TEMA 1

STANDARDELE INTERNAłIONALE DE RAPORTARE

FINANCIARĂ IFRS

Standardele InternaŃionale de Raportare Financiară (cunoscute

sub acronimul IFRS provenit de la denumirea în limba engleză
International Financial Reporting Standards) reprezintă un set de standarde
contabile. În prezent, ele sunt emise de International Accounting Standards
Board (IASB). Multe dintre standardele care fac parte din IFRS sunt
cunoscute sub vechea denumire de Standarde InternaŃionale de
Contabilitate (IAS).

ReferenŃialul contabil internaŃional este produsul organismului

internaŃional de normalizare ,,Consiliul internaŃional al standardelor
contabile,, IASB. ÎnfiinŃat în 1973 acest organism a avut ca obiective
elaborarea şi publicarea în interesul publicului se standarde contabile
internaŃionale ce trebuie să fie respectate cu ocazia prezentării situaŃiilor
financiare, precum şi asigurarea acceptării şi aplicării acestor norme la
nivel mondial.

Standardele internaŃionale pot fi aplicate numai întreprinderilor mari

(în special grupuri de societăŃi) care au vocaŃie internaŃională şi care sunt
influenŃate sau sunt chiar consecinŃele fenomenelor de mondializare şi de
globalizare. SituaŃiile financiare ale unei întreprinderi, indiferent de Ńara de
origine întocmite conform Standardelor contabile InternaŃionale vor fi
acceptate pe orice piaŃă de capital din lume.

Armonizarea în contextual internaŃional se realizează prin asimilarea

Standardelor Internationale de Raportare Financiara (IFRS) emise de
Consiliul pentru Standarde Internationale de Contabilitate (IASB). Uniunea

1
Europeana este preocupată pentru armonizarea deplină între Directivele
Europene şi Standardele InternaŃionale de Raportare Financiara (IFRS),
IFRS-urile fiind obligatorii pentru întocmirea situaŃiilor financiare
consolidate. O mare parte din Ńările membre ale Uniunii Europene aplică
reglementări contabile naŃionale conforme cu directivele europene, la
întocmirea situaŃiilor financiare individuale, iar Standarde Internationale de
Raportare Financiara sunt utilizate pentru întocmirea situatilor financiare
consolidate.
SocietăŃile comerciale ale căror valori mobiliare la data bilanŃului
sunt admise la tranzacŃionare pe o piaŃă reglementată, care întocmesc
situaŃii financiare consolidate, companiile şi societăŃile naŃionale,
persoanele juridice care aparŃin unor grupuri de societăŃi şi care intră în
perimetrul de consolidare de către o societate mamă, persoane juridice care
beneficiază de împrumuturi nerambursabile sau cu garanŃia statului, au
obligaŃia ca începând cu exerciŃiul financiar 2007 să aplice Standardele
InternaŃionale de Raportare Financiară. SituaŃiile financiare obŃinute prin
aplicarea Standardelor InternaŃionale de Raportare Financiară fac obiectul
auditului financiar.

InternaŃionalizarea este susŃinută de armonizarea sistemului contabil

românesc cu elementele referenŃialului contabil internaŃional sau
implementarea directă a elementelor referenŃialului contabil internaŃional.
Acest referenŃial cuprinde:

- un cadru contabil conceptual (care stabileşte obiectivele situaŃiilor

financiare, defineşte elementele situaŃiilor financiare, stabileşte criteriile
de recunoaştere a acestora, prezintă caracteristicile calitative ale situaŃiilor
financiare, etc.);

2
 - un pachet flexibil de standarde contabile internaŃionale (IAS –
International Accounting Standard ) şi de standarde internaŃionale de
raportare financiară (IFRS – International Financial Reporting Standards);
- un pachet flexibil de interpretări referitoare la unele dintre
subiectele standardelor contabile internaŃionale (SIC şi IFRIC)

Deşi în prezent nu se mai emit standarde IAS, cele deja existente

sunt în continuare în vigoare până la înlocuirea sau modificarea lor prin
emiterea de noi standarde IFRS.

IFRS sunt folosite în multe state ale lumii inclusiv în statele membre
ale Uniunii Europene (UE), Hong Kong, Australia, Rusia, Africa de Sud,
Singapore şi Pakistan. Aproximativ 100 de state impun sau permit
utilizarea IFRS sau au o politică de convergenŃă spre acestea.

Toate societăŃile comerciale cotate din UE sunt obligate în prezent să

întocmească situaŃii financiare consolidate în conformitate cu IFRS.

Pentru a fi aprobate pentru utilizarea în UE, standardele trebuie să fie

avizate de către Comitetul de Reglementare Contabilă (ARC), care este
format din reprezentanŃi ai guvernelor statelor membre şi este consiliat de
un grup de experŃi denumit Grupul Consultativ European pentru Raportarea
Financiară (EFRAG).

IFRS sunt considerate a fi un set de standarde „bazate pe principii”,

întrucât stabilesc reguli generale, dar impun şi anumite tratamente contabile
specifice.

Standardele InternaŃionale de Raportare Financiară cuprind:

• Standardele InternaŃionale de Raportare Financiară (IFRS) —

standarde emise după 2001

3
 • Standardele InternaŃionale de Contabilitate (IAS) — standarde
emise înainte de 2001
• Interpretări ale Comitetului InternaŃional pentru Interpretări
privind Raportarea Financiară (IFRIC) — emise după 2001
• Interpretări ale Comitetului Permanent pentru Interpretări (SIC)
— emise înainte de 2001

Există, de asemenea, şi un Cadru General pentru Întocmirea şi

Prezentarea SituaŃiilor Financiare, care descrie unele dintre principiile
care stau la baza IFRS.

În prezent sunt în vigoare următoarele standarde:

• IFRS 1 Adoptarea pentru prima dată a Standardelor InternaŃionale de

Raportare Financiară
• IFRS 2 Plata pe bază de acŃiuni
• IFRS 3 Combinări de întreprinderi
• IFRS 4 Contracte de asigurare
• IFRS 5 Active imobilizate deŃinute pentru vânzare şi activităŃi
întrerupte
• IFRS 6 Explorarea şi evaluarea resurselor minerale
• IFRS 7 Instrumente financiare: informaŃii de furnizat
• IFRS 8 Segmente operaŃionale

• IAS 1: Prezentarea situaŃiilor financiare

• IAS 2: Stocuri
• IAS 7: SituaŃia fluxurilor de trezorerie
• IAS 8: Politici contabile, modificări ale estimărilor contabile şi erori
• IAS 10: Evenimente ulterioare perioadei de raportare
• IAS 11: Contracte de construcŃii
• IAS 12: Impozitul pe profit

4
 • IAS 16: Imobilizări corporale
• IAS 17: Contracte de leasing
• IAS 18: Venituri
• IAS 19: Beneficiile angajaŃilor
• IAS 20: Contabilitatea subvenŃiilor guvernamentale şi prezentarea
informaŃiilor legate de asistenŃa guvernamentală
• IAS 21: Efectele variaŃiei cursurilor de schimb valutar
• IAS 23: Costurile îndatorării
• IAS 24: Prezentarea informaŃiilor privind părŃile afiliate
• IAS 26: Contabilizarea şi raportarea planurilor de pensii
• IAS 27: SituaŃii financiare consolidate şi individuale
• IAS 28: InvestiŃii în entităŃile asociate
• IAS 29: Raportarea financiară în economiile hiperinflaŃioniste
• IAS 31: Interese în asocierile în participaŃie
• IAS 32: Instrumente financiare: prezentare
• IAS 33: Rezultatul pe acŃiune
• IAS 34: Raportarea financiară interimară
• IAS 36: Deprecierea activelor
• IAS 37: Provizioane, datorii contingente şi active contingente
• IAS 38: Imobilizări necorporale
• IAS 39: Instrumente financiare: recunoaştere şi evaluare
• IAS 40: InvestiŃii imobiliare
• IAS 41: Agricultură

Aplicarea Standardelor Internationale de Raportare Financiară

presupune costuri şi resurse suplimentare pentru stabilirea procedurilor,
politicilor contabile şi evaluarile cerute de acestea. EntităŃile trebuie să

5
dedice suficiente resurse şi să aibă procedurile necesare pentru a continua
respectarea cerintelor de raportare.
IAS/IFRS au fost destinate facilitării comunicării de informaŃii pe
pieŃele de capital. Acestea au fost destinate să asigure transparenŃa prin
intermediul publicării şi al creşterii gradului de utilizare a valorii juste
pentru active şi datorii. Astfel pot intra în contradicŃie cu normele naŃionale
care permit o prezentare limitată şi o evaluare guvernată de principiul
prudenŃei şi de costul istoric. Efectul adoptării IAS/IFRS se manifestă mai
ales asupra următoarelor elemente: impozitele amânate, instrumentele
financiare, provizioanele pentru pensii, beneficiile angajaŃilor, precum şi
testele de depreciere care vor utiliza rata de actualizare a pieŃei şi va
conduce la diminuarea valorii activelor.
Avantajele adoptării IAS/IFRS:
- Se asigură o mai bună comparabilitate a informaŃiilor financiare;
- Creşterea transparenŃei informaŃiilor contabile care vor conduce la
noi oportunităŃi de afaceri pentru că va reduce costul atragerii de
capital prin creşterea încrederii investitorilor în raportările financiare;
- UnităŃile vor putea să intre pe pieŃele de capital din întreaga lume
fără să mai existe greutăŃi şi cheltuieli pentru convertirea setului de
documente financiare.
Adoptarea IFRS-urilor implică:
• ÎnŃelegerea principalelor probleme şi al impactului potenŃial al acestora;
• Planificarea, alocarea responsabilităŃilor şi soluŃionarea problemelor;
• Instruirea personalului în ceea ce priveşte noile sisteme şi implicaŃiile
practice ale IFRS asupra activităŃii zilnice a acestora;
• Adoptarea sistemelor informatice şi a procedurilor în funcŃie de
cerinŃele IFRS;
• Întocmirea bugetelor şi a previziunilor conform cerinŃelor IFRS;
• Evaluarea consecinŃelor asupra datelor pentru raportarea fiscală locală;

6
• Dezvoltarea unor strategii de comunicare menită să pregătească piaŃa şi
părŃile implicate în ceea ce priveşte impactul potenŃial asupra principalilor
indicatori ai performanŃei conform IFRS;
• Necesită un efort mai mare în domeniu pregătirii profesionale;
• Presupune asumarea de către conducere a unor responsabilităŃi enorme
din perspectiva comunicării eficiente în noul limbaj de afaceri;
• Aduce schimbări în interpretarea şi percepŃia informaŃiilor financiare de
către entitate, impun un nou vocabular de specialitate, concomitent cu
reorientarea profesioniştilor contabili.
Potrivit prevederilor noului ordin persoanele juridice care la data
bilanŃului depăşesc limitele a două din cele trei criterii: total active
3,650,000 Euro, cifra de afaceri netă 7,300,000 euro, număr mediu de
salariaŃi 50; întocmesc situaŃii financiare dezvoltate care cuprind: bilanŃul,
contul de profit şi pierdere, situaŃia modificărilor capitalurilor proprii,
situaŃia fluxurilor de trezorerie şi notele explicative la situaŃiile financiare
anuale.
Concluzii:
• România va utiliza un cadru contabil recunoscut la nivel mondial bazat
pe conceptul de imagine fidelă;
• Le permite societăŃilor să se raporteze la alte societăŃi similare la nivel
mondial;
• Sporeşte competitivitatea;
• Se îmbunătăŃeşte calitatea informaŃiilor destinate managerilor;
• Creşte credibilitatea informaŃiilor financiar contabile.
Întrebări de verificare a cunoştinŃelor:
1. Care sunt avantajele implementării IAS/IFRS
2. Care este diferenŃa dintre IAS/IFRS