Tesuturile

Tesuturile sunt o grupare de 2 sau mai multe cellule care indeplinesc aceiasi functie, structura si
aceiasi origine formeaza tesutul. Toate celulele care intra in alcatuirea corpului omenesc trec printr-o
secmentare si provin din celula ou (zigot)
Tesuturile se clasifica:1– epiterial
2– conjuctiv
3– muscular
4– nervos

1. Tesutul Epiterial

Tesutul epiterial formeaza la suprafata corpuluiepiderma si captuseste suprafata interna a

organelor cavitare (ex: tub digestiv, caile respiratorii, formand mucoase)
Este format din – celule pavimentoase
– celule prismatice sunt strans unite intre ele fie printr-o substanta amorfa,
– celule cilindrice fie prin punti citoplasmice
Celulele profunde sunt asezate pe o membrana bazala care le separa de tesutul conjuctiv ce se
gaseste sub celulele epiteriale, avand functia trofica, intrucat epiterile nu sunt vascularizate si se gasesc
prin difuziune.
Dupa functiele epiterile sunt: a) – epiteli de acoperire
b) – epiteli glandulare
c) – epiteli senzoriale
1a) – epiteli de acoperire se clasifica in a)1 – epiteli unistratificate
a)2 – epiteli pluristratificate
1a)1 – epiteli unistratificatese clasifica dupa forma celulelor in:
– pavimentoase simple – avand celule turtite si formeaza tunica interna a vaselor
sangvine, a pericardului, a peritonelului
– cubice simple – se gasesc in bronhiole si canale de secretie ale glandelor
– cilindrice simple – formeaza epiteliul tubului digestiv de la stomas la rect si a mucoasei
trompelor uterine
Celulele acestor epiteli pot prezenta cilil sau microvili acoperiti de o membrana celulara, formand
un platou striat “marginea de perie” cu rol de epiteliu absorbant (specific vilozitatilor intestinale).
1a)2 – epiteli pluristratificate se clasifica in
– pavimentoase stratificate – prezinta celule din stratul superficial, turtite, cheranitizate
(epiderma), necheratizate (epiteliul mucoasei bucale,
epiteliul mucoasei esofacine)
–cilindrice stratificate – formate din mai multe straturi de celule, dar numai cele
superficiale sunt cilindrice, intalnite in canale escretoare ale
glandelor, uretelor si a vezici urinare.
–seudostratificate – prezinta celule asezate pe membrana bazala intr-un singur strat, dar
cu nuclei asezati la inaltimi diferite, ceea ce ofera o aparenta etapa de
stratificare, este intaln in epiteliul traheal si in epiteliul bronhilor mari
1b) – epiteli glandulare format din celule care au capacitatea de a elabora produsi de
secventie, epiteli secretoare impreuna cu – tesutul conjuctiv
– vase formeaza glande
– nervi
1
 Tipuri de glande b)1 – exocrine
b)2 – endocrine
b)3 – mixte
1b)1 – glande exocrine – produsul lor de secretie este eliminat la suprafata pieli printr-un canal
(sudoripar, sebacee), sau in diferite cavitati (salivare, gastrice).
1b)2 – glande endocrine – cu secretie interne, hormonul este eliminat direct in sange (tiroida supra
renala)
1b)3 – glande mixte – atat secretie interna cat si externa (pancreas, texticol, ovar)
1c) – epiteli senzoriale sunt alcatuite din celule speciale pentru receptarea diferitelor stimuli
provocati din mediul extern sau intern, excitatile sunt transformate in influx nervos care este transmis prin
terminati nervoase senzitive la nivelul polului bazal specific celulelor senzoriale.
Tipuri de celule epiteliare zenzoriale :
1) celule senzoriale gustative din mucoasa gustativa ai epiteliului mucoasei lingalului
2) celule senzoriale olfactive din epiteliul mucoasei olfactive

2. Tesutul conjuctiv

Tesutul conjuctiv este un tesut care leaga diferite organe, asigura rezistenta organismului, are rol
trofic, depozitand grasimi, intervine in apararea organismului si anume in procesul de fagocitate (hranire)
Tesutul conjuctiv este alcatuit din – celule conjuctive
– substanta fundamentala
– fibre cinjuctive
– Celulele conjuctive difera de la un tesut la altul
– Substanta fundamentala pate fi – moale,
– semidura,
– dura
– Fibrele pot fi – de colagen
– reticulina
– elastina, etc
In functie de alcatuirea substantei fundamentala tesutul conjuctiv se clasifica in:
1– tesuturi conjuctive moi
2– tesuturi conjuctive semidure (cartilaginoase)
3– tesuturi conjuctive dure (tesutul osos)
1– tesuturi conjuctive moi – sunt prezentate sub mai multe forme,
Tesutul lax contine in proportie relativa egala – celule
– fibre
– substanta fundamentala
Cand intalneste alte tesuturi are functie trofica
Tesutul reticulat – este format din fibre de reticole, dispuse ca o retea, in ochiurile careia se gasesc celule
si substanta fundamentala, acest tesut se gaseste in maduva hematogena (maduva rosiie a oaselor, si in
ganglioni lifatici)
Tesutul adipos – prezinta celule numite adipocite care sunt globuloase (sferice) si care au acumulat
central grasimile impingand astfel nucleul la periferie, se gaseste sub tegument sau in jurul unor organe
cum ar fi rinichi, globul ocular.
Tesutul fibros – contine numeroase fibre de colagen, putine celule si substanta fundamentala, se gaseste
in muschi (inveleste muschi), a tendoanelor si formeaza capsulele diferitelor organe (ficat, rinichi)

2
Tesutul elastic – contine numeroase fibre de elastina, organizata in retea incare se gaseste substanta
fundamentala si celule, formeaza tunica a arterelor mari si medi

2– tesuturi conjuctive semidur (cartilaginoase) – este un tesut elastic dar si rezistent,

substanta fundamentala contine condrina (un amestec de substante organice impregnate cu saruri de calciu
si sodiu). Celula cartilaginoasa poarta numele de condrocite si se gasesc in niste cavitati numite
condroplaste in care se gaseste si substanta fundamentala.
Celulele sunt sferice sau ovoide, iar printre ele se gasesc fibre de colagen si elastice, intr-o
impletitura densa.
In functie de tipul fibrelor si de alcatuirea substantei fundamentala cantitatile se desting 3 tipuri de
cartilaje: 1 – hialin
2 – elastic
3 – fibros
1 – in cartilajul hialin substanta fundamentala este omogena, deoarece prezinta fibre foarte fine.
Formeaza cartilaje – articulare
– costale
– laringeale
– traheale
– bronsice
2 – tesutul elastic prezinta in special fibre elastice, formeaza epigrota si pavilonul urechi.
3 – tesutul fibros estealcatuit in special din fibre de colagen si alcatuieste discurile dintre vertebre si de
meniscule articulare
Tesutul cartilaginos nu este un tesut vast, nutritia lui se realizeaza prin fifuziune de la nivelul
capilarelor pericondrului, o membrana conjuctiva vasculara care imbraca cartilajul (osul)

3– tesuturi conjuctive dur (tesutul osos)

Tesutul osos ofera cel mai inalt grad de sustinere. Este vascularizat.
Celulele tesutului osos se numesc osteocite si se gasesc in niste cavitati sapate numite osteoplaste.
Aceste cavitati comunica intre ele prin lichidul interstitial care hraneste osul in afara osteocitelor, celulele
mature, in tesutul osos se mai gasesc si celule tinere numite osteoplaste cu rol in producerea de substante
fundamentala, se mai gasesc si celule osoase mari, multe nucleate care poarta numele de osteoclase
acestea intervine in perioada de formare a osului, indeplinind rolul de distrugere si imitare a formari
tesutului.
Substanta fundamentalaeste formata din substanta organica cea mai importanta fiind:
– oseina (calciu si iodu)
– sarurile minerare predomina sarurile de calciu si fosfor
Proportile in care se gaseste sarurile minerare, difera in functie de varsta ex: la copii predomina
substante organice, odata cu inaintarea in varsta, predomina sarurile minerare. Oasele tinere prezinta o
elasticitate mult mai mare, pe cand la batrani oasele sunt mai putin elastice si se fractureaza mult mai usor
un ex de varianta in acest sens il constituie rahitismul, cand scade proportia de saruri minerare si se
produce o deformare a oaselor.
Se disting 2 tipuri de tesut osos: 1 – tesut osos compact
2 – tesut osos spongios
1 – tesut osos compact – formeaza diafaza oaselor lungi, portiunea externa a oaselor scurte si late
2 – tesut osos spongios – formeaza epifaza oaselor scurte si late prex, prezinta numai cavitatea
numita areole (cavitati) care se pot vedea cu ochiul liber, sunt marginite de lamele osoase si sunt sub
forma de trabecule (arcuri) care maresc rezistenta si osului au forma si dimensiuni variabile.
In functie de dispunerea lamelelor osoase se disting 2 tipuri de tesut osos – tesut osos compact
– tesut osos spongios
3
 Pe sectiunea transversala prin diafiza unui os lung, este format in partea centrala, se gaseste
canalul madular ce contine maduva rosie (la fat) si galbena (adult) si la exterior se gaseste periostul.
Intre periost si canalul madular se gaseste substanta osoasa a diafizei, formata din lamele osoase,
dispuse concentric in jurul unor canale subtiri care poarta numele de canale Havers.
In interiorul acestor canale se gasesc – capilare sanguine,
– tesutul conjuctiv lax,
– terminati nervoase
Canalele havers strabate osul pe toata lungimea lui, si se leaga printre ele prin canale oblice sau
tranversale. Un canal havers impreuna cu lamelele osoase din jur si cu osteoplaste, cu osteocite, formeaza
o unitate morfologica si functionala care poarta numele de osteon (poarta numele si de sistem haversian).
Intre sistemele haversiene se gasesc lamele osoase ce poarta numele de sisteme inter-haversiene.
Tesutul osos spongios areolele comunica intre ele si contin: – maduva osoasa
– maduva rosie (ematogene)
Deoarece areolele prezinta marimi si forme diferite ofera osului spongios aspectul unui burete.

3. Tesutul muscular

Tesutul muscular se diferentiaza in :

1 – tesut muscular striat (scheletici)
2 – tesut muscular neted (muschi ce apartin organelor interne)
3 – tesut muscular cardic (miocardul)
1 – tesut muscular striat (scheletici) – formeaza muschi scheletici, ai corpului si organelor
active ale aparatului locomotor. Contine fibre musculare striate, care este o celula dezvoltata, in sens
contractil, de forma cilindrica si care prezinta urmatoarele dimensiuni
– diametru in jur de 80 microni
– o lungime intre 1 mm pana la 30 cm
In fibra musculara striata se gaseste urmatoarele elemente:
– o membrana care parta numele de sarcolema
– o citoplasma numita sarcoplasma
– 1 sau mai multi nuclei dispusi la periferia celulei
Sarcoplasma are straturi granulare si contin mitocondri, in aceasta se sintetizeaza ATP “acid
adenozin trifosforic” (elibereaza energia celulara) ACP “acid creatin fosforic”. In sarcoplasma se mai
gasesc incluziuni de glicogen = ca toate acestea furnizeaza energie fibrei musculare.
Fibra musculara se caracterizeaza prin existenta unui aparat fibrilar contractil, reprezentat prin
miofilamente de actina si miofilamente de miozina.
Fibrele musculare striate se grupeaza in
1 – fibre rosi sau lente – care se contracta lent, si functioneaza continu, rezista la oboseala, predomina in
muschi extensori.
2 – fibre albe sau rapide – sunt sarace in sarcoplasma se contracta repede si obosesc usor, predomina in
muschi flexor.
La microscopul optic miofibrele (este unit structurale si functionale a tesutului muscular) apar ca o
succesiune de benzi intunecate si clare. Benzile care sunt situate de la acelasi nivel cu miofibrelor
formeaza aspectul striat, caracteristic fibrelor musculare scheletice.
In mijlocul discului intunecat se afla o banda luminoasa H, iar in mijlocul discului clar se gaseste o
membrana Z
Membrana Z tranverseaza sarcoplasma tuturor miofibrelor si se intersecteaza pe partea interna a
sarcolemei fibrei musculare solidarizand, miofibrelor in timpul contractilor musculare.
Intr-o miofibra structurata cuprinde intre 2 membrane, 2 succesiuni constituie un sarcolem, aceasta
este unitatea structurala si functionala a miofibrelor.
4
 La microscopul electric miofilamentele de actina si miozina sunt componente de baza pentru
miofibra.
Miofilamentele de actina sunt subtiri si formeaza discul clar, iar cele de miozina sunt mai groase si
formeaza discul intunecat.
Discul intunecat este format din miofiloamente de actina, cat si filamente de miozina, iar discul
clar prezinta numai filamente de actina.
Propietati fiziologice ale muschilor striati
– elasticitatea – propietatea unui corp de a opune rezistenta, deformarea prevenind la forma initiala dupa
incetarea actiuni deformatoare
– exacibilitatea – este propietatea de atrece dintr-o stare de repaus intr-o stare de excitare, sub actiunea
unui stimul, de o anumita durata, intensitate.
– contractia musculara – este rezultatul stimulilor electrice directe a unui muschi sau indirecte a acestuia
prin nervul motor, cu producerea unui secuse musculare (o scurtare rapida urmata de revenire)
– secusa musculara – este manifestata functional, specific, a contractilor musculare constand in scurtarea
si dezvoltarea de tensiune in muschi.
– tonusul muscular – este o stare de sub contractie a muschilor scheletici din orgasnism. Tonusul
muscular se datoreaza excitari fregvente relativ joase a unui numar redus de unitati, motori care inlocuiesc
reciproc, reactia de adaptare la frig se face prin cresterea tonusului muscular pana la adaptarea frisonului,
ceea ce asigura termogeneza.
2 – tesut muscular neted contine fibre musculare netede si se gaseste in peretele vaselor de
sange in interiorul unor organe interne (uter, vezica urinara, ureter, tub digestiv, bronhi), dar si la nivelul
ochiului in iris, muschii acomodari.
Structura si propietatile fibrelor musculare netede sunt mai putine unitare decat ale fibrelor
musculare striate.
Structura – fibrele musculare netede prezinta aspectul fusiforma si au dimensiuni mai mici,
prezinta un singur nucleu (discul central)
Miofilamentele nu sunt organizate in miofibre, nici in actina, miozina, ATP nu se gaseste in cantitati mari.
Fibrele musculare netede sunt organizate in
– sincitiu ce prezinta putini intre celule vecine
– inervatia este exclusiv vegetativa
Propietati
– Propietatea elastica – este mai putin evidentiata si in diametrul cele plastice (nerevenirea la forma
initial dupa intindere)
– Tonusul plastic – muschiul neted ramane in stare contractata un timp indelungat fara consum de
energie.
3 – tesut muscular cardic (miocardul) functioneaza ca o pompa pentru inima. Miocardul
prezinta striuri tranversate dar mai estompate, determinate de organizarea miofilamentelor de actina si
miozina .
Fibrele miocardice sunt despartite de o membrana numita disc intunecat care nu opune rezistenta
axului muscular.
Sarcolema este bogata in: natriu, calciu, caliu si contine si o sursa de energie, prezinta si organite
celulare, cum ar fi reticolul endoplasmatic.
Miocardul rewprezinta 2 subunitat 1 – musculatura triala
2 – musculatura ventriculara
Acestea sunt separate prin tesutul fibros si conectate prin nodul atrioventriculare. Musculatura
ventriculara este mai dezvoltata, deoarece si solicitarea functionala este mai mare.
Miocardul contine zone de muaculatura condrica asemanatoare tesutului miocardic embrionat
denumit tesutul nodat. Celulele acestui tesut sunt fibre musculare specializate pentru elaborarea si
conducerea stimulilor si care asigura automatizmul inimi.

5
 Celulele au forma fariata si sunt dispuse in – noduli,
– retele
– cordoane
Miofibrele (ale sarcoplasmei celulelor nodate) sunt mai zubtiri decat ale fibrei musculare
cardiatice si sunt dispuse longitudinal, si tranversal, formand retele si trecand de la o celula in alta.
Celulele nodate prezinta 1 sau mai multi nuclei, tesutul nodat este grupat in urmatoarele
formatiuni care alcatuiesc impreuna aparatul producator si conducator de stimul contractili:
– nodulul sinoadria
– nodulul atrioventriculare
– fascicolul his
– reteaua purkinje