19. lanuarie fonut la dentist Lu lon} nu prea place 88 80 spele pe din Cateodaté spune c& nu place gustul paste: de dint, alta dato periuta este prea aspra Totdeauna gaseste un motiv. “Daca nu te speli pe din, #80 vor gauri gi dontistul va trobur ‘ stredoleasca, Vai ca 0 88 te mai doar’, Averizeaza mama, Dar micullonut este de ait parere: "Ha, mamico, dinji mei nu vor avea niciedats dur” i evtd in continuare splat Gintior Intr-unadin seri Yon 0 implora pe mama 8a sé dea o prajturd, "Dar numa daca to spell pe dinyi dupa co ai mancalo.” lonut promite mamei c& se va spala pe dnb i apot ‘manana cu potao tuna dulce - hmm! Ge buna ‘eo! Numai ca iardgi uitd de spéilatul pe dint). In {oli nop Tred, Joni 0 ezegto cu dure do dings. $1 pentru ch durerte continua 9 pest 2, mama se duce cu el la dentist. Acesta CenoleazA dial lonu cu alutorl une gina mci El atinge ugor dint g, cu ajutorul unoi pensete ascupte, scoate dire dnp 0 bucatica de migdala. “Ei, ei, spune dentistul, e posibl sa ni spaiat dint?” lon) nu scoate ric! un Cuvdn, dar i promite mamelca de acum incoto 50 va spaia iniotdeauna pe ding Poveste din satul ursilor (1) Patrica a venit in satul urgilor gi in onoarea sa. Lrg au organizat 0 mare s8rbatoare, Potrica Improuna cu cel mai bun prieten al sau, ursul et, stau in casa lui confortabia gi fac planur pentru constructia unor lini do cale feratd, una Jngusta 9! una cu cremalierd, Petricd deseneaza © harta exact de pe tara urgilor. Fiocare deal fiecare apa curgitoare sun! trecute pe aceasta harta. Apoi se va desena cu rogu traseul linet de cale ferala Ingusta. Pentru desenarea pe harta a traseulul cali ferate cu cremalierd, Potricd foloseste un creion albastu, Pe| este prezent cu sfaturi bune. Localnicil din satul ‘ursilor sunt entuziasmati de idee iui Petnica, Cu puter de urgi se apuca de treaba. Cet mai Indemanatic urg consiruiesc doua locomotive ‘ou aburi; una pentru calea feral Ingusta cealalta peniru calea ferata cu cremaiera. Ei clocanesc, sudeaza si strang suruburile cu gurubelnija. Unii dintre ei lucreazé sub locomotiva, alti au de lucru pe acoperigul ei $i pentru toli aceasta munca este o placere. “Sa. speriim c vor functiona locomotivele', glumes ursii in timpul lucrului. Gand sunt gata, locomotivele sunt vopsite In multe culor 15Poveste din satul urgilor (2) Uni dintro urs Frumoasa, sine! cremaliora Deodata se isc o furtund mare, Urgli sunt inzapezit Dupa ce viola a trecut, Petica gi coilalti urgi pleacd in cdutarea prietenilor Inzipezit Ei adulmecd gi ciulese urechie, atenti la flecare zgomot. Cu ghearole lor fac gauri adiincl in zipads 9 striga In ole dar nu primesc nicl un rispuns, Sus de tot, In varful dealul, Sud grooiul urs de salvare Pat, se sparge zApada § ursul se scutunda. Un picior de-al li std acum pe capul lui Pletosu “lam gAsit! Iam gisit!", strigh Pat bucuros nevoie mare 9/ face semin cu bratul celodalti rg! de salvare, Ei se aduna cu tof, in graba mare, 1, cu muta atenye incep operatile de saivare, ¢h deja, pe dealul Urechoa pentru calea ferata cu 22. lanui Poveste din satul urgilor (3) Urgil salvati sunt slot} de puteri, Pe targ! sunt transportati la vale de echipa de salvare, Acolo HW agteapta magina salvarii, In timpul transportului doctorul Mormailé-Prietenosu le administreaz® celor epuizati o injectie de fortificare. Se simt deja cu mult mai bine! Sora Labi de Matase It ingrjogte pe urgi la spital. Li ‘80 da de mancare gi apoi sunt consultati In stig, 1otul este pregatit Peirica da. starull Trenul pomeyte gatdind! Numele celor doua to- ‘comouve este Gataia 9 Infoiala. Ele au port in calatona de proba. Fiecare dinire urgi poate lua parle © séptimdnd la aceasta célatorie fara si pldteasca. Localnici dn satul urgllor au lucrat cu ‘sirg. Acum tempul 88 sivbatoreasca,