Documenti di Didattica
Documenti di Professioni
Documenti di Cultura
Lumina intelectuala, a carei cucerire are loc pe parcursul oricarei initieri este ceva
independent de creier si de functionarea acestuia. Organul ganditor al omului nu este
generatorul acestei Lumini ci numai un fel de bec cu incandescenta care se aprinde de
indata ce trece curentul prin el. Creierul este asemenea unui diapazon ce vibreaza sub
actiunea unor unde. Gandirea nu este o emanatie a celulelor nervoase, ele au numai rolul de
a o scoate in evidenta, de a produce o aparenta, dar nu a o creea.
Cu ale cuvinte, evolutia omului a lumii si a celorlalte fiinte face parte din programul
“marii initieri progresive, al carui initiator extern este numit in platonism LOGOS., ( cuvant
ratiune verb) si care se raporteaza in realitate la Lumina intelectuala increata, care precede
toate lucrurile, asa cum se spune in evanghelia dupa Ioan:
“La inceput era cuvantul.Si cuvantul era la Dumnezeu si Dumnezeu era cuvantul.
Acesta era intru inceput la Dumnezeu. Toate prin el s-au facut si fara El nimic nu s-a facut
din ce s-a facut. Intru el era viata si viata era Lumina oamenilor. Si Lumina lumineaza in
intuneric si intunericul nu a cuprins-o”.
Adevaruri pe care initiatii ar trebui sa le adanceasca. Inteligenta destrama treptat
haosul propagandu-se in fiinte, la inceput sub forma instinctului, apoi a constiintei si mai apoi
in forma intelegerii cat mai complete. Viata lumii are semnificatia unei imense constructii ce
nu trebuie facuta orbeste, ci cu discernamant, cu o precisa coordonare, deoarece nu toti cei
participanti la mareata constructie sunt la fel de Luminati. Unii se supun docili legilor fara a le
intelege de fapt, iar altii au urcat treptele initierii in masura in care au inteles. Pentru ucenic
este suficient sa-si propuna cu tarie sa se instruiasca in arta care pentru el pare a fii doar o
notiune teoretica. Calfa trebuie sa se manifeste in practica, sa scape de nesiguranta
experimentelor, sa se ridice la maiestrie, dar numai sub indrumarea unui maestru Luminat.
Care este misterul Iluminarii? Cum au dobandit intelegerea superioara si luciditatea
surprinzatoare in a-si calauzii semenii? Cu siguranta studiile indelungate, experienta si nu in
ultimul rand meditatia au dus la perfectionarea intelectuala. Au devenit mai sensibii la
vibratiile Luminii initiatice si au patruns mistere inca nedezvluite oamenilor de rand.
Neofitul care bate la poarta templului se afla simbolic in tenebre si aspira la Lumina,
aceasta fiind scopul sau declarat. Lumina este pentru profan in aceasta etapa doar un
deziderat pe care spera sa-l atinga prin ceea ce se va dovedi un comportament initiatic
responsabil, asiduu, vigilent si sistematic tolerant. Dupa momentul initierii, odata cu primele
descoperiri ale noului sine si prin raportare la valorile initiatice, ucenicul incepe sa perceapa
Lumina si ca factor motivational. Astfel, initiatul isi va orienta demersul cunoasterii in primul
rand spre sine insusi, cautandu-se si descoperindu-se spre a se putea raporta in mod liber,
fara a fi judecat, in functie de propria sa constiinta, la noile valori morale asumate explicit prin
juramantul facut la initiere. Cu forta ciocanului si cu priceperea daltii, el va indeparta din
caracterul sau tot ceea ce este de prisos pentru a-si atinge dezideratul, pentru a dobandi
Lumina. Odata indepartate primele straturi de prejudecati, de idei preformate, initiatul va
dobandi primele rezultate ale iluminarii sale spirituale si astfel, aceste noi cuceriri ale
propriului sau eu, vor deveni motivatia sa sincera de a progresa pe drumul anevoios al auto-
cunoasterii si al dobandirii Luminii.
Liberul arbitru, posibilitatea de a alege precum si alegerea facuta impreuna cu
sentimentul datoriei, vor calauzi spiritul initiatului pe spirala perfectiunii din care noi nu
suntem decat o mica farama.
O farama care rataceste in infinit pentru a afla izvorul Luminii. O farama de Lumina ce
nu ar trebui sa se rezume la ceea ce noi numim automultumire. Slefuirea pietrei brute tebuie
sa continue de-a lungul anilor chiar daca varsta noastra este ...semnificativa. Vibratia slefuirii
ar trebui sa fie desideratul. Ar trebui sa simtim si sa imbratisam vibratia. Vibratia suflului
divin„ o alta maniera de a vedea, care este la indemana tuturor oamenilor, dar de care
foarte putini se servesc.”
Ne intrebam, atunci, cum oare putem sorbi din acest Izvor al Luminii? Ce este vibratia
suflului Divin? Care este cu adevarat celalat mod de a vedea? Intrebari la care noi, vasnicii
slefuitori ai pietrei adaugam savoarea valorii pe care lumea profana nu o poate percepe
decat prin rezultatul cercetarii stiintifice si a emanatiilor filosofice si poate nici atunci...
Dragii mei, cu permisiunea voastra as incerca, totusi, sa creionez posibila esenta a
vesniciei pe care Cuvantul a rezumat-o in chintesenta sa.
Din punct de vedere religos, Lumina este Dumnezeu Tatal Atoatefacatorul. Spiritual
vorbind Lumina a fost intru inceput, matricea creatoare sau Vasul , cunoscuta pana la Ein,
Ein Sof si Ein Sof Aur.
Louis de Broglie a extins teoria lui Einstein, susţinând că orice particulă în mişcare are
asociată o undă.
Fizica cuantica sau, mai exact Mecanica cuantica, este o teorie fizică, care descrie
comportamentul materiei la nivelul atomic şi subatomic, fenomene pe care fizica newtoniană
şi electromagnetismul clasic nu le pot explica. Mecanica cuantică este unul dintre pilonii fizicii
moderne şi formează baza pentru multe dintre domeniile sale , cum ar fizica atomică, fizica
stării solide şi fizica nucleară şi fizica particulelor elementare, dar şi ramuri înrudite
precum chimia cuantică sau biologia cuantica.
Fizica cuantica a adus in prim-plan problematica diferentelor fata de mecanica
newtoniana, noul comportament al particulelor si modul in care se transpune microscopicul
in macroscopic.
Einstein spune ca lumina bombardeaza materia descompunand-o prin emiterea de
unde ce nu pot fi masurate,iar Bohr spunea ca însuşi actul de a măsura afectează natura
realităţii.
Inceputul secolului XX este practic frontiera de la care s-au dezvoltat bazele fizicii
cuantice, printr-o serie de experimente ramase in literatura de specialitate ca Interpretarea
Copenhaga.
Interpretarea Copenhaga reprezintă un model teoretic care încearcă o descriere
unitară a conceptelor din mecanica cuantică. O caracteristică foarte importantă a mecanicii
cuantice se referă la faptul că fiecare particulă elementară poate fi descrisă sub forma
unei funcţii de undă, o expresie matematică cu ajutorul căreia se poate calcula, simplificând
lucrurile, probabilitatea ca o particulă să se afle într-o anumită zonă a spaţiului.
Ideea Interpretarii Copenhaga este ca nicio proprietate a unui sistem cuantic (precum
poziţia unui electron) nu poate fi precizată cu exactitate înainte de a fi măsurată.