UNIVERSITATEA ”ALEXANDRU IOAN CUZA” IAȘI

FACULTATEA DE ECONOMIE ȘI ADMINISTRAREA AFACERII

SPECIALIZAREA: CONTABILITATE ȘI INFORMATICĂ DE GESTIUNE

LUCRARE DE LICENȚĂ

COORDONATOR,

PROF. UNIV. DR.. GEORGESCU IULIANA

ABSOLVENT,

NEAMȚU IONELA

IAȘI, 2018
 UNIVERSITATEA ”ALEXANDRU IOAN CUZA” IAȘI

FACULTATEA DE ECONOMIE ȘI ADMINISTRAREA AFACERII

SPECIALIZAREA: CONTABILITATE ȘI INFORMATICĂ DE GESTIUNE

TITLUL LUCRĂRII

CONTABILITATEA VENITURILOR ÎNTR-O SOCIETATE COMERCIALĂ

(PE EXEMPLUL GALAXY DESIGN S.R.L)

IAȘI, 2018
2
CUPRINS
INTRODUCERE ........................................................................................................................... 4
Capitolul 1. Delimitări conceptuale privind veniturile .............................................................. 5
1.1. Definirea și clasificarea veniturilor .................................................................................. 5
1.2. Influența principiilor contabile asupra recunoașterii veniturilor ...................................... 7
1.3. Aspecte privind recunoașterea și prezentarea veniturilor în Contul de profit și
pierdere.... ................................................................................................................................ 8
Capitolul 2. Aspecte teoretice privind contabilitatea veniturilor ........................................... 12
2.1. Documente justificative privind reflectarea în contabilitate a veniturilor .......................... 12
2.2. Conținutul economic și funcționarea conturilor de venituri. .............................................. 14
2.2.1 Prezentarea conturilor de venituri din exploatare ......................................................... 14
2.2.2 Prezentarea conturilor de venituri financiare ............................................................... 20
2.2.3. Prezentarea conturilor de venituri din provizioane și ajustări pentru depreciere sau
pierdere de valoare ................................................................................................................. 22
2.5 Aspecte fiscale privind veniturile ........................................................................................ 24
Capitolul 3. Organizarea contabilității veniturilor la societatea ”Galaxy Design” ............... 27
3.1. Prezentarea generală a societății ......................................................................................... 27
3.1.1 Scurt istoric și obiectul de activitate ............................................................................. 27
3.1.2 Prezentarea structurii organizatorice a întreprinderii .................................................... 28
3.1.3 Organizarea compartimentului financiar- contabil ...................................................... 30
3.3 Analiza principalilor indicatori economico - financiari ...................................................... 31
3.4. Aplicații privind contabilitatea veniturilor la societatea ”Galaxy Design” ....................... 35
CONCLUZII ................................................................................................................................ 43
BIBLIOGRAFIE: ........................................................................................................................ 45

3
 INTRODUCERE

Am ales tema ”Contabilitatea veniturilor” pentru a evidenția importanța veniturilor într-o

întreprindere. Unul dintre obiectivele unei entități și probabil cel mai important este de a obține
profit la încheierea exercițiului financiar și de a rămâne viabilă pe termen lung.
Astfel, trebuie să recunoaștem venituri pentru a justifica cheltuielile implicate în
activitatea operațională a firmei. În termeni simpli, veniturile zero sau de nivel scăzut conduc la
o afacere neprofitabilă și la rezultate financiare negative. În prezent, orice afacere își apreciază
valoarea luând în considerare performanțele obținute pe parcursul anului.
Scopul lucrării este de a surprinde aspecte relevante privind veniturile, precum și
influența asupra profitului și evoluției entității.
Lucrarea este structurată pe trei capitole. În primul capitol este definită noțiunea de
venituri, precizând faptul că în această categorie se încadrează atât veniturile din activități
curente cât și câștigurile obținute din orice alte surse. Tot în acest capitol prezentăm și
clasificarea veniturilor în funcție de natura acestora și a activității care le generează. De
asemenea, capitolul cuprinde și principiile contabile care au o influență semnificativă asupra
veniturilor, dar și aspecte privind recunoașterea și prezentarea acestora în Contul de profit și
pierdere.
În cel de-al doilea capitol, ne-am propus să prezentăm mai întâi documentele
justificative ce stau la baza înregistrării în contabilitate a operațiunilor generatoare de venituri.
Apoi am realizat o prezentare a conținutului economic și funcțiunii conturilor de venituri de
exploatare, venituri financiare și venituri din provizioane și ajustări pentru depreciere sau
pierdere de valoare. În finalul acestui capitol ne-am ocupat de gruparea veniturilor din punct de
vedere fiscal, în venituri impozabile și venituri neimpozabile.
În ultimul capitol, pentru a particulariza aspectele teoretice expuse în celelalte două
capitole, am ales spre analiză societatea Galaxy Design S.R.L., despre care vom prezenta câteva
date informative privind obiectul de activitate și un scurt istoric al acesteia. Pe baza datelor
expuse în bilanț din perioada 2016-2017, am calculat și analizat evoluția unor indicatori
economico-financiari cum ar fi cei de lichiditate, solvabilitate, rentabilitate. În cele din urmă am
prezentat o monografie contabilă privind operațiunile generatoare de venituri.
În concluzie, contabilitatea veniturilor este cea care prezintă informații obiective și
veridice cu privire la rezultatele financiare, iar analiza acestora permite luarea celor mai bune
decizii pentru entitate.

4
 Capitolul 1. Delimitări conceptuale privind veniturile
Terminologia folosită în orice știință reprezintă un aspect important atunci când facem
referire la un obiect de studiu. Pentru faptul că există mulți termeni ce au un sens special și care
nu corespund sensului de fapt, atunci când dorim să relatăm o problemă dintr-un anumit domeniu
este important să specificăm sau denumim acești termeni. Astfel, pentru a studia contabilitatea
veniturilor este necesar să definim noțiunea de venit, inclusiv clasificarea acestora.
1.1. Definirea și clasificarea veniturilor
Principalul scop al entităților este de a desfășura activități economice care să conducă la
obținerea și/sau vânzarea de bunuri, la prestarea de servicii care să aibă desfacerea asigurată. În
acest caz, prin vânzarea bunurilor, respectiv prestarea serviciilor, întreprinderea realizează
venituri care ajută la acoperirea cheltuielilor ce au fost efectuate.
Potrivit normelor contabile românești în vigoare1 veniturile reprezintă majorări ale
beneficiilor economice pe parcursul unei perioade contabile, sub formă de intrări sau creșteri ale
activelor sau a diminuării datoriilor, care conduc la creșterea capitalului propriu, altele decât cele
obținute din contribuțiile acționarilor.
În noțiunea de venituri se încadrează veniturile din activități curente (din vânzări,
prestări de servicii, dobânzi, comisioane, redevențe, chirii, dividende, subvenții) cât și câștigurile
din orice alte surse.
De asemenea, definiției veniturilor îi corespund și câștigurile întrucât reprezintă creșteri
ale beneficiilor economice care pot apărea sau nu ca rezultat din activitatea curentă, nefiind astfel
considerate diferite ca natură de veniturile din această activitate. În contul de profit și pierdere,
câștigurile sunt prezentate separat, deoarece cunoașterea existenței acestora este importantă
pentru procesul decizional.
Se includ în definiția veniturilor și câștigurile nerealizate, spre exemplu cele rezultate
din creșterea valorii contabile a activelor și cele rezultate din reevaluarea titlurilor de plasament.
Câștigurile sunt prezentate, de regulă, la valoarea netă contabilă, exclusiv cheltuielile aferente.
Dacă o entitate decide să colecteze anumite sume ” în numele unor terțe persoane,
inclusiv în cazul contractelor de comision, agent sau mandat comercial, nu reprezintă venit din

1
***Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 1802/29.12.2014 pentru aprobarea Reglementărilor contabile privind
situațiile financiare anuale individuale și situațiile financiare anuale consolidate publicat în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 963/30.12.2014, cu modificările și completările ulterioare, pct. 19, alin. (2)
5
activitatea curentă. În acest caz, veniturile rezultate din activitatea curentă sunt reprezentate de
comisioanele cuvenite.”1

Pentru determinarea rezultatului exercițiului financiar, în cadrul veniturilor se cuprind

provizioanele și ajustările pentru depreciere sau pierderile de valoare.
Veniturile se clasifică după natura lor și a activității care le generează, în următoarele
categorii:2
a) Venituri din exploatare – sunt obținute de entitate pe parcursul desfășurării
activității, se mai numesc venituri din activitatea de bază și cuprind:
 vânzarea de produse, mărfuri, precum și prestări de servicii;
 venituri aferente costului producției ( variația stocurilor);
 venituri din producția de imobilizări, reprezentănd costul lucrărilor și cheltuielilor
efectuate de entitate, care se înregistrează ca active imobilizate corporale și necorporale;
 venituri din subventii de exploatare, reprezentând subvențiile pentru acoperirea
diferențelor de preț și pentru acoperirea pierderilor, precum și alte subvenții de care
beneficiază entitatea;
 alte venituri din exploatarea curentă, ce cuprind veniturile din creanțe recuperate
și alte venituri din exploatare.
Veniturile din producția stocată se înscriu, alături de celelalte venituri, în contul de
profit și pierdere, cu semnul plus (sold creditor) sau minus (sold debitor).

b) Venituri financiare – sunt obținute de entitate din activități ce au legatură cu

deciziile privind investițiile, finanțarea, provizioanele constituite sau expunerea la fluctuații
ale cursului valutar. Prezintă în structura lor următoarele elemente:
 venituri din imobilizări financiare;
 venituri din investiții pe termen scurt;
 venituri din investiții financiare cedate;
 venituri din dobânzi;
 venituri din diferențe de curs valutar;
 venituri din sconturi primite în urma unor reduceri financiare;
 alte venituri financiare.

1
Toma C., Contabilitate financiară, Ed. a III-a, revizuită și adăugită, Ed. Tipo Moldova, 2018, Iași, p. 491
2
Horomnea, E., Budugan, D., Georgescu, I., Introducere în contabilitate, Concepte și aplicații, Ed. Tipo Moldova,
2015, Iași, pp. 83-84

6
 c) Venituri din provizioane și ajustări pentru depreciere sau pierdere de
valoare aferente activităților curente a entității – reprezintă veniturile financiare și de
exploatare, determinate de anularea sau diminuarea provizioanelor ce au fost constituite,
respectiv a ajustărilor pentru pierdere de valoare sau depreciere, atunci când nu se mai
justifică menținerea acestora, are loc realizarea riscului sau cheltuiala devine exigibilă.

1.2. Influența principiilor contabile asupra recunoașterii veniturilor

Contabilitatea oricărei întreprinderi și prezentarea situațiilor financiare trebuie să se
bazeze pe un sistem de reguli sau norme contabile, cunoscute sub denumirea de convenții și
principii contabile.
Conform legislației financiar-contabile din țara noastră, elementele prezentate în situațiile
financiare anuale și cele consolidate sunt recunoscute și evaluate în conformitate cu următoarele
principii contabile:1
- principiul continuității activității;
- principiul permanenței metodelor;
- principiul prudenței;
- principiul contabilității de angajamente;
- principiul intangibilității;
- principiul evaluării separate a elementelor de active și de datorii;
- principiul necompensării;
- principiului prevalenței economicului asupra juridicului;
- principiul evaluării la cost de achiziție sau cost de producție;
- principiul pragului de semnificație.

Dintre principiile enumerate mai sus, o influență directă asupra contabilității veniturilor
au următoarele principii:
Principiul prudenței – cu privire la venituri, dar și la cheltuieli, acest principiu scoate în
evidență faptul că recunoașterea se realizează pe o bază prudențială, conform căreia nu este
permisă supraevaluarea veniturilor și nici subevaluarea cheltuielilor.
Principiul contabilității de angajamente – susține că veniturile și cheltuielile se recunosc
în contabilitate în momentul producerii lor și nu în cel al plății/încasării. În cadrul acestui
principiu, veniturile și cheltuielile sunt delimitate și înregistrate sub aspect real (milcare de
bunuri și servicii) și nu sub aspect monetar (mișcare de lichidități).

1
Toma, C., Contabilitate financiară, Ed. a II –a, revizuită și adăugită, Ed. Tipo Moldova, Iași, 2016, pp.35-37
7
 Principiul necompensării – acest principiu determină recunoașterea câștigurilor în Contul
de profit și pierdere, ca urmare a schimbului de active imobilizate.
Principiul prevalenței economicului asupra juridicului – principiul permite recunoașterea
veniturilor din chirii, respectiv a cheltuielilor din chirii în funcție de eventualele gratuități
(stimulente) aferente și fondul economic al contractului, încadrarea operațiunilor la vânzare în
nume propriu sau comision, respectiv consignație, recunoașterea veniturilor în contul de profit și
pierdere sau ca venituri în avans.
Prin urmare, principiile contabilității reprezintă un mijloc de concretizare a obiectivelor
acesteia de a furniza informații utile pentru fundamentarea deciziilor economice, cu o influență
semnificativă asupra veniturilor și cheltuielilor.

1.3. Aspecte privind recunoașterea și prezentarea veniturilor în Contul

de profit și pierdere
Contul de profit și pierdere sau contul de rezultate este un instrument ce grupează
fluxurile reale și financiare și scoate în evidență operațiunile realizate de entitate în cursul
exercițiului financiar. Prin conținutul său, contul de profit și pierdere oferă informații privind
activitatea comercială, industrială sau financiară a entității și despre modul cum aceasta
gestionează afacerea prin dimensiunea veniturilor, cheltuielilor și a rezultatelor pe care le
generează.
În contul de profit și pierdere, veniturile și cheltuielile pot fi prezentate în diferite moduri
și grupate după natura lor în activitatea întreprinderii. Astfel, veniturile, dar și cheltuielile sunt
elemente legate în mod direct de evaluarea performanțelor obținute de entitate.1
În contul de profit și pierdere, veniturile se prezintă după natura economică astfel:2
1) Cifra de afaceri netă – include acele valori care rezultă din vânzarea de bunuri și
prestarea
de servicii ce intră în categoria activităților curente ale entității, după ce s-au scăzut reducerile
comerciale, taxa pe valoare adăugată și alte impozite și taxe aferente. Componentele principale
ale cifrei de afaceri sunt următoarele:
- producția vândută (ct. 701+702+703+704+705+706+708) care reflectă prețul de vânzare
fără TVA al produselor finite, agricole și a activelor biologice de natura stocurilor,
produselor reziduale, semifabricatelor, serviciilor prestate, veniturile din redevențe,
locații de gestiune, studiilor și cercetărilor, chirii și activități diverse facturate;

1
Toma, C., Contabilitate financiară, Ed. a III-a, revizuită și adăugită, Ed. Tipo Moldova, Iași, 2018, p. 547
2
*** Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 470/11.01.2018 privind principalele aspecte legate de întocmirea și
depunerea situațiilor financiare anuale și a raportărilor contabile anuale ale operatorilor economici la unitățile
teritoriale ale Ministerului Finanțelor Publice, precum și pentru modificarea și completarea unor reglementări
contabile, publicat în Nonitorul Oficial al României, Partea I, nr. 66/23.01.2018
8
 - venituri din vânzarea mărfurilor (ct. 707) exprimă prețul de vânzare fără TVA al
bunurilor achiziționate de la terți și revândute în aceeași stare și prețul de vânzare al
bunurilor asimilate mărfurilor expediate către terți;
- reduceri comerciale acordate (ct. 709) face referire la rabaturi, remize, risturne ce sunt
acordate clienților ulterior facturării, indiferent de perioada la care se referă aceste
reduceri;
- venituri din dobânzi înregistrate de entitățile radiate din Registrul jurnal și care mai au
în derulare contracte de leasing (ct. 766) constituie ca și obiect principal de activitate
leasingul, exprimă dobânzile pe care le înregistrează societățile specializate la contractele
de leasing;
- venituri din subvenții de exploatare aferente cifrei de afaceri, oferă informații referitor la
sumele primite sau de primit de la bugetul de stat sau organismele publice locale sau alte
instituții pentru realizarea cifrei de afaceri;
2) Venituri aferente costului producției în curs de execuție – scoate în evidență costul de
producție al produselor stocate, inclusiv al producției în curs de execuție, precum și
variația acestuia (sold creditor și sold debitor).1
3) Venituri din producția de imobilizări necorporale și corporale prezintă valoarea
imobilizărilor realizate în regie proprie, ce este exprimată în costuri de producție
efective.
4) Venituri din reevaluarea imobilizărilor corporale (ct. 755) reflectă majorările valorice
constate la reevaluarea imobilizărilor corporale sub forma veniturilor, iar dacă pentru
același activ s-a recunoscut o descreștere valorică la o reevaluare precedentă, se
înregistrează sub forma unei cheltuieli.
5) Venituri din producția de investiții imobiliare (ct. 725) reflectă costul de producție al
investițiilor imobiliare realizate cu efort propriu.
6) Venituri din subvenții de exploatare (ct. 7412-7419) evidențiază informații cu privire la
sumele primite sau de primit, altele decât subvențiile aferente cifrei de afaceri, de la
bugetul de stat sau organismele publice locale sau alte instituții pentru finanțarea
activității de exploatare a entității.
7) Alte venituri din exploatare (ct. 751+758+7851) prezintă informații cu privire la celelalte
venituri aferente activității de exploatare, care nu se regăsesc în structurile anterioare.

1
*** Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 470/11.01.2018 privind principalele aspecte legate de întocmirea și
depunerea situațiilor financiare anuale și a raportărilor contabile anuale ale operatorilor economici la unitățile
teritoriale ale Ministerului Finanțelor Publice, precum și pentru modificarea și completarea unor reglementări
contabile, publicat în Nonitorul Oficial al României, Partea I, nr. 66/23.01.2018
9
 8) Venituri din interese de participare (ct. 7611+7612+7613) reflectă sumele încasate/de
încasat sub formă de dividende pentru titlurile de capital deținute la entități afiliate,
asociate sau entități controlate în comun.
9) Venituri din dobânzi (ct. 766) face referire la dobânzile încasate sau de încasat pentru
împrumuturile acordate pe termen scurt, titlurile de plasament deținute și disponibilitățile
păstrate în conturi la bănci, inclusiv dobânda aferentă creanțelor imobilizate.
10) Venituri din subvenții de exploatare pentru dobânda datorată (ct. 7418) prezintă
veniturile de natura celor menționate în denumirea rândului.
11) Alte venituri financiare, include venituri diverse ca natură, cum ar fi: dividende din
deținerea altor imobilizări financiare, dividende și dobânzi pentru investițiile financiare
deținute pe termen scurt etc.
Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 1802/ 29.12.2014 specifică faptul că veniturile
sunt recunoscute în contul de profit și pierdere atunci când se poate evalua în mod credibil o
creștere a beneficiilor economice viitoare legate de creșterea valorii unui activ sau de scăderea
valorii unei datorii.
Dar, în mod practic criteriile de recunoaștere a veniturilor sunt aplicabile, de regulă,
separat pentru fiecare tranzacție, pentru a putea reflecta realitatea economică. De exemplu, când
prețul de vânzare al unui produs include o sumă identificabilă pentru servicii succesive, aceasta
sumă este înregistrată în avans și recunoscută ca venit pe parcursul perioadei în care s-a efectuat
service-ul.1
În aplicarea criteriilor de recunoaștere avem în vedere că acestea includ venituri din
activitatea curentă și câștiguri. Principalele venituri din activitatea curentă sunt venituri din
vânzări de bunuri, venituri din prestări de servicii, venituri din cedarea folosinței activelor
entității (dobânzi, redevențe și dividende).
Veniturile din vânzări de bunuri se înregistrează în contabilitate atunci când bunurile
sunt predate către cumpărător, au fost livrate pe bază de factură sau în alte condiții existente în
contract, și care prezintă transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor respective, către
clienți.
Veniturile din vânzarea bunurilor se recunosc atunci când sunt respectate cerințele
următoare:2
 riscurile și avantajele semnificative au fost transferate de către entitate, cumpărătorului,
acestea decurgând din proprietatea asupra bunurilor;

1
Dumitru C. G., Ristea M., Libertate și Conformitate în standardele și reglementările contabile, Ed. CECCAR,
2012, București, Pp. 669-670.
2
Toma, C., Contabilitate financiară, Ed. a III-a, revizuită și adăugită, Ed. Tipo Moldova, Iași, 2018, pp.492-493
10
  vânzătorul nu mai gestionează bunurile cedate la nivelul la care ar fi facut-o, în mod
normal, în cazul deținerii în proprietate a acestora și nici nu mai deține controlul efectiv
asupra lor;
 veniturile și, respectiv cheltuielile ocazionate de tranzacție pot fi evaluate în mod
credibil.

Veniturile din prestarea serviciilor se înregistrează în contabilitate pe măsură ce acestea

sunt efectuate . În această categorie se cuprind și executările de lucrări și alte operațiuni care nu
se pot considera a fi livrări de bunuri.
Atunci când rezultatul unei tranzacții ce implică prestarea de servicii poate fi estimat în
mod rezonabil, venitul asociat tranzacției trebuie să fie recunoscut în funcție de stadiul de
execuție a contractului la data închiderii bilanțului.
Rezultatul unei tranzacții poate fi estimat în mod rezonabil atunci când sunt satisfăcute
următoarele condiții:
 suma veniturilor poate fi estimată în mod rezonabil;
 este probabil ca beneficiile economice asociate tranzacției să fie generate către societate;
 stadiul de execuție a contractului la data de închidere a bilanțului poate fi evaluat în mod
rezonabil;
 costurile apărute pe parcursul contractului și costurile de finalizare a contractului pot fi
evaluate în mod rezonabil;
 veniturile nu pot fi recunoscute atunci când cheltuielile aferente tranzacțiilor respective
nu pot fi evaluate în mod rezonabil , în asemenea cazuri, orice mijloc de plată deja primit
este recunoscut ca datorie.1
Recunoașterea veniturilor pe măsura execuției contractului este denumită în mod curent,
metoda procentului de execuție. Potrivit acestei metode, veniturile sunt recunoscute în perioadele
contabile în care sunt prestate serviciile.
Veniturile din dobânzi, redevențe, dividende se recunosc astfel:
Dobânzile sunt recunoscute în mod proporțional, periodic, pe măsura generării venitului
respectiv, pe baza contabilității de angajamente. Redevențele se recunosc conform realității
economice a contractului, pe baza contabilității de angajamente. Dividendele se recunosc în
momentul în care apare dreptul acționarului de a le încasa.
Prin urmare, constatăm că veniturile includ atât sumele sau valorile încasate/de încasat
din activități curente, cât și câștigurile obținute din orice alte surse.

1
Toma C., Contabilitate financiară, Ed. a III-a revizuită și adăugită, Ed. Tipo Moldova, 2018, Iași, pp. 494-495
11
 Capitolul 2. Aspecte teoretice privind contabilitatea veniturilor
După delimitarea conceptuală a veniturilor ne propunem în cuprinsul acestui capitol să
facem o prezentare succintă a aspectelor teoretice privind modul de reflectare în contabilitate a
veniturilor.
2.1. Documente justificative privind reflectarea în contabilitate a veniturilor
Legea contabilității precizează faptul că în momentul în care se efectuează o operațiune
economico-financiară, aceasta se consemnează imediat într-un document care ajută la
înregistrarea respectivei operațiuni în contabilitate, dobândind astfel calitatea de document
justificativ.1
Documentele justificative trebuie să conțină obligatoriu următoarele elemente:
- denumirea documentului;
- denumirea/numele/prenumele și după caz, sediul persoanei juridice/adresa
persoanei fizice care întocmește documentul;
- numărul documentului și data întocmirii acestuia;
- menționarea părților care participă la efectuarea operațiunii economico-financiare
- conținutul operațiunii economico-financiare, iar atunci când este cazul , temeiul
legal al efectuării acestuia;
- datele cantitative și valorice aferente operațiunilor
- numele și prenumele, precum și semnăturile persoanelor care răspund de
efectuarea operațiunii economico-financiare;
În cuprinsul oricărui document trebuie să fie menționate elementele prevăzute de
legislația în domeniu, respectiv forma juridică, codul de identificare fiscală și capitalul social.
Acestea pot obține calitatea de document justificativ doar atunci când furnizează toate
informațiile prevăzute de normele legale. 2
Documentele financiar-contabile trebuie să fie întocmite la timp și corect de către entități,
acestea trebuie să prezinte situația reală a informațiilor înscrise. Păstrarea documentelor
urmărește în principal asigurarea integrității, respectiv accesul rapid la orice document, în cadrul
unei perioade determinate de timp. După încheierea exercițiului financiar, anual, arhiva curentă
se predă arhivei generale a întreprinderii.

1
***Ordinului ministrului finanțelor publice nr. 2634/05.11.2015 privind documentele financiar contabile publicat
în Monitorul Oficial al României, nr. 910/09.12.2015, cu modificările și completările ulterioare, art. 3.
2
Horomnea E., Budugan D., Georgescu I., Introducere în contabilitate, Concepte și Aplicații, 2015, Iași, pp.318-
319
12
 Potrivit legii, entitățile au obligația să păstreze la arhiva proprie documentele
justificative și contabile pe o perioadă de zece ani, începând de la data încheierii exercițiului.
Principalele documente justificative ale veniturilor sunt:1
Factura - entitățile impozabile care efectuează o livrare de bunuri, prestare de servicii,
trebuie să emită o factură către beneficiar, cel târziu până în cea de-a 15-a zi a lunii următoare
celei în care ia naștere faptul generator al taxei, exceptând cazul în care factura a fost deja emisă.
Documentul este întocmit în 3 exemplare: originalul este emis beneficiarului, un exemplar
rămâne la departamentul financiar-contabil, iar unul rămâne la emitent.
Conform prevederilor Codului Fiscal, pentru operațiunile economice care nu necesită întocmirea
facturii, înregistrarea acestora se face pe baza contractelor încheiate între părți, a documentelor
financiare sau bancare cum ar fi: chitanță, extras de cont, aviz de însoțire, notă contabilă etc.
Aviz de însoțire a mărfii – este un document de însoțire a mărfii pe timpul transportului
și se întocmește de către entitățile care nu au posibilitatea de a întocmi factură în momentul
livrării. Acesta mai poate servi și ca document ce stă la baza întocmirii facturii, de primire în
gestiune sau de descărcare din gestiune a bunurilor cedate cu titlu gratuit. De regulă, se
întocmește în două sau mai multe exemplare.
Documentul se arhivează, după caz, la furnizor la compartimentul desfacere sau
financiar-contabil, iar la cumpărător doar la compartimentul financiar-contabil.
Jurnalul de vânzări – este un document de înregistrare a vânzărilor de valori materiale
sau a prestărilor de servicii; astfel cu ajutorul acestuia se stabilește lunar taxa pe valoare adăugată
colectată. Acesta reprezintă un registru auxiliar al registrului jurnal și evidențiază toate vânzările
pentru decontul de TVA, este completat de către persoanele plătitoare de TVA (impozabile) cât
și de cele impozabile care se află în regim special de scutire. Jurnalul de vânzări este întocmit
într-un singur exemplar și se înregistrează zilnic sau lunar elementele necesare pentru aflarea
corectă a TVA colectată datorată.
Bonul fiscal – este un document justificativ emis de către casa de marcat, atunci când
comercianții vând produse sau prestează servicii și detaliază informațiile referitoare la acestea, în
funcție de specificul activității desfășurate.

1
Toma, C., Contabilitate Financiară, Ed. a II – a, revizuită și adăugită, Ed. Tipo Moldova, Iași, 2016, pp. 61-63
13
 2.2. Conținutul economic și funcționarea conturilor de venituri.

Contabilitatea veniturilor se realizează cu ajutorul unor conturi sintetice de gradul 1 și 2

ce fac parte din următoarele grupe ale clasei 7 ”Conturi de venituri”
- 70 ”Cifra de afaceri netă”
- 71 ”Venituri aferente costului producției în curs de execuție”
- 72 ”Venituri din producția de imobilizări”
- 74 ”Venituri din subvenții de exploatare”
- 75 ”Alte venituri din exploatare”
- 76 ”Venituri financiare”
- 78 ”Venituri din provizioane și ajustări pentru depreciere sau pierdere de valoare”

Conturile de venituri nu se încadrează în categoria conturilor bilanțiere pentru că la

sfârșitul lunii nu prezintă sold.

2.2.1 Prezentarea conturilor de venituri din exploatare

Veniturile din exploatare dețin o pondere considerabilă în veniturile totale pe care o
entitate le obține și determină semnificativ mărimea și natura rezultatului cu care exercițiul
financiar se încheie. 1
După natura lor aceste venituri se concretizeză în:
- cifra de afaceri netă;
- veniturile aferente costului producției obținute;
- veniturile din producția de imobilizări;
- subvențiile pentru activitatea de exploatare și;
- alte venituri din exploatare.
Veniturile care alcătuiesc cifra de afaceri sunt ocazionate de valorificarea rezultatelor
obținute din realizarea obiectului de activitate ( producție, comerț, executări de lucrări, prestări
de servicii etc). Cifra de afaceri netă se determină prin însumarea veniturilor obținute din
livrările de bunuri și prestările de servicii după ce au fost deduse reducerile comerciale, taxa pe
valoare adăugată, și alte impozite legate direct de aceasta.
Evidența acestor venituri se ține în contabilitate cu ajutorul grupei 70” Cifra de
afaceri”. Principalele conturi sintetice de gradul I se prezintă în cele ce urmează.
- 701”Venituri din vânzarea produselor finite, produselor agricole și a activelor
biologice de natura stocurilor” dezvoltat pe următoarele conturi sintetice de gradul II:
 7015 ”Venituri din vânzarea produselor finite”

1
Toma C., Contabilitate financiară, Ed. a III-a revizuită și adăugită, Ed. Tipo Moldova, 2018, Iași, p. 497
14
  7017 ”Venituri din vânzarea produselor agricole”
 7018 ”Venituri din vânzarea activelor biologice de natura stocurilor”
- 702 ”Venituri din vânzarea semifabricatelor”
- 703 ”Venituri din vânzarea produselor reziduale”
- 704 ”Venituri din servicii prestate”
- 705 ”Venituri din studii și cercetări”
- 706 ”Venituri din redevențe, locații de gestiune și chirii”
- 707 ”Venituri din vânzarea mărfurilor”
- 708 ”Venituri din activități diverse”

Debit Contul 701-708 Credit

- prețul de vânzare al produselor finite, produselor
- la sfârșitul perioadei agricole, activelor biologice de natura stocurilor,
121 soldul conturilor se semifabricatelor și produselor reziduale, mărfurilor,
transferă asupra tarifele serviciilor prestate, valoarea studiilor și a 411
contului de profit și contractelor de cercetare, valoarea redevențelor pentru
pierdere. concesiuni, a locațiilor de gestiune și sume facturate
clienților reprezentând venituri din activități diverse;

- prețul de vânzare al produselor finite, produselor

agricole, activelor biologice de natura stocurilor,
semifabricatelor și produselor reziduale, mărfurilor,
tarifele serviciilor prestate, valoarea studiilor și a 418
contractelor de cercetare, valoarea redevențelor pentru
concesiuni, a locațiilor de gestiune și sume facturate
clienților reprezentând venituri din activități diverse
pentru care nu s-au întocmit facturi;

- sume cuvenite din vânzări de bunuri și prestări de

servicii către entități afiliate, entități asociate și entități 451,
controlate în comun 453
- venituri înregistrate în avans aferente perioadei curente 472
sau exercițiului în curs;
Tarifele serviciilor prestate, încasate în numerar, sumele
încasate reprezentând valoarea redevențelor cuvenite 512,
pentru concesiuni, a locațiilor de gestiune și a chiriilor, 531
precum și pentru folosirea brevetelor, mărcilor, sumele
încasate de la terți, reprezentând venituri din activități
diverse;
- sumele datorate de personal, reprezentând chirii care
se fac venituri ale entității, reprezentând consumuri 428
efectuate pentru acesta și care se fac venituri ale entității;
Valoarea ambalajelor care circulă în sistem de restituire, 419
nerestituite de la clienți;

- 709 ” Reduceri comerciale acordate” acest cont ține evidența reducerilor comerciale
acordate ulterior facturării, indiferent de perioada la care face referire, se debitează cu
valoarea reducerilor comerciale acordate ulterior facturării (411)
15
 Venituri aferente costului de producție
Evidența veniturilor aferente costului producției se ține cu ajutorul grupei 71, care
cuprinde două conturi sintetice de gradul 1:1
- 711 ”Venituri aferente costurilor stocurilor de produse” este un cont bifuncțional, ce
ține evidența costului de producție al produselor stocate, precum și variația acestuia.
Funcțiunea completă a contului 711 se prezintă astfel:

Debit 711”Venituri aferente costurilor stocurilor de produse” Credit

- reluarea la începutul perioadei a - costul produselor în curs de execuție, la
331 producției în curs de execuție; sfârșitul perioadei; 331

- prețul de înregistrare al produselor - prețul de înregistrare al produselor

341 la vândute s-au constate lipsă la inventar; obținute, la finele perioadei sau constate 341
347 plus la inventar; la
347
- prețul de înregistrate al activelor - diferențele de preț în plus sau nefavorabile
361 biologice de natura stocurilor ieșite din (costul de producție > costul standard) 348
gestiune; aferente produselor intrate în gestiune;
- diferențele de preț în plus sau - diferențele de preț în minus sau favorabile
368 nefavorabile; (costul de producție < costul standard); 348
348 - diferențele de preț în minus sau - diferențele de preț în plus sau nefavorabile
favorabile aferente produselor intrate aferente activelor biologice de natura 368
în gestiune; stocurilor intrate/ieșite din gestiune;
SFC reprezintă variația în plus (creșterea) a reprezintă variația în minus (diminuarea) SFD
stocului de produse față de începutul a stocului de produse față de începutul perioadei;
perioadei

- 712 ” Venituri aferente costurilor serviciilor în curs de execuție” cont bifuncțional,

ține evidența costului de producție al serviciilor în curs de execuție, precum și variația
acestuia.
Înregistrează în creditul contului, costul serviciilor în curs de execuție, la sfârșitul perioadei
(332), iar în debit reluarea la începutul perioadei a serviciilor în curs de execuție (332)

Veniturile din producția de imobilizări

1
Toma C., Contabilitate financiară, Ed. a III-a revizuită și adăugită, Ed. Tipo Moldova, 2018, Iași,pp. 501-502
16
 Unele entități pot să-și asigure o parte din necesarul din imobilizări prin producție proprie.
Imobilizările corporale și necorporale obținute cu efort propriu sunt rezultatul lucrărilor de
investiții realizate în regie, iar costul de producție al acestora se constituie în venit al perioadei.
Dacă se constată că la sfârșitul exercițiului, lucrările de investiții sunt nefinalizate,
valoarea cheltuielilor încorporate în obiectivele de investiții se reflectă, de asemenea, ca venit al
perioadei (conform principiului independenței).
Evidența acestor venituri se asigură în contabilitate cu ajutorul grupei 72 ”venituri din
producția de imobilizări” , dezvoltată pe 3 conturi sintetice de gradul I:
- 721 ”Venituri din producția de imobilizări necorporale”
- 722 ”Venituri din producția de imobilizări corporale”
- 725 ”Venituri din producția de investiții imobiliare”

Venituri din subvenții de exploatare

Sunt reprezentate de subvențiile și alte sume nerambursabile de care beneficiază entitatea

pentru acoperirea diferențelor de preț la produse și servicii subvenționate, acoperirea pierderilor,
precum și alte subvenții.1
Există anumite entități care pentru desfășurarea activității de exploatare pot beneficia de
la organisme publice, buget de stat sau alte instituții, de subvenții. În acest caz, sumele trebuie
utilizate doar pe destinația pentru care au fost acordate și să îndeplinească condițiile impuse de
instituția finanțatoare.
”Veniturile din subvenții de exploatare aferente cifrei de afaceri nete se prezintă în contul
de profit și pierdere ca parte a cifrei de afaceri nete iar celelalte venituri din subvenții se prezintă
în contul de profit și pierdere ca o corecție a cheltuielilor pentru care au fost acordate sau ca
elemente de venituri, potrivit structurii prevăzute în acest sens.”2
Pentru a ține evidența acestor venituri se utilizează un singur cont, și anume 74
”venituri din subvenții de exploatare” , ce i nclude un singur cont sintetic de gradul I, 741
”Venituri din subvenții de exploatare”.
În creditul acestui cont se înregistrează subvențiile de exploatare primite sau ce urmează
a fi primite (512, 445) și subvențiile pentru venituri, recunoscute anterior ca venituri amânate
(472).

Alte venituri din exploatare

1
Toma, C., Managementul contabilității financiare, Ed. Tipo Moldova, Iași, 2012, p.435
2
Toma, C., Contabilitate Financiară, Ed. a III-a revizuită și adăugită, Ed. Tipo Moldova, Iași, 2018, pp. 504-506
17
 În activitățile desfășurate de entități pot fi prezente uneori și alte venituri din exploatare,
care manifestă un caracter accidental și întâmplător, caracterizate de o frecvență redusă cum
sunt:
- operațiunile de fiducie1 ;
- reactivările de creanțe față de clienți și debitori diverși;
- reevaluarea imobilizărilor corporale și alte venituri din exploatare ce se concretizează în
(despăgubiri, amenzi și penalități cuvenite, donații primite și altele).
Evidența veniturilor de natura celor menționate se asigură cu ajutorul grupei de conturi
75 ” alte venituri din exploatare” dezvoltată pe următoarele conturi sintetice de gradul I:2
- 751 ”Venituri din operațiuni de fiducie” prezintă în credit veniturile obținute din fiducie
(constituirea, derularea și lichidarea fiduciei) și este dezvoltat pe trei conturi sintetice de
gradul II, respectiv:
- 7511”Venituri ocazionate de constituirea fiduciei”
- 7512 ”Venituri din derularea operațiunilor de fiducie”
- 7513 ”Venituri din lichidarea operațiunilor de fiducie”
- 754 ”Venituri din creanțe reactivate și debitori diverși” înregistrează în credit
următoarele conturi: (411, 461, 451, 453);
- 755 ”Venituri din reevaluarea imobilizărilor corporale” prezintă în credit valoarea
creșterii față de valoarea netă contabilă, ce rezultă din reevaluarea imobilizărilor corporale
și este recunoscută ca un venit care să compenseze cheltuiala cu descreșterea, anterior
recunoscută la acel activ (211 la 217);
- 758 ”Alte venituri din exploatare” înregistrează în credit următoarele:

Debit 758 ”Alte venituri din exploatare” 1

Credit

1
Fiducia este operațiunea juridica prin care unul sau mai mulți constitutori transferă drepturi reale, drepturi de
creanță, garanții ori alte drepturi patrimoniale sau un ansamblu de asemenea drepturi, prezente ori viitoare, către
unul sau mai mulți fiduciari care le exercită cu un scop determinat.
2
Toma, C., Contabilitate financiară, Ed. a III-a revizuită și adăugită, Ed. Tipo Moldova, 2018, Iași, pp. 507-508
18
 - la sfârșitul perioadei soldul - sumele datorate de personal privind debite, 428
salarii, sporuri sau adaosuri necuvenite, avansuri
121 conturilor se transferă asupra
nejustificate
contului de profit și pierdere.
- valoarea bunurilor constatate lipsă sau 461
deteriorate, imputate terților;
-valoarea despăgubirilor, amenzilor și 411,
penalităților datorate de terți; 451,453,
461, 468
- cota-parte a subvențiilor pentru investiții
trecută la venituri, corespunzător amortizării 475
înregistrate sau la scoaterea din evidență a
activelor;
301, 302,
- bunurile sau valorile primite gratuit sau 303, 361,
rezultate din dezmembrarea unor imobilizări;
371, 381,
512, 531
- drepturile de personal neridicate, prescrise, 426
potrivit legii
- sumele cuvenite entității, datorate de către 448
bugetul statului, altele decât impozite și taxe;
- prețul de vânzare al imobilizărilor 451, 453,
necorporale și corporale cedate; 461
- diferența dintre valoarea participațiilor 261, 262,
primite ca urmare a participării cu mărfuri la 263, 265
capitalul altor entități și valoarea mărfurilor
care fac obiectul participației;
- sumele prescrise, scutite sau anulate, potrivit 401, 404,
legii, reprezentând datorii față de furnizori, 462, 455,
creditori diverși, acționari/asociați;
457
- sumele prescrise, scutite sau anulate, potrivit 431, 437,
legii, reprezentând datorii privind asigurările 441,
sociale, ajutorul de șomaj, impozitul pe
profit/venit, taxa pe valoare adăugată, fonduri 4423,
speciale, alte impozite, taxe și vărsăminte 446, 448,
asimilate, dividende de plătit și alte datorii cu
444, 438.
bugetul statului;

Acest cont se dezvoltă și pe următoarele conturi sintetice de gradul II :

1
Toma, C., Contabilitate financiară, Ed. a III-a revizuită și adăugită, Ed. Tipo Moldova, 2018, Iași, p. 507
19
 - 7581 ”Venituri din despăgubiri, amenzi și penalități”;
- 7582 ”Venituri din donații primite”;
- 7583 ”Venituri din vânzarea activelor și alte operațiuni de capital”
- 7584 ”Venituri din subvenții pentru investiții”;
- 7588 ”Alte venituri din exploatare”;

2.2.2 Prezentarea conturilor de venituri financiare

Operațiunile desfășurate de entități nu se limitează numai la activitatea de exploatare, ci se

extind și în domeniul financiar. Luând în considerare că orice activitate întreprinsă de acestea
presupune efectuarea unor cheltuieli și generare de venituri, contabilitatea are sarcina de a
evidenția distinct cheltuielile și veniturile rezultate din operații financiare.
Veniturile financiare dețin o pondere variabilă în totalul veniturilor unei entități ( în funcție
de mărimea acesteia și de politica adoptată de conducere în materie de finanțare) și influențează,
într-o anumită măsură, mărimea rezultatului global.1
Pentru evidența veniturilor financiare, planul contabil general a rezervat grupa 76 ”Venituri
financiare”.

În cadrul acestei grupe se regăsesc următoarele conturi:

- 761” Venituri din imobilizări financiare” evidențiază în credit dividendele de încasat
sau încasate aferente titlurilor imobilizate (451, 453, 461, 512) și se dezvoltă pe
următoarele conturi sintetice:
- 7611 ”Venituri din acțiuni deținute la entitățile afiliate”;
- 7612 ”Venituri din acțiuni deținute la entități asociate”;
- 7613 ”Venituri din acțiuni deținute la entități controlate în comun”;
- 7615 ”Venituri din alte imobilizări financiare”;
- 762 ”Venituri din investiții financiare pe termen scurt” prezintă în credit dividendele
de încasat sau încasate, aferente investițiilor financiare pe termen scurt (451, 461, 512);
- 764 ”Venituri din investiții financiare cedate” evidențiază în creditul contului
următoarele conturi 451, 453, 461, 512, 531 și se dezvoltă pe conturile sintetice 7641,
7642;

Debit 765 ”Venituri din diferențe de curs valutar” Credit

- la sfârșitul perioadei Diferențe favorabile de curs valutar rezultate: 512, 531,

1
Toma C., Contabilitate financiară, Ed. a III-a, revizuită și adăugită, Ed. Tipo Moldova, Iași, 2018, pp. 510-512
20
121 soldul conturilor se - la încasarea creanțelor în valută;
transferă asupra contului de
profit și pierdere.
- la evaluarea creanțelor în valută, înregistrate la 267, 411,
finele lunii, respectiv la închiderea exercițiului 413, 418,
financiar ; 451, 453,
456, 461.
- din decontarea datoriilor în valută și evaluarea 161, 162,
acestora la finele lunii, respectiv la inchiderea 166, 167,
exercițiului financiar ; 168, 269,
401, 403,
404, 405,
408, 452,
453, 455,
462, 509.
- din evaluarea disponibilităților în valută, existente 512, 531,
în casierie sau în conturi la bănci, precum și a 267, 508,
depozitelor și a altor valori de trezorerie în valută, 541, 542
înregistrate la finele lunii, respectiv la închiderea
exercițiului financiar;
- la cedarea unei participații într-o entitate străină
care a fost cuprinsă în consolidare, și în situațiile 107, 103
financiare anuale consolidate, aferente unui element
monetar care face parte dintr-o investiție netă a
entității într-o entitate străină;

Contul 765 se dezvoltă și pe următoarele două conturi sintetice de gradul II:

- 7651 ”Diferențe favorabile de curs valutar legate de elementele monetare exprimate în
valută”;
- 7652 ”Diferențe favorabile de curs valutar din evaluarea elementelor monetare care fac
parte din investiția netă într-o entitate străină”;

Debit 766 ”Venituri din dobânzi” Credit

121 - la sfârșitul perioadei - dobânzile cuvenite, aferente împrumuturilor
soldul conturilor se acordate entităților afiliate, asociate și celor 451, 453
transferă asupra contului controlate în comun;
de profit și pierdere.
- dobânda aferentă creanțelor imobilizate; 267, 512
- dobânzile aferente sumelor datorate de către 461
debitorii diverși;
- dobânzile de primit aferente 518
disponibilităților aflate în conturi curente;
- valoarea dobânzilor înregistrate pe venituri, 472
pentru operațiunile de vânzare cu plata în
rate;

- 767 ”Venituri din sconturi obținute” înregistrează în credit valoarea sconturilor

obținute de la furnizori sau alți creditori (401, 404, 462, 512);
21
 - 768 ”Alte venituri financiare” evidențiează veniturile de natură financiară care nu au
fost avute în vedere anterior. Funcțiunea completă a contului se prezintă astfel:

Debit 768 ”Alte venituri financiare” Credit

121 - la sfârșitul perioadei soldul - valoarea titlurilor imobilizate primite ca 261, 262,
conturilor se transferă asupra urmare a majorării capitalului social al 263, 265
contului de profit și pierdere. entitățiila care se dețin participații, prin
încorporarea beneficiilor;
- diferența dintre valoarea participațiilor 261, 262,
primite ca urmare a participării în natură la 263, 265
capitalul altor entități și valoarea
neamortizată a imobilizărilor corporale și
necorporale care fac obiectul participației,
valoarea titlurilor imobilizate primite fără
plată, potrivit legii;
-contravaloarea acțiunilor pe termen scurt 501
primite fără plată, potrivit legii;
- diferențele favorabile aferente furnizorilor 401, 404,
și creditorilor cu decontare în funcție de 408, 462
cursul unei valute, rezultate din evaluarea
acestora;
- diferențele favorabile din evaluarea, la 501, 506
încheierea exercițiului financiar, a valorilor
mobiliare pe termen scurt admise la
tranzacționare pe o piață reglementată;

2.2.3. Prezentarea conturilor de venituri din provizioane și ajustări pentru

depreciere sau pierdere de valoare

Provizioanele și ajustările constituite într-o perioadă anterioară de gestiune, generează

venituri în cursul exercițiului sau la sfârșitul acestuia, doar dacă în urma efectuării analizei se
identifică situațiile următoare: 1
- Provizioanele și ajustările existente sunt superioare mărimii riscului, cheltuielii sau
deprecierii pentru care s-au constituit (provizionul/ajustarea se diminuează la nivelul
necesarului prin încorporarea deferenței la venituri);
- Provizionul/ajustarea nu se mai justifică întrucât riscul, cheltuiala sau deprecierea nu mai
există (provizionul se anulează integral prin transfer la venituri);
- Provizionul se consumă ca urmare a producerii riscului sau cheltuielii pentru care s-a
constituit, compensând cheltuiala intervenită (se reintegrează la venituri în totalitate);
- Ajustarea a rămas fără obiect ca urmare a ieșirii din entitate a activelor pentru care s-a
constituit (mărimea ajustării se reintegrează la venituri).

1
Toma, C., Contabilitate financiară, Ediția a II-a revizuită și adăugită, Editura Tipo Moldova, Iași, 2018, pp. 515-
516

22
 Veniturile ocazionate de reluarea provizioanelor și ajustărilor sunt reflectate în
contabilitate cu ajutorul grupei de conturi 78 ”Venituri din provizioane, amortizări și ajustări
pentru depreciere sau pierdere de valoare”. 1
Deoarece provizioanele și ajustările constituite anterior puteau viza atât activitatea de
exploatare, cât și pe cea financiară, grupa 78 este structurată pe două conturi sintetice de gradul
I:
- 781 ”Venituri din provizioane și ajustări pentru depreciere privind activitatea de
exploatare” ține evidența veniturilor obținute din diminuarea sau anularea provizioanelor,
a ajustărilor pentru deprecierea imobilizărilor corporale și necorporale, a activelor
circulante, precum și a veniturilor corespunzătoare fondului comercial negativ.
Funcțiunea completă a contului se prezintă astfel:

Debit contul 781

Credit
121 - la sfârșitul perioadei soldul
conturilor se transferă asupra
contului de profit și pierdere.
- sumele reprezentând diminuarea sau 151
anularea provizioanelor
- sumele reprezentând diminuarea sau 290,
anularea ajustărilor pentru deprecierea 291,
imobilizărilor;
293
- sumele reprezentând diminuarea sau
anularea ajustărilor pentru deprecierea
391 la
stocurilor și producției în curs de execuție;
398
- sumele reprezentând diminuarea sau 491,
anularea ajustărilor pentru deprecierea
496
creanțelor-clienți;
- cota-parte din fondul comercial negativ, 2075
transferată la venituri;

Deoarece prin contul 781 nu se asigură evidența veniturilor din provizioane și ajustări pe
feluri, acesta se dezvoltă pe următoarele conturi sintetice de gradul II:
- 7812 ”Venituri din provizioane”;
- 7813 ”Venituri din ajustări pentru pentru deprecierea imobilizărilor”;
- 7814 ”Venituri din ajustări pentru deprecierea activelor circulante”;
- 7815 ”Venituri din fondul comercial negativ”;
- 786 ”Venituri financiare din amortizări și ajustări pentru pierdere de valoare”
funcțiunea completă a contului este prezentată astfel:
1
Toma, C., Contabilitate financiară, Ediția a II-a revizuită și adăugită, Editura Tipo Moldova, Iași, 2018, pp. 515-
516
23
 Debit contul 786
- la sfârșitul perioadei soldul
conturilor se transferă asupra
121 contului de profit și pierdere.
Credit
- sumele ce reprezintă diminuarea sau
anularea ajustărilor pentru pierderea de
296
valoare a imobilizărilor financiare
- sumele ce reprezintă diminuarea sau 495
anularea ajustărilor pentru deprecierea
creanțelor-decontări în cadrul grupului și cu
acționarii/asociații
- sumele ce reprezintă diminuarea sau 591, 595,
anularea ajustărilor pentru pierderea de
596, 598
valoare a conturilor de trezorerie
- valoarea diferențelor favorabile aferente 472
titlurilor de stat sau achiziționate,
amortizate;

Acest cont se dezvoltă pe două conturi sintetice de gradul II:

- 7863”Venituri financiare din ajustări pentru pierderea de valoare a imobilizărilor
financiare”
- 7864 ”Venituri financiare din ajustări pentru pierderea de valoare a activelor circulante”

2.5 Aspecte fiscale privind veniturile

Analizând veniturile din punct de vedere fiscal, acestea se împart în venituri impozabile
și venituri neimpozabile.
Venituri impozabile sunt considerate toate veniturile rezultate din activitățile desfășurate
de entitate, acestea se iau în calcul la determinarea rezultatului contabil dar și a celui de natură
fiscală.
În scopul stabilirii rezultatului fiscal, la veniturile din clasa 7 de conturi se adaugă și
unele elemente similare veniturilor cum ar fi:
- diferențele de curs valutar favorabile, obținute în urma evaluării datoriilor și creanțelor în
valută;
- rezervele din reevaluarea imobilizărilor necorporale și a mijloacelor fixe, pe măsura
amortizării imobilizărilor respective și la scoaterea din funcțiune a acestora;
- rezerva și rezervele legale reprezentând facilități fiscale, la schimbarea destinației
acestora;
- câștigurile privind anularea sau vânzarea titlurilor de participare proprii
dobândite/răscumpărate și a căror înregistrare se face direct la conturi de capitaluri proprii
(în contul 141 ”Câștiguri legate de vânzarea sau anularea instrumentelor de capitaluri
proprii”).

24
 Pentru obținerea bazei de calcul a impozitului pe profit, entitățile pot scădea din rezultatul
contabil unele elemente, denumite și deduceri fiscale. În această categorie se disting, printre alte
deduceri fiscale și veniturile neimpozabile.

Veniturile neimpozabile reprezintă acele venituri luate deja în calcul la venituri totale,
adică înregistrate efectiv în conturile de venituri din clasa 7 ce urmează să se scadă din rezultatul
contabil luând în considerare că fiscul renunță la impozitarea lor. De regulă, aceste venituri sunt
neimpozabile, deoarece au fost deja impozitate o dată. Lista veniturilor neimpozabile prezentată
de Codul fiscal cuprinde:1
- dividende primite de la persoane juridice române
- dividende primite de la o persoană juridică străină plătitoare de impozit pe profit sau a
unui impozit similar impozitului pe profit, aflată într-un stat terț, România având încheiată
o convenție de evitare a dublei impuneri, dacă persoana din România care primește
dividende deține la persoana juridică din statul terț, minim 10% din capitalul social al
persoanei juridice ce distribuie dividende;
- valoarea titlurilor noi de participare sau sumele care reprezintă creșterea valorii nominale
a titlurilor de participare existente, înregistrate ca urmare a încorporării rezervelor, a
beneficiilor sau primelor de emisiune la persoanele juridice la care se dețin titluri de
participare;
- veniturile din anularea, recuperarea, inclusiv refacturarea cheltuielilor pentru care nu a
fost acordată deducere, veniturile din reducerea sau anularea provizioanelor care nu au
beneficiat de deducere;
- veniturile care prezintă creșteri de valoare obținute din reevaluarea terenurilor,
imobilizărilor necorporale, mijloacelor fixe, după caz, care compensează cheltuielile cu
descreșterile anterioare aferente aceleiași imobilizări;
- veniturile prevăzute expres în memorandumuri și acorduri ca fiind neimpozabile aprobate
prin acte normative;
- despăgubirile primite în baza hotărârilor Curții Europene pentru Drepturile Omului;
- sumele colectate, potrivit legii, pentru îndeplinirea responsabilităților de finanțarea a
gestionării deșeurilor;
- sumele primite în urma restituirii cotei-părți din aporturile acționarilor/asociaților, datorită
reducerii capitalului social, potrivit legii.

*** Legea nr.227/2015 privind Codul Fiscal (publicată în Monitorul Oficial al României, nr. 688/10. 09. 2015), cu
1

modificările și completările ulterioare, Titlul II, Art. 23

25
 Potrivit art. 19 alin (1) din Legea 227/2015 privind Codul fiscal, rezultatul fiscal se
determină ca diferență între veniturile și cheltuielile înregistrate conform reglementărilor
contabile aplicabile, din care se scad veniturile neimpozabile și deducerile fiscale și la care se
adaugă cheltuielile nedeductibile. Rezultatul fiscal pozitiv este profit impozabil, iar rezultatul
fiscal negativ este pierdere fiscală.1

Exemplu privind calculul rezultatului fiscal

În situația dată vom vedea cum se determină impozitul pe profit și daca la sfârșit există
profit brut contabil și pierdere netă.
- venituri totale 315.000 lei
- cheltuieli totale 200.000 lei
- profitul brut contabil: 315.000 - 200.000 = 115.000 lei
- cheltuieli nedeductibile 8.900 lei

Rezultatul fiscal = venituri totale – cheltuieli totale + cheltuieli nedeductibile = 315.000

– 200.000 + 8.900 = 106.000 lei (profit impozabil)

Impozit pe profit = profit impozabil * 16% = 106.000 *16% = 16.976 lei

Profit brut = 115.000 lei

Profit contabil net/pierdere contabilă netă = Profit brut – Impozit pe profit = 115.000 –
16.976 = 98.024 lei, potrivit calculului efectuat a rezultat un profit contabil

*** Legea nr.227/2015 privind Codul Fiscal (publicată în Monitorul Oficial al României, nr. 688/10. 09. 2015), cu
11

modificările și completările ulterioare, Titlul II, Art. 19, alin (1)

26
 Capitolul 3. Organizarea contabilității veniturilor la societatea
”Galaxy Design”
Pentru particularizarea noțiunilor teoretice prezentate în primele două capitole, am ales spre
analiză societatea Galaxy Design.
3.1. Prezentarea generală a societății
Înainte de a prezenta reflectarea în contabilitate a operațiunilor generatoare de venituri, ne
propunem o scurtă prezentare a principalelor aspecte din activitatea societății Galaxy Design.

3.1.1 Scurt istoric și obiectul de activitate

Entitatea este o societate cu răspundere limitată ce își desfășoară activitatea pe o
perioadă nedeterminată, fiind și plătitoare de TVA.
Societatea Galaxy Design S.R.L a fost înființată în anul 2005, iar după 12 ani de
activitate a decis de curând să își schimbe numele în ”Promer Group”, dar în documentele
oficiale figurează cu aceeași denumire. Obiectul de activitate constă în realizarea de produse la
comandă (6201), mai exact materiale promoționale (personalizări pe o paletă largă de material,
tiparul digital & offset, sisteme expoziționale). 1
Galaxy Design oferă clienților soluții optime de promovare, benefice, care conferă
vizibilitate în mediul offline. Cele 6 domenii pe care le oferă partenerilor sunt: corporate gifts,
imprint, printing services, expo systems, publishing house și integrate marketing.
Entitatea are sediul central în Iași, sediul regional în Cluj, și punctul de lucru în
Timișoara. Aceasta angajează personal pe baza contractului de muncă, respectând Codul
Muncii și regimul asigurărilor sociale. În prezent, Galaxy Design are un număr de 22 de
angajați.
De-a lungul anilor de activitate, entitatea a încercat să ofere soluții optime de promovare
fiecărui client în parte, să se adapteze cerințelor și nevoilor acestora. Viziunea firmei este să
devină consultantul numărul 1 în alegerea soluțiilor creative de promovare. Ca și misiune, aceștia
își propun educarea consumatorilor în vederea alegerii unor soluții creative de promovare, prin
oferirea de produse variate și a serviciilor de calitate.

1
Galaxy Design, descrierea societății, accesibil la
(https://www.paginiaurii.ro/companii/IA%C5%9EI/L6075586/GALAXY+DESIGN/), accesat la 28.05.2018
27
 3.1.2 Prezentarea structurii organizatorice a întreprinderii
Structura organizatorică a entității este reprezentată de ansamblul persoanelor, a
subdiviziunilor organizatorice și a relațiilor ce au loc între acestea și care sunt orientate spre
îndeplinirea obiectivelor propuse de entitate.
Privită ca un sistem, structura organizatorică este alcătuită din: principalele componente
organizatorice, relațiile organizatorice, ordinea componentelor organizatorice, sistemul de
obiective. 1
Principalele componente organizatorice sunt:
 postul de muncă – acesta reprezintă ansamblul sarcinilor, obiectivelor, competențelor și
responsabilităților ce sunt exercitate de persoana angajată în firmă.
 funcția – cuprinde ansamblul atribuțiilor și sarcinilor, desemnate angajatului entității.
 compartimentul de muncă – este reprezentat de o unitate organizatorică, în cadrul căruia
există un anumit număr de persoane, cărora le revin anumite sarcini de exercitat.
Relațiile organizatorice prezintă relațiile de autoritate, cooperare, control, reprezentare, ce
au loc între componentele organizatorice.
Ordinea componentelor organizatorice este reprezentată prin nivelul și ponderea ierarhică.
Sistemul de obiective este reprezentat de documentele de formalizare a structurii
organizatorice ce cuprind:
 regulamentul de organizare și funcționare (ROF) ce este structurat în 5 părți.
 fișa postului este un document ce prezintă detaliat obligațiile impuse unui angajat, pentru
a-și putea exercita sarcinile în condiții normale. Aceasta cuprinde denumirea și obiectivele
postului, compartimentului din care face parte, competențele și responsabilitățile aferente
și cerințele de studiu, vechime, aptitudini.
Regulamentul de ordine interioară este un document întocmit de conducerea firmei, fiind
adoptat și obligatoriu pentru toți angajații.
Pentru a evidenția și a analiza managementul acestei entități, este necesară o reprezentare
grafică a structurii organizatorice, ce poartă denumirea de diagramă. Acesta este un document
important, ce redă integral sau parțial componentele structurii formale (posturi, compartimente,
relații organizatorice, niveluri ierarhice etc.). Structura organizatorică este influențată, în egală
măsură de obiectul de activitate al entității și de tehnologiile de fabricație.

1
Panainte, N., Neștian, A., Iftimescu A., Managementul Organizației , Editura Sedcom Libris, Iași, 2014, pp.322-
334

28
 AGA

Director
general

Director
dezvoltare

Resurse Marketing Producție Vânzări Financiar-

Umane contabil

Recrutare Analiza
Salarizare Aprovizio
Promovare Prețuri
Gestiune
Administrar
Financi
Contabi
pieței nare e vânzări
arlitate

Figura nr. 3.1 Organigrama Galaxy Design S.R.L.

(Sursă: prelucrare proprie pe baza datelor obținute de la societatea Galaxy Design)

Organigrama entității este compusă din adunarea generală a acționarilor (AGA),

directorul economic, directorul de dezvoltare și din următoarele departamente: management,
marketing, resurse umane, contabilitate, vânzări și producție.1
AGA (Adunarea Generală a Acționarilor) este organul de conducere a societății care
decide asupra activității acesteia și asigură politica economică și comercială.
Entitatea este condusă de Directorul General care are obligația de a asigura toate
resursele tehnice, materiale, umane, financiare și informaționale pentru realizarea produselor și
serviciilor din sfera de activitate a societății.
Departamentul de resurse umane este important pentru orice companie, în mai multe
arii, începând de la crearea strategiilor de marketing și până la construirea și menținerea imaginii
acesteia. De asemenea, acest departament este și cel care asigură o bună comunicare între
conducere și angajați, dar și o productivitate ridicată din partea acestora.

1
Panainte, N., Neștian, A., Iftimescu A., Managementul Organizației , Editura Sedcom Libris, Iași, 2014, pp.322-
334

29
 Pe scurt, departamentul de resurse umane este „rotița” principală a unei companii, acesta
fiind foarte folositor, indiferent de mărimea organizației în care activează. Politica de salarizare
este propusă, de asemenea, de echipa de resurse umane, fiind și cea care asigură o bună
comunicare între departamentele unei companii. Recrutarea de personal este realizată tot în
cadrul acestui departament, procesul de selecție implicând mai mulți pași.
Departamentul de Marketing - este foarte important pentru a menține compania
competitivă pe piață. De cele mai multe ori personalul acestui departament este cel care
determină strategiile şi tacticile cheie ale companiei. Câteva dintre atribuțiile compartimentului
de marketing sunt: studierea nevoilor și dorințelor consumatorilor din cadrul unuor anumite
segmente de piață, elaborarea ofertelor atrăgătoare pentru fiecare categorie de clienți, evaluarea
imaginii firmei și a gradului de satisfacere a clienților, căutarea și aducerea de idei noi cu privire
la îmbunătățirea produsele aflate în fabricație și la serviciile destinate satisfacerii clienților,
influențează compartimentele și angajații entității asupra punerii clientului în centrul gândirii și
practicii.
Departamentul de vânzări - acest departament prezintă următoarele atribuții: stabilește
obiective clare în ceea ce privește organizarea activității de vânzări în entitate, analizează
săptămânal și ia decizii cu privire la comenzile primite de la clienți pentru produse, urmărește în
permanență activitatea concurenței, sugerează și implementează metode de reducere a costurilor,
participă la organizarea campaniilor pentru promovarea produselor etc.

3.1.3 Organizarea compartimentului financiar- contabil

Contabilitatea financiară prezintă ca obiectiv principal înregistrarea tuturor tranzacțiilor
și operațiilor care au o influență asupra patrimoniului entității, calcularea și interpretarea
rezultatelor financiare. De asemenea , întocmirea situațiilor financiare anuale ce prezintă situația
economico-financiară a entității, trebuie să ofere o imagine fidelă a poziției și performanței
financiare, dar și a celorlalte informații privind activitatea desfășurată de entitate.
În cadrul societății Galaxy Design S.R.L, evidența contabilă este ținută conform
reglementărilor contabile legale. Compartimentul financiar-contabil are un rol important în ceea
ce privește succesul unei afaceri, oferind informații necesare pentru luarea deciziilor.
Departamentul financiar-contabil al entității are următoarele atribuții:
- efectuează corect și la timp înregistrările contabile;
- întocmește anual bugetul de venituri și cheltuieli, și urmărește ca entitatea să își mențină
capacitatea de plată și desfășurarea eficientă a activității;

30
 - ține contabilitatea patriomoniului societății (bunuri mobile și imobile, disponibilități,
drepturi și obligații etc.) a subvențiilor, a creditelor primite sau acordate, a profitului și
pierderii;
- urmărește evoluția indicatorilor financiari;
- întocmește, utilizează, păstrează și asigură circulația documentelor contabile conform
prevederilor în vigoare;
- păstrează evidența acțiunilor entității;
- efectuează la termen decontările cu persoanele fizice sau juridice, și asigură cunoașterea
periodică a drepturilor și obligațiilor societății;
- întocmește bilanțul contabil, balanța de verificare, contul de profit și pierdere, rapoarte de
gestiune, conform prevederilor legale;
- asigură protecția și confidențialitatea datelor prin măsuri de prevenire a scurgerii
informațiilor;
- efectuează operațiunile de încasări și plăți.
Acestea sunt doar câteva elemente ce demonstrează importanța compartimentului
financiar-contabil. Doar acestui compartiment îi sunt încredințate cifrele ce fac referire la
mișcarea resurselor și mijloacelor entității, și care prezintă situația financiară, de altfel oferă și
informații relevante pentru luarea deciziilor pe termen mediu sau lung. 1

3.3 Analiza principalilor indicatori economico - financiari

Pentru a realiza un diagnostic financiar al societății ”Galaxy Design” vom efectua o

analiză financiară pe baza situațiilor financiare. În continuare, vom prezenta o serie de indicatori
economico-financiari sub formă de rate, și anume:
1. Rata rentabilității financiare = Rezultat net /Capitaluri proprii*100
Această rată exprimă capacitatea entității de a realiza profit net prin investirea eficientă a
capitalurilor proprii. Valoarea obținută de acest indicator trebuie să fie mai mare de 5%.
2. Rata solvabilității generale = Activ total/Datorii totale
Acest indicator scoate în evidență capacitatea societății de a-și plăti datoriile la scadență
pe termen mediu și lung, astfel, pe baza acestuia se poate analiza riscul de plată (insolvabilitate
sau risc de faliment). Pentru acest indicator este permis un nivel minim de 1,66, iar în cazul în
care entitatea coboară sub acest nivel, nu va fi capabilă să-și plătească datoriile.
3. Rata lichidității generale = Active circulante/ Datorii <1 an 2

1
Rubinian, Fișa postului, disponibil la (https://www.rubinian.com/produse_fise_de_post_modele.php), accesat la
10.06.2018
2
Vâlceanu, G., Analiză Economică Financiară , Ediția a II-a, Ed. Economică, București, 2007, pp. 370-371
31
 Această rată măsoară capacitatea entității de a acoperi datoriile pe termen scurt, și de a
putea transforma rapid activele circulante în bani. Trebuie să aibă valori minime cuprinse între 1-
1,5.
4. Gradul de îndatorare = Datorii totale/Capital propriu <= 2
Acest indicator prezintă în ce proporție activul total este finanțat din alte surse străine, și nu
din cele proprii. Trebuie să se situeze în jur 50%, iar dacă atinge o limită de 30% atunci trebuie
să apeleze la împrumuturi. În situația depășirii pragului de 80% se constată o dependență de
credite.
5. Marja brută din vânzări = Profitul brut din vânzări/Cifra de afaceri *100
Marja măsoară câștigurile entității rezultate din activitatea de vânzare. Valoarea pentru acest
indicator trebuie sa fie > 1,8.1

Tabelul 3.1 Situația principalilor indicatori economico-financiari ai S.C. Galaxy Design

aferenți perioadei 2016-2017

Exercițiu financiar Exercițiul financiar

Nr. Indicatori 2016 2017 Indici Indici
Crt. Precedent Curent Precedent Curent 2016 2017
(%) (%)
1. Active totale (lei) 2.108.505 2.104.798 2.062.774 2.130.895 99,82% 103,3
%
2. Datorii totale (lei) 1.729.165 1.870.408 1.870.408 1.993.043 108,17% 106,56
%
3. Profitul brut din 637.927 898.369 898.369 876.755 0,13% 97,59
vânzări %
4. Rezultatul net 83.897 46.265 46.265 42.645 55,14% 92,17
%
5. Cifra de afaceri 1.905.180 2.506.456 2.506.456 3.096.671 131,56% 123,54
(lei) %
6. Capital propriu 379.340 234.408 234.408 232.359 61,79% 99,12
(lei) %
7. Rata rentabilității
financiare 22,11 % 19,73 % 19,73% 18,35% 89,24% 93,00
(procente) %
8. Rata solvabilității

1
Petrescu, S., Analiză și Diagnostic Financiar, Ed. CECCAR, București, 2010, pp.251-259
32
 Exercițiu financiar Exercițiul financiar
Nr. Indicatori 2016 2017 Indici Indici
Crt. Precedent Curent Precedent Curent 2016 2017
(%) (%)
generale (procente) 1,22 1,13 1,10 1,06 92,62% 96,36
9. Rata lichidității
generale (procente) 1,42 0,88 0,88 0,87 62,23% 98,86

10. Gradul de
îndatorare 4,56 7,98 7,98 8,57 175,00% 107,39
(procente)
11. Marja brută din 33,48% 35,84% 35,84% 28,31% 98,47% 78,98
vânzări %
12. Active
circulante(lei) 1.603.529 1.653.295 1.653.295 1.738.072 103,10% 105,12
%
13. Datorii curente 1.129.065 1.870.408 1.870.408 1.993.043 165,66% 106,55
(<1) lei %
Sursa: prelucrare proprie pe baza situațiilor financiare ale societății Galaxy Design

Interpretare indicatori

Anul 2016
Rata rentabilității financiare - entitatea a obținut în anul 2015 un rezultat net în valoare
de 22,11%, iar în anul 2016 un rezultat net în valoare de 19,73%. Valoarea ridicată a
indicatorului în ambele perioade reflectă capacitatea de autofinanțare a entității.
Indicele solvabilității generale - evidențiază că entitatea nu își poate plăti datoriile din
activele totale vândute, deoarece înregistrează în cele două perioade valori sub limita de 1,66
impusă de lege. Aceasta se expune riscului de insolvabilitate și este riscantă pentru creditori,
echivalând cu o situație netă negativă.
Rata lichidității generale- înregistrează în anul 2015, o valoare de 1,42, iar în anul 2016 o
valoare de 0,88 fiind în scădere față de perioada precedentă, de unde rezultă că entitatea nu își
poate acoperi datoriile pe termen scurt și de a putea transforma rapid activele circulante în bani.
Gradul de îndatorare - acest raport a depășit limitele impuse (<2) în ambele perioade de
unde reiese că, capacitatea de îndatorare a întreprinderii este considerată saturată.

33
 Marja brută din vânzări - prezintă valori peste limitele impuse de literatura de
specialitate, de unde reiese că entitatea este capabilă sa își controleze costurile de producție și să
obțină un preț optim de vânzare.

Anul 2017
Rata rentabilității financiare - în perioada 2016, entitatea a obținut un rezultat net în
valoare de 19,73%, iar în perioada 2017 un rezultat net în valoare de 18,35%, ambele valori
depășind limita impusă de literatura de specialitate. Tendința crescătoare a indicatorului permite
asigurarea echilibrului între rata de distribuire a dividendelor și rata de autofinanțare, având
astfel consecințe favorabile asupra autonomiei financiare și a structurii financiare a entității.
Rata solvabilității generale - înregistrează în anul 2016 o valoare de 1,10, iar în anul
2017 o valoare de 1,06, ambele valori fiind sub limita de 1,66 impusă de literatura de
specialitate, de aici rezultă ca entitatea se expune riscului de insolvabilitate fiind riscantă pentru
creditori.
Rata lichidității generale - în anul 2016 am obținut o valoare de 0,88, iar în anul 2017 o
valoare de 0,87, ambele valori ale ratei fiind subunitare și în ușoară descreștere, astfel se observă
că entitatea nu își poate acoperi datoriile pe termen scurt din activele circulante deținute în
patrimoniu.
Gradul de îndatorare, entitatea prezintă în ambele perioade analizate valori peste limita
impusă de unde reiese că, capacitatea de îndatorare a entității este saturată.
Marja brută din vânzări, entitatea a obținut în perioada precedentă o valoare de 35,84 % ,
iar în perioada curentă o valoare de 28,31%, astfel entitatea este capabilă să își controleze
costurile de producție și să obțină un preț optim de vânzare.
Conform datelor calculate pe perioada celor doi ani, putem aprecia că rata rentabilității
financiare a avut o scădere ușoară de la un an la altul, ce echivalează cu o proastă remunerare
prin câștig net a resurselor proprii, respectiv reducerea capacității capitalurilor proprii de a crea
profit net. Rata solvabilității generale înregistrează în ambii ani o valoare mai mică de 1,66 ce
demonstrează faptul că entitatea se expune riscului de insolvabilitate.
În ceea ce privește rata lichidității generale, se observă conform datelor obținute pe
perioada celor doi ani că valoarea raportului este mai mică decât 1, astfel fondul de rulment net
este negativ ceea ce semnifică niște active circulante insuficiente care nu pot acoperi datoriile.
De asemenea, capacitatea de îndatorare a entității este saturată. Marja brută din vânzări a crescut
semnificativ în anul 2017 comparativ cu anul 2016, astfel entitatea este capabilă să își controleze
costurile obținând un preț optim de vânzare.

34
 3.4. Aplicații privind contabilitatea veniturilor la societatea ”Galaxy
Design”

Pornind de la faptul că veniturile se pot grupa în venituri de exploatare, financiare și cele

aferente provizioanelor și ajustărilor pentru depreciere, am grupat operațiunile în mai multe
aplicații pe categorii de venituri.

Aplicația 1. Contabilitatea veniturilor din exploatare

Considerăm că în decursul lunii decembrie, societatea analizată a efectuat următoarele
operațiuni privind contabilitatea veniturilor. Se înregistrează în contabilitate pe parcursul lunii
decembrie următoarele venituri:
1. Vânzări de produse finite pe bază de factură, TVA 19% 500.000 lei
2. Vânzări de semifabricate fără factură 40.000lei
3. Efectuarea unui studiu de marketing pentru terți, conform facturii 18.000lei
4. Se emite o factură de reducere de 10% beneficiarului de produse finite pentru cifra de
afaceri realizată cu acesta pe parcursul exercițiului 35.000lei
5. Realizarea prin efort propriu a unui studiu de dezvoltare privind asimilarea de produse noi
60.000lei
6. Efectuarea unei cheltuieli pentru realizarea unui program informatic 6.000lei
7. Se reactivează creanța, inclusiv TVA, față de un client insolvabil scos din activ
20.000lei
8. Se încasează valoarea penalităților de la un client pentru achitarea cu întârziere a unei
livrări 400lei
9. Se depune ca aport la capitalul unei entități afiliate, un lot de mărfuri cu valoarea de
înregistrare de 3.800lei, pentru care se primesc 1.000 de acțiuni cu valoarea de 4lei/buc.1
10. În urma inventarierii se constată lipsa unor produse finite în valoare de 2.000 lei preț de
înregistrare, care se impută persoanelor terțe. De asemenea, s-a observat că salariaților li
s-au plătit sporuri necuvenite în valoare de 400 lei. Se încasează în numerar ambele
debite.

Reflectarea în contabilitate a operațiunilor se prezintă în registrul jurnal din tabelul 3.2

Tabelul 3.2
Nr.crt. Data Documentul Explicații Simbol conturi Sume
Debit Credit Debit Credit
0. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7.
1. 02-12-2017 Se înregistrează 4111 % 509.500
Factură vânzarea de 7015 500.000
produse finite 4427 9.500
2. 04-12-2017 Aviz de Se înregistrează 418 % 47.600
însoțire vânzare de 702 40.000
semifabricate fără 4428 7.600
factură

1
Toma C., Contabilitate financiară, Ediția a III-a, revizuită și adăugită, Ed. Tipo Moldova, 2018, Iași, pp. 499-515
35
Nr.crt. Data Documentul Explicații Simbol conturi Sume
Debit Credit Debit Credit
3. Se înregistrează 4111 % 21.420
08-12-2017 Factură efectuarea unui 705 18.000
studiu de 4427 3.420
marketing
4. Se înregistrează 709 % 41.650
10-12-2017 Factură emiterea unei 4111 35.000
facturi de 4427 6.650
reducere
comercială
5. 15-12-2017 Se înregistrează
Factură efectuarea unui 203 721 60.000 60.000
studiu de
dezvoltare
6. Se înregistrează
16-12-2017 cheltuieli pentru 208 721 4.000 4.000
Notă contabilă realizarea
programului
informatic
7. Se înregistrează 4111 % 23.800
18-12-2017 Notă contabilă reactivarea 754 20.000
creanței față de 4427 3.800
client
8. Notă contabilă Se înregistrează
20-12-2017 valoarea 4111 7581 400 400
penalităților
9. 22-12-2017 Se înregistrează 261 % 4.000
Notă contabilă mărfuri depuse ca 371 3.800
aport 7588 200
10. 24-12-2017 Se înregistrează
Notă contabilă valoarea 711 345 2.000 2.000
produselor
constate lipsă
11. 26-12-2017 Se înregistrează
Notă contabilă imputarea 461 % 2.380
produselor finite 758 2.000
lipsă terților 4427 380
12. 27-12-2017 Se înregistrează
Notă contabilă datoria salariaților 4282 758 400 400
privind sporurile
încasate și
necuvenite
13. 28-12-2017 Se înregistrează
Chitanță încasarea 5311 % 2.780
debitelor prin 461 2.380
casierie 4282 400

36
 Aplicația 2. Contabilitatea veniturilor corespunzătoare costului producției

Având în vedere că funcțiunea contului 711 este deosebită de a celorlalte conturi de

venituri din exploatare am considerat necesară prezentarea unei aplicații dedicate special acestui
cont.
La începutul lunii decembrie o entitate productivă prezintă următoarea situație privitor la
produsele finite și producția în curs de execuție:
Produse finite:
- produs ”A” : 1.000 buc * 65 lei (cost standard) = 65.000 lei
- produs ”A” : 1.000 buc * 68 lei (cost efectiv) = 68.000 lei
Diferență de preț în plus 3.000 lei
- produs ”B” : 300 buc * 100 lei (cost standard) = 30.000 lei
- produs ”B” : 300 buc * 85 lei (cost efectiv) = 25.500 lei
Diferență de preț în minus 4.500 lei
Producție în curs de execuție (cost efectiv) 30.000

În cursul lunii se obțin din activitatea proprie 4.000 buc. produs ”A” și 3.000 buc. produs
”B” , evaluate la aceleași costuri standard, de 65 lei/buc, respectiv, 68 lei/buc. De asemenea, se
livrează 3.800 buc. produs ”A” la un preț de 100 lei/buc., (3.800) și 3.150 buc. produs ”B” la un
preț de 130 lei/buc. (409.500 lei).
La sfârșitul lunii se inventariază și se evaluează producția în curs de execuție la nivelul
costului efectiv de 28.500 lei. De asemenea, se determină costul efectiv al produselor finite, pe
baza datelor din contabilitatea de gestiune, obținute în cursul perioadei care este de:1
- pentru produsul ”A” : 250.000 lei
- pentru produsul ”B” : 350.000 lei

Registrul jurnal Tabelul 3.3

Nr. Data Documentul Explicații Simbol conturi Sume
crt Debit Credit Debit Credit
0. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7.
05.12.201 Se înregistrează
1. 7 Proces preluarea în 711 331 30.000 30.000
verbal exploatare a
stocului de produse
în curs de execuție,
la cost efectiv
07.12.201 Factură Se înregistrează
2. 7 obținerea a 4.000 345 711 560.000 560.000
buc. produs A la
cost de 65 lei/buc și
3.000 buc. produs
B la costul de 100
lei/buc.
09.12.201 Se înregistrează
3. 7 Factură vânzarea către
clienți a 3.800 buc. 411 % 939.505
produs A, la un preț 7015 789.500

1
Toma C., Contabilitate financiară, Ediția a III-a, revizuită și adăugită, Ed. Tipo Moldova, 2018, Iași, pp. 103-105
37
Nr. Data Documentul Explicații Simbol conturi Sume
crt Debit Credit Debit Credit
de 100 lei/buc și 4427 150.005
3.150 buc. produs
B la un preț de 130
lei/buc.
Se înregistrează
10.12.201 Notă descarcarea din 711 345 562.000 562.000
4. 7 contabilă gestiune pentru
produsele livrate, la
nivelului costului
standard de (3.800
buc.*65 lei/buc și
3.150buc. *
100lei/buc.)
5. La sfârșitul lunii se
30.12.201 Notă înregistrează 331 711 28.500 28.500
7 contabilă valoarea producției
în curs de execuție
la cost efectiv
Se înregistrează
diferențele de preț
6. 30.12.217 Notă aferente producției 711 348 10.000 10.000
contabilă finite obținute în
cursul perioadei:
produsul A: preț de
înregistrare
260.000 și cost
efectiv 250.000 lei
Se înregistrează
Notă diferențele de preț
7. 30.12.201 contabilă aferente producției 348 711 50.000 50.000
7 finite obținute în
cursul perioadei:
produsul B: preț de
înregistrare
300.000 și preț
efectiv 350.000lei
Se înregistrează
8. 30.12.201 Notă diferențele de 348 711 4.940 4.940
7 contabilă repartizat pentru
produsul A
Se înregistrează
9. 30.12.201 Notă diferențele de 711 348 40.950 40.950
7 contabilă repartizat pentru
produsul B

38
 Pentru determinarea sumelor aferente conturilor 345 ”Produse finite” și 348 ”Diferențe
de preț la produse” s-au efectuat următoarele calcule:

Pentru produsul A:

D 345/A C D 348 C

Si. 65.000 Sid 3.000

260.000 247.000 10.000

Rd 260.000 247.000 Rc Rd 0 10.000 Rc

Tsd 325.000 247.000 Tsc

Sfd: 78.000

K= Sid348 + (Rd - Rc)348 / Si345 + Rd 345 = 3.000 – 10.000/ 65.000 + 260.000 = -0,02

Diferențe de repartizat: K348/A *Rc 345/A = -0,02 * 247.000 = - 4.940

Pentru produsul B:

D 345/ B C D 348/ B C
Si 30.000 4.5000 Sic
300.000 315.000 50.000

Tsd 330.000 315.000 Tsc

Sfd: 15.000

K = Sid 348 + (Rd - Rc)348 / Si 345 = 4.500- 50.000 / 30.000 + 300.000 = - 0,13

Diferențe de repartizat: K348/B * Rc345 = 40.950

Aplicația 3. Contabilitatea veniturilor financiare

Entitatea se aprovizionează de la furnizori cu mărfuri în valoare de 6.000 lei, TVA 19%,
de la care obține un scont de 2%, iar diferența se achită prin bancă. De asemenea, achiziționează
și un program informatic în valoare de 3.000 lei, TVA 19%, obținând un scont de 4%.1

1
Moroșan, I. Contabilitate Financiară și de Gestiune, Studii de Caz și Sinteze de Reglementări, Ediția a
II-a, revizuită și actualizată, Ed. CECCAR, București, 2013, pp. 742-746

39
 Registrul jurnal Tabelul 3.4
Nr. Data Documentul Explicații Simbol conturi Sume
Crt. Debit Credit Debit Credit
0. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7.
1. Se înregistrează
08.04.2017 Factură valoarea mărfurilor % 401 7.140
achiziționate 371 6.000
4426 1.140
2. Notă contabilă Se înregistrează
14.04.2017 scontul obținut de la 401 767 142,8 142,8
furnizori (7.140 *2%)
3. Se înregistrează
16.04.2017 Extras de cont achitarea diferenței 401 5121 6.997 6.997
(7.140- 142,8)

4. Se înregistrează
18.04.2017 Factură achiziția programului % 404 3.570
informatic 208 3.000
4426 570
5. Notă contabilă Se înregistrează
19.04.2017 scontul 404 767 142,8 142,8
obținut(3.570*4%)
6. Extras de cont Se înregistrează
22.04.2017 achitarea diferenței 404 5121 3.427, 3.427,
(3.570-142,8) 2 2

Aplicația 4. Contabilitatea veniturilor din provizioane și ajustări pentru depreciere

sau pierdere de valoare
Se înregistrează în contabilitate pentru luna decembrie a exercițiului curent, pe baza
documentelor justificative și a rezultatelor inventarierii, următoarele înregistrări contabile:1
1. Se înregistrează consumul unui provizion pentru litigii, în valoare de 30.000 lei.
2. Se înregistrează anularea unei ajustări pentru deprecierea înregistrată la stocurile de
produse finite, în valoare de 35.000 lei.
3. Se înregistrează diminuarea ajustării pentru deprecierea unui teren, în valoare de 25.000
lei
4. Se înregistrează reducerea ajustării pentru acțiunile deținute la entitățile afiliate, în
valoare de 20.000 lei.
5. Se înregistrează anularea ajustării aferentă obligațiunilor vândute, în valoare de 1.500 lei.
6. La sfârșitul lunii se preia în contul de profit și pierdere soldul creditor al veniturilor din
provizoane.

1
Toma, C., Contabilitate financiară, Ediția a III-a, revizuită și adăugită, Ed. Tipo Moldova, 2018, Iași, p.517
40
7. În ianuarie 2018, firma de construcții facturează lucrări de 125.000 lei (la care adaugă
TVA), pe baza situației parțiale de lucrări. Prin contract se prevede că beneficiarul poate
reține 8% din suma facturată ca garanție de bună execuție. Să se prezinte înregistrarea
facturii, a încasării și a celorlalte operațiuni generate de acestea la firma de construcții,
dacă până la expirarea garanției nu au apărut defecțiuni.

Registrul jurnal Tabelul 3.5

Nr. Data Documentul Explicații Conturi Sume
Crt. Debit Credit Debit Credit
0. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7.
1. Se înregistrează 1511 7812 30.000 30.000
04.12.2017 Notă consumul unui
contabilă provizion pentru
litigii
2. Se înregistrează
07.12.2017 Notă anularea 3945 7814 35.000 35.000
contabilă ajustării pentru
depreciere
3. Se înregistrează
12.12.2017 Notă diminuarea 2911 7813 25.000 25.000
contabilă ajustării pentru
deprecierea unui
teren
4. Se înregistrează
15.12.2017 Notă reducerea 2961 7863 20.000 20.000
contabilă ajustării pentru
acțiunile
deținute la
entitățile afiliate
5. Se înregistrează
17.12.2017 Notă anularea 596 7864 1.500 1.500
contabilă ajustării
aferente
obligațiunilor
6. Se înregistrează
18.12.2017 Factură factura privind 411 % 125.000
efectuarea de 704 105.040
lucrări 4427 19.960
7. Se înregistrează
20.12.2017 Factură factura fără 8% 5121 411 107.100 107.100
garanție
8. Se înregistrează
22.12.2017 Notă reținerea 267 411 10.000 10.000
contabilă garanției
9. Se înregistrează
23.12.2017 Notă constituirea 6812 1512 8.403 8.403
contabilă unui provizion
10. 29.12.2017 Se înregistrează
Extras de primirea 5121 267 10.000 10.000
41
Nr. Data Documentul Explicații Conturi Sume
Crt. Debit Credit Debit Credit
cont garanției
30.12.2017 Se înregistrează
11. Notă anularea 1512 7812 8.403 8.403
contabilă provizionului
constituit
Se înregistrează
12. 31.12.2017 Notă închiderea % 121 111.500
contabilă conturilor de 7812 30.000
venituri 7814 35.000
7813 25.000
7863 20.000
7864 1.500

42
 CONCLUZII
În această lucrare am încercat să surprindem cele mai semnificative dintre aspectele
teoretice cu privire la contabilitatea veniturilor, realizând totodată o analiză a practicii de
organizare și ținere a contabilității la societatea Galaxy Design. După metodologia și mecanismul
de realizare, contabilitatea veniturilor este unul dintre cele mai importante și dificile sectoare de
evidență a oricărei întreprinderi.
Primul capitol al lucrării se referă la definirea și clasificarea veniturilor, influența
principiilor contabile asupra acestora, precum și la aspectele cu privire la recunoașterea și
prezentarea veniturilor în Contul de profit și pierdere. Potrivit definiției, veniturile reprezintă
creșteri ale beneficiilor economice pe parcursul perioadei contabile, sub formă de intrări sau
creșteri ale activelor sau a diminuării datoriilor, care conduc la creșterea capitalului propriu,
altele decât cele obținute din contribuțiile acționarilor. Dintre toate principiile contabilității, o
influență directă și semnificativă asupra veniturilor au doar câteva principii, printre care se afllă
principiul prudenței, principiul contabilității de angajamente, principiul necompensării și
principiul prevalenței economicului asupra juridicului.
În ceea ce privește recunoașterea veniturilor în Contul de profit și pierdere, acestea sunt
recunoscute atunci când se poate evalua în mod credibil o creștere a beneficiilor economice
viitoare legate de creșterea valorii unui activ sau de scăderea valorii unei datorii.
Al doilea capitol face referire la documentele justificative ce stau la baza reflectării
veniturilor în contabilitate, la prezentarea conținutului economic și a funcțiunii conturilor cu
ajutorul cărora se efectuează înregistrarea operațiunilor contabile. De asemenea, veniturile se
grupează din punct de vedere fiscal în venituri impozabile și venituri neimpozabile.
Cu privire la societatea Galaxy Design, după efectuarea analizei financiare pe baza
datelor din situațiile financiare am realizat un diagnostic financiar al acesteia. Rata rentabilității
financiare evidențiază aptitudinea managerului întreprinderii de a asigura rentabilizarea
capitalurilor care i-au fost încredințate spre gestionare, în ambii ani s-a obținut un rezultat net ce
depășește limita impusă de literatura de specialitate. Rata solvabilității generale arată faptul că
entitatea se expune riscului de insolvabilitate, fiind riscantă pentru creditori.
De asemenea, prin calculele obținute la celelalte trei rate se constată ca entitatea nu își
poate acoperi datoriile pe termen scurt din activele circulante deținute în patrimoniu, capacitatea
de îndatorare este saturată, iar potrivit marjei brute din vânzări reiese că entitatea este capabilă să
își controleze costurile de producție și să obțină un preț optim de vânzare.
Activitatea oricărei entități este constituită din diferite procese de transformare, care
generează consumuri și în același timp produc rezultate (venituri). Printre aceste procese de
transformare se numără activitatea de exploatare și activitatea financiară. Activitatea de
43
exploatare se concretizează în funcție de obiectul de activitate al entității. În anul 2016 entitatea
înregistrează o pondere a veniturilor din exploatare de 99,71%, iar în anul 2017 o pondere de
99,13%. Veniturile financiare prezintă o pondere de 0,29% în anul 2016 și o pondere de 0,69%
în anul 2017.
Într-o economie concurențială orice entitate care dorește să obțină profit și să rămână
competitivă, trebuie să amelioreze continuu calitatea produselor sale, să cunoască costul
acestora, să se asigure de rentabilitatea și fluxul de lichiditate generat de fiecare produs sau
sector de activitate în parte și nu în ultimul rând să aibă o bună organizare a activității
economico-financiare.
Astăzi, profitul este rațiunea de a fi a unei unități economice și întreprinderile ce se
dovedesc neprofitabile sunt supuse falimentului.

44
BIBLIOGRAFIE:

1. Budugan, D., Georgescu, I., Horomnea, E., Introducere în Contabilitate, Concepte și

Aplicații, Ediția a II- a , revăzută și completată, Editura Tipo Moldova, Iași, 2012
2. Budugan, D., Gergescu, I., Păvăloaia, L., Bazele Contabilității, Cadrul Conceptual și
Aplicații, Editura U.A.I.C., Iași, 2013
3. Dumitru M., Fotache G., Grosu O., Contabilitate, Editura Tehnopres, Iași, 2013
4. Istrate, C., Contabilitate și raportări financiare individuale și consolidate, Editura
Polirom, Iași, 2016
5. Dumitru, C. G., Lepădatu, G., Samara, S., Contabilitate, Probleme rezolvate, Aplicații,
Studii de Caz, Editura Universitară, București, 2009
6. Dumitru, C. G., Contabilitate, Teste grilă rezolvate, Aplicații, Teste de autoevaluare,
Studii de caz, Ed. Universitară, București, 2006
7. Horomnea, E., Introducere În Contabilitate, Ed. Tipo Moldova, Iași, 2015
8. Moroșan, I. Contabilitate Financiară și de Gestiune, Studii de Caz și Sinteze de
Reglementări, Ediția a II-a, revizuită și actualizată Editura CECCAR, București, 2013
9. Mironiuc M., Analiză Economico-Financiară, , Editura Sedcom Libris, Iași, 2006
10. Mihai, R., Dumitru, C. G.Libertate și Conformitate în standardele și reglementările
contabile, Ed. CECCAR, București, 2012
11. Popa, A. F. Contabilitatea și Fiscalitatea Rezultatului Întreprinderii Ed. CECCAR,
București, 2011
12. Popa, A. F. Contabilitatea și Fiscalitatea Rezultatului Întreprinderii, Ed. CECCAR,
București, 2011
13. Petrescu S., Analiză și Diagnostic Financiar, Ed. CECCAR, București, 2010,
14. Paraschivescu, M. D., Radu F., Olaru G. D., Contabilitate Financiară, Aplicații și Studii
de Caz, Editura Tehnopres, Iași, 2007
15. Petcu M., Analiza Economico-Financiară a Întreprinderii, Ediția a II-a, Ed. Economică,
București, 2009.
16. Toma, C. Managementul Contabilității Financiare, Ed. Tipo Moldova, Iași, 2012
17. Toma, C., Contabilitate Financiară, Ediția a II-a revizuită, Editura Tipo Moldova, Iași,
2016
18. Toma, C., Contabilitate Financiară, Ediția a III-a revizuită și adăugită, Editura Tipo
Moldova, Iași, 2018
19. Răileanu, V., Răileanu, A. S., Abordări contabile și fiscale privind impozitele și taxele,
Ed. Economică, 2009, București.
20. Documente financiar-contabile actualizate, Editura Intelcredo, Cluj-Napoca, 2009
21. Istrate C. Contabilitatea operațiunilor fiscale ale întreprinderii, Suport de curs, 2018,
Iași
22. Vâlceanu G., Analiză Economică Financiară, Ediția a II-a, Ed. Economică, București,
2007.
23. *** Legea nr.227/2015 privind Codul Fiscal (publicată în Monitorul Oficial al României,
nr. 688/10. 09. 2015), cu modificările și completările ulterioare, Titlul II, Art. 23
24. ***Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 1802/29.12.2014 pentru aprobarea Reglementărilor
contabile privind situațiile financiare anuale individuale și situațiile financiare anuale
consolidate publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 963/30.12.2014, cu
modificările și completările ulterioare, pct. 19, alin. (2)

45
25. ***Ordinului ministrului finanțelor publice nr. 2634/05.11.2015 privind documentele financiar
contabile publicat în Monitorul Oficial al României, nr. 910/09.12.2015, cu modificările și
completările ulterioare, art. 3.

46