Copyright © 2005 by RICHARD GERBER de carte LS.B.N. 973 - 9380 - 40-9 RICHARD GERBER MEDICINA VIBRATIONALA ‘Traducere: MICHAEL GRECU EDITURA ELITiN ATENTIA CITITORULUIL Cu toate ca aceasti carte a fost isi de un doctor referd la diverse metode de vindecare, rolul ei nu este de a oferi recomandari cu caracter specific in cea ce priveste tratarea anumitor boli. Aceasta carte reprezint un studiu asupra mecanismelor ce caracterizeazi o intreaga varietate de terapii alternative care pot completa abordarile medicale clasice. pentru a fi diagnosticati si a vi se indica u Totodatd, cititor I celor care nu sfarsitul fiecdrui capitol si abia apoi s& citeascd capitolul ct pricina de la inceput la sfarsit. S-a descoperit ci aceasta metoda functioneaza cel mai bine in a dezvalui infelesul de bazi al unui set de informafii complexe si in a furniza elementele cheie pentru perceperea capitolelor ce urmeazi. De asemenea, vi se recomanda si cititi capitolele cArfii in ordinea in care au fost sctise, intrucat fiecare nou capitol are ca punct de pornire informatiile furnizate in capitolul anterior Richard Gerber, medic MEDICINA VIBRATIONALA SINGURA SANSA DE A NE iMPACA CU VOTORUL Motto: “ Daca medicina nu-si va adjudeca astralul, etericul nu va supraviequi” ~ URANIA I. DESTEPTUL CONTEMPORAN SI PROSTUL ANCESTRAL Cine are impresia cd medicina vibrationald este invent unor persoane care se plictisesc, se ingeala. Cine afirma ca medicina vibrational niste impostori, traieste in eroare. Cine se teme ca medicina vibrationala este un diabolic pentru a submina medicina clasica, sufera de suspiciune cronica. Cine afirma ci medi stie ce vorbeste. Cine acuzi medicina vibr: un suficient. Cine crede ca un butoi de medicamente e intotdeauna m: bun decat o terapie vibrational, nu e un tradifionalist ci do: un naiv. Cine crede ca medicina vibrational e opera masonilor, gandeste pe alaturi cu drumul Da’, chiar: cine sunt toi acesti “destepti” ? De unde vin aceste valuri de figuri inclestate care strigd sus si tare: este sust nal este o prostie, nu tional c& e neputincioasa, €6 RICHARDG ‘Noi vrem sd ne injepai ‘Noud ne plac injectiite!” ‘Noi vrem cu orice pret la operatie!” ‘Noi suntem dispusi sé ne intoxicam cu substante de contrast! ‘Noi vrem sii ne blocdm rinichii cu tone de tale consinute de hapuri si casete! Vin din istorie. Vin din comoditatea de a gandi Si vin, mai ales, din Europa, Mda! Facem ce facem si rimanem in urma vremurilor! Suntem revoluti. far dintre revolufi, romanul este cel dintai Cei dinaintea noastra aveau instinct de conservare. Acum, el a disparut cu totul. Orice ii arati a fi de valoare in alte piri ¢ tatat cu dispret, cu superioritate, cu infatuare. De mii de oamenii s-au imbolnavit si s-au vindecat dar metodele acel nu, nu sunt bune! ~, sunt primitive. Cand ii vorbesti de terapii neconventionale, romAnul care schioapaté gramatical a si intuit care e smecheria. Nu se las el dus! Oriunde, oricdnd si in oricine el vede pericolul de a fi pacalit. Marea lui problema, find, in aceasta situatie, nu sd se facd el bine ci si-l infiereze pe celalalt, — Am dat un sac de bani pe medicamente, se vaita el, am tocit pragul pe la doctori, $i nimic! — Dar acupunciura, cristaloterapie, homeopatie, sacroterapie ai tncercat? — Fugi, dom'le, de-aci! Ce, eu am timp de prostii?! Pentru el toate sunt prostii si pierdere de timp. In schimb ele destept si nu-1 pacaleste nimeni Ceic: id, mai cu sperantd sau cu curaj incearca ternative sunt descurajati: babe proaste, femei inculte. , nici cartile, nici filmele documentare, nici conferinfele unor somititi de peste hotare, nici succesele grupurilor de studiu experimental, nici clini care ofera cazuiri $i rezolvari — reale, nu inchipuite — nu reugesc sa-l convinga. El e destept si nu cedeaza. Daca in acest joc al adevarului contestat si al limitei niciodata asumata, ar fi numai pacientii, inca nu ar fi nimic. Dar in joc intra si artileria grea: medicit. MEDI NA, RATIONALA 7 Acestia, hotaraqi gi unifi asemeni falangei macedonene, ifica in grup pe altarul medicinii alopate. Cu orice rise. Mai ales al ridicolului. Nu conteaza evidenta. Conteaza aparenta pe care, cred ei, reusesc si 0 pastreze intacta. Ma intuiau dimensiunea cosmic a viefii si a bolii si se infiorau in fata fortei cu care spiritul intervenea in materie recunoscand (superiori dar nu modesti) c& sunt neputinciosi in fata acestei inclestari dintre trup si spirit Recunosteau, la sfargitul unei operatii grele, c& au ficut tot ce le-a stat in putinfa dar riménea s4 mai contribuie si Dumnezeu, aa. .. ca un fel de mfna a doua care coase taietur dupa ce pleacé dom’ profesor. Si, de cate ori, dupa o operatie facutd “ca ta carte”, omul nu s-a prapadi , apreciind ca este inutil si prea tarziu, lau lasat s-si dea ultima suflare, alinat doar de un calmant, pentru a-I gasi a doua zi, surazind senin ca dupa 0 experienta esent pentru cA onuil se fntdlnise cu moariea. Ce-1v Ce-I terminase pe altul Aceasta enigma isi aflé raspunsu vibrationale. Sunt doctori Jecase pe unul in esenja medic fac minun este clar c& nu fae vrij Dupa cum, sunt si oameni care vindecd {21a sd fie medici. “Parcé iti ia durerea cu ména”. Aga si fac. O iau cu mana. este marea medicind, medicina ancestrald, in care nu iodul, tamponul si cateterul sunt esentiale. Caind cite ‘ mexicane, africane cunosteau si tratau oamenii cu n mici exceptii detineau remedii pentru intreaga patologie de azi sau poate ca, in aceasta rezerv, pana gi aici, omul modern se ingeala, vrand si aiba un dram de superioritate fata de ruda lui de demutt, Ei si, acum e acum! Aceia aveau pentru o boali nu wn leac, ci zeci. Pozitivismul secolului al XIX-lea, scientismul secolu XX si, mai ales, uriaga pofta de a pune sub obroc tot ce e al spiritului, al sufietului, al divinului de la cartezianism incoace il fac, in ciuda evidentelor, pe voiosul om modern s4 nu se mi pe unde circula vocea lui Elvis Priesley atunci cfnd o “prinde” latranzistor gi nici pe unde umbli secventele unui meci transmis la televizor, in schimb e foarte susceptibil daca i se spune ca se