MINISTERUL EDUCAȚIEI, CULTURII ȘI CERCETĂRII AL REPUBLICII MOLDOVA

IP CENTRUL DE EXCELENȚĂ ÎN ECONOMIE ȘI FINANȚE

Lucrare de laborator Nr.3

Tema: Metoda tangenței (Newton)

A elaborat:
elevii gr. CON 1602G,
Liea GOIMAN, Andrei FUȘTEI
____________________
(semnătura)

A verificat:
Tatiana MELNIC
____________________
(semnătura)

Chişinău, 2018
Metota Newton (tangenței)
Metoda lui Newton sau metoda tangenței este o metodă aplicată în practică pentru rezolvarea ecuțiilor și
sistemelor neliniare. Aceasta metodă este importanța deoarece cu ajutorul ei se pot trage concluzii privind
existența, unicitatea și domeniul în care se găsește soluția fără a o găsi în mod explicit.
Eroarea soluției calculate va fi invers proporțioală cu numărul de itinerații efectuate.

Exemplul 1: Fie dată funcţia 𝑓(𝑥) = 2𝑧 2 − 7𝑧 + 3 .Să se scrie un program care va calcula soluţia
aproximativă a ecuaţiei f(x) = 0 pe segmentul [0; 1] cu exactitatea ε = 0,0000001, utilizînd metoda
Newton. Pentru funcţia dată pe segmentul [0; 1] M2 şi m1 sînt, respectiv, egale cu 4 şi 0,000000003
.
Program P4;
var a, b, xn, xv, M2, m1, e, c : real;
function f(z:real):real;
begin
f:=2*sqr(z)-7*z+3;
end;
function fd1(z:real):real;
begin fd1:=4*z-7;
end;
begin
a:=0; b:=1; M2:=4; m1:=0.000000003; e:=0.0000001; c:=a-(f(a))/(f(b)-f(a))*(b-a);
if f(c)*f(a)<0
then begin
xn:=a; xv:=b;
end
else begin xn:=b; xv:=a;
end;
while M2*sqr(xn-xv)/(2*m1)>e
do begin
xv:=xn;
xn:=xv-f(xv)/fd1(xv);
writeln(' x=',xn:15:12, ' f=',f(xn):15:12);
end;
end.
Rezultatul executiei:

x= 0.428571428571 f= 0.367346938776
x= 0.498069498069 f= 0.009659963328
x= 0.499998511564 f= 0.000007442186
x= 0.499999999999 f= 0.000000000004
x= 0.500000000000 f= 0.000000000000

Concluzie: Metoda Newton este o metodă frecvent folosită deoarece este foarte rapid convergentă. Ca şi
în cazul metodei tangentei convergenţa metodei depinde de alegerea aproximaţiei iniţiale. Aproximaţia
iniţială tebuie luată cât mai aproape de soluţia problemei. Printre dezavantajele acestei metode se află
necesitatea calculării la fiecare pas a inversei unei matrice, f’(xn ), sau eventual a rezolvării unui sistem de
ecuaţii liniare (aşa cum remarcam mai înainte). Un alt dezavantaj este localizarea teoretică a procesului
iterativ într-o vecinătate a soluţiei căutate.