Romanian Journal of Medical and Dental Education

Vol. 4, Issue 1, January - June 2015

CRITERII DE ALEGERE A SOLUTIEI DE ELECTIE IN CADRUL

EDENTATIEI PARTIAL INTINSE
Magda-Ecaterina Antohe*, Doriana Agop Forna, Norina Consuela Forna
1
Universitatea de Medicină şi Farmacie “Grigore T. Popa" - Iași, România, Facultatea de Medicină Dentară,
Departmentul de Protetica

*Autor corespondent : Magda Ecaterina Antohe, DMD, PhD

Universitatea de Medicină şi Farmacie “Grigore T. Popa" - Iași, România
e-mail: magda.antohe @yahoo.com

CRITERIAS TO CHOOSE THE ELECTION SOLUTION IN EXTENDED PARTIALLY

EDENTULISM (Abstract):
The ideal solution in treating the edentulism is the result of an accurate clinical and paraclinical evaluation
corroborated with the aspects regarding the correct implementation of the principles of treatment: prophylactic,
biological, bio-mecanical and currative. The purpose of this study is to identify the factors that influence the
selection of the ideal solution in cases with complicated edentulism, an accurate analysis being necessary for
achieving a good viable final treatment. A number of 125 pacients diagnosed with patial edentulism were
clinicaly and paraclinicaly investigated. The principle of treatment were individualized and corroborated with
clinical and biological parameters, regarding the general health state, local and regional status, without
excluding the social-economical aspects in concordance with technological endowment. The criterions in
selecting the ideal solution are complex and difficult to standardize because they are specific, depending on the
clinical case particularities. The biomecanic principle holds an important role that direction the practitioner in
selecting the ideal appliance, either fixed or removable. On equal terms, the biological and the currative
principles plead for selecting a certain biomaterial correlated with the technological process. Each clinical case
is having a possible ideal therapeutical solution based on a complex algorithm of conception, selection and
materialization.

Key words: clinical and biological parameters, removable prostheses, edentulous

INTRODUCERE aspecte loco-regionale şi locale, odonto-

Medicina din ultima vreme pare a fi
preocupată de investigarea omului ca un
întreg, ca o totalitate în care fiecare
componentă este în egală măsură importantă
şi în strânsă legătură cu celelalte. Edentaţia
reprezintă o urgenţă de primă importanţă şi
are un răsunet asupra întregului sistem
stomatognat cu posibilitatea inducerii
dishomeostaziei iniţial intrasistemice si apoi
suprasistemice [1,2].
Evaluarea incidenţei şi prevalenţei
edentaţiei parţiale întinse constitie un punct
de plecare pertinent în scopul argumentării
şi diversificării alegerii soluţiei de tratament
dictată de o serie de parametri deosebit de
importanţi cu privire la starea generală,
parodontale şi muco-osoase, precum şi a
metodelor terapeutice actuale abordate în
tratamentul edentaţiei parţial întinse [3,4].
Proteza mobilă convenţională reprezintă
una din cele mai frecvente soluţii terapeutice
oferite pacienţilor edentaţi din lumea
întreagă. Dar pentru a asigura succesul
tratamentului de reabilitare orală este
necesară atât înţelegerea nevoilor pacienţilor
cât şi a dificultăţilor de ordin clinic cu care
medicul stomatolog se confruntă [5,6].
Protezarea compozită şi reabilitarea
implanto-protetică reprezintă alternative
moderne de tratament ce refac armonios
aspectele morfofuncţionale alterate de
prezenţa edentaţiei. [7,8]

21
 Romanian Journal of Medical and Dental Education
Vol. 4, Issue 1, January - June 2015

Astfel, importante nu sunt realizarea unor
deziderate de natură pur estetică, ci
preocuparea pentru starea de sănătate a
structurile dentare şi prin acestea, pentru
starea de sănătate a întregului organism [9].
feminin, în acelaşi timp intervalul de vârstă
analizat fiind apanajul acestor exigenţe,
aspecte esenţiale în alegerea soluţiilor
terapeutice în acord cu tipul de edentaţie şi
complicaţiile instalate.

SCOP
Prin studiul realizat ne propunem
evidenţierea importanţei pe care o are
stabilirea relaţiei dintre starea generală a
pacientului, factorii de mediu şi indicii
clinico-biologici ce caracterizează suportul
muco-osos, parametrii ce influenţează
varianta terapeutică, cu identificarea şi
aplicarea soluţiilor de tratament ierarhizată
de la simplu la complex, ancorată in
teritoriul clasic sau modern, dictată de
particularităţile cazurilor clinice.
Figura 1. Reprezentarea grafică a lotului studiat
MATERIAL ŞI METODE pe sexe
Având la dispoziţie un lot amplu de
pacienţi, a fost selectat şi luat în studiu un
grup alcătuit din 125 pacienti provenind în
proporţie de 54,55% din mediul urban şi
45,45% din mediul rural, care au fost
examinaţi şi trataţi în cadrul Bazei Clinice
de Invătământ Medical Stomatologic a
Facultăţii de Medicină Dentară – U.M.F ,,
Gr. T. Popa” Iasi. Toţi pacienţii prezentau
diagnosticul de edentaţie parţială, subtotală
sau totală de etiologie variată şi cu diferite
complicaţii în absenţa unei terapii eficiente
sau chiar datorită protezării defectuoase.
Figura 2. Reprezentarea grafică a lotului studiat
REZULTATE SI DISCUTII pe medii de provenienţă
Prelucrările statistice au fost realizate în
SPSS 15.0, iar pentru reprezentări grafice s- Din lotul de pacienţi evaluat cea mai
a folosit Microsoft Excel. mare parte a provenit din mediul urban în
Am constatat o prevalenţă a sexului proporţie de 69,57% (Fig. 2), factorul de
feminin (Fig. 1), element ce stă la baza provenienţă trebuie raportat la condiţiile de
predominenţei caracteristicilor estetice la viaţă şi muncă, elemente ce îşi pun amprenta
viitoarele restauraţii protetice, aspect corelat la nivelul statusului oro-dentar, fără a eluda
cu statusul odonto – parodontal şi muco- cunoaşterea de către pacienţi prin
osos, fiind cunoscut faptul că estetica este intermediul internetului şi mass-mediei a
cerinţa esenţială asociată pe de parte sexului soluţiilor terapeutice existente.

22
 Romanian Journal of Medical and Dental Education
Vol. 4, Issue 1, January - June 2015
Figura 3. Reprezentarea grafică a lotului studiat
pe intervale de vârstă
Vârsta pacienţilor a fost cuprinsă între 18
şi 35 de ani (Fig. VI.3), 47,83% având
vârste între 18 – 25 ani, 52, 17% - vârste
între 25 – 35 ani, intervale de vârstă care
deşi ancorate în culoarul
juventostomatologiei, prezintă caracteristici
morfofuncţionale diferite, ce stau la baza
alegerii sau excluderii uneia sau alteia din
soluţiile terapeutice de soluţionare a
edentaţiei parţiale.
Figura 4. Reprezentarea grafică a lotului studiat
în funcţie de etiologia edentaţiei
În ceea ce priveşte etiologia (Fig. 4),
majoritatea pacienţilor au prezentat drept
etiologie boala carioasă, urmată de afectarea
parodontală, într-o proporţie importantă
materializându-se etiologia prin cauze
23
congenitale, o proporţie de 8,70% revenind
cauzelor aparente. Aspectele etiologice
influentează arhitectura câmpului protetic şi
implicit alegerea soluţiilor terapeutice.
Se remarcă prevalenţa etiologiei
dobândite a edentaţiei parţiale întinse,
materializată prin suma tuturor
complicaţiilor afecţiunilor sistemului
stomatognat sau prin eşecul terapeutic al
fiecărei entităţi clinice din teritoriul oro-
maxilo-facial, consecinţa imediată fiind
reprezentată de extracţia dentară, manoperă
terapeutică ce influenţează morfologia
viitoarei componente muco-osoase. Un fapt
incontestabil este acela că pacienţii, deşi
contemporaneitatea medicală este guvernată
de principiul profilactic, se prezintă la
cabinetul de medicină dentară în urgenţă,
declanşată de fenomenul dureros, în această
situaţie, extracţia fiind opţiunea finală.
Afecţiunile parodontale inflamatorii
induse de placă sunt probabil cele mai
răspândite afecţiuni inflamatorii la oameni,
afectând în mod virtual toţi adulţii din
întreaga lume.
Figura 5. Reprezentarea grafică a lotului studiat
în funcţie de clasa de edentaţie
Am analizat de asemenea clasele de
edentaţie ale pacienţilor (Fig. 5). Cea mai
frecventă situaţie a fost cea a clasei I
Kennedy – întâlnită în 35% dintre cazuri,
urmată la egalitate de clasa a II-a Kennedy
 Romanian Journal of Medical and Dental Education
Vol. 4, Issue 1, January - June 2015
(23% din cazuri) şi clasa a III-a (25% din
cazuri). Un procent comparabil de pacienţi
(17%) au prezentat edentaţie de clasa a IV-a
Kennedy, iar incidenţele cele mai scăzute s-
au înregistrat pentru clasele de edentaţie V şi
VI (10%, respectiv 5%).
Figura 6. Particularizarea cazurilor clinice
Criteriile de particularizare a soluţiei
terapeutice (Fig. 6), grefate pe
particularităţile morfo-funcţionale specifice
intervalului de vârstă analizat într-o
proporţie de 30 % revin indicilor clinico-
biologici ce caracterizează suportul dento-
parodontal, un procent important revenind
complicaţiilor locale, gradului de afectare a
suportului muco-osos revenindu-i un
procent de 20 %, egal de altfel cu cel
generat de complicaţiile loco-regionale ce
particularizează în mod cert abordarea
terapeutică, ssemnificativ ramânând şi
criteriul socio-economic ce stă la baza
soluţiei terapeutice finale.
Referitor la prevalenţa soluţiilor
terapeutice la lotul studiat remarcăm
ponderea soluţiilor moderne mobilizabile
(Fig. 7), urmată de terapia implanto-
protetică, procente semnificative statistic
revenind soluţiilor terapeutice clasice, cel
mai mic procentaj revenind protezărilor
sociale, alegere dictată de criteriile socio-
economice.
24
Figura 7. Reprezentarea grafică a ponderii
soluţiilor terapeutice alese
Grefate pe cazuistica generala am detaliat
2 cazuri clinice, reprezentind 2 solutii
terapeutice distincte, un accent deosebit de
important revenind criteriilor ce au stat la
baza alegerii solutiei de tratament in accord
cu particularitatea cazului clinic.
Pacienta C.E., de sex feminin, in varsta
de 43 de ani , s-a prezentat la Baza Clinica
de Invatamant Stomatologic Iasi pentru
refacerea functiilor sistemului stomatognat
afectate prin edentatia subtotala maxilara si
edentatia partial intinsa mandibulara, tratate
necorespunzator prin protezare amovibil.
Atat proteza maxilara cat si cea
mandibulara nu erau adaptate corect
campului protetic si nu corespundeau
cerintelor estetice. Se observa modificarea
culorii dintilor acrilici si a acrilatului din
compozitia conectorilor principali si din cea
a seilor, precum si existenta pigmentatilor de
la nivelul dintilor acrilici (Fig. 8).
Din punct de vedere estetic nu s-a tinut
cont in realizarea vechilor proteze de cadrul
facial si de profilul pacientei. Astfel, forma
si culoarea dintilor alesi pentru proteza nu
corespundeau cu forma si cu nuanta de
culoare a fetei, proteza nu refacea corect
curbura vestibulara a arcadei dento-
alveolare.
 Romanian Journal of Medical and Dental Education
Vol. 4, Issue 1, January - June 2015

Figura 8. Aspecte initiale ale cazului clinic

Depasind etapa de educatie sanitara coronare simple si complicate si practicarea

specifica oricarui tratament protetic si
nepunand probleme de reechilibrare a starii
generale, s-a instituit un tratament
preprotetic vizand asanarea cavitatii bucale
si in cadrul careia s-au practicat: detartrajul
si tratamentul antiinflamtor la nivelul
dintilor restanti, chiuretajul tesuturilor
parodontale afectate, tratarea leziunilor
extractiei dentare la nivelului lui 3.1.
Tratamentul proprotetic a constat in
tratamentul endodontic si prepararea dintilor
limitrofi edentatiei cu scopul realizarii unei
protezari fixe, reprezentate de coroane de
invelis metalo-ceramice total fizionomice,
aplicate pe dintii 2.6., 2.7., 4.1., 4.2., 4.3. si
4.4 (Fig. 9, 10).

Figura 9. Aspecte ale reabilitarii terapeutice la maxilar

Figura 10. Aspecte ale reabilitarii terapeutice la mandibula

25
 Romanian Journal of Medical and Dental Education
Vol. 4, Issue 1, January - June 2015

Totodata s-a realizat si proteza partial
acrilica maxilara, formata dintr-un conector
principal sub forma de placuta palatina, o
sea acrilica ce sustine 10 dinti acrilici
medio-cuspidati, modelati anatomorf si
elemente de mentinere, sprijin si stabilizare
reprezentate de crosete simple din sarma de
wipla cervico-alveolare deschise dental.
La mandibula s-a realizat tot o proteza
partial acrilica, formata din conector
principal acrilic sub forma de placuta
linguala, doua sei acrilice ce sustin 8 dinti
acrilici medio-cuspidati, modelati
anatomorf, si elemente de mentinere, sprijin
si stabilizare reprezentate de 2 pelote
acrilice (Fig. 11).

Figura 11. Aspecte finale ale cazului clinic

Din punct de vedere estetic, in parţial întinsă mandibulară clasa I Kenedy

reabilitarea pacientei s-a tinut cont de forma
ovalara a cadrului facial, de nuanta tenului,
de varsta si de sexul pacientei, de inaltimea
buzelor, de linia surasului care are un nivel
mediu, de spatial minim de vorbire, de
raportul buzelor aflate in contact, de curbura
buzei superioare in timpul surasului atunci
cand s-au ales dintii artificiali. Crosetele si
pelotele aplicate nu interfara cu zona
estetica a pacientei.
Alt caz clinic reprezentativ este cel al
unei paciente in varsta de 35 de ani din
mediul rural diagnosticata cu Edentaţie
parţial întinsă maxilară clasa II Kenedy cu 2
modificări, subclasa C Lejoyeux şi edentaţie
cu 2 modificări, subclasa C Lejoyeux, de
etiologie carioasă, tulburări funcţionale
masticatorii, de deglutiţie, fizionomice,
evoluţie lentă, complicaţii locale, loco-
regionale şi generale, prognostic favorabil
sub tratament, netratată.(Fig. 12)
Evaluarea indicilor clinico-biologici
reprezintă un punct de plecare decisiv pentru
elaborarea unui plan terapeutic pertinent,
aspect valabil pentru varianta terapeutică
aleasă ce poate rămâne ancorată în sfera
protezării sociale sau în arealul de soluţii
terapeutice implanto-protetice, de elecţie
pentru pacientul tânăr.
Aspectele pozitive ce caracterizează

26
 Romanian Journal of Medical and Dental Education
Vol. 4, Issue 1, January - June 2015
indicii clinico-biologici generali sunt
reprezentate de vârsta tânără, fără a eluda
particularităţile intervalului de vârstă 18-35
Figura 12. Examen extraoral şi intraoral pacienta M. F.
Indicii loco-regionali sunt caracterizaţi de
aspectele negative cantonate la nivelul
ATM, notând aspecte de dinamică
mandibulară caracterizată de excursii
condiliene asimetrice, ce acompaniază
laterodeviaţia de partea stângă.
Referitor la indicii clinico-biologici locali
odonto-parodontali, se remarcă un număr
redus de unităţi odonto-parodontale, cu
volum coronar redus ce se reflectă în
subdimensionarea etajului inferior şi abrazie
accentuată generalizată.
În ceea ce priveşte parodonţiul, remarcăm
recesiunea parodontală însoţită de indicele
clinico-biologic radiologic care indică
fenomenul de liză osoasă în plan orizontal,
aspecte acompaniate de mobilitate dentară
de gradul 1.
Suportul muco-osos este caracterizat de
prezenţa mucoasei reziliente, a crestelor
neregulate, indici negativi ce pot fi pozitivaţi
prin intermediul pregătirii specifice sau a
alegerii unui biomaterial cu structură
adaptată acestor particularităţi.
Aspectele negative legate de ocluzie
rezidă în modificarea parametrilor ocluziei
statice, datorită distrucţiilor coronare întinse
la elementele odonto-parodontale existente,
antrenând modificări ale traiectoriilor
ocluziei dinamice, criterii evaluative ce vor
fi luate în calcul în cadrul protezării
provizorii, esenţiale pentru reabilitarea
27
ani, precum şi de absenţa afecţiunilor ce ar
putea influenţa starea generală.
acestui caz clinic.
În urma investigării şi analizării planului
de tratament în acord cu toate principiile şi
criteriile menţionate, s-a optat pentru
următoarea soluţie terapeutică:
Maxilar:
Restaurare fixă 1.3-2.3:
• elemente de agregare coroane de
înveliş metalo-acrilice la nivelul 1.3, 1.2, 2.3
• corp de punte semifizionomic cu
contact tangenţial cu creasta la nivelul 1.1,
2.1, 2.2
Coroană de înveliş nefizionomică la
nivelul 2.7 .
Proteză parţial mobilă acrilică :
• 2 şei acrilice
• 7 dinţi acrilici anatomorfi
mediocuspidaţi
• Conector principal placuţă palatină
• EMSS – 2 croşete cervico-alveolare
deschise dental la nivelul 2.3, 2.7 şi 1 croşet
cervico-alveolar deschis edental la nivelul
1.3
Mandibulă:
Restaurare fixă 3.4-4.5:
• elemente de agregare coroane
semifizionomice la nivelul : 3.4, 3.2, 3.1,
4.1, 4.4, 4.5;
• dispozitiv corono-radicular la nivelul
4.5;
• corp de punte semifizionomic la
nivelul 3.3, 4.2, 4.3;
 Romanian Journal of Medical and Dental Education
Vol. 4, Issue 1, January - June 2015
Proteză scheletată formată din:
• 2 şei mixte metalo-acrilice;
• 5 dinţi acrilici anatomorfi
mediocuspidaţi;
• Conector principal placuţă metalică
dento-mucozală ;
• EMSS – 2 croşete turnat în “T” la
nivelul 3.4, 4.5.
Etapele tratamentului : educaţie sanitară,
pregătire generală, pregătire locală
preprotetică (igienizarea cavităţii orale;
Figura 13. Aspecte finale ale reabilitarii cazului clinic
Această variantă terapeutică provizorie,
în contextul unei ierarhizări corecte a
planului terapeutic, sub semnul criteriilor
socio-economice favorabile, ar trebui să
prefaţeze reabilitarea implanto-protetică de
elecţie pentru câmpul protetic, manoperă
precedată de pregătire preimplantară
(augmentare şi sinus lift).
CONCLUZII
•În mod evident, pacientii care necesita
proteze partiale au aceleasi dorinte privind
estetica ca şi pacientii care beneficiaza de
terapie protetica fixa, meritând cel mai bun
tratament posibil.
•În cazul protezelor partiale, problema
estetica principala este reprezentata de
vizibilitatea crosetelor. Aceasta vizibilitate
inestetica poate fi evitata deseori prin simpla
utilizare a crosetelor subecuatoriale.
Sistemele de mentinere de precizie sunt,
28
detartraj şi periaj professional ; tratamentul
gangrenelor 4.5, 1.3, 2.3 ; tratamentul
leziunii carioase 2.7), pregătire locală
proprotetică (pulpectomie vitală 3.4, 3.2,
3.1, 4.1, 4.4, 1.2 ; prepararea substructurilor
organice 1.3, 1.2, 2.3, 4.5, 4.4, 4.1, 3.1, 3.2,
3.4 ; protecţia substructurilor organice cu
mască Scutan ; prepararea lojelor radiculare
în vederea realizării dispozitivelor corono-
radiculare la nivelul 1.3, 2.3, 4.5. (Fig. 13)
uneori, incorect intelese şi mult prea des
utilizate. Folosirea sistemelor de mentinere
de precizie poate asigura rezultate estetice
pe termen scurt, dar fabricarea unor
asemenea proteze este complexa şi
consumatoare de timp, iar mentinerea pe
termen lung este o problema demna de luat
in considerare. Stomatologul trebuie sa
evalueze şi alte optiuni inainte de a decide
utilizarea acestor sisteme.
•Protezele partiale cu traseu rotational
sunt, de asemenea, putin cunoscute şi
utilizate. Totusi, pot asigura un mijloc
special cu costuri reduse de a restabili
estetica şi functionalitatea cu ajutorul
protezelor partiale. Aceasta abordare, se
recomanda a fi realizata in situatiile clinice
adecvate.
•În final, realizarea unei proteze partiale
excelente nu este diferita de realizarea unui
serviciu excelent in alte domenii. Necesita o
 Romanian Journal of Medical and Dental Education
Vol. 4, Issue 1, January - June 2015

atentie deosebita, la toate detaliile, in toate bine cunoscute şi au fost descrise amanuntit
fazele de realizare. Detaliile esentiale sunt in literatura de specialitate.

BIBLIOGRAFIE
1 Forna N. ,Protetica Dentara, Vol I si II, 2011, Editura Enciclopedica, Bucuresti
2 Qamar K, Munir U, Naeem S. Role of cephalometery in evaluation of vertical dimension Pakistan Oral &
Dental Journal. 2013;33(1):183-16.
3 Strajnic L, Miskovic Br. Computerized cephalometric evaluation of changes following treatment with complete
dentures. Med Pregl. 2012;65(3-4):163-67.
4 Evren BA, Uludamar A, Iseri U, Ozkan YK. The association between socioeconomic status, oral hygiene
practice, denture stomatitis and oral status in elderly people living different residential homes. Arch Gerontol
Geriatr. 2011;53:252-7.
5 Perea C, Suárez-Garcia MJ, Del Rio J, et al. Oral health-related quality of life in complete denture wearers
depending on their socio-demographic background, prosthetic-related factors and clinical condition. Med Oral
Patol Oral Cir Bucal. 2013;18:e371-80.
6 Li KY, Wong MC, Lam KF, Schwarz E. Age, period, and cohort analysis of regular dental care behavior and
edentulism: A marginal approach. BMC Oral Health. 2011;11:9.
7 Pistorius J, Horn JG, Pistorius A, Kraft J. Oral health-related quality of life in patients with removable dentures.
Schweiz Monatsschr Zahnmed. 2013;123:964-71.
8 Listl S. Income-related inequalities in denture-wearing by Europeans aged 50 and above. Gerodontol.
2012;29:e948-55.

29