Alimente cu IG mic

Otet 5
Condimente (piper,patrunjel,scortisoara etc) 5
Crustacee (langusta,homar,crab) 5
Avocado 10
Tarate(de grau,secara) 15
Tofu 15
Soia 15
Salata verde 15
Ridichi 15
Rubarba 15
Ardei 15
Pudra de roscove 15
Praz 15
Fistic 15
Ardei 15
Seminte de pin 15
Pesto 15
Physalis ( un fruct exotic) 15
Masline 15
Macris 15
Alune de cajou (noix de cajou ) 15
Ceapa 15
Nuci 15
Alune de padure 15
Fasole varietatea "coco" 15
Lupin (seminte de lapinus albus, mai i se zice si cafeluta) 15
Seminte germinate 15
Coacaze negre 15
Ghimbir 15
Marar 15
Andive 15
Spanac 15
Dovlecei 15
Esalote (un fel de ceapa)15
Castraveti 15
Cornichon (castraveti cornison) 15
Varza 15
Varza de bruxelles 15
Conopida 15
Varza murata 15
Ciuperci 15
Germeni de grau,de soia 15
Arahide 15
Telina (tulpina) 15
Broccoli 15
Blette,bette (ca spanacul, planta mediteraneana) 15
Sparanghel 15
Migdale 15
Agave (sirop de ) 20
Iaurt din soia (natur) 20
Smantana din soia (soja cuisine) 20
Sos tamari - fara zahar sau indulcitori 20
Mladite de bambus (pousse de bamboo) 20
Ghiveci – 20
Fructoza 20
Suc de lamaie 20
Ciocolata neagra > 85% cacao 20
Inima de palmier 20
Cacao pudra (fara zahar) 20
Cirese de Antile (acerola, fruct exotic) 20
Anghinare 20
Vinete 20
Piure de alone intregi fara zahar 25
Piure de migdale complet, fara zahar 25
Mazare uscata 25
Orz "Monde" 25
Piure de arahide fara zahar 25
Linte verde 25
Mure 25
Fasole mungo (soia verde) 25
Humus de naut 25
Capsuni proaspete 25
Seminte de dovleac 25
Coacaze rosii 25
Fasole flageolet 25
Fragi, fructe poaspete 25
Ciocolata neagra >70% cacao 25
Faina de soia 25
Afine 25
Cirese 25
Rosii 30
Fidea de soia 30
Naut 30
Radacina de patrunjel,albitura 30
Pomelo(fruct proaspat) grepfrut 30
Pere proaspete 30
Marmelada,fara zahar 30
Nap,crud 30
Linte galbena 30
Mandarine,clementine 30
Lapte (smantanit,sau nu) 30
Linte bruna 30
Lapte de migdale 30
Lapte pudra,proaspat ** 30
lapte de soia 30
Lapte de ovaz (nefiert) 30
Fructul pasiunii(nmaracuia) 30
Fasole verde 30
Dulceata (fara zahar) 30
Branza alba ** nescursa 30
Sfecla cruda 30
Morcovi cruzi 30
Caise proaspete 30
Usturoi 30
Iaurt de soia, aromat 35
Iaurt natur ** 35
Fidea de grau dur 35
Wasa fibre (24%) 35
Rosii uscate 35
Seminte de floarea soarelui 35
Orez salbatic 35
Sos de rosii, bulion (de rosii) fara zahar 35
Piure de migdale albe (fara zahar) 35
Quinoa 35
Mere uscate 35
Prune proaspete 35
Compot de mere 35
Mere proaspete 35
Mazare proaspata 35
Naut (conserva) 35
Paine din cereale germinate 35
Piersici (fructe proaspete) 35
Mustar 35
Portocale (fructe proaspete) 35
Seminte de in, susan,mac 35
Porumb ancestral (indian) 35
Drojdie de bere 35
Suc de rosii /bulion fara zahar 35
Fasole uscata rosie 35
Fasole uscata alba (tip cannelloni ?) 35
Fasole uscata neaga 35
Fasole uscata mica,rosie (adzuki) 35
Fasole uscata pestrita (borlotti) 35
Smochine proaspete 35
Granade proaspete 35
Gulia 35
Falafel (din naut) 35
Faina de naut 35
Compot,piure de fructe 35
Inghetata cu fructoza 35
Telina rasa cruda (remoulade) 35
Gutui proaspete 35
Nectarine proaspete 35
Iahnie (cassoulet = mancare uzitata in Franta din fasole uscata si carne) 35
Amarant 35
Pomme cannelle (fruct exotic) 35

Alimente cu IG mediu
Spaghete al dente (fierte 5 min) 40
Hrisca, grau negru(integral, faina sau paine) 40
Sorbet (fara zahar) 40
Piure de susan tahin 40
Sable (faina integrala, fara zahar) 40
Prune uscate 40
Pumpernickel 40
Paste integale (al dente) 40
Pepino (pepenele para) 40
Paine 100% integrala din maia naturala 40
Paine azyme (faina integala) 40
Lactoza 40
Lapte de cocos 40
Jeleu de gutui (fara zahar) 40
Fasole rosie (cutie) 40
Smochine uscate 40
Fulgi de ovaz (ne fierti) 40
Farro 40
Feve(crude) 40
Falafel (feve) haba 40
Faina de quinoa 40
Cidru brut 40
Epeutre (integral, faina sau paine) 40
Unt de arahide fara adaos de zahar 40
Cicoare (bautura) 40
Caise uscate 40
Ovaz 40
Sos de rosii, bulion de rosii (sauce tomate, coulis de tomate) cu zahar 45
Secara (integrala,faina sau paine) 45
Strugure,fruct proaspat 45
Orez basmati complet 45
Mazare (la cutie) 45
Pilpil (de grau) 45
Paine de Kamut -45
Paine prajita, faina integrala 45
Nuci de cocos 45
Suc de grepfrut (fara zahar) 45
Suc de portocale (fara zahar ) 45
Faina de farro (integrala)45
Faina de kamut (integrala) 45
Cereale complete (fara zahar) 45
Cuscus integral (gris integral ) 45
Bulgur complet (grau, fiert) 45
Capellini ( paste) 45
Bare de ciocolata (fara zahar, tip Montignac) 45
Grau (faina integrala)
Grau (tip Ebly) 45
Banane verzi 45
Banane plantain (crude) 45
Merisoare rosii 45
Ananas (fructul proaspat) 45
Topinambopur, artichaut de jerusalem 50
Wasa leger 50
Orez complet brun 50
Surimi 50
Paste comlete (grau integral) 50
Orez basmati long 50
Paine Epeutre 50
Cartofi dulci 50
Muesli (fara zahar) 50
Paine cu quinoa (cca 65% quinoa) 50
Macaroane (grau dur) 50
Mango (fruct proaspat) 50
Kiwi * 50
Litchi (fruct exotic,proaspat) 50
Kaki (fuct exotic)50
Suc de ananas (fara zahar) 50
Suc de mere (fara zahar) 50
Suc de afine(merisor) rosii (fara zahar) 50
Chayote, christophine (piure de) 50
All Bran (marca de cereale) 50
Bare energetice de cereale (fara zahar) 50

Alimente cu IG mare
Tagliatelle (bine fierte) 55
Sushi 55
Spaghete albe bine fierte 55
Orez rosu 55
Piersici (cutie, in sirop) 55
Nefle 55
Nutella 55
Manioc (dulce) 55
Mustar (cu zahar adaogat) 55
Manioc (amer) 55
Ketchup 55
Suc de mang0 (fara zahar) 55
Suc de struguri (fara zahar) 55
Biscuiti Sables (faina, unt, zahar) 55
Gris de grau dur 60
Orez de Camargue 60
Orez lung 60
Ravioli (grau dur) 60
Pudra de ciocolata (indulcita) 60
Pizza 60
Porridge,fiertura din fulgi de ovaz 60
Ovomaltine 60
Paine cu lapte 60
Pepene * 60
Lasagnes (grau dur) 60
Maioneza, industriala, cu zahar 60
Faina completa 60
Inghetata clasica (indulcita) 60
Caise (cutie, in sirop) 60
Orz perlat 60
Banana (coapte) 60
Tamarino (dulce) 65
Sorbet (indulcit)65
Stafide 65
Sirop d’erable 65
Paine completa 65
Cartofi copti in coaja (apa/abur) 65
Paine secara (30% secara ) 65
Pain bis (cu drojdie) 65
Paine cu ciocolata 65
Muesli (cu zahar, miere) 65
Marmelada (indulcita ) 65
Mars, Sneakers etc 65
Igname 65
Porumb obisnuit boabe 65
Fructul de paine (fruit a pain) 65
Jeleu de gutui (indulcit) 65
Faina semi completa 65
Cuscus, gris 65
Castane 65
Dulceata (indulcita ) 65
Ananas (cutie) 65
Sfecla (fiarta)* 65
Zahar brut/complet/integral 70
Tacos (tip de mancare mexicana)70
Special K (marca de cereale tip Kellog's) 70
Zahar alb (zaharoza ) 70
Orez alb standard 70
Rutabaga, nap( chou-navet) 70
Ravioli - tip de paste fainoase (grau moale) 70
Risotto , pilaf 70
Mamaliga, malai 70
Cartofi fierti fara coaja 70
Paine ayme (faina alba) 70
Paine de orez 70
Taietei (grau moale) 70
Melasa 70
Mei 70
Faina de porumb 70
Gnocchi (tip de paste fainoase) 70
Curmale 70
Cornuri tip croissant 70
Chips (cartofi prajiti) 70
Cola, bauturi gazoase, sodas =sifon? (tip coca-cola) 70
Briose 70
Cereale rafinate indulcite 70
Biscuit 70
Fiertura de faina de porumb (mamaliga) 70
Bare de ciocolata (indulcite) 70
Pesmeti 70
Baghete, paine alba 70
Banana plantain (coapte) 70
Amarant sufleu 70
Covrigi 70
Dovleac * 75
Orez cu lapte (indulcit) 75
Lasagne (grau moale) 75
Pepene rosu * 75
Gogosi, covrigi 75
Gofra cu zahar 75
Cartofi piure 80
Dovleac (diverse) * 75
Tapioca 85
Feve (fierte) un fel de fasole 80
Orez pentru gatire rapida (prefiert) 85
Orez soufflé, placinte de orez 85
Pastarnac * 85
Floricele fara zahar 85
Paine foarte alba (tip Harry’s) 85
Paine hamburger 85
Napi fierti * 85
Maizena (amidon de porumb) 85
Miere 85
Lapte de orez 85
Prajituri de orez 85
Fulgi de porumb 85
Faina de grau alb 85
Morcovi(fierti)* 85
Telina fiarta * 85
Orez glutinos 90
Arrowroot, herbe aux fleches arrowroot 85
Paine alba fara gluten 90
Cartofi fulgi instant 90
Cartofi la cuptor 95
Cartofi prajiti 95
Faina de orez 95
Amidon de cartofi 95
Sirop de grau, sirop de orez 100
Sirop de glucoza 100
Glucoza 100
Amidon modificat 100
Sirop de porumb 100
Bere* 110

* Chiar daca au un IG ridicat,aceste alimente au un continut in glucide pure foarte scazut

(cca 5%) .Consumul lor in cantitati normale ar trebui sa aiba deci un efect neglijabil asupra
glicemiei.
** Practic nu exista diferenta intre IG-ul lactatelor nedegresate si cel al lactatelor cu O%
grasime. Trebuie stiut de altfel ca lactatele, desi au un IG foarte mic, au un index insulinic
ridicat.
*** Aceste alimente nu contin glucide au deci un IG = O.

Alimente cu indice glicemic ridicat

Sirop de porumb 115 Bere* 110
Glucoza (dextroza) 100 Sirop de glucoza 100

Amidon Modificat 100 Sirop de grau, sirop de orez 100

Cartofi prajiti 95 Maltodextoza 95

Amidon 95 Cartofi la cuptor 95

Faina de orez 95 Paine alba, fara gluten 90

Faina de cartofi 90 Orez cu gluten 90

Maranta arundinacea 85 Morcovi (gatiti)* 85

Telina (gatita)* 85 Fulgi de porum 85

Hamburgeri 85 Orez fiert 85

Amidon din porumb 85 Pastarnac* 85

Pop corn (fara zahar) 85 Orez expandat 85

Prajitura/budinca de orez 85 Lapte de orez 85

Tapioca 85 Napi (gatiti)* 85

Paine toast alba 85 Faina alba de grau 85

Piure de cartofi 80 Gogosi 75

Lasagna 75 Dovleac, talv* 75

Lapte de orez (cu zahar) 75 Bostanel/Dovlecel* 75

Vafa (cu zahar) 75 Pepene verde* 75

Chifle 70 Baghete de paine albe 70

Biscuiti 70 Briose 70

Napi suedezi 70 Ciocolata (cu zahar adaugat) 70

Coca-cola (bauturi acidulate) 70 Malai (Faina de porumb) 70

Croissant 70 Curmale uscate 70

Coltunasi (gnochi) 70 Paine matzo (faina alba) 70

Mei 70 Melase 70

Terci 70 Taitei 70

Cartofi fierti (fara coaja) 70 Patlagina (gatita) 70

Mamaliga 70 Chipsuri de cartofi 70

Amarant expandat 70 Ravioli 70

Cereale (cu zahar adaugat) 70 Paine din orez 70

Risotto 70 Pesmete 70

Produse Special K™ 70 Orez 70

Taco 70 Zahar alb (sucroza) 70

Zahar brun 70 Sfecla (gatita)* 65

Faina de castane 65 Taitei chinezesti/vermicelli (orez) 65

Cus-cus 65 Fasole Fava (gatita) 65

Paine neagra (cu drojdie) 65 Gem (cu zahar adaugat) 65

Sirop de artar 65 Marmelada (cu zahar) 65

Sneakers®, etc. 65 Musli (cu zahar sau miere) 65

Pain au chocolat 65 Nuci Maya 65

Ananas (cutie) 65 Gutuie (dulceata, cu zahar adaugat) 65

Stafide 65 Paine de orez(30% orez) 65

Serbet (cu zahar adaugat) 65 Secara alba 65

Porumb dulce, porumb fiert 65 Tamarin (dulce) 65

Cartof tropical (yam) 65 Cartof fiert in coaja 65

Cartofi fierti in coaja 65 Paine integrala 65

Caise ( cu sirop, la cutie) 60 Banane (coapte) 60

Castane 60 Gris 60

Miere 60 Inghetata (cu zahar adaugat) 60

Lasagna (cu paste integrale) 60 Orez (bob lung) 60

Maioneza (indulcita, din comert) 60 Pepene galben* 60

Paine cu lapte 60 Faina de ovaz 60

Ovomaltina 60 Arpacas 60

Orez parfumat (iasomie) 60 Pizza 60

Praf de ciocolata (cu zahar) 60 Ravioli (faina integrala) 60

Cereale bulgur 55 Prajituri cu unt (combinatii de faina, unt si zahar) 55

Suc de struguri (fara zahar) 55 Prune japoneze 55

Ketchup 55 Suc de mango (fara zahar) 55

Yucca (amara) 55 Yucca (dulce) 55

Mustar (cu zahar adaugat) 55 Nutella® 55

Papaya (fructul proaspat) 55 Piersici (la cutie, cu sirop) 55

Orez rosu 55 Spaghete (bine fierte) 55

Sushi 55 Tagliatelle (bine fierte) 55

Alimente cu indice glicemic

mediu
Produse All Bran™ 50 Suc de mere (fara zahar) 50

Orez Basmati 50 Biscuiti (faina integrala, fara zahar) 50

Paine cu quinoa (65% quinoa) 50 Orez brun 50

Baton de cereale (fara zahar) 50 Piure de pere 50

Suc de merisor (fara zahar) 50 Anghinare 50

Kiwi* 50 Litchi (fruct proaspat) 50

Macaroane 50 Mango (fruct proaspat) 50

Musli (fara zahar) 50 Curmale 50

Suc de ananas ( fara zahar) 50 Cartofi dulci 50

Paine Wasa™ 50 Cus-cus integral 50

Paste integrale 50 Banane (necoapte) 45

Orez Basmati brun 45 Capellini 45

Nuca de cocos 45 Merisor 45

Faina integrala 45 Suc de grefe (fara zahar) 45

Struguri (fruct proaspat) 45 Mazare (la cutie) 45

Gem ( fara zahar adaugat) 45 Paine Kamut 45

Faina Kamut (integrala) 45 Musli Montignac 45

Suc de portocale (fara zahar) 45 Ananas (fruct proaspat) 45

Patlagina (cruda) 45 Patlagina (cruda) 45

Orez (integral; faina si paine) 45 Paine Pumpernickel 45

Secara (integrala) 45 Secara (integrala) 45

Paine integrala prajita 45 Suc de rosii (cu zahar) 45

Cereale Bulgur integrale 45 Cereale integrale (fara zahar) 45

Cus-cus integral 45 Spaghete Al dente (fierte doar 5 min) 40

Paine (100% integrala) 40 Cidru 40

Hrisca 40 Suc de morcovi (fara zahar) 40

Lapte de nuca de cocos 40 Smochine uscate 40

Prune uscate 40 Kamut 40

Falafel 40 Farro 40

Fasole Fava(cruda) 40 Paste integrale, al dente 40

Fasole mov (la cutie) 40 Lactoza 40

Paine Matzo (integrala) 40 Montignac Pumpernickel 40

Fulgi de ovaz 40 Oats 40

Unt de arahide (fara zahar adaugat) 40 Pepino dulce 40

Gutui (dulceata, fara zahar) 40 Faina Quinoa 40

Biscuiti spritati(faina integrala, fara zahar) 40 Serbet (fara zahar) 40

Tahin 40

Alimente cu indice glicemic

scazut
Fasole Adzuki 35 Bere englezeasca 35

Seminte de Amarant 35 Mar (fruct proaspat) 35

Sos de mere 35 Fasole neagra 35

Cassoulet (carne cu fasole) 35 Sfecla (cruda) 35

Faina de naut 35 Naut (cutie) 35

Taitei chinezesti integrali 35 Fasole romana 35

Crema de mar 35 Dijon - mustar 35

Mere uscate 35 Caise uscate 35

Rosii uscate 35 Paine cu germeni de cereale 35

Falafel 35 Smochine (fruct proaspat) 35

Mazare (proaspata) 35 Mazare (congelata) 35

Inthetata (cu indulcitori) 35 Porumb indian 35

Fasole 35 Susan (semintele) 35

Nectarine (fruct proaspat) 35 Portocale (fruct proaspat) 35

Piersici (fruct proaspat) 35 Prune (frunct proaspat) 35

Rodie (fruct proaspat ) 35 Gutuie (fruct proaspat) 35

Quinoa, 35 Iaurt din soia 35

Seminte de floarea soarelui 35 Suc de rosii 35

Sos de tomate 35 Wasa™ fibre (24%) 35

Piure de migdale 35 Fasole alba 35

Orez salbatic 35 Drojdie 35

Iaurt** 35 Paine integrala Montignac 34

Lapte de migdale 30 Caise 30

Sfecla (cruda) 30 Linte bruna 30

Morcovi (cruzi) 30 Naut 30

Taitei chinezesti din soia 30 Fasole frantuzeasca 30

Usturoi 30 Grefe, pomelo 30

Marmelada (fara zahar) 30 Lapte** 30

Lapte de ovaz 30 Fructul pasiunii, maracuja, granadilla 30

Pere 30 Lapte pudra** 30

Branza cvarc ** 30 Scorzoneras 30

Lapte de soia 30 Tangerine, madarine, satsuma 30

Rosii 30 Nap (crud) 30

Linte galbena 30 Mure 25

Arpacas integral 25 Afine 25

Cirese 25 Ciocolata neagra (mai mult de 75% cacao) 25

Fasole Flageolet 25 Agrise 25

Linte verde 25 Humus 25

Fasole Mung 25 Piure de alune 25

Zmeura 25 Coacaze 25

Seminte 25 Faina de soia 25

Mazare pastai 25 Capsuni 25

Piure de migdale 25 Piure de arahide 25

Anghinare 20 Bambus 20

Ciocolata (>85% cacao) 20 Vinete 20

Varza 20 Lamaie 20

Suc de lamaie (fara zahar) 20 Fructoza 20

Gem Montignac fara zahar 20 Cacao 20

Ratatouille 20 Iaurt de soia (fara aroma de fructe) 20

Crema de soia 20 Sos Tamari

IG in ordine alfabetica
Alimente cu IG mic
Afine 25
Agave (sirop de ) 20
Alune de padure 15
Amarant 35
Andive 15
Anghinare 20
Arahide 15
Ardei 15
Ardei 15
Avocado 10
Blette,bette (ca spanacul, planta mediteraneana) 15
Branza alba ** nescursa 30
Broccoli 15
Cacao pudra (fara zahar) 20
Caise proaspete 30
Capsuni proaspete 25
Castraveti 15
Ceapa 15
Ciocolata neagra > 70% cacao 25
Ciocolata neagra > 85% cacao 20
Cirese 25
Cirese de Antile (acerola, fruct exotic) 20
Ciuperci 15
Coacaze 15
Compot de mere 35
Compot,piure de fructe 35
Condimente (piper,patrunjel,scortisoara etc) 5
Conopida 15
Castraveti cornison 15
Crustacee (langusta,homar,crab) 5
Dovlecei 15
Drojdie de bere 35
Dulceata (fara zahar) 30
Esalote (un fel de ceapa)15
Faina de naut 35
Faina de soia 25
Falafel (din naut) 35
Fasole flageolet 25
Fasole uscata alba (tip cannelloni ?) 35
Fasole uscata mica,rosie (adzuki) 35
Fasole uscata neaga 35
Fasole uscata pestrita (borlotti) 35
Fasole uscata rosie 35
Fasole varietatea coco 15
Fasole verde 30
Fidea de grau dur 35
Fidea de soia 30
Fistic 15
Fragi, fructe poaspete 25
Fructoza 20
Fructul pasiunii( maracuia) 30
Germeni de grau 15
Germeni de grau,de soia 15
Ghimbir 15
Ghiveci – 20
Gulia -35
Gutui proaspete 35
Haricot mungo (tip de soia) 25
Humus de naut 25
Iahnie (cassoulet = mancare uzitata in Franta din fasole uscata si carne) 35 Iaurt de soia,
aromat 35
Iaurt din soia (natur) 20
Iaurt natur ** 35
Inghetata cu fructoza 35
Inima de palmier 20
Lapte (smantanit,sau nu) 30
Lapte de migdale 30
Lapte de ovaz (nefiert) 30
Lapte de soia 30
Lapte pudra,proaspat ** 30
Linte bruna 30
Linte galbena 30
Linte verde 25
Lupin (seminte de lapinus albus, mai i se zice si cafeluta) 15
Macris 15
Mandarine,clementine 30
Marar 15
Marmelada,fara zahar 30
Masline 15
Mazare proaspata 35
Mazare uscata 25
Mere proaspete 35
Mere uscate 35
Migdale 15
Mladite de bambus (pousse de bamboo) 20
Morcovi cruzi 30
Mure 25
Mustar 35
Nap,crud 30
Naut (conserva) 35
Naut 30
Nectarine proaspete 35
Nuci 15
Nuci de Caju 15
Orez salbatic 35
Orz "Monde" 25
Otet 5
Paine din cereale germinate 35
Pere proaspete 30
Pesto 15
Physalis ( fruct exotic) 15
Piersici (fructe proaspete) 35
Piure de alune intregi fara zahar 25
Piure de arahide fara zahar 25
Piure de migdale albe (fara zahar) 35
Piure de migdale complet, fara zahar 25
Pomelo(fruct proaspat) grepfrut 30
Pomme cannelle (fruct exotic) 35
Portocale (fructe proaspete) 35
Porumb ancestral (indian) 35
Praz 15
Prune proaspete 35
Pudra de roscove 15
Quinoa 35
Radacina de patrunjel,albitura 30
Ridichi 15
Rodii proaspete 35
Rosii 30
Rosii uscate 35
Rubarba 15
Salata verde 15
Seminte de dovleac 25
Seminte de floarea soarelui 35
Seminte de in, susan,mac 35
Seminte de pin 15
Sfecla cruda 30
Smantana din soia (soja cuisine) 20
Smochine proaspete 35
Soia 15
Sos tamari - fara zahar sau indulcitori 20
Sos de rosii, bulion (de rosii) fara zahar 35
Spanac 15
Sparanghel 15
Suc de lamaie 20
Suc de rosii 35
Tarate(de grau,secara) 15
Telina (tulpina) 15
Telina rasa cruda (remoulade) 35
Tofu 15
Usturoi 30
Varza 15
Varza de bruxelles 15
Varza murata 15
Vinete 20
Wasa fibre (24%) 35

Alimente cu IG mijlociu
Afine rosii 45
All bran (cereale ditetice marca kelloggs)50
Ananas (fructul proaspat) 45
Banane plantain (crude) 45
Banane verzi 45
Bare de ciocolata (fara zahar, tip Montignac) 45
Barre energetice de cereale (fara zahar) 50
Bulgur (cuscus din grau, fiert) 45
Caise uscate 40
Capellini (paste Barilla Capellini nr.1) 45
Cartofi dulci 50
Cereale complete (fara zahar) 45
Chayote (legume) (piure de) 50
Cicoare (bautura) 40
Cidru brut 40
Cuscus integral (gris integral) 45
Epeutre(cereala) (integral, faina sau paine) 40
Faina de kamut (cereala) (integrala) 45
Faina de farro (integrala)45
Faina de quinoa 40
Falafel (feve) haba 40
Farro ( cereala) 40
Fasole rosie (cutie) 40
Feve (crude) 40
Fulgi de ovaz (ne fierti) 40
Jeleu de gutui (fara zahar) 40
Grau (tip Ebly) 45
Hrisca,grau negru (integral,faina sau paine)40
Kaki (fruct)50
Kiwi * 50
Lactoza 40
Lapte de cocos 40
Litchi (fruct exotic,proaspat) 50
Macaroane (grau dur) 50
Mango (fruct proaspat) 50
Mazare (la cutie) 45
Muesli (fara zahar) 50
Nuci de cocos 45
Orez basmati complet 45
Orez basmati long 50
Orez complet brun 50
Ovaz 40
Paine 100% integrala din maia pura 40
Paine prajita, faina integrala 45
Paste complete (grau integral) 50
Paste integale (al dente) 40
Pepino (fruct) 40
Pilpil (de grau) 45
Piure de susan -tahin 40
Prune uscate 40
Pumpernickel (brand de paine) 40
Struguri (fructul proaspat) 45
Sable (biscuiti din faina integrala, fara zahar) 40
Secara (integral,faina sau paine) 45
Smochine uscate 40
Sorbet (fara zahar) 40
Sos de rosii, bulion de rosii cu zahar 45
Spaghete al dente (fierte 5 min) 40
Suc de afine rosii (fara zahar) 50
Suc de ananas (fara zahar) 50
Suc de mere (fara zahar) 50
Suc de grepfrut (fara zahar) 45
Suc de portocale (fara zahar )45
Surimi 50
Topinambopur, artichaut de jerusalem 50
Unt de arahide fara adaos de zahar 40
Wasa leger 50
Alimente cu IG mare
Amarant sufleu 70
Amidon de cartofi 95
Amidon modificat 100
Ananas (cutie) 65
Arrowroot 85
Baghete, paine alba 70
Banana (coapte) 60
Banana –varietatea plantain (coapte) 70
Bare de ciocolata (indulcite) 70
Bere* 110
Biscottes (paine prajita din comert) 70
Biscuit 70
Biscuiti sables (faina, unt, zahar) 55
Briose 70
Caise (cutie, in sirop) 60
Cartofi copti in coaja (apa/abur) 65
Cartofi fierti fara coaja 70
Cartofi fulgi instant 90
Cartofi la cuptor 95
Cartofi piure 80
Cartofi prajiti 95
Cereale rafinate indulcite 70
Castane 65
Chipsuri 70
Cola, bauturi gazoase tip coca-cola 70
Covrigi 70
Inghetata,clasica (indulcita) 60
Croissant (cornuri)70
Curmale 70
Cuscus, gris 65
Doughnuts ( gogosi, covrigi) 75
Dovleac * 75
Dovleac(diverse din aceeasi familie) * 75
Dulceata (indulcita ) 65
Faina completa 60
Faina de grau alb 85
Faina de orez 95
Faina de porumb 70
Faina semi completa 65
Feve (fierte) 80
Fructul de paine (fruct tropical) 65
Fulgi de porumb 85
Gofre cu zahar 75
Jeleu de gutui (indulcit) 65
Glucoza 100
Gnocchi (galuste) 70
Gris de grau dur 60
Igname 65
Ketchup 55
Lapte de orez 85
Lasagne (grau moale) 75
Lasagnes (grau dur) 60
Maioneza, industriala, cu zahar 60
Maizena (amidon de porumb) 85
Mamaliga, malai 70
Manioc (amer) 55
Manioc (dulce) 55
Marmelada (indulcita ) 65
Mars, sneakers etc 65
Melasa 70
Miere 85
Mei 70
Morcovi(fierti)* 85
Muesli (cu zahar, miere) 65
Mustar (cu zahar adaogat) 55
Napi fierti * 85
Nefle (fruct exotic) 55
Taietei (grau moale) 70
Nutella 55
Orez sufle, tarte de orez 85
Orez alb standard 70
Orez cu lapte (indulcit) 75
Orez de Camargue 60
Orez glutinos 90-
Orez lung 60
Orez rosu 55
Orz perlat 60
Ovomaltine (pudra de ciocolata)60
Paine alba fara gluten 90
Paine de secara (30% secara) 65
Paine completa 65
Paine cu ciocolata 65
Pastarnac * 85
Pepene rosu * 75
Pepene galben* 60
Piersici (cutie, in sirop) 55
Pizza 60
Pop corn fara zahar 85
Porridge,fiertura de fulgi de ovaz 60
Porumb obisnuit, boabe 65
Pudra de ciocolata – indulcita 60
Prajituri de orez 85
Stafide 65
Ravioli (grau dur) 60
Ravioli (grau moale) 70
Risotto (mancare de orez)70
Orez (prefiert) 85
Rutabaga, nap( chou-navet) 70
Sfecla (fiarta)* 65
Sirop de glucoza 100
Sirop de grau, sirop de orez 100
Sirop de porumb 100
Sirop de artar 65
Sorbet – (indulcit)65
Spaghete albe bine fierte 55
Suc de mango (fara zahar) 55
Suc de struguri (fara zahar) 55
Sushi 55
Tacos (tip de mancare mexicana)70
Taietei (bine fierti) 55
Tamarin (dulce) 65
Tapioca 85
Telina fiarta * 85
Zahar alb (zaharoza) 70
Zahar brut/complet/integral 70
* Chiar daca au un IG ridicat,aceste alimente au un continut in glucide pure foarte scazut
(cca 5%) .Consumul lor in cantitati normale ar trebui sa aiba deci un efect neglijabil asupra
glicemiei.

** Practic nu exista diferenta intre IG-ul lactatelor nedegresate si cel al lactatelor cu O%

grasime. Trebuie stiut de altfel ca lactatele, desi au un IG foarte mic, au un index insulinic
ridicat.

*** Aceste alimente nu contin glucide au deci un IG = O.

Faza I: Implica consumul de alimente cu un indice glicemic foarte scazut de 35 sau mai putin
(index de 100 are, spre exemplu, glucoza pura). >> vezi tabelul IG Este incurajat consumul de
proteine din peste sau legume dar persoanele care au probleme cu rinichii trebuie sa consulte un
medic inainte pentru ca acest tip de dieta le-ar putea afecta sanatatea.

Faza II: In aceasta etapa trebuie sa mentinem tot ceea ce am pierdut in prima etapa si sa incercam
sa consumam alimente cu un indice glicemic mediu sau mic. Faza a doua ar trebui sa devina mai
degraba un stil de viata. >> vezi tabelul IG

O idee principala a dietei Montignac este bazata pe modul cum se combina alimentele. Astfel, se
combina alimentele din grupa A - carnea (fiarta sau la gratar), ouale, pestele, branza de vaci
degresata, sau alte lactate cu grupa B - legumele. Niciodata nu se combina alimentele din grupa A
cu cele din grupa C - cereale, cartofi, orez, paste, sau porumb. Si acestea tot cu legume se combina.
Concluzie: alimentele din grupa B (legumele cu exceptia cartofilor) se pot combina cu orice
altceva. Alimentele din grupa A si grupa C nu trebuie niciodata combinate intre ele!

In privinta fructelor, va putem spune ca recomandare generala, nu numai a dietei Montignac, ca ar

fi bine sa fie consumate singure si pe stomacul gol (cu cel putin o jumatate de ora inainte de masa
si cu cel putin doua ore dupa masa).

Acizii grasi polinesaturati (lipidele din peste) precum si acizii grasi mononesaturati (uleiul de
masline) sunt recomandati pentru cat mai multe din mesele dvs. O alta regula a dietei este ca
fructele si legumele sa fie consumate, pe cat posibil, in stare naturala, pentru a nu li se indeparta
calitatile nutritive prin prelucrare termica.

Despre Ig si schimbarea lor in functie de diversi factori

Structura amidonului:
Amidonul este constituit din doua tipuri de componente moleculare: amiloza si
amilopectina.
Acestea pot fi asociate lipidelor, proteinelor, fibrelor si micronutrientilor (vitamine, saruri
minerale…)
In mod essential, proportia amilozei in raport cu amilopectina este aceea care determina
natura psiho-chimica a alimentelor si efectele lor nutritionale asupra organismului uman.
Acest raport amiloza/amilopectina poate fi foarte diferit de la o familie botanica la alta,
dar de asemenea de la o varietate la alta in interiorul aceleiasi familii.
Amidonul din cereale contine in general, intre 15 si 28% amiloza.
Dar anumite varietati de porumb contin mai putin de 1% (porumb ciros al carui extract este
utilizat in industria alimentara ca agent de ingrosare).
Alte varietati de porumb in schimb in schimb contin de la 55 la 8o%, dar sunt putin
cultivate, intrucat cu cat procentul de amiloza este mai mare, cu atat randamentul este
mai mic.
Amidonul din tuberculi(denumite si feculente) cum ar fi cazul cartofului, au un continut in
amiloza mult mai mic ( de la 17% la 22%)/
In ceea ce priveste amidonul din leguminoase (linte, fasole uscata, linte…) acestea au
dimpotriva o incarcatura mult mai mare de amiloza (de 33 la 66%)

Variatiile indexului glicemic al alimentelor

Indexul glicemic al unui aliment este in functie de mai multi parametri:

- Raportul amiloza-amilopectina
Supusa unei incalziri intr-un exces de apa , structura amidonului se modifica. Granulele de
amidon hidratandu-se progresiv se umfla si o fractiune de amilopectina trece in solutie,
apoi ulterior, daca incalzirea se prelungeste, o fractiune de amiloza trece si ea in solutie.
Rezultatul se traduce printro vascozitate mai mult sau mai putin importanta a suspensiei.
Este fenomenul gelatinizarii amidonului.
Ori, cu cat proportia de amiloza este mai scazuta, cu atat gelatinizarea este mai
importanta si invers.
A putut fi demostrat ca , cu cat un amidon se gelatinizeaza (datorita nivelului sau redus de
amiloza), cu atat este mai usor hidrosolubil (hydrosable) de catre alfa-amilaze (enzimele
digestive din amidon), cu atat inclinatia sa de a se transforma in glucoza este mai putenica
si cu atat glicemia are evident tendinta de a se ridica.
Cu alte cuvinte, cu cat e mai putina amiloza intr-un amidon, cu atat indexul sau glicemic
este mai ridicat.
Invers, cu cat proportia de amiloza este mai mare, cu atat gelatinizarea este mai mica , si
cu atat mai putin exista transformare in glucoza si deci indexul glicemic este mai mic.
Asa, putem intelege cu usurinta de ce cartoful, care are un nivel de amiloza foarte mic, are
un indice glicemic ridicat. In timp ce lintea are un nivel de amiloza ridicat, in timp de
indexul glicemic este foarte mic.
Exemplul porumbului este si el semnificativ. Porumbul Waxy (supranumit si porumb ciros)
care practic nu are amiloza, a fost tocmai de aceea selectionat de industria agro-
alimentara pentru marea vascozitate a amidonului sau . El este astfel folosit in mod curent
pentru ingrosarea jeleurilor de fructe, texturarea alimentelor in cutii sau inghetate. El este
mentionat pe etichete la aceasta rubrica : amidon de porumb. Indexul sau glicemic fiind
foarte mare (foarte aproape de 100) el constituie un factor important de marire a glicemiei
tuturor preparatelor culinare industriale in care intra.
Invers, o experienta interesanta a fost facuta in Australia unde un fabricant de paine
industriala a adaogat o proportie de porumb special, avand un nivel foarte ridicat de
amiloza (>80) cu scopul de a scadea IG –ul unei paini traditionale. Primirea publicului pare
sa fie foarte favorabila, in special a copiilor, care in mod obisnuit au gtendinta de a refuza
sa consume paine completa.

-Tipul de tratament tehnic si termic la care este supus un aliment

Hidratarea si caldura au ca efect cresterea IG-ului unui aliment. Morcovul de ex are un IG
de 35, cand este crud. De indata ce este fiert in apa IG sare la 85, datorita gelatinizarii
amidonului sau.
Anumite procese industriale au ca efect maximalizarea gelatinizarii. Este cazul pentru
fabricarea fulgilor (piure din cartofi instant) sau inca al fulgilor de porumb, dar de
asemenea si a altor lianti cum ar fi amidoanele modificate si amidoanele dextrinizate.
Aceste operatii au deci ca efect cresterea considerabila a IG (85 pentru fulgi de cartofi, 95
pentru piure instant, 100 pentru amidon modificat)
De asemenea, explozia boabei de porumb conducand la floricele, sau a bobului de orez
pentru a realize orez sufle, creste cu 15 pana la 20% IG original.

- “Pastificarea” diminueaza indicele glicemic

Exista in schimb un proces tehnic natural care tinde sa franeze hidratarea amidonului . Este
cazul “pastificarii” graului dur. Extruderea pastei printr-o filiera antreneaza de fapt o
incalzire, care se traduce prin constituirea unui film protector care va contribui sa
incetineasca gelatinizarea amidonurilor cu ocazia gatirii lor. Dar ceea ce este cu deosebire
valabil pentru spaghete sau si pentru anumite tagliatelle, care sunt mai précis”
pastificate”, adica extrudate sub efectul unei presiuni puternice, nu este nici pentru
pastele ravioli, nici pentru lasagna, nici chiar pentru pastele proaspat decupate cu o
masinuta de mana si deci IG-ul este astfel mult mai ridicat, chiar daca acestea au in
compozitie aceeasi faina de grau dur.
Plecand de la aceeasi faina, se poate ajunge la produse ale caror IG merg de la simplu la
dublu (ravioli 70, spaghettis 40)
Dar gatirea in casa, care va avea loc chiar inainte de consumul lor, va face sa varieze iarasi
IG-ul final.
O gatire” al dente” va permite sa se conserve IG-ul spaghetelor la nivelul lor cel mai mic, in
timp ce o fierbere prelungita de 15 la 20 minute va antrena o ridicare a indexului,
accelerand gelatinizarea amidonului.
Retrogradarea: proces invers al gelatinizarii
Dupa ce a facut obiectul unei fierberi antrenand gelatinizarea, amidonul cand se raceste,
face obiectul unei noi modificari.
Progresiv, gelul evolueaza spre o noua reorganizae a macro-moleculelr de amiloza si
amilopectina. Este fenomenul retrogradarii, adica o revenire (mai mult sau mai putin
importanta totusi) a structurii moleculare anterioare. Fenomenul de retrogradare creste de
altfel cu timpul si cu diminuarea temperaturii.
Conservarea prelungita la temperature scazuta (5 °C) a alimentelor amilasate (mancaruri
gatite in vid) favorizeaza retragradarea. Acelasi fenomen este obtinut lasand sa se usuce
anumite alimente. De exemplu, cu cat painea este mai statuta,mai veche, cu atat
umiditatea migrand spre exterior favorizeaza retrogradarea amidonului. Este la fel in cazul
realizarii painii prajite.
Chiar daca retrogradarea nu antreneaza o reversibilitate totala a gelatinizarii, totusi ea
permite o diminuare a IG-ului. Asa se face ca spaghetele (chiar albe) fierte al dente si apoi
racite, si consumate in salate , vor avea un IG de 35.
Se poate de asemenea deduce ca o paine fabricata cu aceeasi faina, dupa cum este
proaspat coapta (sau calda), racita/statuta sau prajita, nu va avea acelasi index glicemic.
De asemenea, ne putem gandi ca faptul de a congeala o paine proaspata la congelator, apoi
sa o decongelam la temperature ambianta, conduc la o scadere sensibila a IG de la origine
Pe de alta parte, este interesant sa se stie ca lintea verde racita inainte (daca a stat 24 ore
in frigider) va avea un IG si mai mic decat proaspat fiarta (intre 10 si 15). Caci cu cat
amidonul de la origine este mai bogat in amiloza, cu atat fenmenul de retragradare este
mai eficace.
Totusi, este evident ca faptul de a adaoga lipide la un amidon care a facut obiectul
gelatinizarii, antreneaza o incetinire a retrogradarii.
Pe de alta parte, este bine sa se stie ca amidonul retrogradat care este reancalzit, pierde o
parte a puterii sale de gelatinizare. O fractiune (cca 10%) din amidonul retrogradat devine
termorezistenta, ceea ce arata ca reincalzirea unei glucide apoi pastrarea la frig,
contribuie la scaderea indicelui glicemic.
In fine, este important de mentionat ca amidonul in stare nativa (brut si natural) nu este
prezent doar in alimente crude.Amidonuri brute por fi gasite si dupa gatire cand continutul
de apa nu este suficient de mare pentru a permite gelatinizarea. In acest caz ar fi coajea
de paine sau unii biscuiti tip « sable » , cand structura granulara existenta in aceste
alimente persista in parte si dupa gatire, ceea ce face ca IG-ul lor sa fie mai mic decat al
acelor amidonuri care au fost gelanizate, cum ar fi de exemplu, in cazul miezului de paine.
Iata de ce fierberea la abur usor sau gatirea prin inabusire, care nu hidrateaza alimentele
intr-atat cat o face o gatire prin scufundarea lor in apa,antreneaza o gelatinizare mai mica.

- Continutul in proteine si in fibre

Pentru anumite glucide, continutul natural in proteine poate fi la originea unei mai mici
hidrolize (digestie) a amidonurilor si in consecinta al unei diminuari a IG-ului.
Este cu deosebire cazul familiei cerealelor.
Fenomenul este deosebit de evident in cazul pastelor alimentare. Prezenta glutenului
incetineste de fapt actiunea amilazelor digestive care limiteaza iarasi absorbtia
glucozei .Se intelege astfel de ce graul dur (mai bogat in gluten) are un IG mai mic decat
graul moale cu care se face painea.Dar la modul general, toate graurile moderne cu
randament inalt au de doua la trei ori mai putin gluten decat graurile vechi. Graurile
moderne sunt cu atat mai susceptibile de a genera glicemii ridicate, cu cat sunt consumate
rafinate, ceea ce contribuie la saracirea in plus a continutului in gluten, care era deja slab
la origine.
Pe de alta parte, continutul in fibre alimentare al unui amidon poate sa constituie o bariera
de actiune a amilazelor si astfel sa diminueze inca si mai mult absorbtia glucozei.Este in
special cazul fibrelor solubile (care se regasesc in toate leguminoasele, dar si in ovaz) care
poate sa joace un rol direct sau indirect asupra diminuarii absorbtiei intestinale a glucozei ,
facand astfel sa scada IG al amidonului in discutie.
Mai mult asupra absorbtiei intestinale

-Gradul de coacere si de imbatranire

Fructele amilasate cresc IG-ul in functie de gradul lor de maturitate. Fenomenul este mai
importat la banana (mult mai putin la mar) . O banana verde va avea un IG destul de mic
(cca 40) , la termenul maturitatii sale indexul va fi mult mai ridicat (65) datorita
tranformarii amidonului sau care pe masura coacerii devine din ce in ce mai putin rezistent.
Faptul de a se coace antreneaza la banana acelasi fenomen.
Pentru a incerca sa fim cat mai exhaustivi posibil, trebuie sa remarcam ca conservarea
anumitor alimente, cum ar fi cartoful, antreneaza o crestere a IG-ului, datorita
transformarii naturale a amidonurilor lor. Cartofii care erau conservati mai multe luni au
deci un indez glicemic mai mare decat cartofii noi.

-Dimensiunea particulelor

Cand un produs amilasat face obiectul unei macinari, faramitari, cu cat particulele de
amidon sunt mai fine, cu atat hidrolizarea moleculelor de amidon este mai facilitata, ceea
ce are drept consecinta cresterea IG-ului.Este cu deosebire cazul ceealelor care au fost
macinate.
Faina de orez are deci un IG mai mare decat orezul la origine.
Graul, cand era candva macinat la moara de piatra, era redus la particule grosiere. Chiar
daca era ulterior cernuta, faina rezultata ramanea in definitiv tot grosiera .
Painea » alba « de atunci avea deci un IG care ar fi putut sa se situeze intre 60 si 65, care
era mai curand rezonabil. Aceste tipuri de paine erau cu atat mai interesante, cu cat erau
fabricate exclusiv cu drojdie naturala, ceea ce contribuie la randul ei la diminuarea IG-ului.
Odata cu inventarea morii pe baza de cilindru in 1870, fabricarea fainii albe s- a
generalizat, intai in Occident, apoi in toate tarile lumii. Acesta noua metoda tehnica
considerate evident, dar gresit, ca un “progress” avea sa se traduca printr-o saracire a
calitatii nutritionale a painii.
Intretimp, datorita materialelor de morarit tot mai sofisticat, fainurile sunt din ce in ce mai
“oure” in sensul tehnic al termenului.
Ceea ce se traduce prin : mai putine fibre, mai putine proteine si micro nutrienti (vitamine,
minerale, acizi grasi esentiali,) si particule din ce in ce mai fine. De unde IG din ce in ce
mai mare pentru produsele care au in compozitie aceasta faina hiper-rafinata .
.
CONCLUZIE
Proprietatile fizico-chimice ale amidonurilor evolueaza constant sub influenta apei, a
variatiilor de temperatura si a timpului.
Fiecare tratament hidrotermic, industrial sau culinar antreneaza o transformare a
alimentului care-i confera proprietati si o digestibilitate diferite.Rezulta o absorbite
intestinala specifica care se traduce printr-un raspuns glicemic si indulinic pe masura.
Indexul glicemic al unui aliment este deci rezultanta a numerosi parametrii, de care
este imperios necesar a se tine cont in alegerile nutritionale.

GRASIMI BUNE,GRASIMI RELE

Grasimi saturate (rele)
carne de vita, grasime de vita (de la prajit)
crusta grasa de la carnea rosie
vitel
grasime de miel (de la prajit)
oaie
porc, grasime de porc (de la prajit)
pastete
grasime de cocos (Palmin, de ex.)
nuca de cocos
salamuri
branzeturi
unt
smantana
frisca lichida
produse din lapte gras
iaurt gras
Acizi grasi trans multiplu nesaturati
margarina
grasimi pentru friteuza
uleiuri rafinate de plante
biscuiti, fursecuri, gogosi, pateuri
grasimi pentru copt

Acizii grasi trans se transforma repede in depozite de grasime in corpul uman (mai ales la
hiperinsulinism).

Grasimi bune
Aceste grasimi nu se transforma cu una, cu doua in depozite de grasimi. Ajuta la scaderea
glicemiei.

ulei de masline
grasime de rata
grasime de gasca
avocado
ulei de floarea soarelui
seminte de floarea soarelui
ulei de alune, alune
nuci
ulei de nuci
ulei de porumb
nuci Macadamia
nuci
nuci de Brazilia
migdale
seminte de in
seminte de dovleac
ulei de dovleac

Acizii grasi omega-3 multiplu nesaturati de provenienta animala ulei de peste

hering
somon
ton
sardine
macrou
Acizii grasi Omega 3 multiplu nesaturati nu se depun (nu se transforma in depozite de
grasimi) si chiar ajuta la slabit.
MARINAREA CARNII

Puneti la fiert 1 litru de apa cu zarzavaturi (morcov, ceapa, patrunjel, pastarnac si telina), 2-3 foi de
dafin, o lingurita boabe de piper, o lingurita ienibahar, 2 crengute de cimbru. Cind zarzavatul este
fiert, luati vasul la o parte si peste lichidul rece adaugati 300-400 ml de vin alb sec, 50 ml otet, 3-4
catei de usturoi pisat si o lingurita de sare. Puneti bucata de carneintr-o cratita si turnati peste ea
marinata cu zarzavat cu tot. Puneti vasul in frigider si lasati-l 1 zi la rece.

Din carne pregatiti friptura, iar lichidul de marinare il puteti folosi la sosuri.

Pentru marinarea carnii de vita veti folosi urmatorul amestec format din: o lingurita cu varf de
condimente (in amestec), o lingurita de mustar, 1/2 lingurita boia de ardei dulce, 1 pahar mare cu
vin rosu, 1/2 pahar cu ulei. Omogenizati amestecul, puneti bucata de carne, acoperiti si lasati la
rece 1 zi.

Pentru carnea de porc: 1/2 lingurita de cimbru, sare, piper, boia de ardei iute, 2 catei de usturoi
pisat, 2 lingurite de mustar, 1 pahar mare cu vin alb si 1/2 pahar de ulei.

Pentru carnea de pasare: o lingura de whisky, o lingurita de zeama de lamaie, 1/2 lingurita de coaja
de lamaie, 1/2 cescuta de ulei, sare, piper, foi de dafin si ienibahar.

Pentru peste vei folosi: o lingura de zeama de lamaie, 3 linguri de vin alb, 1/2 lingurita de tarhon, o
lingurita de sare, 1/2 pahar de ulei de masline, 2 frunze de salvie.

Pentru marinarea unui kilogram de carne de oaie: 250 ml de apa, fiarta si racita, jumatate de pahar
de vin rosu sec, 2 cepe, 3 frunze de dafin, 10 boabe de piper, 2-3 catei de usturoi zdrobiti. Se
amesteca toate ingredientele foarte bine. Se pune carnea intr-un vas si peste ea se toarna baitul,
avand grija sa fie acoperita complet de marinata (eventual se aseaza peste carne o greutate) si se da
la frigider 2 zile.