G

.---
-
.-
g -
3.
I Fd
tv
.-a
FFI
Y -
(,)
G G
-() CJ
f,
L a\
a\ .--
G 'ft
F'i
{.r .s\) a
-
-
ha
vtl L
€) a.-
FI
F r_Y 'tt
sS
o
-l
-t
- .-
c.) 'Fl /
o v) -
E \ --
-
FT
s +:
o
fr
{.)
/
s\G)
L
A,
-() \) -
g a
i:
()
CJ
ssSI
o
-l()
,/1. \a
\ -
-G rD .-G
L \ 6 L
a0 q)
.-o
a\
t-)
cg
- ;
F
.-
-A -
- .-G
€) *fa
a I
G a)
L
-+) -q)
X O
Fi
I
t)
i! x
iF i:
i6
tal
i-J
'E
| 5'a
rl.r J
ia Ea.j .=:"
it-
ir-l.i=
ig H 3
rX Y 6
iE E E.
i.* o
:4.dd
l-.d
d
!- €.
iil= s()
r=!v

x
E
i.- i:
ia
o)
E
iE'6=
ic) tr ts
ix
rQ)
5 0.
()
:-
:FiLr
iE E *
l.i
:9
.i
ta
iC) =v o0
-
c)
:TP
vd
:v
IO .Cg
ia N
:O i F
i- .=
lcc uv
E
ib g
iA :Y
'E.
i> ar>
i:H<r
IH =q)
!X
-
tn (.) o
i<i
ivAd =
 & o ffiM f,,r'*
ffifuwr&ffi, e o llgryrlg.fuffi

'

i,{

EXTRAS:
Pag. 411 - 414
Gdndirea Si limbajul
4Ll

cultali de analizd pentru cd se adoptd un

anumit tip de analizd sintacticd, deqi este
posibild gi o a doua. Alte rezultate demon- Unitdtile propozitiei
streazdinsd cd oamenii sunt capabili 9i de (expresii, proPozi!ii)
anahze simultane prin luarea in consi-
derare a mai multor variante de anahz6' a
unei propozilii (Garrett, 1990).

Infl uen{ele contextuale

asupra in{elegerii
qi producerii limbajului

Cu titlu de recapitulare, in figura 9.6

este prezentatd o versiune perfeclionatb a
nivelelor I imbajului. Figura reliefe azd fap-
tul cd in{elegerea unei propozilii este inver-
sul producerii unei propozilii. Pentru apro-
duce o propozilie se incepe cu enunlul (cu
propozilia gAnditd), dupd care aceasta se
transformd in expresiile 9i morfemele spe-
cifice propoziliei qi, abia in final, sunt
transformate aceste morfeme in foneme;
acest proces are deci un sens descedendent,
de 1a un nivel superior cdtre cele inferioare.
Pentru a inlelege o propozilie are loc un
proces invers - de la nivelurile inferioare
cdtre cele superioare: auzim fonemele, le
folosim pentru a construi morfemele 9i
expresiile propoziliei gi, in final, extragem
enuntul din unitdlile propoziliei.
Cu toate c6 o asemenea analizl descrie
unele procese care se petrec in cazul pro-
ducerii gi inlelegerii unei propozi{ii, ea este
totugi suprasimplificat[, pentru ci nu ia in
considerare contextul in care apare orice
propozitie. Contextul este adesea acela care
face predictibil ceea ce se spune; degi am
auzit doar cdteva cuvinte, descoperim sem-
nificalia intregii propozilii (care std de fapt
in spatele acestor cuvinte) gi presupunem
restul cuvintelor pentru a incerca sd infele-
gem toatd propozifia. In asemenea cazuri,
inlelegerea presupune desldgurarea unui
proces ce are atAt un sens descendent, cAt gi
unul ascendent (Adams gi Collins, 1979).
Fig. 9.6. Nivelul de infelegere qi producerea
propozitiilor . P r o ducer ea unei pr op ozilii pr e-
supune transformarea enttn\ului tn expresii Si
morfeme ale propo:iriei, dupa care transforma-
rea acestor morfeme in fonente. Inlelegerea
unei propozilii presupune parcurgerea unui
drum invers - folosirea fonemelor la con-
s t ru ir e a e I o r s i fr az e I or p r o p oz i 1 i ei, du-
m o rfe m
enunlului din cadrul
pd care are loc extragerea
acestor unitdli.
Este adevdrat cd existi situafii in care
inlelegerea limbajului ar fi aproape imposi-
bil6 in afara contextului. Pentru a vd con-
vinge de adevlrul unei asemenea afinnafii,
incercati se citili acest text:
Procedeul este de fapt foarte simplu'
Trebuie ca intr-o primd etapd sd sortali
obiectele in mai multe grupe. Bineinle-
les c5 un singur grup poate fi suficient,
depinde de ce aveJi de ftcut. Dacd vd
lipsesc anumite facilitdli, trebuie si vE
duce{i s6 le cdutali gi aceasta va fi ur-
mdtoarea etaPi; dacb nu vi liPseqte
nimic, cu siguranld cA puteti incepe.
Este foarle important sd nu exagerati.
adicd este mai bine sd faceli bine doud
lucruri decAt mai multe qi prost. La
prima vedere acest lucru nu pare si fie
 412
important, dar lucrurile se pot rapid
complica, pentru cd o gregealb vd poate
costa scump. Inifial intreaga procedur6
va pirea complicatd, ins6 foarte curdnd
veii descoperi cdt este de ugor (dupd
Bransford gi Johnson, 1973).
Citind acest pasaj, veti avea cu sigu-
ran{d dificultdli in incercarea de a ?nfelege
despre ce este vorba. Dacd vi se precizeazd
insd contextul, acela al spdldrii rufelor, pu-
teli sd va folosili cunogtin{ele pe care le
delineli referitoare la aceastd opera{iune ?n
vederea interpretf,rii tuturor elementelor
,,codificate" ale pasajului.,,Procedura,,
menlionatd in prima propozilie este aceea a
,,sp616rii rufelor",,,lucrurile" menfionate in
aceeagi propozilie sunt,,rufele",,,grupurile
diferite"- suut ,,rufele de culori diferite,,
g.a.m.d. Infelegerea paragrafului prezentat
va fi excelent5. in aceste noi conditii.
Unul dintre aspectele importante ale
contextului, poate cel mai important, este
interlocutorul (adicd persoana sau persoa-
nele cu care vorbint). Pentru a in{elege o
propozilie nu este suficient6 in{elegerea
fonemelor, morfemelor gi a expresiilor, ci
trebuie sd in{elegem gi intentia vorbitorului
atunci cAnd emite o anumiti propozitie. De
exemplu, dacd cineva ia masa cu noi qi
spune ,,Dd-rni, te rog, caftofii", voln presu-
Dezvolt aY
Problematica limbajului, aga cum a fost
prezentatl p6nd in acest punct, ilustreazd
varietatea qi dificultatea sarcinilor cu care
Se confruntd copiii; acegtia trebuie s[ achi-
zi\ioneze gi sI stdpAneascd toate nivelurile
limbajului - nu numai nivelul sunetelor
vorbirii, ci gi modui de combinare a aces-
tora in sute de cuvinte, precum gi modul de
combinare a cuvintelor in propozilie pentru
I ntr o ducer e in ps ihol o g ie
pune cd intenfia vorbitorului nu este aceea
de a afla dacd suntem fizic capabili sd-i ddm
cartofii, ci mai degrab[ aceea de a ne con-
vinge s6-i d6m cartofii pentru a m6nca.
Dacd insd avem o rand la mAnd, atunci da-
tele problemei se schimbi uqor qi putem
presupune in egalS mdsurd cI intenfia vor-
bitorului a fost aceea de a ne evalua capa-
citdtile fizice. in ambele situatii, propozitia
(gi enuntul) este aceeaqi, iar ceea ce se schim-
bd este obiectivul vorbitorului, obiectiv ce
ori enteazi rostirea propoziliei (Grice, 1 975
).
Existb o multitudine de dovezi care confir-
md faptul cI oamenii considerd intentia vor-
bitorului ca pafte componentd a procesului
de ?nfelegere a limbajului (Clark, i984).
O situafie similard se inregistreazd gi ?n
cazul producerii limbajului. Dacd cineva
te intreabd ,,Unde este cl5direa Empire
State?" ii vei da rbspunsuri diferite, in
func{ie de contextul fizic qi de presupune-
rile pe care le faci in legdturd cu cel care
intreabS. Dacd intrebarea ?1i este adresatd
in Cincinnati, de exemplu, atunci vei r6s-
punde ,,ln New York.", iar dacb intrebarea
i{i este pusd in Brooklyn, vei spune ,,pe
strada numirul 34". AtAt in vorbire, c6t qi
in inlelegere, omul trebuie sd determine
gradul de potrivire existent intre cele
vorbite qi contextul vorbirii.
ea limbaj ului
a-qi exprima gAndurile. Se poate spune cd
este o minune faptul cd toli copiii, din toate
culturile, reu$esc si-;i insugeascd at6t de
multe in numai 4.5 ani. Ya fr prezentat
mai intdi ce anume se achizilioneazd la
fiecare nivel al limbajului, dupd care se vor
aborda modalitAlile de achizilionare a
limbajului qi rolul inv6{drii 9i al factorilor
inniscuti in cadrul acestui proces.
Gdndirea qi limbajul
Ce anume este achizi{ionat?
Procesul dezvo ltdri i car acter izeazd to ate
cele trei niveluri ale limbajului gi incepe la
nivelul fonemelor, urmeazb nivelul cuvin-
telor gi al altor morfeme, dupd care se
ajunge la nivelul unitefilor de propozilie
(sau sintaxd).
FONEMELE $I COMBINAREA
ACESTORA. Trebuie reamintit faptul cd
adullii au o mare capacitate de a deosebi
sunetele corespunzdtoare diferitelor fone-
me existente in limba care le este familiarS,
insd au o capacitate relativ scdzutd de dis-
criminare a sunetelor care corespund ace-
luiagi fonem existent in lirnba pe care o
vorbesc cu ugurin!6. Este remarcabil faptul
ca toli copiii sunt capabili, incd de la na;-
tere, s[ diferenlieze sunetele corespun-
zdtoare unor foneme diferite ale oricdrei
limbi. in primii ani de viala insd, copiii
inva{6 care suut fonemele relevante pentru
limba materna gi pierd abilitatea de discri-
minare a sunetelor corespunzltoare acelu-
iaqi fonem din limba matern6. Aceastd apa-
rent senza{ionalS situa{ie a fost confirmatd
experimental prezentdndu-le succesiv co-
piilor doud sunete in timp ce ,sugeau din
suzetd; gtiindu-se cd orice copil suge rnai
mult dacd ii este prezentat un stimul nou,
rata suptului poate fi utilizati ca indicator
al perceperii diferenliate a doub sunete suc-
cesive. S-a constatat cI la v6rsta de gase
luni copiii au o ratd a suptului mai mare
atunci cAnd cele doud sunete succesive co-
respund la doui foneme diferite, in orice
' limbd folosit[; la vArsta de un an, rata
,,, suptului creqte doar in situafia in care bele
doud sunete succesive corespund unor
roneme specifice limbii materne. La vArsta
de 6 luni. copiiijaporrezi sunt capabili sd
discrimineze^ttt trt,insa igi pieri aceasta
Si
abilitate la sfdrqitul primuiui an de viata
(Eimas, t 9B5).
4t3
Degi copiii inva{6 care sunt fonemele
relevante incd din primul an de via!6, du-
reazd, cdlla ani pentru a fi capabili s[
invele modalitSlile de combinare a acestora
pentru a forma cuvintele. Atunci c6nd in-
cep si vorbeascd, uneori copiii rostesc cu-
vinte ,,imposibile", cum ar fi ,,dlumber"
pentru,,lumber" (,,lscaun" pentru,,scaun")
gi aceasta pentru cd incd nu gtiu cd in limba
englezd /l/ nu poate urma lui /d/ la ince-
putul cuvAntului. Abia in jurul vArstei de
4 ani copiii vor reugi sd invefe ceea ce tre-
buie despre combinarea fonemelor.
Vocalizarea este stadiul initial al achizi'
{iondrii limbajului.
CUVINTELE $I CONCEPTELE. in
jurul vArstei de un an, copiii ir-rcep sb vor-
beascS qi posedd deja cogcepte (in special
cele de membru al familiei, mAncare, jucd-
rie qi pbrlile corpului) pe care le folosesc
intr-un mod similar adullilor. Inilial volu-
mul vocabularului este aproximativ acelaqi
pentru to{i copiii, iar in cel de-al doilea an
de vial6 este compus in special din nume
de persoane (r,n'lama", ,,tata" r,,bebe"), nu-
me de animale (,,cAine", ,,pisic6", ,,rat6"),
vehicule (,,maqin6", ;,camion",,,barcd"),
j ucarii (,,m inge",,,cub", r,carte"), mAncare
(,,suc", ,,lapte", ,,prijitur6"), pdrli ale cor-

4L4
pului (,,ochi", ,,nas", ,,gurd") sau diferite
alte obiecte familiare (,,p6l6rie",,,9oset6",
unele
,,lingurd"). Aceste cuvinte denumesc
concepte delinute de cdtre copil, insd nu
cuprind toate conceptele 9i, din aceasta
cauz6, adesea apare o discrepanld intre
conceptele pe care copilul doreqte sb le co-
munice qi nurn6rul de cuvinte pe care le are
la dispozilie. Pentru a dep69i acest obsta-
col, copii cu vArsta cuprinsi intre 1 qi2'/3
ani extind cuvintele pe care 9i le-au insuqtt
deja la conceptele inrudite: de exemplu, un
copil in vArstd deZ ani poate folosi la fel
de bine cuvAntul ,,cdfel" pentru a denumi
cAinele, dar qi pisica sau vaca (copilul nu
Introducere tn Psihologie
Dupd aceasti vArsti vocabularul copilu-
lui inregistreazd o adevdratd explozie: daci
la | % ani cuprinde circaZ5 de cuvinte, la
6 ani vocabularul unui copil este de apro-
ximativ 15 000 de cuvinte. Pentru a fi po-
sibil un asemenea ritm de creqtere este ne-
cesari invdlarea zilnich a circa 10 cuvillte
(Templin, 1957; Miller 9i Gildea, 1987)'
Copiii par ,,progralra{i" sb inve{e nol cu-
vinte; atunci cAnd aud un cuv6nt pe care
nu-l gtiau, aceqtia intuiesc asocierea lui cu
un concept incd ,,neetichetat" 9i folosesc
contextul in care cuvAntul apare pentru a
afla acest concept (Clark, 1983; Markman,
987).
1

este sigur de inlelesul cuvAntului - dacb

DE LAPROPOZITIILE SIMPLE LA
insd i se aratd imagini cu diferite animale 9i
CELE COMPLEXE. La vArsta de 71/z-2Yz
i se cere sd aleagd ,,cd!elul", copilul l" ?::
ani incepe achizilionarea expresiilor 9i a
o alegere corectd). in jurul vArstei de 2'/'
unitdlilor propozifiei, adicd a sintaxei'
ani, aceste extinderi incep sd dispar6, pro-
babil datoritd faptului civocabularul copi-
Copilul incepe sd combine cuvintele
izolate in propozilii de cAte doud cuvinte,
lului se mdreqte considerabil, lucru care
duce la deplgirea obstacolului menfionat
cum ar ,,Acolo vaci'' (pentru propozilia
fi
(Rescorla, 1980; Clark, 1983). ..Acolo sunt vaci"), ,,Jimmy bicicleta"

;.
I

**
CopiiicuvdrstacuprinsdintrelSsi30deluniinva|dsdcombinecuvinteletn
expresii Si in ProPozilii.
EXTRAS:
Pag. 219 - 221
 disponibilitdfi crescute de asim'are.conceptuara.
proces cognitiv ne arat' asemdndri in sine descrierea acestui
cognitiviqtii insistd asupra procesdriio --i "J^il;i;l lui Astfel
J. piaget. Dar
este organizat' modurar qi ierarhic, r, atrataiiinformafiei. g6ndirea
utihzand
simbolice. cognitiviqtii trateazi*-gandir"a .i*uor*i qi structuri
ln-1p""i"r din perspectiva
a strategiilor rezolutive. pe'aceasri
:fr"Jiffi ff#:.'^t:ye, reprezentdrilor interne cu scopul
cate procesarea
generalizdi,*oi:,f.:supra o" u
"ruuoru

7.2. Gindirea ca proces cognitiv

superior
Gdndirea
avemacces^^,::;k#:*;lir""ifJl'Ji,i!{,f '{l,oli"#ffi
-- iH:f:ili
senzoriale rudm act^ despre aspectele
concrete, inruirirr", accesibile
simfurilor' Suntem informali a".fi"
formd, *a.r*", gust, miros,
s'a.m.d. Acestea sunt insutiri "urour",
aparente ca aga apar
noastre- Lumea reald este prina .ne1tru ere simfurilor
de astfer u:
interpretim in conduitele nourn" re constatdm gi re
cunoscdtoare este capabil sd treacd
"*;;;;.
adaptative.' o", omur ca fiintd
ancoto ae ui*"il^ tu
lnsuqirilor este conjuncturard, contextuala p*r"i ffiu.
reald trebuie sd surprindem acele "
insuqiri esenliat;;;;:"."
^r##;
r",iJege in esenfd lumea
spun ceva despre partea,,ascunsd,', logice care ne
,,invizlbild,,; ,,irr;;";.;bild simfurilor,,.
Insusirire esen[iare sunt inva'rianyi
cognitivr, ele condenseazi ceea
este constant, invariabil in ce
manifestdr'e *uir"rro,o*. irouiu
,,aparentd", dar esenfa este o insuqire
fenomenului line ae
condens, adicd aspecte care ffirare,' ,o._ur"u norilor,
nu ne sunt accesibile, dar despre
invdfdm, infelegem qi ne formdm care citim,
o.."orrr"p1ie gtiinfifica ce inglo
tocmai aceste insuqiri esenfiale. beazd"
Gdndirea
rezultatele proceseror senzoriare, integreazd
are un grad ridicat de autonomie
d;;u este ""i".id.a,'r"rrrr"qt",
reductibria u acestea. Gdndirea
mintard qi spirifu"ia,^r- io" qeazE,se
dispensa de raporfurite percepti*^'air..,",r,. poate
confinuturi pe care le supune ffiuJr'ur.roru
.rrro, pr.iu"rdri sistematice.
propri'or
Gdndirea se desJdsoard intr-un
ajutorul judecdlilor, ralionamentetor pran mintar, intern, subiectivqi, cu
qi unui ,r^i .ir*rr, . aa operafii,
ii?!:": prelucrarea insuqirilor ,r"."ru..ii f.rr"".
mseamnd insuEiri esenfiale; "r.rr1iut", Am vdzur ce
necesare p:"try cd sunt imp-erative, se impun
flHXfi:"Tilffi.ll |!ffi:"ff[* "a''o" ta baza ronnrurarii ;", ;;i4ii
Gdndirea
Pe verticala "r: g qides/iiqurare
cunoagterii
procesuard, cu grade mari
pe axa timpului. pe
de libertate
evolueazd, conform psihotogiei .*oaqterii gdndirea
-u*rdent
"rrtiruiu
"oiJ,iu", in ,"rr, qi in sens

2r9
descendent.Aceastdiry"'p':lllevtzeazdmodulqiniveluldeprocesare'
;;;il"'"*(t:?:::)^,?::#f;;f, rezintaurmdtoarelecaracteristici:de date spre
Procesarea d: 11 baza
. se oriente *6 ,d"jos !n *'""'iool'*tp":
,'p""n'd'iT:::#;;{?3*3;"'"Tl:;;if ryit:;r113'""'i'*1ffi "''
ni
- ! ";iii*:'n:ilil';'1: if p arti ur ar I a
u, iu ;i:.o se orienteaza "
t c
inc r
;; itp inductiv' care
' este * aJ*"^ concrete rqti *.*!"riiut t"-^'^*"i cuprinzatoare;
"1[,J,1'1'

uenerar, de Ia fapte fiau," gAndirii ulnane'

de evolulie a
' ",tt *odoltil;i i""atout"te caracteristici: norme'
Pr oces ar ea de cendentito""iti
s
d" la reguli' legi'
' ," o'i"ttJ *i a"'jos in
'"s" 'i"p-i"*" "
definilii spre datele
particulare;
" norme'pnnttll:^
' .st" oi'i1u'tJit t"tt
t"ryli'
t'p A9q""tit" ii" a""mit" t'
legi se deduc atribute
' este o" J""'"" a"
categorii d::9]",cj";tune din
ale unor fenomene' gindirii noastre qi deriv6
' are un caracter imPeratrv'
s

nivelul
:"*1f::t ruf f Sffi ";mpe invdfare, instruclie ;colard'

educalie' qi sfau'u all?

y r:-,.*i z{e nrocese sunt complementare
noliuni propnl
i:n#"1*1l1il."T: H:ffi;'-"oo""pt"'
]"""r::tumane'
cunoaqterii
se
ilq;":*l s;lzatia qi perceplta
Desfdsurareagdnd'iriipeaxatemporald.serealizeazdinlretr3cut'
prezentqi viitor' P'o-""'"l" '"o'"itit"l Gindir-ea' in schirnb' iqi
extrage
desfbqoara ,,arci
qi acum"'.l"
^ei-"^"i' dio. memorie, din trecut;
conlinuturile, i''^""u
mai q#;;'"",
reac,tattze*a'i,:;:":1,"^"::yl:;i***;f"fr
^.;;;;1",. anticipdl
llffilTJ'Ji:#
j.aborand orientdrile
,t",,I'"iga"aitii se r"fera qi la
y,",::ili.1'llJ"ff ru;l{{i:fu r,ii*r#l?::l;il*pranincdm
oi*t"nla in vederea atingerii-adestera'
viitorul qi "" oigJ'i"a"'
inter'ne sau informa\iilor qt
$t'
r",*p",iiuacognitiv',*","n'"-g-a"ai"iinsrstlasupraacestelaca.
a
organizare st manipil?re '"i;y)"t;i"tr inlelegerii unei situafi
i,,,.*"*or'|n',"jt'7"i"rea
cunoqtinlelor stocate *.'
"#;;:;;iA
mn. nllle
i
!;nttr;y;
r1#fd;; ;ft '#;
ar gand,rii
:::: :X.t'"|ii,ff#SJ ;:T,
ili[ S,""'."^'.,.3;f;t*, *
p,o""*u," ga:di.:" "::H:::::'i:,|,iiiii i,tl,-n*pu,iunta per.ceptivd:prffi
ffi
erienlei. #;;; i"".o::::', : :'
e i
exp
rur ; :l' J : ;; ::tn o o,
"
n o, t m e mor i s

imaginile din rePrezentare' "y;! '

cu ajitorul timbai ului'

v ehiculate

220
 ln procesarea descendentd, indirectd, dirijatd
de reguli, norme, regi,
caracterul mijlocit al gdndirii este asigurat
prin cunoqtinfele acumulate la un
moment dat, prin informaliile sistemati rxi
i2r"..a"r" qtiinfifice. Limbajul
este instrumentul fundamental care permite
vehicular"u,
informa{ii. Este un limbaj riguros al definifi'";;-;;;"ooroorarea acestor
clare, care nu lasi loc de dubi]. se folosesc
formulari precise,
intens ti-ua;er" de speciaritate
proprii variatelor domenii are-cunoagterii:
matemutr*, fiorogia, psihologia.
caracterur ar gdndiri; p"""-i" evidenld
.abltract-formar
ridicat al selectivitdlii in pro""rur.u informafiil or. serectivitatea nivelul
este o
trdsdturd definitorie.a sistemului psihic
uman in ceea ce privegte raportarea
la insuEirile reflectate. in procesele senzoriale selectiv
ttateaopereazd dupd
gritgli de pregnanfd, contrast, formd, mdrime, culoare, deci criterii concret_
intuitive. Evident,
.se adaugd qi ciiterii afectiv-moii*gionut" (interesul,
emofiile, preocupdrile, experienla, etc.). Constatdm o
selectivitdfii de la senzafii frogr.ri. a resurselor
@asaiura iegica prin se desfbqoard jocul
subtil al raporh'ilor dintre otiect qi fond) gi "arJ
apoi ra reprezentdri (unde sunt
selectate insuqirile relevante, caracieristice,
schemati"+
La nivelur gandirii selectivitatea este maximal rearizatd,
opera{iile sale analitice qi mai ares prin prin
Gandirea ,,lasd de o parte",
- - abstractizarea rormau.
,,face abstr aclie" de restul qi se foca rizeazd,
asupra unui proces mintar. in demersul
sdu gandi.* uge qi utilizeazd
insugiri esenliale tot mai,,sdrace" in conlinut,iur.o","*t
de generalizare.
g*a
"* "" E tot mai ridicat
Aspectul formal line de norne, reguri
de desfbqur are a gdndirii.
Gdndirea se orienteaz1t dupd reguli gi norme
ale logicii, este propo zifionard,
y2azd de_ judecdli ipotetico-deductive, avanseazd ipoteze pe care
sb le verifice' Este o-gdndire probabilisticd incearcd
care iu a."irii inbaz-aevaluarii
alternativelor echiprobabile.
Rezulta cd procesarea cognitiv' are un
caracter profund, prezinta un
grad ridicat de autonomie mrnLld,
un niver maximai de selectivitate in
raport cu iniugirile lumii qi vie{ii.
In concluzie,, vom defini g,ndirea ca proces cognitiv
extragere a tnsusirilor esenyiire, superior de
i"""ro.rn sr regtce cu aiuTorur unor operarii
abstract-formale, tn vederil inyeregerii,
expriJarn sr pria4rcji unor rerarii
cauzale din realitate a erabordrii
si unor concepte, no[iuni, teorii, sisteme
cognitive ca modele mintale ale realitdlii.

7.3. Operafiile gindirii

.
Gdndirea este procesul psihic care dispune
de cel mai vast sistem de
operafii. Superioritatea gi pozilia unui proc". prni.-i" ansambrul vietii
psihice a omului este vr'trr
datd de sisiemele operatorii de care airi,rri".'"'ur

221
EXTRAS:
Pag. 148 - 152
o)
$ RCJgA€SES9H1$E
#ErE;ee-He Ei€EFEEFgE €ggB
I
a giit EEeEi;gg* E;EiE* s,:Es E ;x*
v
lJ IEEEiil:Ir E; 3a
gH EEEE
iFEiiEE:
EEEsEsEueE
I
d
3
ti
iigti$iiiI IxEari :;qg€€E:
s: +:;Eie
=
qii- fr ii l
*gg
H:rr
AE E:
q-
R =;E tBgi
iI€I€EEEEI€.E g HE€€gE IEEB.
;s g'aslEEE;i€
p
H
c
(5 iisi:iiitls i*E$i;;;lE;
*r;t=:i H;qrEt :ag=ig€E:ii !FF;
iF"-
gEEt:tiiE EtzE Egi *;,i
o.
r :€Qs;!:€E;1: ;itF,EE;i
$uE *=',**!Eir F sx
O
:.Eg i c x E ; a€fi tE ; u I -.5 U E as F 5 ;= ? e!
E:i; d i€! Ec
; LE E s ;*+ -aE giiE, € ZA=
Fiiisiiiiiigg s EsssE *"gt IACE ;E€ ge:;;g[E 5gst
\
nE
Ft s'\
\)
.F
:s
:l q,
er\ EF
!a<
Eii€iigiigiie1itulEiEiiiIiiiEEgi€
giEEiiigi BiEEaEEgii g?igE{E€E Ei€iEEE
o
o i i
giiiE g
E isE ii iEAE i E Fi i it ;ii
ElEl;'1
p
;E;i,e:EEa E'?iEe'; E€ 3*EsFE€#tE't-*E€i i
il
x
E E.E
V"'i
ao
t-r*
$ SE
 i
: E€t€$3: :t !s;**iEEE9EEFFFg AaEqsE$iiEFEt€ig
$ AEigEgEEr iErA:'E-*'*riHc; iliris€cqtiE:EEi
i;g r,.iE;tiEg
* TEiEEEE
5sEE€A

flieFggE€€iErgi*E e€gEEE*Eis€EEsE*
ffiligliii siagi
e. FE;r;a$qf €giggEiEi$ggggii
$gigg€.raEs€i;:f[, E5gEEr= eiE s $s:;
i ei€ i€;€u E€ gE'€ *ii gfi^;ait ag ci EE€ i:rE*E i: $Ei sr
E
B 3;lgtE3ei; $E$€?EsgxE;s=ug3su g[;Eu+i;i::nEBbE
E:?; r;e. €EE: t a ::E si Fs:'1
E Fg iF5 ;gg;i[€;iE igp;g;
s=83€ ;E E
g*i :€:E EEEggEE:iiEi I EE's iEE g5EH":iaEi g
\) ps
'F*
$ 'i.FR
:U
\\
Se:
rl3 q,
€.s 8
s!I IEssF*EEEt **EE€aE3E:E'i EE I gluE?I3€5gEEE
aglgg;gEgii€t gggigE?igagtiEggiiiaigi?Eiitg
EE
gi! iEigiEiE E€EF3EEFgEgEEEEiEI
g$[?EEgE€E
I
E, Fi?*'t l EsBF€*i€ [i 5E l;EEFiE?tigE EEEEg,
'EiIi
$ iiEiFEiiEit?EE iE EiEEiiEBggii€E flg€gig:aE:;EiE
B $g:geBg€gp€g:i ;AafgaaEe:ga*€i E*E€E t?Ei AF:E€E
q)
ir$
s
xq
ls
Fssr
E St $g
 i = i*:a
s=€ E'EE{*,.J€gg }N-,ER
[?i.H.+fE FgX€:EEq:F=EE
m
E: E €;": E a'+E ! $ [; m E-!
ii$€EE s.EE:
EiEilEi :E€H 3 sfr EE'' * f
EEEESo'.i'E
F,E 5 E.=
E;[pq
Ei: ,ji'g:r E
ai EEit lEg#Eiii ;€ e*ss E;E;ifi'fE.FEE:
F :;ts!a
H:Ea:E,Fsu;E5$ *r'*I€
:E.E;EE:'s;:;: :A';AE
gggiit giii"iigguEtgliiI *g*jgEHiiE.;[E#$:gE;
E€EE€ $",s f g';"E u=€€E H
E:E€rdEE:;€freT€5;;
s; E:g E"E E pu: H ei frsf
t€ ggi: l.
g E
E lgi i EEEiE : iEE E E F E rEii E fi 3g:€;E i:e1 z
piIg*I ;='i1;;5i Fa€': ;'' -* i'; i'.r * =
g t;B.E lgfr€ii;;; a3g Har eF1:
ggE
i€ ; F ;
! € g # c A l t E u F : E # e'E E ' -
e.N -u d 5 * e i! €; FE.q : ;:" F E
g€€gg€EiiE nt;,€ I }E'gf; E s-E 5"-E Fi E
F E.gEgiEE:if *E€
L
I
E
t
E !s
IB
:fl
si
FR
H
 Mielu Zlate

PSIHOLOGIA
MECANISMELOR
COGNITIVE

Gll"giurn

EXTRAS:
Pag. 236 - 240
-ErE
iityE;$iarE"uiri;iEi
!$$agii EtiiE*gE
Igi ; EiE!E!t;iE€eB'*'€s ?F{ieis 3:tH Fi,;
Eii* s:€E€?!?iEigEiiiifi Eiiigii #igigii,
i?E'iEiEiiiA€?iEiiiBaigEiEEiii,iEEEEiis
rq i[*a
[:g; Elegi:::€i€EEE;gegFE
s;E€g a= i i $: ?E* F iEE;gg;t
t*€E 5il [$;i+=E;E::*
gii[=:gri;l;e;!,i
i?Fl , lFFai iisE lrgat;:ElE u ,*iE;e[; t giBgi giI'
iiiE F fr!EEElitifiigglEEiEu
:ssu S E.i F:EEEE{ iE $E:ig:iEE
tig.E ; EFi;$;:3gisEiEasiiE$ s t;$c xiE i $ $g; iE;Ei
:iiE I €€iEiuERt'i'Es'*$;E; I u=i!€E;: i uaaraEs;
--.**-----* i
igii}S$ii$iiigsgE:igiF:i'iFsiE;ii*iF's
E rf ac
gi
E;g s is ls;i r n e aSs3
r q s EsE rr ei ii : E is; $iig
E:3*g
5EgflE iBi,F-i3gii€
EFgfi:€sq$is€EF;$iE!}EEi FF:frE iiEfi:fE;iEE
EinsgiirtiFEEE;$FiE$i,FEEiiEgEFllgiiEiggEi
$*€ {sss s
=
giiiigEFgii g i€ iEs gi;ftEEiFiEE
-EcEFEEE€SEst6
Es; ;aEE $si?;iFi fliiFiffiiga f Eg5EE
;gEigl";si.$;:Ags=lp:rigi;' ; :rs;r?, iE;EEsE.iF€s€
s :;e;a;s;iFg
, E€g3EsFFisiE$Eg;i igEgESEE I IFgi€i i g$ggH;!Eg$g
-EiEeigEE
FEAE{isi?iE BBgFt iEsS;; E:EEE
rq*E il ?iE, E;ii*E;tEEE €== sE Rss;t $;; E: it'
=,F
;stiigst* lffi€E:i;Af ;eliEiiiateE: aiEEg
gEi-EEEEE*ig€
IeEE:ieE[ ffiilggt:iE E E€i:E
EcgiiiEEile:ggsagr;fiiEgi€eEiEsii:$"€iflEs
3 ;:;Er;;sa :rse:ctEIIf,B ;.}!iFi:af:ESiS isi;9
=
iEFi6ifl.i? E!::-E glg*E€ i nsisas,E:;i5gF ! ;*i3;
eE!F;EiiE
;iXiaE-eE E aiEEt€igE.ig€ t i [iiEiiEAIi iii
i EiiiI
E;iriEEEE s €:;s:3EgEiii s ;gl[:gi€liiigi s iE€iE
iE:FE5€iF i !gei{"g?a;g$i I ;EirEEgi$EiEES I €:sEE
?s! EF E iFE t,q;.E;;€ g: g'f
s?e€
;;.aE;EfiEgqEi i:gS€iE H;
€tg ErfiEt53'giE
*:s: t q f,;,;
$E€EiiEal: ig a: FEg;E 5! u E."E s os :Bi
E
BsE;$i:Et:EE$fiEEillgiifii [El:g;E EE'!qE*'*EE'€
- s::r=Ei!iEiEiiE;E;fFFiqEs*iE.*g* iE€EE€:;i€i3;
gtgE€5;frEiF gi
3 EiFEigEifi€EgHE Efi€iB€$g:€E$EEEe
l eiFE l;:l;3gE: igEE,tggii.IggS3gr; el: ;u;€ ltiiEiFgg
siE;igf$igEEF€EiEiii$iEii€Eli?:s **siEcE5tsEE
E f
s #E$;rB$itsEsa; $:EEtg$iEiFE[E
; F;;EgEiii€g:tiis;;
li* *?gfEI;EiF$€g
iu i1;s=,ias =
€;ai -*$gE;€ii;i s :? EaEi:EE;rE n
E E : E *E g+sEi.eg;iiEi gEfl
; E"!iiF€ iEEE:: ;
tEt;i r;;aEF: $FEE i;EFEr:i;:Eiit€E s t:;€is;egsFi€
- ;gE$HE=ai* ;,;E*sis:$Ai$;EHEa€Egi€g I $EEEE'E$i sib!
 i Ii$s:
ii:
Tp'H .ii F
aE;
*.ts k oo zEq
EE
x.:c oHdo v:;
'-*.=ol.._:o
'SI ): g E'a
+.:
s.6!*E.:q;3
E***oY.:9'F
L d C q f :c.=
ss$5;€:EH
tr
gg$lFii
ggFiiiEiii
ii
x*o=._sJ.6^
i-.sE:S;dE;:
s,:':{iEiHq
5 liHs.sfi:=FE ii isgF, EigEiE
6 ;e!:# F;E E
8 !'85:f il6tx
sil EeeigE-:lie
,h F ,c aP'& F ii'a
Z - EEiEe E a:g
7 ai: As:; &E Ei I igEEi ii igEiiFE Ei! ii igiiiEig$gi
: igHr;es?,8
H
i s lt e e.= E s
i e'a'=^sE;915*
5 ;=FEi=3:9
i EKE!ii;='FE g gig*gi5giei: li: rsg€iiig$g$5;igig
-r 9.F5,H$"-',FE
-v -'- = 'r
.=
racEjiiEsi
F k'c::
X F H;
E
(G
; eEf €S,r f r ?
o
,AE;&et-'E€
=EEFF"iqE€
Ye'.isi;.1
Ee E H€e EE;
E
E
q giiilii*iiggigigiigi ggigsggsgg g
8tlX3fi.:HEE
x o o.: >'i-^
3 eaEEc*E;-q"il
J
";
i
EXTRAS:
Pag. 246 - 248
R EE r EiL: .;i€i; p,i?E
.?= -*sF;eat .:EgF
€A EgeE EIE=
gs;€tE{ 5fE
tE Eifig[;i;; EgiEgglg€EI EEiggE €gg;EFFiEg
$E
g€gE;i€= 1€-iu*tEa
r
E*Ei;*EgE= i*!,'
EgHE;;*€iE *€E*l
i+ $;i;isEsr srEr;Etc tFgt;eE?a
! g; giE E ia=gBgigg€ i EiEE'AEigfl AEEEEE€iEI t;{EF
'€eu€€qri:Eiaiq
i;:i s;r E€#;s; Eg ie qEE€;tFEEE
E ggAs HE:E'a
EEF_
iie;E€EE ri:sE€[E:i€EEEE:i tsE E 3: i:r
E* 1;iiEEEiiEsi ai*iEEiii;gEEEFff EEg igA;E
fEssgE
FEsE;:qEE€'#e;:g;E 3f e*ls;Es€ n=Fari€F€E E"f 3E
s$
a, a_
Q!
ugg EeA*u;cg gE:;;i ?EEEE;€cEgFE€'ZE€€g
:ss =€EEgEFE FE!F;
a+dEu
iE€if;e€E
tiE E€iEFe-ai frse;E*
E* I iE=-8 ;g g.i B"gE
*:i q;:EEi[E gs q;;: i +E
! i'H,i'*E';";ES pa=fi' E;Et:i+$i-
-qE3ti'-: F
i?E
= gi
[$i EE+,[ EE
E
iyg ;E:bFEHe Biii"FfE Fiirl; Eg Ai ?FiSE€E
E€i *.E 5::iliFE:+iEp,:Ef F*;
V?r,IFfra
E:E j Es iE a*i IIi i€E E+agE!iit EB iEE 1;;r#tg
E
$ig EiE:gE€F e€FE3[?' ;lEF:EEE:*;s,iu;E;=EuEE
Eiiu EgiEsEiE sF:*lc€ EEEs;E€:EiE?E llaEi;€E;
$ Erzzie EE?Egg6 l e?E3E 1?',sEE iE E E;r iF saaAc:€iEF€
B ge;E :;:$EeE: i3s f;E;aFafiE'ig E€Etsi;;EaaEEi
fi,*
fr!
E
E sq,
Fs S
iE
R s$ &!
 EiEE E^EieE{C;!agrqE ;e aEEl EEgiE EFTEEEi e=?x
,,;E€;€g;g;
;EE V ;i gE ;ii:*E =eEiie
??=zE E;g,?;;e
?a:c E?i5?a€;sa?
Eg.:E 6E
s;a ; ae ;gE;gaii
= Eigig;?gF€EA
E EE,.* € E
'i:gEH Ei E€FA€EEe?Eg i EEE i?iE
gEi
FE
giiEEEEE
EE;
g
iF?iE EE*iEiai?g€ ii'E€F'gEi?EE€E EE'?*iaiiEii €
g?igSgEE
E lgEi €EgEEiagi EiiEE
g
FE
Ea;E as' i€;'
iBE i E t1iEEiEEE1BE
E
q)
E-s',;; 1gE?a$gi€liaih
s !$g$€ s ; Ea gi s BE:siE g":"eEA=:eE $gcEg iii6€ E;:tE:i
i
as.*
a
EE
.ss
tt
EE
SS
:n i:c v\
 Prof. univ. dr. MIELU ZLATE

FUNDAMENTELE PSIHOLOGIEI

EXTRAS:
Pag 218 – 221

Bucuresti, 2000
 ot
!.:
C\T
.: a:.
i
1-,.i:
J:
:E lr I c) (u .s q o ,,.L
c E f - rrg
q) f )(x't -?I >(g 9) -.f,-1i,.-
__i g) -c
_c hf E c -,n I r- :'s ,UI t(cl )(g )(d
=(tlor
u (/)=fi l-
;i
i:lq E n$EE fr :EiE Ee-i,Hs .cL J q)
o e'F'i
o'= o': 6b
;l olr
ot O'ac
f,
E-3fil o
tsEl *elf,': EE;TSSEEBEEi*$ 'trll
iigE of
_1
ff
(g
w0D
o()
sPff gE:: ol q)
Eigi ;dgE fr iEg$ ig iE $ Efr E FI o :-.9
'-c*
q{ '= .e9
p"s
FiE d a\
U'E Q:Q)
ooJ A xS C)
tr CDOSE
.,-- - :,f,)-;i -!:A
frw
" /-,n -'= IgEIE$E*sgH$fiEE$Bfi tegt- e d a
.F
a
o
d\ -:=
i< ,c
'l
E '=
W
7 9i 9a
"6-u lgsiaBiH;$:pr*
gP'EiE;:E Fi
8.;'6!8 b* H,ic
c
o
o
-=-
o* ^
dr
/-Fb
6 Eb 3;8u '=,f,
,,tE\( F5 ait e 8.E.f:'$:il4.$ aiE I $IF$PF \n-o
'(6
u )+-
I P ale 3 * 3 3E I q -s.s fi'8,=
i a fo:
vLl
Fi5 [ ;:ie p, E * e * : €{€ S u€'s
fr' H 6fi s EiE
E',a iqlF g'b
I Fe*iH ;
f i
q)

itr6
it',
Ef,
'*o;8*
q)
.a pgi b H U F,$;EE 5
u'ru-.=.N >,= E E B; o
F o *rEc
E )(6 IF
a.= e_F c f:rq
* -Q
dI
AgiE,€ H
;=
cD:.. *
:$e$$ g
I
* Elfi 5S$ ,E H S * 9 * H.E I rE Ei=.,u o'
ctrc
o ol'- ,i: 3 E I E,; E q e F,E,H TIEi;
q
..= C),; E X E'^: o x.=,!u
.. v...=.lg 6.E,.u eci @1--:_
6 ';l
o
'c
Elo
oo'oio
0.)
'g'Ft
,lEf;.s€*c q)
U;'*B=
:Y
;U ; gi.s-H-i
.E
ssg:E 6i
=xo
f 0)E 'EE€rs E H 0:e Hegg'E S H $ HEH,$€
cQ_qoN
 I
:3 €,$:g*$'f;; ; sE E ;FssuF$;. p:fEE,fi
i E# : *Ets ei
E
=Sr3H
:s 8p d F,lEf;Et
E:gqliHEF== B$eiie
's*=EErEiae jg f .S 3'e = JE
x* fiiH F
el* ie $
=EE*;
iSEEg
:rE x mE
fie;= H PiFF l
IEgffiiFi$ i e *init g: H t.$i;
ia=e $gi; g sfi
I
s=*S1;Ei9EtE ;;Eb Eiei
g 8sr
.o
.fe rtrge Eg* E'il 5€gE
,5: -Eg a
g:q.: € e f;
;E;gig*ig* 3 r,.'-1
tt S";**
E'{ € ryEgii;sig$ffigrffigg
;Er?-n't$t$fiff##ff*
I
:E*PIe tg
1H*?ffiF$ffi#H*$ffiEa*1itffiE
 S.q,' c o xg E:= $' grh
..1
E€ 3
E o 5
O
Y
,,ft
Eg;s$H
"5o
'46
o + €iE
at
(Dx
o E o
o $$; $ EEE'P$ I
$ 9E ,=o
t r:t ,ffij
'(d
,ru
i#
9.9 l'$iF
L
(It )(Il
o 9i.5 # arJ
gp z €$$ € g-+E,r (d6;
I .c)
at
E(d i'E .E
(t) qt
o.g -'> o
o
=]t € (Uo a,o
N
iits
.;56s) .5a-(r',or
;gggg*g '?i,i
O)(!
L
E'E ,F .9o o} o :E E ._o
*=
itgggI EB"
nr .C Qi

ot6i e s E .c
o (/,
o- E U) t$$"; TEEq 3;aE () (0
o -Eo $tE,$ o
r'H
$.E :E g g#; .sE
(U XU
o o o
s q [';gs HEFE$F$ s g6 E.EiE c c G $ 5E
gE€ifr€ srE o q
E;El:f 'cf o: E:8,l'F EEEi 9,=
'6 ct c o
O
'-- o
rrd
o= * $iB
taU)O F$F;f; fEEf;
l- o f ao
E
-- qt ct
oo> a o E =(UX]J
3sg;g{g o
o E (lt
o kEt'-'F
Eo Ffi
E*E
,, o _.2:=
a*gEE
.lY .E.=
P:*
(r.a
FE
E
6.>'6 €o,
o<{)
h
(U s:is
C'
:t
o c o
cE
:l o

o
L
o
;i's;t e€$E=
O () O:!- c O :J'n- " o
=E
-o-
kq
e€EfE :
H o
g eg 3
uF slge .eE
o'- Ee
o(U $p9 o o
(u
(It
o .o (6
o 3(\-
tio
>c
i =F'$E;6 xr(t|(g N$* o
d EEH$E
o$
E
;'S 0
o ='6
-(d0
.=trs) . F b' o q)
E o
f - Q.h= {E$F gF OE
.=]f, c.- (U0
; g 6':58 **tr! s EN.il'= -fL
='9
I (t) (D'E E (l) a 8:s -# o
(I, o-;' c' o s H'; s
5 C) io o-'- E 6
€HEE,FEs i I g1 : E .EH€
eaEitfrg
'Es€4,::€ ;tsEE,E;ifl; $ttEaEg$iEigtt
yffi$t
A leEp E '*,g,E.,
gEpR#: i;nrc*ue;Ee
i[;Ig.E€
-;EiiEBq L I E gtEH E E;E
E IUA g
g '; frT
g
: ;;.E *$r ; g! t :EEE
E:: E
o:
3,=
;;lEgs€ i agq gigs E"EEE
ltamgr, ittl'Hp*tee
_E g € SE
EHEfiEE.EEI € BS
 t;

-,:
,,

EXTRAS:
Pag. 187 - 194
Pag. 282 - 290
 o
$
Q o
I
Ne
'6F ttgtE.H$$FfiEiHgEtF
E A;
€ Et,i gl$;5;gg* ;iH fe
F
\q
H3
6.9
ts
>o
t:a.
S'=
f,<
* :E;;;E=;E5gfir flt: iH
tr=
(4g
oo
i;$igittgEin*E.g$aEg
oa
(n
q
$
o
gggEgFggEEggiIgiEiig
o "$EE3$t:$a:c3 JHmf6
E
i
=
 $ooooq).:
gEEgE"EgEEEE.fi
E.i g;
EiEi$gEE igEE iE
3! g= u u
.9B3E esr*figfin.igg* tgIE I-F! ;'-El
E;u u E * * i
=fi
ggt-E ggt.
E
g'
g fiE *r
Et* igg;iIi E
$ EE $ E E eE E *E ru ; u a *;;$$ i*$gEfi*Efi E B r= s € E
HtE$ar gg3ti ie i FiEfiq fr g sfl E*F
H
,gE.;E;H:
; E, -igt-=€
F
ro_:trEk(
= g$$iE
xts:Jo=c(
dgLv
cF()Ecc)( fi€gEtEifrHF
=E.fifiei
qii;fiE"gfg;gtlIgEtfiE*rIEt
e;t,;t*eEnmtg.gigg,5ggg*f$*i
ts F s FE i
gqiggt gggggi,gsigg;ggig, gggil
l
\
P
isgggigiiEigFgi;tgtgg;gF
$ ilIFt
b{
.x
.is
$r
s
p
EE$eB$SH !figfi3 ,fi€gi : HIEE F
 P{
EflE*;$e ::i IaEtsi
U L\€
)|\q F
N
q
U
L.\
*'x
^xB
gxx.9=eP! *3E;;- oe
t ;;FF:*ts
)N
V)

qaS
oas EtEegrE
L Fn\ ,Ar
g;iEfiEifi5EIFF$i
i$g$issiis %
U
EN
on
.rF
N
q)
; *s:t st
N
h

s1\
\i gf E$lE$$
i\.
te: $;IE gEEiis; r
N
: uh
v.{
u>. q
ee
Ps
e E ;€ H f; E -cl #E;;
r. Q%.
R.C
\ r
Ps qarE
N

q.R x:
=ggg:
F: r;:€;*
q
)R
N N.s
iE:-i$FE rEH
I ;EsiEHEg$EE
i ;aipEgififiEi fil$$iFE$i$Eisg
*i$FFfiFgg.$gE F$
gg;*-ggggg*tsi*ggt$ggggFgg$
I
i nEn $ fl$FgEgrE$F$$I
ilgEg$igIi
il itFIgEE;gEIglE i$i, q:rEi ;$Er
g +rgEgl*-*ecE g*BF$g igH$F*H#$
il EtltfiEe;raiB: arcefr t= EF
=s*f
i'l[f;itg:iBtft'**ifiEsEsr;*EHg*fu
;xEi:e*raIi;-* auc:96gEg;fiEt
i ; beEEErifE$€f;e; rlsE[E tEi $5
I fiiEEt:B=;'-r;Ef iH[Eflls$EE*gF;B -
i If;Efi;e!E3gEeEH;FHPE!€€ECEs$B;re
ggIig1gEtt+ giEIgggg**gEgtgEg
I ggt
i :segfiEttsE,gggg:'=
I
sEes**eEEEH:Ea e* $ g; $1EgfiH
*ggi$$ii;=fifi*;*;fi fi ,r $fi
:sl;*e :r
Eegg€.ErEgE;igI*$;tEgHEFEE*;s
P;;gitfr;9lg;3g aE a : EE. s srt rect r
lieFe€E $EtEaE I;E# $. gEHF$Fgfit FFi
;E s
i piig$FE$s;!;fi# iE .E=;E$:€.FE f;E
.\)
sE* *$E €I 3E ; 5qfi EE EH$= *E ; u eE. 5'lE gE
r pcfi€;,
6'iv'*r;f i;'fr!c
qr
51
t)
Q.
$
; iegtgFg rHE e:cu F @;jE'
€
FFlil g* g€g#Efrgt gEfig;E gg s
8,AE€ HCee*o
,!qaE d,b
AE
'oh
!.:^\
-.; L fi
ae s u ft{ s ;* e gc)
F
oE'5
=.^Y
ts$u)
qEEEfi9I*m
sHrfl .gEEste
nq)
v '-Gro L
(/) 'r )(! -=
(')'c=
u)"Eo
i'c .:J .o .(f_,
.f O Z N
PEHE €e-q#E;
sEf: Eg'sg€#
C H
tr
5 a .. P
O O .i
> >':{
eefr-
3'F z 0 xsget;i;g$
@.x
6 E E-E,rs
E
+8"0 H3p
=
P.s'sE PHoEES :O
.Eq;afi E' :Ec) oC)'- -
o$$
gs$[FE':aHE
=:=J.-6
^,ots5- n;sX-p F z q.1 rJ
(U9'c
$*o3;5F
vv
#fre:e ;;Fxfr,=
3r;g E
o
PL
8-E
(/)fy
a
n
dE 4 fgFngs*:$fi
g
e ? E,x''rq fr P 6 ' e o (u o- =9o,
;':3.erEl'ss;
3 5 g E F : b p:
(u (It
gE 'r €gv c
EGgl q6b
ill*EtH:gss'E 3
393
r)\o
(/)oE
e'Q.u
Eif;Ee$t$s
'g#-= F€E 6 )1 ry Q ' oi c o
'g =o ;s 66(o
(Jco
g ; F' o.-i6 g'ge
*EF.;cFH.3EgEF 'qg6
rs9x
o.r
E,q i
(l)0)c
HJ $E
8e uE 0o* I B.,. o,#
Hr$ 'j=(sa
S .c'g
-c F tsec)
!?8,8fi ,9E;:gF
$i E'a H lg ':': rj ;
c' n\
# =*;stE;*S;
efiF;,; dbsNSE : c=l
:J
n :g;g Eg$g $
 g$fi FF,d^E cEt'='P*e fi.4* E
8E; FESH= SFEE :ig I E-x s*
€.L)v
.F.o 6(c f
ft
c'-o c =
Q figIfiE'EEfiiEfiFEE '363SE
E3P!;
F gggsFcfgi#;'EiF=' EEfiHE
EEsS#'$saf F 1==g F EEEE€
3FBi;$E?g s .r5Ei ggg
Edo5ro
trc;i.*u)
Fgg^fr'fi.=#:E' g ;r;ft .E*g
'c u'P-nt
c#
o,c -19-P -
,5,$6.:g
gg33$$I$* S a-EsF=:3N '*$E#;
Es,*$Egni fi3 E*s;g#3g
E+:6e3=NH EFEEfi
U
_r,=.91o
<= a (tr _E
f
i=Elc;E=; $Ec";fiEI._€
sasrErEF
a';=F:iH*E F FEBaEse$
(D';r9=A
EssES
6ctfi':.9
h ,f;' E
srfr#H!ry$A Er;5-=3#e r .9.
iE tE€a;ufr€$"
._^E
:.Eg==Eq e Kt E'a
- ;;,fiE-a*agc $
FtE$Sggesd Efr'$Es
E* afr
aP H
sEga=-
' i[t;
.! ."'so.' :g*e+RES
s
Efr$*E$:$
I i sr€nrdgE.Eilg$
CL
r:nt*EFg$F'
,f.:HE,HsE*#pt
gFg:HEfisE;E
i FlE 5E3-5;FtssFE*Cgg:F:ce*5
ieIE*;i$flgs$fiE.:EgEgEEFSE;E
rI €s €FqFef ssEgFEc HE;3iEeg:.*
r,*€EE;g:E.5gFa[:;!EiEegH-_
iI
r"; E5:5IEE*a:*+3 f;gc=fi:=
tE;$*-
,il8 n*sq:EEEFt'ulu*3frpE,5;$Fi:ffi
-ii \:sU as
i* $*gEEEiE#fr$$$$HEfrEEiE;gfiEE
E=*EE:E FE"*'dl ;55;"#!Eif$E#
* 5*
gi ;'
paaTfEflS;Esl€nE*e;in;f;€:
E:eEe.q:ficEEfin;nEHxE;fielEi
$E
(i '-EirF FgEE€.r$E"1E*EEEfi=$'eH R
 H
H€# es*$:
P
;E.* ;Ex g$
U
;frg Et$:ti
i:
igiiiggigggigggEsnFn a;; s!; fis
ceg ;q!,gE
=.1 .u bb F 9';
5F$ *fr9*;
$EH IEun*
s *E HE S{ *
EsH ;q;'f;4
ggg; gggal g.g g H ;# il;
aE.gitt ig, s ir ;H sa
d
t 't s
cF;&,;.t
c x= n
i:
* g'${EEFE:
gfi gg* *e E :8 aE
E t. HsE * t tc;Ft Iff Ig 5E g g" g _E
iEg ;iTE
FiEg *:[gBEi;EE$$iFEglIE
gtlFigi,'igfiggglgEgttt
{s
or
':
sggis g! g$s gg g5ggg5; gg
N
$gsglfi .sIg i
 N
;)
IFilF E$S.= iEFgEE5EEEEE 5flE
$E$* :tEfr ;;itc$ug$ge; EtEu
F+
Q
c$:e ;*E-Er;EigEE
te;E Ee**
F EEFF
finfra ;e:ttgE€f:sa xste
fr;g; E;ea Fl#fleI**fififis e€g;
;{E: EggI e;[[;ggfixt;n i*ex
FF;E .=,s.=FIeEr*;*;
'1t;r Betg
tiq* i*$g g#;E#F;r*:;i; itPE
:Hfe Ae F€. ;;EeieEfi;fiE *
sg$*= : a:Efr il lfi fr.Fg€ I=E€;i
E=,rfi I ilFH
a e e sE E ; o fi cE g$ E ! F E E gi $; e e E e;
ssEE*E EF:a
:s$eE
r nrr,#fiEg;gg * re:,iir siF aatt*-ig
E
l*sEH$iE.fi:€g ErgsFi$iE$E
'*-qilE
i E*sHF!g!fiIg $gg$ifi;e: fi u:** qr$i;*
i iEfrs ;i*Etc- igaeil pfi-s eaEf,l H5$Fgfr
g.fi
I tggi iigFggiggggiiIFsiFFgi ilgg*g
il Esa;* u*cig!. *fiEE' ilbIE5s:"$ss
$ a"b9E
sl Fn $E; gFFEs:*lfii
{i a,g6,E5 IgE
 .F $t
=,b'^ip9$o:=
E c,3 F
'fi# s e*=H:S 5P{$o
gEdEg E$-as*lEg';iiEtflfiR
# 'ct ':
F;*'gHE;: E8 fio €
,E
gE$TeEE* EF oc
(/)-(u
8
e r! =: gE$EEqifi;E$;Frs$
h=Sgo'5oo (Ira
d5,s$oEf;p o! O C)<(I'
g o=,hEc
LLd
f,
f;Hs€E:Es 's! R
c:2xf,(o
Ec g ,: Eg8 8- Fp 3 'fiHsg:
*-c a\
9)
EE6i?E
F$ s i'; $ p 'So 'F Fs;Es #4EEEEsg:##i;#e
'Ha*-rF*Fi'f$fiEfi
uc:=
€o;EPco5ro8 I
oE €
Fi=.oEQo-tuE oo p
-qEI IS9il's gEg*E €grcS -Ede-€ s T ; s: :*g
,E8'Fna*3' E:lES
' fi : F * FE s
E,c K I ; 8'; ?;Efro
= gg.g*rE$FF$g!fig#H
.992:{.3*P YoEai s€= *g'
L L fi
Fg;eH*oI xtF*()
AE$; E E s s g's q# EIe+3 p
b 3t O ur"F c
l
F Q'F.- Y c o tr '\
ioFEt=EP E+EN
,=trtrLcJ',P$
ro
rudtO)O E:rfi*i9
cc([
ggE-E#i$F;fi5E;$g
E'; q'o o F E 8E,FX L O+:
ui'3 a 8E'
35 f d a E rF9 '6.$58
v}a(,Avg*q
H€5e$'$fi;; tF'9. .il9;gs -Esq;$ ;
SxeSS*dn -<-F
()(u<-
3iig5.Ffi$iiH[fi!f
g
io
E5 s H S.E g 'F o*'e r
=.
v),.=
c(It(J a$tX' 3 ES figE#+Efif *#$f FEfl$
:l':..1 l-i,, r,,,r,:,,1.;i:,*.,':.
i:jjjt:".1,,,,;L'..'. t.:'r r.r.,.i,,r:,,1
f e;{F€g;Eii i*EsgIFfisE*Fng;$gas
Es'rfie;*fi'$sEiFFfi*F5guF$gfig*i*
Eg g;;g;t,;se$ ;ilnsrgergf*#E!$;rtg
i5
:E EEHg.I€.;g$g
:Efl
O';E rr- lgflftfgi;geggfr$$FFf
F
gE Enq fr sE#EEH € $fif$EE*la*: iiqFs rE
gH g gt$*igg;*
3S .ii: ist;E.fEE$fif$Ff,*$Eifi
gg sefi Fetg;H3 $Hflf6$HF€FE;;N$E* $j
sg
:l $ie p€ F*fr$€s smE$$H#sEE fr f$*:$f$g
f; si; €E: F€ :€ffiggertE #ic EE Fr r R
 r!l
-n
(J-or *$g*t*i-""$gr *s csEr s.cai
jE;6G*EEs'sF s*
FFo- ,=Ei'iligooEcE -.N Efig
d,Y?'U ogH ;':x
R,! a =#,6
iio:9
-0)O
(Joo =rde's*=i*q:.€ ig frtE ;Eg ;g$
flf;:fi9E5$i?!EEfi Hgi $:* EFE
'aJ"F'6
cl 'ctr" E
inv-=x'F
.F(t'\u
= ar)o
.!EN
euij
;sgFf;H[;HfigEf* 8fir.:gE t,'t€
:o6
tuoo *H c$$5€g:fiflEi$sE$F.;;;.€ EEE;
$.^(U
PEq,
d)OO
=au,
S; Ig*f*Igfl;ggcE##HirfiE iE€r
Yo*
O a=
oo.j. HE5fffifi:€E3s;IE5ifiEsu* qi:$
*E f,$;EFg fifi ;*; E t:E
i o'E
v(D'* xH,= F*5;Ec
v
p 5t
.iv €-
gfiE$g; a+sEr;fFF:i:*;E
Y I ! 'fr
fi fi tsE
sE fr'- 3[fi: isE EEEE g t;F
H.cgp
b *
fl5Eh -E ae€
s
.F -qF:€$FE *;-
,hofrE
6o=FE
o-d
COnr'! rs*s* !=,E $#*gFf-*i
$fli-
*# fi;pgfFEfFFE
'g :E.S E
6 's,s ' sF$g
_d
#E-;gF*Sgg-cEE