Sei sulla pagina 1di 3

NEOCLASICISMUL (sec.

al XVIII-lea si al XIX, Europa si America de Nord)


- exista o legatura intre neoclasicism si antichitatea greaca si cea romana
- aspiratia culturala s-a orientat spre clasicul antic (valabil pt. o prima perioada a evului mediu, renastere, baroc,
clasicismul de curte, neoclasicism, sec. XX - legat de regimul autoritar, totalitar (Stalin, Mussolini, Ceausescu)
- clasicul a insemnat o anumita aspiratie spre echilibrul gandirii, spre o claritate a formelor
- neoclasicismul = stil arhitectural, curent care a aparut in a 2-a jumatate a sec. XVIII
- se pune problema: cum a reaparut aceasta tendinta de inspiratie catre antichitatea clasica?
Cauze
1. Contextul politic
- miscarile din a 2-a jumatate a sec. XVIII (revolutia franceza si formarea SUA) - noi forme stat, care au cautat o forma de
expresie a unei noi autoritati politice
- revolutia industriala a generat o clasa puternica a burgheziei care cauta un mod de expresie a puterii economice,
politice
- neoclasicismul se asociaza cu prezenta burgheziei; in Europa a generat o arhitectura urbana burgheza
- rococoul apartine vechii aristocratii. Este o arhitectura preponderent rurala
2. Contextul cultural
- neoclasicismul este o reactie impotriva rococoului
- substanta decorativa este importanta, interioarele sunt sofisticate si rafinate - reprezentau aspiratiile burgheziei urbane

Iluminismul a tins spre o cunoastere globala a lumii de atunci (filozofia, oamenii de cultura, etc), francezii au facut
enciclopediile in care incercau sa includa toate cunostintele omului de pana atunci
- caracterizat de sobrietate, morala, rigoare, rationalitate a gandirii, dar si o liberate a gandirii, separata de gandirea
religioasa
- revolutia franceza a insemnat separarea bisericii de stat
- iluminismul a insemnat alcatuirea noii lumi spirituale, o lume noua care sa fie condusa dupa legile ratiunii si egalitatii
umane (idee preluata de Marx, Engels); a orientat autoritar gandirea spre un mod rational de relationare a
lucrurilor > asocierea cu arh. si artele neoclasice
3. Descoperirile arheologice
- au readus interesul oamenilor de arta catre lumea antica
- renasterea incercand sa reinvie lumea antica, s-a bazat pe cunoasterea antichitatii
- renasterea timpurie (Bruneleschi, Alberti - spirit al lumii antice)
- Alberti a inceput sa faca relevee a unor monumente a arh. antice
- Palladio - arh. apropiat de spiritul antichitatii clasice
- explozie a interesului pt. cercetarile arh. datorat italienilor, francezilor, englezilor
- la inceputul sec. XVIII s-au descoperit cele 2 orase Pompei si Herculane, sub lava Vezuviului, cu temple, strazi,
decoratii, fresce, locuinte obisnuite (orase intacte, neatinse de timp)
- turismul ia un avant considerabil, Italia contine punctele finale de calatorie ale francezilor, germanilor, englezilor
- intentia cunoasterii mai aprofundate a arh. antice care s-a facut prin relevee in primul rand, au fost publicate in Anglia,
Franta
- in 1860 apare primul volum cu aceste relevee, schite (oamenii de cultura au luat contact cu monumentele antichitatii)
- academia Frantei de la Roma in sec. XVIII a inceput sa acorde "Prix de Rome" celor mai buni arhitecti, pictori, sculptori
(se acorda burse in Roma, locul unde s-a nascut civilizatia Europeana)
- bursierii au inceput sa reconstituie monumentele Antichitatii redate corect la scara
Winkelmann - unul dintre oamenii de cultura germani, a scris una dintre primele lucrari fundamentale asupra artei clasice
- stabileste o formula privind arta greaca: "reprezinta nobila simplitate si inalta maretie"
Piranessi - desenator, arhitect italian
- pornind de la ruinele ramase in Roma, a facut o serie f. mare de desene (reale si fanteziste): ruine ca sursa de
dezvoltare a fanteziei > reconstituirea monumentelor antice
- studiile arheologice si publicarea lor au urmat 2 directii:
- aspiratia spre puritatea formelor primitive, elementare (cub, sfera, piramida, etc.)
- a generat (antichitatea = punctul 0 al omenirii) cultul naturii neatinse de mana omului
- antichitatea identificata, a prins arh. facuta de om si cu o natura primitiva ideala

Caracteristicile arh. neoclasice

- reintoarce, reutilizeaza unele arhetipuri antice care le regasim sub forma unor monumente publice: piramide, temple,
arcele de triumf, termele
- tensiune artistica intre aspiratia spre decuparea formelor geometrice elementare, primare si preluarea identica a unor
exemple ale antichitatii
- neoclasicismul fata de clasicismul antic cauta forme simple pe care le asociem cu un mod rational de a gandi arhitectura
> imaginea standard a modelelor antichitatii: volume foarte simple, linii nete, referinta la modele utilizate in antichitate
- suprafete monocrome (albul = nonculoarea arh. neoclasice)
- contraste f. puternice de umbra si lumina
- portice f. regulate asezate pe o suprafata f. mare de zidarie nuda
- arhitectul neoclasic - exprima unele efecte de soliditate, permanenta, solemnitate
- atemporalitate (antichitate-sec. XVIII) - legatura intre secolele care au stat intre ele
- claritate a expresiei arhitecturale
- neoclasicismul este o arhitectura internationala, a utilizat expresii similare in diferite tari
- limbajul isi gaseste particularitati in diferite tari

Franta
- analizarea operelor antichitatii prin spiritul rational
- vrea sa descopere prinicipiile, tehnicile compozitionale ale acestora
- o expresie noua a unei rationalitati a spiritului francez

Anglia
- a creat pe baza cunostintelor arheologice o arhitectura noua

Germania
- ca in Anglia, prezenta ideea de a recrea o arh. noua bazata pe antichitate, comuna a culturilor epocii
- o cultura antica reinnoita care cauta ca exprime o recunoastere politica, economica, culturala

Italia
- traditia a existat intotdeauna, care a traversat si evul mediu

Rusia
- prin Petru cel Mare a infiintat orasul St. Petersburg, cladit intr-o arhitectura neoclasica

SUA
- isi cauta o identitate culturala prin arh. antica
- Jefferson (1743-1826, presedinte 1801-1809) a creat ansambluri de arh. neoclasica

Planse
- se acorda importanta f. mare releveului precis, detaliile, structura
- o cercetare rationala a sist. tehnice (detalii de imbinare a pietrelor, constructive) specific francezilor
- s-a incercat o reconstituire a acropolei Atenei
- Piranessi - cunoastere f. aprofundata a antichitatii
- face o reconstituire fantezista in spiritul antichitatii; sugereaza o spatialitate corecta si decoratii: coloane
corintice, arce in plin cintru, subliniaza importanta ruinelor antice
- in Franta - legatura cu arh. clasicista de curte:
- diferente esentiale de limbaj orientat direct catre antichitatea clasica
- dispare independenta scolii franceze
- apare o anumita rigiditate, simetrie, sunt prevazute elemente clasice folosite exclusiv: colonade nesfarsite care
definesc sp. public, sp. grandioase acoperite cu bolti, decorate cu casetoane
- prezenta importanta a suprafetelor mari a zidului orb, tratat cu niste goluri f. simple
- volumetrie elementara simpla
- colonada continuta la parter se articuleaza de prezenta zidului sau a golului f. mare, rezultand un contrast f.
mare umbra/lumina (ex. gradene acoperite cu un sfert de cupola, cu casetoane)
- Odeonul (Paris) - intrare cu colonada masiva, dispare frontonul
- cornisa este accentuata
- separarea celor 2 niveluri
- doric masiv si simplu - soliditatea + masivitatea cladirii
- ansamblu urban - Arcul de Triumf
- Teatrul de la Bordeaux - volum f. simplu cu inaltime egala (sugestie de templu antic inconjurat de portic)
- turnul scenei tratat simplu, decoratia este eliminata
- holul de intrare - acelasi limbaj clasic, expresie robusta care ar putea apartine si exteriorului
- robust la partea de jos - bosaj puternic; elemente decorative dispuse riguros, simetric
- sec XIX - Biserica Madeleine (Paris) - este de fapt un templu antic
- arhitectura templului este transferata arh. bisericii crestine
- nu mai exista acea eleganta a combinarii ideii antichitatii, este preluat direct templul pagan

- in Anglia - nu mai exista o traditie puternica a clasicului


- se resimte influenta lui Palladio
- antichitatea este descoperita de arhitecti, arheologi, oameni de cultura
- rezulta o arh. f. riguroasa
- temple grecesti - prezenta doricului (la romani mai putin); suprafete tratate f. simplu
- Sir John Soane (1753-1837) - cladiri inovatoare: trimitere la spatialitatea tipica a cladirilor publice romane (ex.
termele)
- banca Angliei
- Friedrich Gilly (1772-1800) - soclu gigant - nu prea a existat in antichitate
- arcul de triumf - f. dezvoltati cei 4 piloni - o masivitate sporita
- mari suprafete de plin in contrastul cu porticul (doric)
- proiect teatru: exacerbarea tendintelor simplificatoare (se poate descomp. f. simplu in volume)
- Leo von Klenze (1784-1864) - modul de a utiliza referintele clasice pt. functiuni vechi sau noi
- in Munchen - referinte clasice (aluzii la templul antic) + simplificari in lateral
- Karl Friedrich Schinkel (1784-1841) - muzeul vechi al orasului (paralelipiped, fatada principala - colonada
nesfarsita), nu mai este marcata intrarea
- propilee - intrari in orase (inginerie f. simpla, contrast f. puternic - partea centrala (intrarea) si
volumul simplu in care este incastrata fatada intrarii)
- teatrul din Berlin - suprafete mari vitrate pt. holuri - ceva mai modern
- inchisoare - goluri f. mici, imaginea templului, bosaj f. puternic, acces prin arc in plin cintru

Alte planse
- reluari a Pantheonului de la Roma
- forma templului antic nu este proiectata pe un soclu solid
- golul reprezinta contrast intre frontonul regulat si scobitura sferei
- sp. public - Napoli - colonada nesfarsita (Roma, piata sf. Petru)
- volum f. masiv de tip central (referinta Panteon)
- Helsinki - ansamblu neoclasic unitar - arh. Engel

Potrebbero piacerti anche