 - ext rem de scazut.

156

In afara eelor 3 scale, se poate calcula scorul unei Scale nonverbale, adunand seorurile obtinute la 6 din subtestele ce apartin Scalelor de procesan- simultana si secventiala si care nu presupun utilizarea limbajului. Este vorba de subtestele:

- Miscarila rnainii ;

- Recunoasterea fetei .

r "

- Triunghiuri;

- Analogiile matricei;

- Memoria spatiala ;

r )

._ Seriile de fotografii.

.. Ace~sta ~cala folose:;;te la testarea copiilor ce nu pot utiliza hmba]ul, cum este cazul imigrantilor si a celor ce prezinta dizabilitati privind auzul si vorbirea.

ED Standardizare. Grupul de standa:rdizare a fost reprezentativ pentru populatia S.U.A. din 1980 (etalonarea a avut loc in 1982) si el a fost compus din 1981 de copii, selectati si stratificari in funetie de: sex, regiune geografiea, statut socio-economic, rasa sau grup etnic, marirnea comunitatii de apartenenta, statutul socio-edn. cational al. parintilor Ca 0 particularitate, 7% din intregul lot de COpE reprezentau copiii supradotati si talentati,

cuprinsi in programe educationale speciale; '

Normele au fost dezvoltate pentrn fiecare grup de. varsta, cu un interval de 2 luni pentru varstele 2 1/2 ani - 5 ani si eu un interval de 3 lunipentru varstels 6~ 12 1/2 ani. De asemenea, au fost create norme speciale pentru 6 grupuri socioeeonomice diferite, in baza apartenentei rasiale si a educatisi parintilor.

III Caracteristici psihometrice. Manualnl prezinta date amanuntita privind fidelitatea si validitatea. In ceea ce privests fidelitaiea, se apreciaza valoarea destul de buna a acesteia,cu exceptia consistenjei interne pentru ~copiii

157

cu varste rruci. Rezultatele studiilor efectuate pot h sistematizate astfel ~

a) [idelitatea "half-sPlit',' .. : . coeficientilor. ,~~te

intre .72 si .85 pentru copm scolari : valoarea coeflClentilor privind consistenta iniernd a Scalelor glob ale (~oate ~ele 3 scale, plus Scala nonverbala] a f?st irrtre .86 ;>1 . ~.~ pentru copiii prescolari si intre .89 ;;1 .94 pentru copm

scolari ; ,

, b) fidelitatea test-retest s pe l:n lot de24~ de copii, la un interval de 2-4 saptarnani a Iost reaphcat ~e~tul K-ABC si s-an obtinut urmatoarele valoriale coefJelentilor de "fidelitate 'pentru Scalele globale al: :procesar~l ~entale: intre . 77;;i .83 pentru pre;;cola~l, intre .87 si .88 pentru pre;;colarii mici;;i intre .87 ;;1 .93 pentru

~colarii mai rnari :

, c) eroarea. standard a mdsurdrii .. :~ariaza in. raport cu varsta copiilor si anume: - la copm pre;;colan, valoarea medie a SEM este 4.8 pentru Procesarea secventiali'i, 5.7 psntru .Procesarea simult~na, 4.6. pent~u . Pro~ ces area mentala ;;1 5.4 pentru scorurile Scalei n?nyelbale.

Pe de alta parte, valoarea SEM pentru scorunle la subtestele scalelor de inteligenta este de 1-1 1/2 puncte; _ la copiii scolari, valoarea medic a SEM este 5.0 pe~tru Procesarea secventiala, 4.0 pentru Procesarea simult ana si 3.5 pentru Procesarea ment ala.

In ceea ce priveste valoarea SElVI, pentru subteste, situatia se prezinta astfel : valori Intre 1.1 si 1.6 p~ntru scalele de procesare mentalai si valori intre 4.0 ;;1 5.9

pentru scala de achizitie. . . . ~ ~

Referitor la valid£tate, t.rebuie rrientionat Iaptul ca atat autorii testului, cat ;;i alti cercetatori au efectuat studii pentru verificarea acestei caracteristici psihometrice. Un nurnar apreciabil de studii (peste 40) sunt pre-

158

zentate in cadrul manualului. Ele vizeaza 3 forme ale validitatii :

a) uaiiditaiea de consiruci ; ]. E. Cooley si Ayres

(1985) au gasit 0 foarte stransa corelatie irrtre scorurile la testul K-ABC ~i rezultatele masurarii achiziriilor (validitate convergenta) si, pe de alta parte, 0 foarte slaba corelatie intre scorurile la testul K-ABC si scorurile la un test de masurare a anxietatii copiilor (validitate discriminativa). In cadrul manualului sunt prezentate, pe o intindere de 10 pagini studii privitoare la corelatiile dintre scorurile la testul K-ABC si scorurile la alte teste de inteligenta, cum ar fi, \iVISC-R, vVPPSI, StanfordBinet. Desi valorile coeficientilor de corelatie difera, ele sustin, 'in general, validitat~a de construct 'a bateriei. Mai mult, se pare ca ea mascara unele aspecte ale functionarii mentale pe care alte teste nu le ia in seama.

Folosind ca subiecti copii cu dizabilitati in invatare

, r

si copii retardati mental dar educabili, A. Obrzut , E. J.

Obrzut , D. Shaw (1984) si A. ]. Naglieri (1985) au gasit valori inalte ale corelatiei dintre coeficientul de inteligenta WISC-R si scorul compozit K-ABC, respectiv, .80 si .83.

Un alt sprijin pentru validitatea de construct este eel oferit de rezultatele studiului intreprins de C. R. Reynolds, V. L. vVillson si S. Chatman (1983), care scot In evident a corelatiile semnificative dintre varsta si performanta 'la fiecar~ din subtestele K-ABC, ceea ce inseamna ca bateria este un mijloc bun de masurare a dezvoltarii.

Referitor insa la diferentierea celor doua tipuri de procesare mentala, respectiv, secventiala si simultana, rezultatele diferitelor studii efectuate sunt contradictorii, Astfel, pot fi rnentionate studiile ce sustin exist enta acestei dihotornii (de ex emplu , Kaufman, S.,

Kaufman, . L., 1983; Kaufman, A. S., Kaufman, . L.,

159

Kamphans, R. Vl., A. J. Naglieri, 1982, McCallum, S.,

. Karnes, F. A., Oehler-Stinnett, J., 1985).

Pe de alta parte insa, alti autori, desi nu contesta statutul bateriei de a fi un mijloc de masurare a inteligentei, i~i exprima in mod serios rezerva privind capaci: tatea ei de a difererrtia cele 2 forme de procesare mentala (Conoley, J. c., 1990; Strommen, ,1988; Das, J,' P., 1984; Jensen, A. R., 1984; Sternberg, R. J., 1984).

A existat ehiar tendinta de a co~para scorul compozit a1 procesarii menta1e cu Iactorul ~ ~l l~i Spe~rman. Deci GCl ar fi mai mult un factor a1 inteligentei generalevrietiind posibila separarea abilitatilor de procesare mentala si succesiva (Merz, \:V. E., 1984).

Anumite corrtroverse au aparut in legatura cu faptul daca Scala de achizitie cuprinde intr-adevar subteste de achizitie, avand in vedere precizarea facuta de A. Anastasi (1985)' si anume, un test poate fi considerat a fi de. achizitie numai daca este strans legat de un program instructional.

, In siarsit, 0 alta critica ar fi aceea ca K-ABC nu cuprinde s~ficiente deprinderi verbale (Sattler, J. M.,

1988) ;

b) »alidiiatea predictiva: In manual sun_t prezentate sase studii ce au urmarit gradul de eore1are dintre K-ABC ~i teste academice de achizitie. Acestea din urma au fost aplicate la intervale de timp cu~rinse.intre 6 luni si 1 an. Valorile coeficientilor de corelatie obtinute nu sunt foarte incurajatoare, ele fiind iritre .35 si .68.

c) ualiditatea concureniti a fost studiata comparand scorurile 1a K - ABC cu scoruri1e Ia alte teste ce mascara abilitatile cognitive genera1e, cum ar fi, Scale1e McCarthy pentru abilitatile copiilor, Bateria psiho-educational.a Woodcook-Johnson (partea cognitiva), Testul pentru abilitati cognitive, Bateria pentru copii Luria-Nebr.aska. In ansamblu, coeficientii de corelatie au avut valori moderate.

160

concluzie, testul K-ABC, desi relativ nou, s-a si se impune tot mai mult in practica psihodiagnostica ca un instrument de increderepentm rnasurarea inteligentei coniilor.

U J . L

* Scurt 1·ston·c.A$av dupa cum aparr chiaro din t~tlu, a fast creat de catre A. D. McCarthv Sl nublicat

1972, de catre The Psychological Corporation.

;jj Obieciioe. Acest instrument psihodiagnostic este copiilor en varsta intre 2 1/2 si 8 1/2 ani, in rnasurarii nivelului intelectual general, precum si a capacitatilor:;;i Iirnitelor privind diferite categorii de Mai exact, testul intentioneaza sa of ere 0 mai buna intelegere a copiilor normali si a celor cu dizabili-

nentru invat.are.

~ ,

~ Coniinui, Testu1 cuprinde 18 subteste, care, Ia lor, sunt grupate in 6 scale:;;l anume :

I . Scala vel' bala :

1. 111 emoria picturala : copiii l:;;i amintesc numele obiectelor pictate pe mai multe cartonass ,

2. Cunoasterea cltvdntului: pentru partea I, copitrebuie sa arate imaginile diferitelorobiecte denumite experirnentator, iar pentru partea a II-a, copilul trebuie sa defineasca oral diferite cuvinte :

s

3. I'll emoria uerbald : pentm partea I, copilului i se cere sa repete serii de cuvinte $i propozitii iar,pentm

*lUeCarthy Scales of Children's A'hilities (lUSCA).

10-(.717

161

partea a II -a, i se cere sa repovesteasca 0 istorioara de examinator;

4. Fluenta uerbald : timp de 20 de ' secunde, trebuie sa spuna celt mai rnulte cuvinte poate n11e,,>'_d'< anumita categorie (de exemplu, cat rnai multe fructe san cat mai multe legume);

5. A nalogii: copilului i pozitii, oferind "opushl" (de

tar iarna este ".

se cere sa complet eze exemplu, .Vara este

II. Scala pereeptnal-perlcrmantiala :

1. Consiruciii de cuburi : copilul trebuie sa constructia facuta de catre examinator;

2. Rezolvarea sarcinilor t1:p puzzle: copilul asarnbleaza bucati taiate din imagini ce reflecta animale ~l mancaruri ;

3. Succesiunea notelor muzicale: copilul succesiunea notelor muzicale oferita de examinator eli ajutorul unui xilofon ;

4. Orientarea dreapta-sidnga : copilul dovedeste

este capabil s;i se orienteze in ce1e doua directii (dreaptastanga) ;

5. Desenareaunei [iguri : copilul deseneaza figuri geometrice dupa modelele oferite;

6. Desenarea unui copil : copilul deseneaza

unui copil de acelasi sex;

7. Gruparea concepiuald : cuburi in Iunctie de rnarime,

copilul clasifica culoare si forma;

III. Scala eantitativa :

1. 1 ntrebdri privind numdrul : copilul raspunde diferite intrebari implicand inforrnatii referitoare 1a si 1a calcule aritmetice elementare;

162

2. 11d emorie numcrtca : copilul repeta serii de cifre in ordinea in care ele au fost prezentate de catre experi(partea I) si in ordine inversa (partea a II-a) ;

3. Numdrarea :;i sortarea : copilul este solicit at S3. numere cuburi si apoi sa le sorteze in grupuri egale;

I V. Scala memeriei :

Scala memoriei cuprinde 4 subteste ce au

si in scalele anterioare : l . Memorie picturala :

2. Succesiunea notelor muzicale;

3. Memoria verbala :

4. Memoria numerica.

1nt3.1-

. Scala motriea :

1. Coordonarea piciorutui : copilului i se cere sa indeplineasca diferite sarcini motrice care 'implica extremitatile, cum ar fi mersul inapoi sau statul intr-un picior ;

2. Coordonarea braiuhoi : pentru partea I, copilului i se cere sa prinda 0 minge, pentru partea a II-a, i se cere sa prinda 0 punga de cafea iar pentru partea a III-a, i se cere sa arunce 0 punga de cafea 1a tint a ;

3. Actiune imiiatd : copilul reproduce miscari simple, cum ar fi stransul mainilor sau uitatul printr-un tub;

4. Desenarea unei figuri (snbtest prezentat anterior) ;

5. Desenarea unui copil (subtest prezentat anterior) ;

VI. Scala eunoasterii !Ienerale

Scala cunoasterii genera1e cuprinde toate subtestele sca1e1or: verbala, perceptual-performantiala,

cum se poate usor constata, numarul subtestelor eliferit de 1a 0 scala 13 alta. De asemenea , uncle sub-

163

teste £ac parte din scale diferite. Scala cunoast.erii rale cuprinde 15 subteste si ea perrnite ca1cularea lui eunoasterii genel'ale, care are 0 medie de 100 ~i 0 rie standard de 16.

c& Administrare '}2: scorare. Testul se adrninistreaza individual; necesitand 0 buna cunoastere a lui, precum si 0 indelungata pregatire pentru aplicarea lui in practica. Sunt autori care arata ca este mult mai dificil sa . sa lucrezi cu MSCA decat cu alte teste, destul de cate si ele, cum ar fi, \VISC-R sau,K-JiBC (de

T IT • th l0Q-\ ' . :\ ert , ,~/uj ) .

Ca 0 regula generala, pentru copm se

toate testele, existarid , 'tot usi , si cat eva exceptii:

- subt estul "Orientarea dreapta-stanga." se nU111ai copiilor cu varsta de l a 5 ani in sus;

._ subtestul "Desenarea um~i copil"" este numai in cazul in care subiectul (copilu1) obtine eel 1 punct Ia subtestul "Desenarea unei figuri";

- subtestul "Numararea si sort area " se aplica numai

in cazul in care scorul copilului la subtestul , '

privind nurnarul " este sub 9 puncte.

Larasi, ca 0 regula generala, pentru majoritatea subtestelor aplicate, administrarea incepe cu primul i . iar ea 0 exceptie, pentru unele dintre ele, se specifica un punet de plecare (altul decat primul item), mai ales penfru copiii cu varsta mai mare de 5 ani.

Limite de timp sunt impuse pentru cateva subteste si anume : "Rezolvarea problemelor tip puzzle", ,,}'demoria picturala'", "Fluenta verbala ", "Coordonarea piciorului" (in special pentru durata).

Datorita, desigur, particularitatilor de varsta, total de aplicare a intregului test este, in medie, de 45 50 de minute pentru copiii sub 5 ani si de lora copm rn ai mari de 5 ani.

164

Sistemul de scorare este diferit pentru si anurne : se corect sau incorect raspunsul 1a itemii subtestelor : "Memoria picturala ", .Vocabularul in imagini" (partea I), "Intrebari referitoare la numar ", "Succesiunea atingerilor", "Orientarea dreapta -stan~~", "Actiune imitata.", "Numaratul ~i sortatul ", "Analogn";

-b) scorarea pe baza calit atii raspunsurilor (manualul oferind crit erii de scorare, precum si exemple, pentru a reduce cat mai mult subiech,·ismul in aprecierea raspunsurilor) la subtestele : "Constructii din cuburi", "Rezolvarea problerrielor tip puzzle", "Cunoa$terea cuvantu_h:i" (partea a II-a), "Mem.oria verbala ", "Coordonar.ea. PIC:?,rului", "Coordonarea bratului " J "Desenarea unei hgun , "Desenarea unui copil", "Gruparea conceptuala" ; c) scorarea la subt estul "Memoria numerica" se face in baza numarului de incercari necesare pentru a reusi la Iiecare nivel ; d) scorarea 1a subtestul "Fluent a verbala " se face tinandu-se seama de numarul de clemente oferite pentru ~ anumita categorie 20 de secunde. ° anurnita bonificatie se acorda pentru rapiditatea in executie la unii itemi din cadrul subtestului "Rezolvareasareinilor tip puzzle".

Foaia de inregistrare a raspunsurilor cuprinde instructiuni clare privind modul de calculare a scorului brut. De exem plu : - pentru unele subteste ("Rezolvare~ sarcinilor tip puzzle", "Memoriaverbala" - partea I) examinatorul trebuie sa multiplice scorul brut eu 1/2; - pentru alte teste ("Intrebari privind nurnarul ",,,Memoria rnumerica " - partea I, "Analogii") scoru1 bru~ este multiplicat cu 2; - pentru testele ce cuprind mal multe parti se aduna scorurile brute pentru fiecare parte in vederea obtinerii scorului brut total.

Pasul urmator al scorarii consta in insumarea scorurilor brute pentru fiecare din subtestele celor 5 scale:

Verb ala , Perceptual-Performantiala, Cantitativa, Memorie, Motrica. Apoi scorurile numai de la 3 scale (Verbala , Perceptual-Performantiala, Cantit ativa] sunt insurriate

165

in v:~erea obtinerii scorului brut total pentru Indexul eognittv general (Gel). Seorurile brute sunt convertite In scoruri scalate, nurnite Indici (Indexes), folosind tabelele cu n~rm~ specifice pentru varsta copilului exarninat. fi v ~l?nl~ GCl pot fi intre 50 si 150 iar subiectii pot clasificati astfel privind abilitatile lor cognitive: ..

peste 130 120-129 110-119

90-109

80- 89 70- 79

sub 69

exceptional (very superior) ; superior :

normal, peste medie ; medie ;

- normal, sub medie ; marginal;

retardat mental.

Daca asa cum s-a precizat, GCl are 0 rnediede 100 si .« deviatie standard de 16, .Indicii pentru ceIelalte 5 scale au 0 medie de 50 si 0 deviatie standard de 10

iar scorurile se intind de la' 22 Ia 78.' .

Finalmente se poate trasa un profil ce cuprinde valorile celor ;;ase tipuri de Index. Scorurile fiecarui Index pot fi transformate in centile, apreciindu-se varsta mentala care a fost estirnata pentru Iiecare grup de varsta cronologica. Foarte important este ca examinatorul sa stabileasca lateralitatea copilului, observand, in timpul aplicarii testului, preferint a copilului pentru anumite sarcini. Pentru interpret area cat mai corecta a scorurilor, .practicienilor [i se recomanda lucrarea lui A. Kaufman si N. Kaufman (1983).

(II Standardizare. Esantionul a cuprins un numar de 1.032 copii, distribuiti in 10 categorii de varsta, fiecare cuprinzand cate aproxirnativ 100 de copii. Pentru copiii mai mici, .respectiv, 2 1/2 5 1/2 ani, intervaluldintre categoriile de varsta este de 6 luni iar pentru copm cu varsta intre 5 1/2 si 8 1/2 ani, intervalul este de 1 an.

166

,

Pentru Iiecare nivel devarsta, lotul de copii a fost aproximativ stratificat dupa urmatoarele variabile (in acord cu datele recensamantului SUA din 1970) ; sex, rasa, regiune geografica, nivelul ocupational al tatalui, rezident a rurala sau urbana: Cop iii eu problem e ernotionale sau ment ale severe au fast exclusi dim lotul pentru etalonarea testului.

Desi standardizarea t estului este apreciata pozrtiv, normele stabilite nu mai corespunde actualitatii au trecut mai mult de 201 de ani l).

• Calitdii psihoJnein:ce. Desi exista aprecieri pozitive la adresa fidelitatii acestui test (de exemplu, E. Aylward, 1991), alti autori considera valorile fidelitatii ca fiind tot usi scazute, recomandand precautie, in sensul de a nu pune un prea mare accent pe structurile subtestului 5?i pe difererrtele dintre aceste structuri (Gregory, ]. B., 1996).

lata, de altfel. sicare sunt valorile fidelitatii rezul-

, , '

tate in urma cercet.ari lor efeetuate:

a) fidelitate privind consistenta i.niernd : coeficien-

I ,

tii au valori in tre .60 si .92, eu medii de .88 pentru

Scala verbala, .84 pentru Scala perceptual-performantiala, .81 pentru Scala cantitativa ;;i .79 pentru Scala motrica ;

b) coeficientii privind fidelitatea consisteniei interne a Gel au valori intre . 90 si .96, cu 0 medie de .93;

e) eroarea standard a mdsurdrii ; valorile acesteia au ea medie : 3,4 pentru Scala verbala, 4,0 pentru Scala perceptual-perform anti ala, 4,3 pentru Scala cantitativa, 4,5 pentru Scala mernoriei, 4,7 pentru Scala motrica si 4,1 pentru GCI:

d) stabilitaiea testului' a fost masurata in baza procedurii test-retest, dupa un interval de timp de 0 luna,

Iiind retestati 125 de copii eu varsta de 6 ani. Au rezultat urmatoarele valori pentru coeficientii de tidelitate : .

meche, .90 pentru Gel; intre . 75 si .89 pentru cele-

167

te scale motrica.

intre

In vederea deterrninarii s-au efectuat stu-

dii pe grupuri foarte .mici copii, de aceea nujiot Ii

t rase concluzii foarte clare. lata cateva ~. diil bLU <11 e

t uat e :

a) pentru -oaliditatea concurenid, un grup de 35 copii au raspuns la MSCA ,:;;i Ia aUe 2 teste, rezultand urrnatoarele valori ale coeficientilor de corelatie : .81 pentru Gc,:I si IQ Stanford-Binet (Forma L,JVI); pentru GCl . FSI Q al testului \VPPSI.

Pe alta parte, s-au obtinut urrnatoarele

ale : irrtre .41 S1 .70 neritru Indexul sdalelor

verbale $1 I Q Stanford-Bi~1et; i~tre. si, 61 nen tru

, .s:

Indpxul scalelor verbale si coeficientii inteligenta

testul \VPPSI: ' '

b) pentru determinarea ualidiidti: predictive, pc un grup de 31 copii s-a constat at ca, Ia un interval de 4 luni de la aplicarea MSCA, GCl, Iridexul perceptual-performarrtial $i Iridexul cantitativ coreleaza la un niv~l inalt sernnificativ cu cele rnai multe din scorurile de achizitie. Capacitatea predictiva a t estului este sustinuta si de ~lte cercetari. Astf el, Massoth, . A.; Levenson, R. L. (1982) scot in eviderita valoarea de predictor a testului pentru copiii de gra.dinita in ceea ce priveste pregatirea lor ~)entru

scoala si achizitiile scolare ulterioare. au testat 33

copii. Ulterior, aceeasi C01)ii au .fost urmariti de catre

r '

A. N. Massoth (1985) care a gasit, in mod surprinzator,

corela.tii inalte intre Scalele McCarthy aplicatein gradinit~ $i achizitiile scolare din clasa a VI-a. mai puternica corelatie a fost intre Scala cantit ativa si rezultatele (no-

scolare (r = .60), ceea ce ar insemna ca aceasta scala este un foarte bun test de t riere ("screening") pentru copii prescolari :

- _._, ,

168

rnai multi

au incercat, special analiza facto-

determine se confirma sau nu existenta

celor 5 {aetoIi stabiliti de McCarthy. Astfel, M. Fom'sSant.acaI;a si Benito- . (1990)~. in urma unui studiu . etectuat pe un nurnar de 141 copii cu varsta de 4 .. 5 ~ni, au g~~it totS factori insa ei nu corespund impar-

$1 gruparn lor catre McCarthy; T. Z. Keith si

M .. Bolen (1980), in urma unui studiu efectuat pe un

lot de 300 de copii en intre 6 si 8 1/2 ani, au gasit numai 3 factori : general cognitiv, verbal, si motor;

Trueman, . Lynch si Branthwaite (1984),efec-

t.uarrd.un studiu un lot de copii de 4 ani, au gasit 4 fae-

tori ~i. anurne : general, porceptual-perforrnantial, verbal si motor; A. Purvis ~i M. L. Bolen (1984), M. 'Wiebe si O. E. "Watkins (1980), folosind metoda analizeifactoriale, au gasit structuri diferite pentru cele doua sexe,

Dna dintre cele .mai importante probleme pe care ridica utilizarea Scalelor lvIcCarth:y este ceaprivitoaro valoarea Gel, care este rnai scazuta decat valoarea coeficientilor de inteligenta oferiti de testele VVechsler si Stanford-Binet, mai ales pentru copiii cu inteligent'a sub rnedie. De aicj, recomandarea privind utilizarea eu precauti~ a scalelor in vederea precizarii pentru unii copii a necesitatii urmaririi unor programe speciale (Gregory, ]. R.,. 1996). De altfel, in practica, pentru masur:are~ inteligentei copiilor scolari se folosesc testele WISC-III siStanford-Binet. De asemenea, odata cu aparitia testului vVPPSI-R, acesta este preferat tot mai multin practica pentru masurarea inteligentei copiilor prescolari (de la 3 ani in sus). MSCA pierde tot mai mult din teren deoarece normele sunt vechi $1 depasite.

169

3.1.4. Sealele pentru diferentierea abllltatiler *

.. Scurt istoric. Este yorba de 0 achizitie relativ noua pentru grupul de teste psihologice .administrate individual in vederea masurarii inteligentei (Elliot, C. D., 1990 a; 1990 b). De fapt, este vorba de 0 revizie a Scalelor

britanice de abilrtat].

" Obiective. A~a cum se specifica in cadrul manualului, testul "este alcatuit dintr-o colectie de subteste care acopedi 0 mare gama de abilitati umane ee pot fi folosite pentm masurarea copiilor, mai ales a celor cu difieultati de [nvat.are. Selectia abilitatilor a fost influent ata de 0 .varietat~ de abordari teoretice" (Elliot, C. D.: 1990 b). In ceea ce priveste varst a , el poate fi aplicat pe snbiecti

de 2 1/2-18 ani.

e Con/inut. Sealele cuprind 17 subteste cognitive si 3 subteste de achizitii scolare. La randul lor, "exceptand pe cele de achizitii~eolare, subtestele sunLcuprinse in dona baterii : una pentru copiii pre~colari si; alta; pentru copiii scolari. Concret, component a scalelor arata l~ felul

nrmator :

Subtestele pentru pre~colari:

1. C omtr-uc{# din. cuburi (2 1/2- 4 ani ~i 11 Iuni): m8:soara abilitatile motorii ~iperceptuale; subiectul trebuie sa reproduce constructii realizate de examinator

din cuburi de lemn ;

2. Inielegere« uerbald (2 1/2-6 ani si Iuni] : rna-

soara abilitatea privind Iimbajul receptiv; subiectul trebuie sa arate imaginile ce sunt numite sau saplaseze obiecte in functie de indicatiile examinatorului ;

, . '

* Differential Abilities Scales (DAS).

110

3. S£militudini ale imaeinilor (2 1/'2-7 an; <;',1' 111' .v ,

v . v b.l. . b .L - '. um)

~nasoara. a vI Itat~a ratic:nam:ntului nonverbal (dupa c~

1 s: pT~zmta uun .~lr d: 4 imagini sau desene, subiectul trebuie sa, al:aga rmaginea sau desenul care se potriveste

eel ma\_ b:ne cu cele aratate anterior); >

,v ! ocabularul de numire (2 1/2-8 ani si 11 Iuni) : mascara v voe~bular~li expresiv (subiectului i se cere ~a numeasca oble~te ~l imagi~i ce ii sunt prezentate);

. ~. ConS~ntl,rea siructurii (3--17 ani si 11 luni): rnas~)ara caI?aCltat~~ de rezolvare a problemelor vizual-spavale (~ublectuhn ~ se cere sa construiasca structuri utilizand cubun de plastic}:

.. 6. C~ncePte numerice J1 prenumerice 12 1 i2-7 am st. 11 lun~) : masc:ara coneepte si deprinderi n~meriee si prenu~en.ee (subiectului i se cere sa num ere fasii di~ material ~l ~a /raspun~a la int~eb~ri privind unele imagini] ;

7. COpleJe.a (3 IJ~--7 am si 11 luni) : mascara abili~atea ~e ~ .~op~aJ. ablht~tea motorie ;;1 abilitatea de a percepe slIP~hLUdn:ll (subiectul trebuie sa reproduca linii trasate ~l oferrte ea model).

Subtestele pentru seolari :

1. Memorarea desenelor (5-17 ani si 11 Iuni) s ,

soara memoria de scurta durata' abilit'atea 'mot ., m.l a.

bili . .. ,~ - J orle Sl

~. 1 itatea v?zual-spatlala (subiectul trebuie sa reuroc1uc'a

din me~'lOn; - dupa 5 secunde 0 Iinie desenat1l ee i-a fost aratata}:

I J

~ 2. !?;j~nZ:jii ale cu'vantulu£ (5-17 ani si 11 luni) : :_nasoara mJel~gerea verbala (subiectul trebuie' sa precizeze intelesul unui cuvant p.' rezentat de catre exarninat rl :

• C Ll I _Q 01

Consiruirea stnf'~7tUYi1: (3 ani si 11 luni) : est;

eu eel prezentat in cadrul bateriei pentru

Mutrici 0. ; 0.' 1] . ~ v •• '

v Gcn~ :::,1 1 _ . rr;o,SoaI'0.i abilitate

,. . ~ la, C d:Jl_.l.__lLal.a

nonverbal (subiectului i se arat a rnai

171

multe matrici si i se cere sa aleaga, pentru fiecare, desenul

care 0 completeaza eel bine) ;

5 Similariidii (5 - 17 ani si 11 1 uni) : mascara rationa~entul verbal (subiectul trebuie sa' raspunda oral la 0 serie de irrtrebari] :

6. Raiumameniul secvenJial Ji cantiiaiiu (5 ani- 17 ani si {i luni) : mascara abilrtat.ea de a percepestructurile si regulile secverrtiale in cadrul relatiilor numence (subiectul trebuie sa raspunda .Ia structuri compuse din fig uri abstracte sau din numere).

Subteste diaguostiee

1. 'jonneloJ' ee seamdrui elf liierele (4-

7 ani S1 11 luni) : mascara abilitatea de a discrimina vizual int re figuri asi~netrice ee seamana en Iiterelej subiectului i se cere sa potriveasca figuri similare care seamana he eu Iiterele alfabetului roman, fie cu literele alfabetului grec si care sunt rotite in paginaj ;

2. Reaminiirea cifrelor (2 1/2 ani - 17 ani si 11 luni] : mascara reamintirea auditiv-secventiala de scurta durat a ' a cifrelor (subiectul trebuie sa repete 0 serie forrriata

2-9 care i-a Iost foarte repede ante-

nor :;

pe un

mai multe

-17 ani ;;i 11 durata ea opus un cartonas cu

sau secunde,

trebuie sa arate, in cadrul . set de imagini,

Caft dintre . ele au fost pe prirnul cartonas) ;

5. Viteza procesariiinJonnatiei (5 ani - 17 ani si 11 Iuni] : mascara vit eza si acuratetea opera.tiilor mentaie

, , ,

(subiectul, dupa ce i se arata cpagina ce contine figun sau nurnere, trebuie saunarcheze, cat de repede posibil, cercnl care contine nurnarul eel mai mare de cutii sau cel mai mare numar) ;

Testele de aehizirie seolara

1. Deprinderi numericebazale (6 ani - 17 ani si / 11 luni) : mascara deprinderile calculatorii bazale (subiect.ului i se cere sa rezolveprobleme ceimplica numere, operatu bazale, cuvinte);

2. Ortografierea (6 ani - 17 ani si 11 luni) : mascara abilitatea de a ortografia, bazata pe cuvinte regulate si neregulate din punctde vedere fonetic ; copiilor eu varst a mtre 6 ani - 8 ani si 11 Iuni li se cere sa-si scrie numele ; subiectii trebuie saortografieze cuvantul spus de examinator, utilizat in eadrul unei propozitii si repetat;

3. Citirea euvantulz£i (5 ani - 17 ani si 11 luni): , mascara abilitatea de a deeodifiea cuvinte izolate (subiec. i se cere sa citeasca 0 serie de .uvinte care sunt

prezentate pe un cartonas).

Autorul testului a subliniat faptul ca obiectivul urmarit in dezvoltarea scalelor a fost acela de a subteste en un continut omogen si demne de (0 buna fidelitate) ~e pot fi folosite in vederea si interpretarii profilelor capacitatilor si defi-

cognitive (Elliot, ~ CD., 1990 b), ' ,

. '1

cienteior

Al doilea nivel al organizarii structurale ierarhice a DAS este eel al scorurilor tip "cluster" (grup) , Se pot scoruri separate pentru prescolari si scolari.

173

Grupari (Clusters) pentru nivelnl preseolar al Bateriei cognitive (;31/2 ani - 5 ani :;;i 11 luni) :

1. A bilitaiea uerbald : mascara conceptele verbale si cunostintele invatate iar subtestele care Iormeaza acest grup sunt ; Inteleg~rea verbala si Vocabularul de numire (ambele prezinta imagini si obiecte vizual] :

2. A bilitatea nonoerbaki : mascara procesarea mentala nonverbala complexa iar subtestele care formeaza acest grup sunt : Similitudini ale imaginii, Construirea structurii si Copierea (ceea ce este comun pentru toate este faptul ca utilizeaza instructiuni verbale simple ~i nu solicit a din partea subiectilor raspunsuri verbale).

Grupari (Clusters) pentru nivelul varste! seolare al Bateriei cognitive (6 ani - 17 ani si 11 luni) : s

1. Abilitatea uerbald : mascara procesarea mentala verbala .si cunostintele achizitionate iar subtestele care formeaza' acest grup'sunt Definitii ale cuvantului ;;i Similitudini :

2. A bilitatea raiiondrii nonuerbale ; mascara rationamentul inductiv nonverbal si procesarea mentala (subtestele care .alcatuiesc acest grup sunt : Matricile si Rationamentul secvential si cantitativ);

3. A bilitatea spafialii: mascara procesa reaivizualspatiala complexa iar subtestele care Iormeaza acest grup sunt : Reamintirea desenelor si Construirea structuriL

(;) Adminisirare )'i scorare. In primul rand trebuie mentionat faptul ca manualul of era directiile de administrare pentru fiecare subtest in parte. In al doilea rand, trebuie precizat ca testul poate fi aplicat de catre cei ce au in formatia lor profesionala cunostirrte privind principiile testarii si masurarii psihologice. Tirnpul necesar

17·1

pentru administrarea DAS difera in Iunctie de varsta copilului si anume : 35 de minute pentru cei ce au varsta 21/2 ani si 3 ani 9i 5 luni; 65 de minute pentru eel en varsta intre 3 1/2 si 5 ani si 11 luni; intre 65 si 85 minute pentru cei ce au varsta mai mare de 6 ani.

Spre deosebire de alte teste, administrarea DAS prezinta 0 serie de caracteristici unice (Cohen, G. L. , Spenciner , J. L., 1994). Astfel, punctele de plecare in testare pentru Iiecare subtest sunt . determinate de varsta copilului. Prezentarea itemilor continua pana copilul atinge un Pttnd de decizie, in care examinatorul trebuie sa hotarasca daca opreste, daca continua adrninistrarea san daca se intoarce la itemi mai usori. Punctele alternative de oprire sunt oferite pentru a permite exarninatorului de a stopa administrarea daca el constata d. itemii sunt prea dificili sau daca nu a fost realizat in mod corespunzator raportul cu subiectul, La unele subteste examinatorulpoate sa.invete copilul cum sa raspunda la un item la care a esuat.

Selectia extinsa a subtestelor se ref era. la faptul ca examinatorul poate, in mod optional, sa foloseasca teste -snplirnentare care mascara abilitati similare. Este cazul mai ales a copiilor maimici, care necesita masurari si evaluari suplim ent are.

T estarea in afara nioelului vizeaza administrarea unor teste suplimentare pentru copiii ale carer abilitati sunt nefiresc de scazute sau de ridicate.

. In baza rezultatelor la subteste se calculeaza un scar compo zit global, numit Scorul abilitd1i£ concepiuale generale (General Conceptual Ability - GCA score). Acesta este bazat, de fapt, pe 6 sau 7 subteste care au contribuit cel mai mult la inteligenta generala, Din punct de vedere tehnic, acestea sunt subtestele cel rnai inalt saturate in primul factor principal nerotat.

tn cazul in care subiectii prezinta problems serioase privind auzul sau utilizarea Iimbajului, pot fi adminis-

175

trate subtestele nonverbale, baza carora se un Scar combozii special nonverbal, ce poate fi locul GCA, - desi manualul nu cuprinde norme pentru asemenea. c~tegorii. d~ s~b~ecti.

Manualul of era instructium privind scorarea

'care subt est In narte. Scorurile sunt

en scorurile ahilitatii care, Ia randul of era 0 estrmare

a performantei copilului 1a diferite subteste. Scorurile

. sunt convertite in T (media = 50 si

, centile si scoruri standard 100:;;i SD =;=:

<1t Esantionul a euprins un numar

3.475 de copii, repartizati astfel functie de

175 copii pentru fiecare 6 Iuni a intervalului de varsta 2 1 -~4 a11i si 11 luni : 200 de copii pentru fiecare an a intervalului d~ varsta 5 ani - 17 ani si 11 Iuni. Ca varrabile de stratificare a e$antionului pot Ii mentionate: sexul , . aDartenenta etnica, educatia parintilor , regitibf:a geografi~a, inscrier~~ Ia gr~diI_J-ita. .asel~e~ea, e:;;aIl;:lonul a cuprins copn cu diferite handicapuri, exceptand pe eel cu- dizabilit ati severe.

\VI Caracterisiici psihometrice. Studiile efectuate vind fidelitatea au seos in evident a faptul ca ~'al~rile. aC'.esteia . sunt laudabile. Astfel, pentru prescolari, hdeht,ate~ GCA este intre . 90 si .94. Pentru prescolarii' cu varst a intre 3 1 /2 si 6 ani, Iidelitatea scorurilor cluster pentr~ Verbal si Nonverbal este de .88 91 .89. Pentru prescolarii mici (2 '1/2-3 1/2 valorile fidslitatii mici, sub .8~

Privitor Ia »aiiditate, coreland rezultatele 1a DA:::, eu cele obtinute Ia alte instrumente psihodiagnostiee folosite pentru masurarea inteligentei:;;i a~hizitiilor, s-au gasit valori ale coeficientilor intre .70 91 .80,. ceea ce insearnna 0 buna »aliditatc concurenid a - testului.

Din lipsa de norme specifice, se irnpune 0 mai mare precautie in interpret area rezultatelor obtinute la test de catre copiii eu nevoi speciale.

176

3.1 Scala de Inteliqenta Stanford-Binet (a editle ) ,f

Precizare prealabild, Deoarece testul se adreseaza mai multor nivele de varsta, nu il vom prezentain

ci vom m ai ales asupra aeelor aspecte ce

seaza inteligentei 1a prescolari.

~ in anul baza Sattler,

istoric, Editia a patra a testului a 1986, cand au fost publicate cele 3 aplicarea lui (Thorndike, R~ L, Hagen,

T llit" 198C 10;;;;!-. h 19R6 \

J. lY.!.., ~J a, 1.:70U U, a C).

" Obieciiue. In general, scopul principal al testului este de a masura irrteligenta generala san globala a persoanei, prezentaridu-i acesteia 0 mare varietate de sarcini de dificultate crescanda. E1 se adreseaza subiectilor cu varsta intre 2 si 23 de ani, ceea ce inseamna ca testul se poate folosi pentru toata .perioada prescolaritatii, De altfel, Scala de inteligenta Stanford-Binet, unul dintre cele mai cunoscute teste din lume, estefolosita in primul rand pentrutestarea copiilor (Walsh, B. \iV., Betz, E. ., 1985).

• C onfinut. Intreaga scala cuprinde 15 subteste, care,la randul lor, urrnaresc sa masoare 4 arii largi activitatii intelectuale (Sattler, ]., 1989):

a) Ilatlonamentul verbal:

1. V ocabular : mascara reamintirea unor cuvinte expresive A si intelegerea. verbala :

Inielegerea: reflect a intelegerea verbala, dezvoltarea vocabularului, exprimarea verbala, cunostinte sociale, inforrnatii factuale;

* Stanlord-Binet Intelligence Scale: Fourth Edition.

11-c.717

177"

3. A bsurditiifi : mascara perceptia vizuala, if:.formatii factuale, discriminare, exprirnarea verbala, at entra , expe-

rienta sociala ;

'4. Relaiii uerbale : mascara clezvoltarea vocabularului, formarea conceptului, discriminarea, ration am entul inductiv, exprimarea verbala, discriminarea det3liilor esen-

tia1e.

b) Ratlonamentul cantitativ:

1. Cantitativ: reflect a , experienta cu numerele, deprinderile calculatorii, cunoa~terea conceptelor ~i procedurilor matematice;

2. Serii de numere : mascara rationamentul logic, concentrarea, conceptele matematice :;;1 calculul, rationamentul inductiv;

. 3. ConstJ'uirea egalitajilor: renectacuno~terea conceptelor si procedurilor matematice, nttionamentnl lliductiv , logic a , flexibilitatea, inc ere area :}i eroarea.

c) Ratlonameatut ahstraet-vizual e

1. Analiza structurii : mascara abilitatea v'izual-motorie, vizualizarea spatiala, analiza structurii, coordonarea vizual-motorie;

2. Copierea : mascara reprezentarea vizuala, perceptia vizuala, abilitatea vizual-motorie, coordonarea mana-

ochi ;

3. lYIafrici: ovalueaza atentia, concentrarea, perceptia vizuala. analiza vizuala, vizualizarea spatrala, rationa-

mentul inductiv;

4. Lndoirea si tdiatul hdrtiei : reflecta abilitatea spatiala, perceptia vizuala, analiza vizuala, rationamentul

inductiv.

17~

d) }Iemoria de· seurta dnrata e

1. Memorarea mdrgelelor : mascara memoria de scurta durat~ a stimulilor vizuali, perceptia formei, reprezentarea vizuala, memoria vizuala, discriminarea, pentru detalii ;

2. Memoria pentru propozifii : mascara memoria auditiva de scurta durata, intelegerea verbala, concentrarea si atentia :

, r

3. Memoria pentru. cifre : evalueaza memoria audi-

tiva scurta durata si atentia :

4: Memoria obiecteZo;: refle~ta' intelegerea vizuala, aterrtia , concentrarea, memoria vizuala.

e Adminisirare 9:i scorare. Desi testul cuprinc1e 15 subteste, niciodata nu sunt utilizate t.oate in exarnmarea unni copil. Obligatoriu se aplicapentru Iiecare copil subtestul "Vocabular" si, in functie de rezultatul obtinut precum. si in functie de varsta cronologica a cop{lului: se precizeaza care subteste vor fi aplicate in continuare. Pra:tica a dernonstrat ca, in medie, pot fi aplicate pe un copil u~ :lUmar d~ 8 -13 subteste iar durata de aplicare poate fi mtre 1 sa 2 ore. Cei mai multi dintre itemi nu sunt prevazuti cu limite de timp.

In aplicarea subtestelor, examinatorul trebuie sa stabileasca 2 -nivele si anume:

a) niuelul bazal(ba'sallevel), insemnand varsta 1a care copilul reuseste Ia toti itemii. Deci toti iternii de acest nivel sunt considerati ttrecuti de coph·

. b) nivelul plajon' (ceiling level), in~emnandvarsta la care copilul esueaza la toti itemii.

Manualul cuprinde in mod foarte amanuntit tiunile privind administrarea subtestelor si scorarea rezul-

tatelor. Pentru raspunsul la fiecare item se eli

reusit" s " Scoruril b .L f

" ,l~ au "e~ec . ,)corun e rute sunt transormate

Scorul udrsiei standard (SAS), care este un scor standard

179

ell media 50 si deviatia standard 8. ran-

lor, scorn rile varstei standard sunt in sco ruri

cele 4 arii ~i intr-un SA S combozit, care au 0 medie 100 si 0 deviatie standard de 16.

, ,

Pentru scopuri de triere (screening) mai multe

seurte sau abreviate ale testului anume :

i) 0 forma ce cuprinde 4 subteste (Vocabular, Memo, rarea rnargelelor , Cantitativ, Analiza structurii) :

o forma ce cuprinde 6 subteste (Vocabular, Memorarea margelelor, Cantitativ, Memorarea propozitiilor, structurii , Intelegerea}:

iii) 0 forma pentru copiii talentati si supradotati (6 sau 7 subteste).

o situatie speciala 0 prezinta copiii cu dizabilitati ;;i ret ardati mental pentru care .nu poate fi aplicata scala inteligenta. Pentru aceasta categoric de copii se reco.. manda utilizarea lucrarii autorilor A. E. Delanv si F. F.

- ,

Hopkins, 1987: "The Stanford-Binet Intelligence Scale:

Fourth Edition, Examiner's Handbook".

@ Siandardizare. Lotul a cuprins un numar de 5.013 selectati in functie de urmatoarele variabile : geografica, marim~a comunitatii, apartenenta varsta, sexul. El a fosticreat in baza datelor recensamantului din 1980.

@ C aracteristici psihometrice. Ne vom in special

studii etectuate pe grupuri de copii, rnai ales copiii

1a [ideliiate, cercetarile arata, primul rand,

nivel al consistcniei=inierne, pentru copiii rnici, hind totusi mai scazute decat nentru copiii mai

JL

deterrninarii [ideliidii» test-retest, au fost

dupa un interval de t.imp de 2 Iuni', doua

unul , cuprinzand 57 de copii de 5 ani

si alt ul , de 0. de 8arii. Pentru cei din

grup s-an obt inut urmatoarele valori ale coeficientilor de corelatie : intre . 56 si .77 pentru subteste : intre . 71 si .88pentru scorurile la cele 4 arii ale activitatii

intelectuale; .91 pentru scorul compozit. '

Referitor la ualidiiaie, studiile efectuate pe' diferite grupuri . de subiecti (normali, talentati si supradotati, retardati mental, cu dizabilitati de invat are) demonstreaza, de asemenea, existerita unui bun nivel al acestei caracteristici psihornetrice. Din multitudinea cercetarilor efectuate, prezentam pe cele care' au verificat corelatia dintre aceasta scala de inteligenta si alte teste ce sunt Iolosite in rnasurarea inteligentei la copiii prescolari. Astfel , in urrna aplicarii Scalei Stanford-Binet si a testului vVPPSI, pe un grup de 75 copii cu varsta d~ 5 1/2 ani. s-au obtinut valori ale coeficientilor de corelatie intre scorurile celor 4 arii si I Q verbal si IQ perforrnanta de

.46 pana la .80. De asemenea, valoarea de .80 s-C} obtinut pentru corelatia dintre scorul COD1Dozit la Scala Stanford-Binet si Scala totala (FSI Q) la te~tul Wechsler.

Un alt studiu, efectuat pe un numar de 175 de conii cu varsta de 7 a urmarit ualiditaiea concurenid a Scalei Stanford-Binet si a testului K-ABC. S-au obtinut urrnatoarele valori ale coeficientilor de corelatie : intre . 71 si .89, pentru scorurile ariilor activitatii ir:telectuale si scalele ; .89 pentru scorul compozit Ia Scala Stanford-Binet ~i scorul compozit al procesarii mentale

K-ABC.

Studiile efectuate pe baza analizei Iactoriale au scos in evident a Iaptul performanta la acest test de inteligent a se explica, mai ales, in baza unui singur factor cornun , care este asociat in mod crescatorcu testele verbale pe masura ce urcam pe axul vertical. al nivelelor de varsta (Mc.Nemar, 0., 1942l.'

\ r..,,' j

Una din adresate

diagnostic consta faptul ca

acestui instrument psihonu permite compararea

181

performantelor peste timp, deoarece nu toate subtestele sunt administrate la toti subiectii. De asemenea, tot ]a capitolul minusurilor ar' intra ~i' faptul ca admini~trarea subtestelor necesita 0 perioada de timp mult mal mare decat alte teste de inteligenta.

Cu toate acestea, Scala de inteligenta Stanford-Binet (a patra editie] ramane in continuare unul dintre cele mai populare si cele mai utile instrurnente de masurare a inteligentei, in special a copiilor.

3.1.6. Scala de inteligenla \Vechsler pentru eopfii preseolarl ~i seolar i mid - revizuit *

• Scurt istoric. Prima varianta a testului a fost publicata in anul 1967 si apartine lui David Weehs~er. In 1989 el este revizuit , noua varianta cuprinzand mal multe modificari si imbunatatiri, atat a continutului, cat a

procedurilor de administrare. '

• Obicctioc. Acest instrument a fost construit eli intentia de a oferi practicienilor un mijloc de masurare a abilitatilor lllenta.te (inteligentei) a copiilor prescolari si a miciior scolari sau a celor cu varsta intre 4 si 6 1}2.

, ,

$ Coniinut. Varianta ini tiala a testului (V\!PPSI) euprinde doua categorii de teste ;;;i anume:

1. Teste verbale, ce urmaresc masurarea deprinderilor verbale:

1. Lnformaiii. Testul cuprinde 23 de intrebari reieritoare, Ia diferite trpuri de cunostirrte generale. De exemplu :

"Ce culoare are gutuia" ? ; "Cate degete sunt la 0 mana?"

* \Vechsler Preschool Primary Scale of Intelligence -

Revised (wpPSI-n).

182

2. Vocabular. La Iiecare din cei ~ 22 de itemi prezent ati oral de catre experimentator. copilul trebuie sa precizeze ee inteles au anumite icuvinte. De exemplu : "Ce este gura?"; nCe inseamna cuminte?"

3. Aritmeticd. Sunt 20 de iterni, aranjati in ordinea dificultatii, tinandn-se seama de faptul ca t~stul poatefi aplicat incepand cu prescolarii mid. Asadar, mai la inceput surt prezentati itemi care solicita copilul sa opereze eu concepte precum "mai mare" J "mal mic" iar apoi, itemi ce solicita ealculul elementar si rezolvarea unor probleme de tipul "Data. Ionel are 3 bomboane si ii of era una lui Danut , cu cate bomboane mai ramane, el ?";

4. Similitudini. In total sunt 16 itemi, d~ntre care. unii, mai usori, solicita copilul sa completeze propozitii ce cuprind notiuni similare (de exemplu: "Un om este mare, un copil este .... ") iar a1tii, mai dificili, eer copilului sa spuna prin ce se aseamana 2 notiuni (de iexemphr :

"Prin ee sc.aseamdna ommar cu 0 para?") ;

5. Jnjelegerea. Sunt 15 itemi prezentati oral in vederea determinarii nivelului de intelegere .al unor situatii sau evenimente sociale. De exemplu : "De ce copiii trebuie sa poarte batistala ei ?"; "ee trebuie facut daca te pierzi in oras P:: ;

6. Propozifii. Testul cuprinde 13 propozitii ce tre-

buie sa fierepetate de copil exact asa cum au fost pre-

zentatede catre examinator;

II. Teste de perfor manta, ce urmaresc masurarea unor deprinderi vizual-spatiale. Spre deosebire de testele verb ale , acestea solicita, in generalvcopilul sa realizeze ceva si, in al doilea rand, cele mai multe sarcini sunt eu

timp limitat. Aceste teste sunt urmatoarele :

L Casa animalultci. r se ofera copilului 20 de imagini ale unui numar de 4 animale ce sunt prezentate deasupra , imaginea fiecaruia f.iind.asociata en un cui de 0 anumita

183

copilului este aceea de a completa fiecare din cele 20 de imagini cu un cui corespunzandasocierii din cadrul modelului.

raspunsul acest . testse acorda 5 minute;

2. Completarca imaginii. contine 23

fiecare ins emnand , de fapt , 0

ceva exemplu, un animal un picior},

buind sa exact acel "ceva";

3. Sunt oferiti 10 -itemi, in ordinea cresca-

toare a' dificult at.ii., tiecare ~olicitand copilul sa gaseasca

. .

calea un puisor ~l mama sa;

4. geometric. In cazul acestui test, care cu-

prinde . copilul trebuie copieze diferite

geometrice, pomind de la unul m simplu si continuand apoi xxi altele din ce in ce mai dificile ;

~5; cuburilor (Block Design). Copilului i se

colorate in alb precurnsi un model,

sarcina de a cornbina cuburile in asa

- v' " '1 v.

reproduca imat corect imagmue corespunzatoare

'sunt 11 subteste ale :intregului test, ')i scorare. In primul rand, este de faptul ca 'persoana care aplica testul pregatita- si, totodata, trebuie sa fie Iamiliarizata, en activit ate a de testate a copiilor mid. Pentru care subtestele prezentate mai sus, administrate a itemilor .:;;e intrerupe atunci cand numarul esecurilor consecutive atinge nurnarul prevazut in cadrul manualnlui.

Acest este oarecum . de la un subtest

altul, respectiv : 5 esecuri pentru .Tnformatii" , 5 esecuri pen~ru s~b!estul "Voca_bu1ar"., 4 esecuri pent;ru _ s_ubt;~s~~ "Antmet1ca" , 4 esecurr-pentru subtestul "SlmlhtumD1 , 4. esecuri pentrusubtestul ,,Intelegerea", 3 esecuri pentru subtestul "Propozitii",5 esecuri pentru subtestul "Cornp1etarea .. " 2 esecuri pentru subtestele "Labirinte ",

184

"Desen geometric" $1 "Cuburile"; cum s-a mentio-

, p~nt~u subtestul "Casa anirnahrlui " este preoizat un

Iimitat de 5 minute. .

l~eferitor la scorare, in principal se acordarpuncte ru raspuns corect , ins a sisternul de acordare a puncteoarecum diferit. Astfel, pentru subtestele "Infor-

_ "Aritmetica", "Completarea imaginii " , precum

$1 pentru partea maiuscara a subtestului "Similitudini" se acorda 1 punct pentru f iecare raspuns corect.Pentru subtes!~le. "Vocabular", "Inte1egere" :;;1 pentru partea mai dificila a subtestului "Similitudini" se acorda un punctaj diferit (0, 1 san 2 puncte) pentru fiecare item in functia de cahtatea raspunsului.

cadrul manualuluisunr prezentate in moddetaliat mstructiunile de scorare. Pentru subtestele "Labirinte"

"Propozitii" se ia in seama numarul erorilor pe care copilul. Pentru subtestul "Desen geometric" se puncte in Iunctie de ca1itatea desenelor facute iar pentru subtestrrl "Cllburi" scorarea se face tinand seama_ de corectitudir::e~ aranjarii cuburilor corespunzator en cerintele rnodelnlui. In sfarsit, pentru subtestul "Casa animalului" se acorda punete In raport cu 2 pararnetri :

timpul $1 corectitudinea executiei. .

In rnedie, timpul necesar p~ntru aplicarea completa a test.ului este de 15 30 de minute. T estele verbale si

de perlormanta se aplica altemativ. '

Pentru toate subtestele, scorurile brute sunt transIn scoruri scalate, care auo medie de 10 si valoa-

rea deviatiei standard 3. s- pot calcula 3 tiDuri de

coeficienti de inteligenta si anume : I

a)coejieient de intehgenfii »crbald (VI Q), obtinnt in subtestelor verbale, ell exceptia subtestului ."Propo-

, .

b) coeficient de ilzteZzgenjd praciicd (VIP), cai~ulat baza scorurilor Ia subtestele deperformanta.:

185

c )coeficient de inieligenid generald (Full Scale I Q) j calculat in baza scorurilor 1a cele doua categorii de subteste (verbale ~i de pertormanta};

Valoarea eelor 3 eoeficienti de inteligenta se aila in unna transformarii scorurilor scalate in scoruri standard. Pentru aceasta se Iolosesc tabelele oferite de manual. Pentru toate cele 3 scale, media este 100 jar valoarea deviatiei standard - 15. Valoarea minima este de 45 iar cea maxima este de 155.

• Standardizare. Esantionul Iolosit pentru etalonarea acestni test a cuprins un numar de 1 200 de copii, pentru Iiecare jumatate de an, a intervalului 4-6 1/2 ani, hind indus un numar egal de copii ce apartin celor dona sexe, respectiv cate 100. Snbiecti au Iost 'selectati in urmatoarelor variabile : regiunea geografica, rezident a urbana sau rurala , rasa (alba :;;i nonalba) , categbria socioprofesionala a t atalui.

• Caracierisiici psihonletrice. Studiile efectuate inevidenta faptul ca acest test prezinta 0 buna valoare din punet de vedere psihornetric. Astfel, in ceea ce veste fidelitatea, datele de cercetare arata urrnatoarele :

, a) ualoarea coeficieniilor de [idelitaie, calculati in baza metodei "half-split" (impartirii in j:urnatate) pentru fiecare subtest si pentru Iiecare nivel de varsta este cuprinsa intre . 77 si .85;

b) oaloarea coeficieniilor de [idelitaie (calculati in baza aceleiasi metode) a Iost de .94 pentru VI Q, .93 pentru PI Q si .96 pentru FSI Q (intreaga scala). Privind aceste valori, nn este greu de tras 0 concluzie privind consistenta iniernd a testului;

,

186

c) ualoarea coeficieniilor de stabilitaie, urrna efectuunui studiu Iolosind metoda test-retest, pe un grup 50 de prescclari, a fost pentru toate subtestele intre .60 :;;i .93;

d) ualoarea coeficieniilor de siabilitate, calculati in baza aceleiasi metode, a fost de .86 pentru VI Q, .89 pentru PI Q, .92 pentru FSI Q. Din aceste date se observa, de asemenea, 0 buna st abilit ate a t estului :

e) eroarea standard anulsurar£i, calculata pentru toate subtestele, la Iiecare nivel de 'V8TSta, arc valori cuprinse intre .87 si 1.87;

, f) ualoarea erorii standard a mdsurdrii se inscrie intre 3,40 :;;i 3.69 pentruVI Q, intr e 3.44 ;;i 4.35 pentru PI Q ~i intre 2.66 :;;i 3.12 pentru FSI Q.

Referitor Ia ualidiiate, in cadrul manualului : este prezentat un studiu in care t.estul vVFPSI este corelat cu alte teste, cum ar fi: Testul Stanford-Binet (Forma L-M), Testul Vocabularului in imagini Peabody (Forma A) si Testul de inteligenta in imagini. Valoarea corelatiilor a fest mai mare intre \VPPSI si Stanford-Binet decat intre \VPPSI si celelalte 2 teste. Fe ansamblu, valoarea acestora a fost intre .53 si .76 pentru VIQ, intre .44 ~i .60 pentru PI Q si intre .58 9i .75 pentru FSI Q.

A dona varianta a testului, 'publicata in 1989, reprezinta de fapt 0 revizie a variant ei ini tiale. Deoarece, in foarte mare m asura, continutul testului, precum si procedurile de administrate si scorare sunt mentinute

, ,

. prima variant a, vom prezenta in continuare nurnai elementele noi, specifice pentru forma revizuita ,

• Obiectiue. Testul este clestinat coniilor eu varst a

.a

re 3 ani si 7 ani. si 3 luni (deci este 0 extindere a inter-

187

varsta fata de varianta . E1 urrnareste

\.- C_.L .. '_ Uo. CL ~ '_ \___ \ (_ .L .~, ct. ,

acelasi scop si anume, de a masura coeficientul ligenFi al copiilor, care, a~a cum se specifics in manual. apare in calitate de "evaluator a capacit atii individuale de a intelege ~i de a face tata lumii inconjuratoare" (\Vechsler, D., 1989).

I!O Testul cuprinde 2 categorii de subteste : 1. subieste uerbale, care snnt identice cu cele din variant a initiala. Deosebirea consta in faptul ca s-au produs unele modificari in contimltul si forma unor itemi,

.' ,

Subtestul "Propozitii" isi pastreaza statutul de subtest

optional;

2. subiesie de pe!jormanpi,' care, de asemenea, sunt la Iel eu cele din varianta inrtiala, deosebirea constand in : a. introducerea unui nou subtest , denumit "Asamblarea obiectului" (sarcina subiectului este de a forma din piese separate un intreg cu inteles}: b. subtestul "Casaanimalului" din prima varianta apare sub denumirea .no ua "Cniele .animalului " (Animal Pegs).

Asadar , \VPPSI-R cuprinde urmatoarele subteste:

Subieste

S ubtesie de performanid Asarnblarea obiectului

Irrformatii Intelegere Aritmetica

Desen geometric

Cuburi

ocabular

Labirinte

Sirnilitudini

Completarea irnagrnn Cuiele anim alului

Propozitii

188

'" A $& scorare. Sunt rnentionate cerintele

privind calificarea in m asurarea psihologica si experienta In aplicarea testelor pe copii a celor ce doresc sa Ioloseasca acest test. Subtestele din cele doua subcategorii sunt administrate aiternaiio, Directiile de administrate din prima varianta sunt mentiriute in cea mai mare rnasura :

-. pentru unele subteste, raspunsul la itemi se face intr-o anumita limit a de tirnp (de exemplu: "Asamblarea obiectului", "Cuburi", "Labirinte");

- pentru rezolvarea mai rapida a unor iterni subiectul primeste puncte in plus (este cazul unor itemi ce apartin subtestelor "Cubnri" si "Asamblarea obiectului"}: - pentru unele subt este se specifica punctul de plecare in adrninistrarea itemilor pentru copiii ce apartin diferitelor nivele de varsta ;

- In cadrul directiilor de administrate. se specifica, pentru fiecare subtest , nurnarul de esecuri consecutive dupa care se opreste t estarea ;

~ in afara de subtestul "Aritmetica", toate celelalte subteste prezinta subiectului la inceput exemple de rezolyare a iternilor sau permit celui ce aplica testul sa of ere raspunsul coreet 1a primul item.

Directiile de scorare sunt 1a fel cu cele folosite in aplicarea testului \VPP5jI. Pentru noul subtest "Asamblarea obiectului", scorarea se face tinand searna de numarul de piese reunite coreet, Iacare se adauga punctele pentru rapiditatea in executie.

Pentru subtestul "Desen geometric", directiile de scorare au fost imbunatatite mult fata de varianta initiala. De asemenea, a fost inclusa in echipamentul testului ogrila pentru a usura evaluarea corectitudinii executiei.

Dupa aplicarea testului, scorurile brute se transforma in scoruri scalate, in baza tabelelor existente in manual. Acestea au valori de 1a 1 1a 19, ell 0 medie de 10 91 eli

189

o deviatie standard de 3. Scorurile scalate sunt apoi transformate in valori IQ, respectiv :

a) 1Q verbal, calculat in baza scorurilor la subtestele ,,Informatie", "Intelegere", "Aritmetidi", "Vocabular" si "Similitudini";

b) 1Q peljormaltjd, calculat in baza subtestelor "Asamblarea obiectului", .Tresen geometric", "Cuburi", "Labirinte", "Completarea imaginii'";

c) 1Q total (Full Scale I Q), calculat in baza scorurilor sealate la toate cele 10 subteste.

Se poate usor constata c8 .. 2 subteste si anume, "Propozitii" si "Cuiele animalului ", nu participa la calcularea eelor 3 coeficienti de inteligenta.

Referitor la valoarea acestor coeficienti, trebuie mentionat ca, pentru fiecare dintre ei, valoarea medici este 100 iar a deviatiei standard 15. Pentru Full Scale 10 valorile sunt intre 41 si 160.

~ ,

In Iunctie de valoarea coeficientului de int eligerrta obtinut, subiectii pot fi inclusi in urmatoarele categorii :

, , ,

peste .130 deosebit de inalt :

·120 - 129 supenor ;

110-119 - peste medie ;

90-109 80- 89. 70- 79

sub 69

medie;

sub medie; marginal;

deficient intelectual.

Pe langa procedurile de calculare a coeficientilor de inteligenta, manualul cuprinde si tabele ce permit transforrnarea scorurilor brute ale subiectilor in .. scoruri echioalenie iuirstei. Foarte interesante si, totodata. foarte utile sunt tabelele care ajuta la interpret area uno~ scoruri

190

rezultate in urma aplicarii testului. Astfel, sunt prezente tabele ce cuprind valorile cerute pentru ca diferenta dintre I Q verbal si I Q perforrnanta sa fie considerata sernnijicatilJd Ia nivelele de incredere de 5 %:;;i 15 %. De asemenea, sunt tabele ce cuprind valori privind diferenta minimadintre scorurile scalate la unele subteste necesa~a pentru a fi considerata semnificaiiud din punet de vedere statistic. De exernplu, in general se .considera ca 0 diferenta de 3 sau mai multe puncte ale scorului scalat este sernnificativa la nivelul de incredere de 15 ~/~ iar 0 diferenta de 4 san mai multe puncte este semnificativa la nivel~11 de incredere de 5 %.

, • Siandardizare. Lotul pentru restandardizare a cu-

prins un numar de 1 700 copii, cate 100 de baieti si 100 de fetepentru fiecare din cele 8 grupe de varsta ale intervalului 3 - 7 ani (1/2 an pentru fiecare grupa de varsta) si un grup de 50 de baieti si 50 de fete pentru intervalul de varsta 7 ani 7 ani si 3 luni. Variabilele pentru selectia copiilor au fost: regiunea geografica, apartenenta etnica, nivelul educational si eel socio-ocupational al parintelui. Esantionarea s-a Iacut in functie de datele recensamantului din 1986. Norrriele rezultate sunt incluse in tabele ~i ele sunt create pentru intervale de 3 luni, pornind de la varsta de 2 ani si 1.1 luni si ajungand varsta de 7 ani si 3 luni.

.. Caracteristici psihometrice. Diferit e cercetari efectuate au scos in evidenta Iaptul ca exista 0 mare asernanare intre vVPPSI-R '~i vVPPSI privind fidelitatea si validitatea (Gyurke, ]. S., Stone, B. ]., Beyer, }Yt, 1990). Unii autori, precum ]. Salvia si S. Ysseldyke (1991), :i~ urma analizeirnai multor cercetari efectuate, au const atat, 111 sinteza, exist a valori inalte ale [ideliidiii "ha1fsplit=.si anume pentru I Q verbal, .86 - .96; pentru 1Q performanta, .85- .93, pentru FSIQ, .90-- .97. Valo.rile fidelitatii pentru subteste, insa, sunt relativ rmcr,

191

aceea este bine ca interpretarile sa se bazeze pe scorul 1Q cornpozit (GregQry, J. R., 1996).

Fidelitatea intereualutori a fost masuratain special pentru subtestele ce implica anurnite judecati subiective. Astfel, :2 exarninatori au evaluat, separat, raspunsurile unui sublet de 151- 188 de copii selectati aleator din esanhonul de standardizare, valorile coeficienti1or de fidelitate fiind urrna toarele : .94 pentru "Vocabular"; . 96 pentru "Similitudini"; . 94 perrtru "Labirinte"; .88 pentru "Desen geometric".

De asem enea, s-a aeordat atentiefidelitdJii test-retest, care a fost rnasurata pe un lot de 175 de copii, impartiti

2 grupe (0 grupa, 3·-4 ani $1, a doua, 5 7 ani).Inter~ valul de timp pentru retestare a fost de 3 -7 saptamani tar valori ale coeficientilor de fidelitat e s-au. obtinut urrriatoarele :

cosficierrtii de stabilitate (corectati in. vederea estimarii stabilitatii pentru intreaga populatie) : .88 pentru ,I Q performa::*l; .90 pentru I Q verbal : .91 perrtru mtreaga scala;

b) nrivind coeficientii de siabilitate pentru unele subtest~ (de asemenea,) corectati in vederea estimarii stabilitatii nentru intreaga populatie) : de 1a < 52 pentru "labirinte" ~pana la .82 pentru "Completarea imaginii','.

Valorile erorii standard a mdsurdrii nu sunt foarte diferite cele obtinut e perrtru vVPPSI, dar oricum sunt diferite S1 anume: intre 3.94 $1 4.90 pentru I Q perfor; intre 3.09 si 4.98 pentru I Q verbal si intre 2.81 si 3.91 nentru FSIO. Pe de alta parte, pentru subteste

1 1.. r...;

valorile erorii standard a masurarii au fostintre 1,0 si

2.0. Interesant este ca, spre deosebire de \VPPSI, in cazul v ariantei revizuite , valorile erorii standard sunt , in general, mai mad pentru copiii de 7 ani,

192

In ceea ce nriveste ualiditatea, trebuie mention at

~ , ,

Iaptul ca datele de cercetare privind vVPPSI-R suntrnult

mai putine decat cele privind \;VPPSI, situatie explicabila de altfel datorita "varstei" net inferioare a variantei revizuite. De. fapt, datorita multiplelor asernanari dintre vVPPSI-R si vVPPSI, validitatea fonnei revizuit e ,se bazeaza In mare masura pe datele de cercetare referitoare la prima varianta. Cu toate acestea, recentele studii efectuate in legatura cu WPPSI-R scot in evid entanoi aspecte privind validitatea sa.

Astfel, ualidiiaiea predictivd a instrumentului este conrirmata de cercetarile efectuate de C. Kaplan (1993). Este yorba de corelatiile dint.re valorile coeficientilor de inteligenta obtinute in urma aplicarii \VPPSI-R ;;;i rezultatele Ia Testul Leiter de achizitie ("Leiter achievement' test") pentru un grup de 50 de copii de gradiniFi. Concluzia autorului este aceea ca I Q verbal si FSI Q au 0 mult rnai mare capacitate de predictie decat I Q pertormanta.

Validiiatea concurenid a fost studiata prin compararea scorurilor la \VPPSI-R cu scorurile 1a alte teste, cum ar fi:

a) cu vVPPSI : In medie, corel atii de .82 pentru I Q perforrnanta, .85 pentru I Q verbal, si .87 pentru FSI Q ;

b) cu \VISC-R (studiu efectuat pe un lot de 50 de copii cu varsta irrtre 72 si 86 de luni , adica exact varsta pentru care cele 2 teste se suprapun); .85 pentru FSI Q, .75 pentru I Q performanta, .76 pentru I Q verbal;

c) cu Scala de inteligenta Stanford-Binet (studiu efectuat pe 115 copii) : '.74 pentru FSIQ .. 73 pentru IQ verbal si .56 pentru I Q performanta :

d) cu scalele McCarthy pentru abilitatile copiilor: .81 pentru FSIQ (care a fost cu aproxim ativ 2 punct e mai mare decat Indexul cognitiv general) ;

13 - c. 717

193

e) cu K-ABC: .49 pentru FSI Q, media fiind eli aproxirnativ 6 puncte mai mica decat eea a Indieelui procesarii mentale.

In eoncluzie, cercetarile efectuate au seos in evidenta

faptul ea vVPPSI-R este bazat tot pe cei doi factori structurali (verbal si performanta), la fel ca $i \!VPP SI $i, \VISC-R. In plus, fata de varianta anterioara, noul test prezinta 0 serie de caracteristici noi, c e-i sporese calitatea psihometrica $1 capacitatea psihodiagnostica (Aylward E.,c 1991).

BIBLIO GRAFIE

1. Anastasi, A., Emerging concepts of test validation, in Annual Reoieto of Psychology, 37, 1-15, 1986.

2. Aylward, E., Understanding Children's Testing. Psvchological Testing, pro-ed., Austin, Texas, 1991.

3. Cattell, ~., The mesuremcni of intelligence of infants and young children, New York, Psychological Corporation, 1940.

4. Cattell, P., Cattell infant intelligence scale, San Antonio, TX: Psychological Corporation, 1960.

5. Cattell, P., The measurement of intelligence infants and

young children, San Antonio, TX: Psychological Corpora-· tion, 1980.

6. Cohen, G. L., Spenciner, J. L., Assessment of Young Children, Longman, New York and London, 1994.

7: Conoley, J. C., Review of the K-ABC: Reflecting the' unobservable, j ournal of Psychoeducational Assessment, 8, 369-375, 1990.

8. Cooley, E. J., Ayres, R:, Convergent and discriminant validity of the Mental Processing Scales of the Kaufman.

194

Assessment Battery for Children, in Psychology in the Schools, 22, 373-377, 1985.

'9. Das, J. P., Simultaneous and succesrve processes and K-ABC, in journal of SPecial Education, 18, 229-238, 1984.

.10. Delaney, E. A;., Hopkins, T. F.~ The

11.

Binet Intelligence Scale: Fourth Edition, EXaJ1l1Jlc/S Handbook, Chicago : Riverside Publishing Company, 1987.

Elliot, C. D., Differential abiWy scales - Administraiion and scoring manual, San Antonio, 'IX: Psychological Corporation, 1990 a.

Elliot, C. D., Differential' abl'lity scales - and technical handbook, San Antonio, TX: Psychological Corporation, 1990 b.

Forns-Santaeana, .M., Gomez-Benito, J., Factor structure of the McCarthy Scales, In Psycholog-y in the Schools, 27, 111-115, 1990.

Gregory, Gregory, J" E., Psychological Principles and A ppll'cations, second edition, Bacon, 1996.

12.

13.

14.

History, Allvn and

15. Gyul'ke, J. S., StoneyB, J., Beyer, M., A factor analysis of the vVPPSI-R, in j ournal cational ASSessment, 8, 15-21, 1990.

16. Hooper, S. n., Conner, R. E., Umansky, \V., The Cattell Infant Intelligence Scale: A review of the literature, in Developmental Review, 6, 146-164, 1986.

17. Jensen, A. R., The black-white difference on the E.-ABC:

confirrna tory Psvclzo-edu-

Implications for future tests, in j ourn al of 18, 377 408, 1984.

Educa-

18.

- '-"___:--===-~

Kaplan, C., Predicting First-grade, Achievement from Pre-

Kindergarten \VPPSI-R scores, in j ournal of tional Assessment, 11, 133-138, 1993.

Kaplan, M., Saeeuzzo, P. D., Psychological Testing. Prin-

Applications and Issues (third edition), Brooks!

Cole Publishing Company, Pacific Grove, California, 1993.

19.

20.

Kaulman, A. S., Kaufman, L, It w., l'\agHeri, J. A., Sequential and simultaneous factors at ages 3-12 1/2: Developmental changes in neuropsychological dimensions, in Clinical Neuropsychology, 4, 74-81, 1982.

Kaufman, A. S., Kaufman, N. K-ABC administra-

tion and scoring manual, Circle MN : American Cui-

danae Service, 1983.

Kaufman, A., Kmifman, N., Clinical evaluation of yeung children with the iVicCarthy scales, New York: Grune and Stratton, 1983.

Keith, T. Z., Bolen, L. M., Factor structure of the McCarthy Scales for children experiencing problems in school, in Psyclzology in the Schools, 17, 20- 326, 1980.

Keith, T., McCarthy scales of children's abilities, in D. Keyser, R. Sweetland (Eds.), Test critiques: volume IV,

. Austin, TX: PRO-ED, 1985.

McCallum, R. S., Karnes, :1". A~, Oehler-Stinnett, J., Construct validity of the K-ABC for gifted children, in Psycholog·y in the Schools; 22, 254--259, 1985.

lUcCarthv. D. A .• Manual for the Scales of Children's Abilit1:es, San Al1to~io, TX: Psychological Corporation, 1972.

McNemar, Q., The recision of the Stanf01'clBinet scale: An of the standardization data, Boston: Houghton

Mifflin, 1942. ,

}\Ierz, lV. H., Review of the Kaufman Assessment Battery for children, in K. Sweetland (Ed.), Test vol. 1 (pp. 393-404), Kansas City, ,MO: Test Corporation of America, 1984.

Na!Jlieri, J. A., Us1e of the WISeR and K-ABC with learnina disabled bordeline mentally retarded, and normal

b ), '"

children, in Psychology in the Schools, 22, 133-141, 1985.

Obrzut, A., Obrzut, J. E., S11a'w, D., Construct validity of the Kaufman Assessment Battery for Childrenwith learn-

ing disabled and mentally. retarded, in 1Jl the Schools, 21, 417-424, 1984.

21.

22.

23.

24.

25.

26.

27.

28.

29.

30.

196

31. A., Bolen, L. M., Factor structure of the

Scales for males and females, in J ournal Cli-

nical Psychology, 40, 108-'-114, 1984.

32. Reynolds, C~ n., WiHson, V. L., Chapman, S., Relationship between age and raw score increases on the Kaufman Assessment Battery for Children, in Psychology 1'11 the Srliools, 21, 19 24, 1984.

33. Salvia, J., Ysseldyke, S., Assessment, (5th edition), Boston:

Houghton Mifflin, "1991.

34. Sattler, J., Assessment of children, San Diego, CA: Jerome M. S3'ttler, Publisher, 1988.

35. Sehakel, J. A., Cognitive assessment of preschool children, School Psychology Review, 15, 200-21S, 1986.

36. Sternberg, R. J., The Kaufman Assessment Battery for Children: An information-processing analysis and critique, in Journal of Special Education, 18, 269-279, 1984 .

37. Strommen, E., Confirmatory factor analysis of the Kaufman Assessment Battery for Children: A reevaluation, in [ournal of Sclzool Psyclzolog)l, 26, 13-23, 1988.

38. Thorudike, R. L., Hagel}, E. P., Sattler, J. ]\1., TechJl'ical manual, Stanford- Binet intelligence scale: F ourtli edition, Chicago: Reverside Publishing Company, 1986 a.

39. Thorndike, R. L, Hagen, E. P., Sattler, J. 1\'1., Guide f01' administering and scoring the fourth edition, Chicago: Riverside Publishing Company, 1986 b.

40. Thorndike, n. 1,., Hagen, E. P., Sattler, J. ]\1[., Stanford-

Binet scale: Fourth edition, -Chicago : Riverside

Publishing Company, 1986.

41. Trueman, M., Lynch, A., Bramhwaite, A., A factor anaIit ic study of the McCarthy Scales of Children's Abilities, in British Journal of Educational Psychology, 54, 331- 335, 1984.

42. lVechs!el', D., Manual for the Wechsler Preschool and Pri-

lzzary Scale of N ew York: Psychological Corpo-

ration, 1967.

197

43. \Vecllslel', D., Wechsler preschool and primary scale of intelligence - revised, San Antonio: The Psychological Corporation, 1989.

44. \Viehe, :M. J., -Watkins, E. 0., Factor analysis of the McCarthy Scales of Children's Abilities on preschool children, in I ournal of School Psychology, 18, 154-162.

3.2. CONSIDI~RATn ~I RECOJ\IANDARI PRIVllVD APLICAREA TESTELOR DE INTELIGENTA FE COPIH PRE~COllARI

A~a dupa cum a mai fost precizat, testele de inteligenta fac si ele parte din categoria instrumentelor folosite pentru masurarea dezvoltarii psiho-comportamentale a prescolarilor, deosebirea principala constand in f aptul ca ele mascara un anurnit aspect al dezvoltarii si anume, dezvoltarea coguitiviL Obiectivele urmarite de aceste teste sunt precizate chiar din denumirea lor. In baza rezultatelor obtinute in urma utilizarii acestor instrumente psihodiagnostice se calculeaza indicatori sintetici ai dezvoltarii cognitive, cum ar fi coeficientul de inteligenta (I Q), global sau partial, indexul dezvoltarii generale cognitive (lCG) etc.

o alta deosebire foarte importarrta dintre testele de inte1igenta :;oi testele de masurare a dezvoltarii este aceea ca cele dintai sunt Ioarte bine realizate din punet de vedere tehnic. Cele mai multe (Entre ele au un "echipament" mult mai bogat, incluzand 0 buna baza materiala, manuale tehnice etc. Nivelul de incredere acordat acestor instrument e este net superior Iata de eel acordat testelor demasurare a dezvoltarii, Mai to-ate sunt standardizate,

folosindu-se esantioane rcprezentative pentru populatia vizata ias normele sunt in general revizuite.

Testele de inteligenta folosite perrtru prescolari sunt teste raportate la nOITI:le, in Limp ce testele pentru rnasurarea dezvoltarii sunt raportate la eriteriu, altele la norme si altele atat la criteriu, cat si la norme.

,J , •

Informatiile incluse in cadrul manualelor si manualelor tehnice scot in evident a faptul ca testele de' inteligenFt corespund in mare masura cerirrtelor privind fidelitatea si naliditaiea, Referitor la v alidit ate , ele au dovedit, in ~pecial, ca posed a 0 buna validitate pr_edictiva, existan~ mari valori ale corelatiilor dintre rezultatele la teste ~1 achizitiile ulterioare, 'inclusiv performantele prescolare ;>1 scolare.

Dupa ce a fost aplicat un test de inteligenta urmeaza,

in mod firesc, interpret.area rezultatelor, care, la randul ei, este de doua feluri : 1. interpret are cantitaticd , 2. i-nterpretare calitaiiud.

Interpretarea cantitativa este predominant de n~tu.r~ st.atrca si ea presupune, in special, ealcularea unor indici ai dezv~1tarii cognitive, respectiv, ai inteligentei, fiecare dintre teste oferind posibilitatea calcularii unar indici glob ali , gen I Q tot al Ia testul vVPPSI-R. Pentru dcterrninarea valorii acestor indici, desi proeedura difera aarecum de la un test la altul, de regul~t) scorurile obtirrut e de copil sunt raportate l a norme, respectiv la modul de grupare a rezu~tatelor obtin~te de copiii cup.ri.n~~ in lotu! de st aridardiz.are. Se st abileste astf el , ocupata de copil in cadrul e~a.ntionului, desi el nu a facut parte din acesta (deasupra medici, sub medie, in dreptul mediei etc-). Cunosdmd din cadrul rnanualului, care este, de exemplu, pentru I Q total media ~istandard, putem determina exactpozitia subiectului raport ell membrii lotului folosit pentru standardizare. Asadar, daca la \VPPSl-R un copil obtine un I Q total 115

199

media 100 iar deviatia vst andard - ), inseamna

, /

el are 0 v aloare a coeficientului de inteligenta. mai mare

84 din copiii cuprinsi In lotul utilizat pentru

etalonare. Sau, totodata, putem aprecia ca el are 0 valoare a coeficientului de inteligenta rn ai mica dedit 16 din copiii cuprinsi in lot.

Spre deosebire de scorurile standard, scorurileobtinute in urma aplicarii testelor pot fi descrise (desigur, in urma transformarii lor) si in functie de rangwri ceniile si echiua-

Scorurile echivalent e varstei sunt derivate prin calcu. obtinut e Ia un test de catre copiii de 0 anurnit.a exernplu, daca scorul mediu al unui copil de 5 am Ia un test ~ este 12, at unci pentru orice copil care la acest test scoru1 12, v a prirni un scor echivarstei de 5 ani. Raportand rezult atele copilului Ia un test atilt la norrne (etalon), cat i;;i Ia scorurile eehi-

varstei este posibil ea pozitia copilului nu fie

Foarte ut.ila este, de asernenea , mforrn a ti a furnizata In cadrul manualu1ui testu1ui privind er oarea standard

a . (Spatz. c., 1998) sau "banda erorii", cum i se

lTIaI care este de fapt estirn area carrtit atii erorii

asociate unui anumit scor obtinut si care variaza in functie nivelele de incredere luate in consideratie (obii;;nuit

intre 68 si 99

Desi cadrul rnanualului testului sunt incluse infor-

matii pozitive referitoare la validitatea predictiva, rezultatele obtinut e de copil 1a test trebuie interpretate cu foarte mare precautie, deoarece practica psihodiagnostica a demonstrat faptul ca cu cat varst a copilului este mai midi, eu atat m ai mult valoarea p redict.iva privind rezultatele ulterioare la testele scolare este mai modesta.

200

Uri a1taspect a1 int.erpretarii cantitative il constituie analiza i;;icompararea scorurilor Ia subscale. In primul rand, se urmareste deterrninarea contributiei fiecareia din subscale Ia conturarea valorii scorului tot'al al testului (indieele global a1 dezvoltarii cog:niti'i/e) $1, in a1 doilea rand, se urmareste determinarea "puterilor" si "limit elor " diferitelor arii ale dezvoltarii cognitive. Manualele testelcr, in urma unor laborioase studii statistice, cuprind valori limit a a difererrtei dintre scorurile diferitelor arii (subscale) pentru ca acestea sa fie considerate semnificat.ive, nivelul de semnificatie hind in mod obisnuit .05.

AsHe}, spre exemplu :

- 0 diferenta de peste 11 puncte dintre scorurile I Q la scala verbalasi scala de performanta pentru testul WP:PSI-R;

- 0 diferenta de 12-17 punde intre scorurile a.riilor dezvoltarii cognitive luate in consideratie de Bateria Stanford-Binet: IV;

- 0 diferenta de 12 - 18 puncte (depinzand de varsta copilului) intre scorurile Ia subscalele procesarii secventia1e si subsca1ele procesarii simultane. pentru testul K-ABC;

- 0 difererita de 7 -8 puncte intre media scorurilor Ia un index si fiecare din cele 5 scoruri ale indexului obti-

nute 1a te~tul McCarthy. s

Desigur, analiza si interpretarea cantit ativa pot cobora si mai mult , la nivelul scorurilor subtestelor, in baza aceleiasi logici si anume, pe de 0 parte, de a det ermina contributia specifica a subtestului 1a valorile globale obtinute si, pe de alta parte, de a determina posibilitatile sau lirnitele manifestate de copil in acea arie a dezvoltarii vizat e de subtestul respectiv,

I'n unele lucrari rornanesti de psihodiagnostic a existat 0 anumita pozitie restrictiva in utilizarea celor dona tipuride interpretari, cantitativa ~i calitativa, prima

201