Capitolul 8.

Activitatea Contabila

8.1. Contabilitatea Financiara

- furnizeaza informatii ce au un caracter public sau quasi public. Destinatarii acestor informatii
pot fi potentialii investitori sau parteneri de afaceri (creditori, clienti, furnizori etc.) precum si
organele fiscale.
 Pentru potentialii investitori sau parteneri de afaceri sunt relevante informatiile asupra
situatiei financiare a firmei: rentabilitatea, solvabilitatea etc.

 Din perspectiva organelor fiscale, informatiile contabilitatii financiare sunt importante pentru
determinarea unor obligatii fiscale:
 impozitul pe profit (16%), TVA (cota de TVA a fost majorată în vara anului 2010, de la
19 % la 24 %, ca urmare a crizei economice în care a intrat România; în urma consultărilor
tehnice din 2015 privind Codul Fiscal, TVA - redusa de la 24 la 20 % de la 1 ianuarie 2016 şi
apoi la 19 % din 2017), contributiile pentru asigurarile sociale de stat etc.
 Rolul acestor informatii impune reguli destul de stricte pentru contabilitatea financiara.

 Intensificarea relatiilor comerciale internationale a impus armonizarea sistemelor nationale de

contabilitate financiara.
 International Financial Reporting Standards (IFRS) - Standardele Internaţionale de
Raportare Financiară: reglementari contabile acceptate in tarile membre UE si in multe alte
state.
 Statele Unite au refuzat, deocamdata, sa aplice IFRS, mentinand propriul sistem de reguli
contabile: Generally Accepted Accounting Principles (GAAP).
 In ultimii ani s-au intreprins eforturi pentru convergenta celor doua sisteme contabile.

 Documente de sinteza si raportare contabila: Bilantul Contabil; Contul de rezultate;

Situatia Fluxurilor de Trezorerie.
Bilantul Contabil - reflectare a patrimoniului firmei.
 Ecuatia de baza: Activ = Pasiv (Obligatii + Capitaluri Proprii)
 Active: Utilaje, Terenuri, Cladiri, Stocuri, Creante, Lichiditati etc.
 Obligatii: Datorii pe termen lung, mediu, scurt.
 Capitaluri Proprii: Capitalul social, Rezerve etc.
Contul de rezultate sintetizeaza diferitele categorii de venituri si cheltuieli, facilitand
determinarea profitului (venitului net) impozabil.
 Rezultatul exploatarii = Venituri de exploatare – Cheltuieli de exploatare
 Rezultatul financiar = Venituri financiare – Cheltuieli financiare

 Rezultatul curent = Rezultatul exploatarii + Rezultatul financiar

 Rezultatul extraordinar = Venituri extraordinare – Cheltuieli extraordinare
 Rezultatul Brut = Rezultatul curent + Rezultatul extraordinar

Situatia Fluxurilor de Trezorerie - documentul care indica modul in care schimbarile din bilantul
contabil au afectat trezoreria (bani si active cu grad inalt de lichiditate: conturi curente,
obligatiuni guvernamentale pe termen scurt etc.).
 Exemple:
- Incasarea contravalorii unui activ vandut genereaza un flux de trezorerie de intrare.
- Plata aprovizionarii cu materii prime genereaza un flux de trezorerie de iesire.

8.2. Contabilitatea Manageriala (de gestiune)

- furnizeaza managerilor informatii utile pentru administrarea firmei. In general, aceste

informatii au un caracter confidential.
 In cele mai multe cazuri, firmele au o libertate deplina in organizarea contabilitatii
manageriale (o diferenta majora in raport cu contabilitatea financiara).
 Contabilitatea Manageriala este utilizata frecvent pentru determinarea costurilor.
Calculaţia costurilor - determinarea costurilor prin repartizarea cheltuielilor.

 Forme: antecalculaţia; postcalculaţia.

Antecalculaţia costurilor - se realizează înainte de demararea activităţii care generează costurile.
 Evident, costurile astfel determinate (numite şi costuri prestabilite sau antecalculate) nu sunt
decât previziuni asupra valorilor efective ale costurilor, elaborate pe baza unor norme de
consum, a unor anticipări asupra preţurilor şi tarifelor etc.
Postcalculaţia costurilor - realizată după încheierea activităţii care generează costurile (numite
costuri efective).

Elementele tehnice ale calculaţiei costurilor

 centrele de cheltuieli - diviziuni organizatorice unde sunt înregistrate cheltuieli încorporabile
în costuri;
 purtătorii de costuri - elemente asupra carora sunt repartizate cheltuieli;
 perioada de calculaţie, perioada de timp pentru care se determina costurile.

Exemplu de structură de costuri

Articol de cheltuieli Valoare
a. Cheltuieli cu materii prime şi materiale …………
b. Cheltuieli salariale directe (remuneraţii directe şi contribuţii aferente plătite de firmă)
…………
c. Alte cheltuieli directe (prelucrarea semifabricatelor în cadrul unor subcontracte etc.)
…………
I. Total cheltuieli directe (I = a + b + c) …………
d. Cheltuieli indirecte de producţie (cheltuieli comune ale secţiei) repartizate asupra purtătorilor
de costuri …………
II. Cost de producţie (II = I + d)
e. Cheltuieli generale de administraţie repartizate asupra purtătorilor de costuri …………
f. Cheltuieli de desfacere repartizate asupra purtătorilor de costuri …………
III. Cost complet (III = II + e + f) …………

Clasificarea cheltuielilor in raport cu posibilitatea de afectare asupra purtătorilor de costuri

- cheltuieli directe, care pot fi afectate asupra purtătorilor de costuri în momentul efectuării;
- cheltuieli indirecte, care nu pot fi afectate în momentul efectuării asupra purtătorilor de costuri
fiind, de regulă, incluse ulterior în costuri, prin procedee speciale.

Clasificarea cheltuielilor in raport cu dependenţa faţă de volumul activităţii

- cheltuieli variabile, a căror mărime se modifică semnificativ odată cu variaţia volumului
activităţii;
- cheltuieli convenţional constante (numite şi cheltuieli fixe), a căror mărime nu se modifică
semnificativ odată cu variaţia, între anumite limite, a volumului activităţii. (delimitare utila
pentru stabilirea pragului de rentabilitate)

Clasificarea cheltuielilor in raport cu relaţia dintre perioada la care se referă şi perioada în care
se inregistrează
- cheltuieli curente - efectuate în perioada de calculaţie şi care se referă tot la aceasta (acestea
sunt cel mai des întâlnite cheltuieli);
- cheltuieli în avans (numite şi cheltuieli anticipate) - efectuate în perioada de calculaţie dar care
se referă la o perioadă viitoare (de exemplu, plăţile anticipate pentru chirii sau abonamente etc.);
- cheltuieli preliminate, care se referă la perioada de calculaţie, dar care vor fi plătite într-o
perioadă viitoare (de exemplu, unele îndemnizaţii de concedii de odihnă acordate într-o perioadă
ulterioară, unele cheltuieli pentru reparaţii capitale etc.).

 Este importanta defalcarea pentru perioada de calculatie a cheltuielilor care se refera la

perioade mai indelungate (de exemplu, intr-o luna va fi repartizata doar a douasprezecea parte
din chiria platita in ianuarie pentru intregul an)

Metode de previziune a cheltuielilor materiale

 Stabilirea programului de aprovizionare cu materii prime, materiale si utilitati in raport
cu normele de consum, cu posibilitatile de stocare etc.;
 Previziunea preturilor de aprovizionare (pe baza estimarilor asupra inflatiei, a cererii, a
progresului tehnologic etc.).

Metode de previziune a cheltuielilor salariale

 Previziunea evolutiei personalului firmei (pe baza planurilor de dezvoltare, a
planificarii activitatilor de productie si comercializare etc.);
 Prognoze asupra salariilor (pe baza estimarilor asupra inflatiei, a evolutiei pietei
muncii, a factorilor demografici etc.).

Metode de previziune a cheltuielilor financiare

 Planuri de rambursare a creditelor;
 Prognoze asupra ratelor dobanzilor, a cursurilor valutare etc.