Izvoarele fierbinţi din Karlovy Vary

Pădurile întinse pe dealurile din vestul Cehiei apărau în trecut secretul apelor fierbinţi,
bolborosind nestingherite în desişurile sălbatice. Asta până când nişte vânători au tulburat
liniştea unei zile şi au ajuns la un izvor cu puteri tămăduitoare, în urmărirea unui cerb. Se
spune că se întâmpla în a doua jumătate a secolului al XIV-lea. După 200 de ani, nobilii şi
orăşenii bogaţi beneficiau, în mica staţiune balneară, de tratamente speciale, iar după alte
două veacuri, aristocraţia europeană pretenţioasă determina înflorirea oraşului şi a
centrelor cu ape curative. Izvoarele termale ţâşnesc şi azi neobosite în mijlocul lui Karlovy
Vary, sub pavăza pavilioanelor şi în apropierea parcurilor înflorite, întremând miile de
turişti care fac aici un popas binevenit.
Staţiunea
Unul dintre vânătorii despre care vorbeşte legenda locală era împăratul Carol al IV-lea, pornit cu
alaiul său prin ţinuturile învecinate castelului de la Loket. Cum rana de la piciorul lui s-a
vindecat miraculos după curăţirea ei în izvorul din pădure, împăratul a înfiinţat aici mai întâi o
colonie, mai apoi un oraş, în 1370, ce îi va purta numele - Karlsbad ("Băile lui Karol"), mai
târziu Karlovy Vary. La finalul perioadei de dominaţie habsburgică (la finele secolului al XIX-
lea şi începutul secolului XX), Karlsbad avea renumele de cel mai elegant oraş-staţiune din lume,
unde luxul citadin cerut de pretenţioasa protipendadă a completat peisajul verde şi plăcut al
pădurilor. Palatele somptuoase în stil baroc şi Art Nouveau şi hotelurile de primă clasă îşi
retrăiesc astăzi gloria de altădată, umbrită, în deceniile comuniste, de naţionalizare şi
restricţionare excesivă.
Dacă Beethoven, Paganini, Franz Joseph I, Mozart, Gogol, Goethe, Schiller, Karl Marx, Freud şi
mulţi alţi artişti, oameni de cultură, politicieni, savanţi şi aristocraţi celebri se bucurau de
privilegiile staţiunii balneare în secolele trecute, în zilele noastre renăscutul oraş se laudă cu
prezenţa unor staruri ca Robert De Niro, Jude Law, Antonio Banderas, Renee Zellweger, John
Malkovich etc. Bogaţii Europei încă vin în Karlovy Vary pentru apa binefăcătoare şi pentru
cumpărături costisitoare, însă staţiunea promovează şi oferte turistice accesibile tuturor.
Izvoarele fierbinţi
Doar 13 izvoare minerale termale sunt accesibile trecătorilor, apa lor fiind bună de băut. Restul
de 66 de surse alimentează locaţiile special amenajate pentru băi şi tratamente corporale. După
cum spun specialiştii, apa minerală are aceeaşi compoziţie de bază, însă ceea ce deosebeşte
izvoarele este efectul lor curativ dat de temperatura diferită şi cantitatea de dioxid de carbon
conţinută. De exemplu, o apă mai fierbinte are un efect calmant, încetinind secreţia bilei şi a
sucului gastric. Oricum, tratamentul balnear se aplică unei palete largi de boli: afecţiuni gastro-
intestinale, dezechilibre metabolice - diabet, gută, obezitate - boli ale ficatului, pancreasului,
afecţiuni neurologice etc.
Izvoarele termale cu apă pentru băut au fost captate în locaţii diferite din oraşul vechi, presărate
de-a lungul râului Teplá, şi au fost cochet încorporate în pavilioane. Temperatura apelor variază
între 30° C şi 72° C, iar valoarea ei este înscrisă pe plăcuţa cu numele izvorului. Şi se recomandă
atenţie în privinţa acesteia, arsurile sunt posibile. Localnicii au găsit o modalitate de a preveni
asemenea accidente şi de a-şi promova staţiunea: pun spre vânzare în micile chioşcuri ori în
magazinele centrale căni speciale, cu o prelungire tubulară subţire a toartei, ce lasă apa să piardă
din temperatură până ajunge la gură. Ele au devenit suvenirurile originale ce amintesc oricărui
turist de izvoarele fierbinţi din Karlovy Vary.
Cinci pavilioane cu coloane din centrul istoric al oraşului acoperă izvoarele publice şi fiecare
dintre ele are o mică istorie. "Colonada Parc"(având trei izvoare) cu bolţi şi coloane din fontă,
atunci când a fost construită de arhitecţii vienezi (în 1880), făcea parte dintr-un complex mai
mare, între timp demolat. Parcul din jur explodează în timpul verii în zeci de culori florale.
Destul de diferită de proiectul iniţial al arhitectului Joseph Zitek din anii 1871-881, "Colonada
Morii" îşi sprijină acoperişul lung de 130 m pe 124 de coloane corintice şi are în interior un
spaţiu rezervat pentru orchestră şi cinci izvoare. Pe terasa superioară au fost aşezate 12 statui
reprezentând lunile anului.
În cea mai recentă construcţie(1969-1975), "Colonada Izvorului Fierbinte", un gheizer împinge
coloana subţire de apă până la 12 m înălţime. La 72º C, nu este de mirare că aburii joacă vesel
deasupra bazinului. Alte cinci containere din sticlă şi metal dau la iveală ape termale, în aceeaşi
modernă incintă, iar la subsol, instalaţiile speciale distribuie cantitatea mare de apă către băi.
Construcţia albă din lemn a "Colonadei Pieţei" datează din 1883, când arhitecţii vienezi au
hotărât acoperirea provizorie a "Izvorului lui Carol al IV-lea" şi a pieţei, până cînd un edificiu
solid să o înlocuiască. Însă coloanele au rămas până azi, municipalitatea hotărând să le renoveze
după ce 100 de ani au trecut peste ele. În interiorul colonadei, un relief înfăţişează scene din
povestea înfiinţării staţiunii.
Alte două izvoare se găsesc în incinta "Colonadei Castelului", construită între anii 1911-1913
deasupra "Colonadei Pieţei". La Izvorul de Sus, accesul publicului este liber, însă apele Izvorului
de Jos alimentează Centrul Spa şi este rezervat clienţilor acestuia.
Două sau trei ore sunt suficiente pentru ca plimbarea prin centrul vechi să întâlnească toate
izvoarele fierbinţi, să traverseze parcuri minunate şi să zăbovească în faţa frumoaselor palate ori
a îmbietoarelor magazine de bijuterii şi cristaluri. O mai îndrăzneaţă încercare ar putea să te urce
până la Turnul Dianei cu funicularul, de unde se vede cum staţiunea se răsfiră prin pădure, şi să
te coboare apoi pe jos, înapoi la punctul de pornire, de lângă Grand Hotel.
Ceva tradiţional...
...înseamnă Becherovka, napolitanele şi cristalurile Moser. Despre bitterul creat în 1807, în
farmacia proprie, de către chimistul Becher se pot afla detalii interesante în muzeul dedicat
acestei băuturi, rezultate dintr-un amestec de plante şi condimente. Foaia subţire, rotundă şi mare
a napolitanelor Karlsbad modifică şablonul bucăţelelor cubice sau lunguieţe şi dă un plus de
savoare unei cafele în miez de zi. Fineţea şi frumuseţea cristalurilor produse de către meşterii
fabricii Moser justifică pe deplin preţul lor ridicat - doar este vorba despre cristalurile de cea mai
bună calitate din lume.
Oprit pe o bancă în mijlocul staţiunii şi trecând încet privirea peste clădirile din faţă, surprinzi un
covor roşu cu grijă întins la intrarea în hotelul de cinci stele, apoi muşcatele albe sprijinite pe
gardul din fier forjat al terasei unui restaurant de lux, iar puţin în depărtare, o vitrină cu decor de
giuvaeruri sofisticate. Mai sus, pe deal, un alt rând de palate pictează cu faţadele roşii şi albe
pânza verde a pădurii. În fundal, susurul apelor lui Teplá se amestecă continuu cu frânturi de
rusă, engleză, franceză ori germană. Pare-se că staţiunea Karlovy Vary îşi trăieşte din plin
eleganţa şi bogăţia, fără să uite că, de sub pământ, izvoarele aduc necontenit apele cu rost de
vindecare.

Bine de ştiut
- consumarea apei minerale termale trebuie să urmeze o recomandare medicală; gustarea ei, însă,
este obligatorie atunci când ajungi în Karlovy Vary, chiar dacă mirosul şi temperatura nu te
încurajează;
- de la Praga până la Karlovy Vary sunt 120 km de şosea numai bună de parcurs cu maşina sau
cu autobuzul;
- în subsolul Colonadei Morii se pot vizita spaţiile în care se formează aragonitul, un carbonat
natural de calciu cristalizat, din depunerile izvoarelor minerale termale. El se prelucrează pentru
a fi transformat în bijuterii şi obiecte ornamentale. Tururile pentru grupuri se organizează tot
timpul anului, însă pentru publicul larg izvorul subteran stă deschis din mai până în septembrie;
- dintre atracţiile artistice ale oraşului, Festivalul de Film din timpul verii este cel mai vestit;
urmează spectacolele de teatru şi operă, concertele, expoziţiile şi carnavalul;
- turul centrului istoric poate fi făcut cu trenuleţul turistic, având o capacitate de 36 de persoane
(circulă din 1 mai până în 30 septembrie şi are 10 staţii);
- Muzeul Moser poate fi vizitat de la 9 la 18, în timp ce atelierul meşteşugăresc, unde se fac
demonstraţii de producere a cristalurilor, este deschis doar până la ora 14,30.
Ne lăudam, în trecut, cu o staţiune din România ce rivaliza cu cea din Cehia, având izvoare
termale valoroase, hoteluri şi servicii de calitate şi, în plus, un peisaj montan extraordinar-
Herculane. Istoria lui, cu rădăcini adânci, şi-a oprit însă traseul în urmă cu câteva decenii.