Institutul de Petrol si Gaze M. Ionescu D. Frunzescu PETROGRAFIE INDRUMAR de LABORATOR Ploiesti 1984~ Ors. PEA PET Ob UL 3 ROOTLY SEDIMENTAKE Sint roci formate in ure altertrii fizico-chimice a unor roei pre~ existonte (magmatice, motamorfice sau chiar sedimentare) datorita unor agenti ge Jogici externi (variayii.” de temperatura, presiune sctzut4, aer, ap’, ghetari, o: gonione), materialul reaultat fiind mai mlt sau wai putin transportet, denuo in bazine de eedinentare gi litificat; sau se pot forma fn urma precipitrii cubata yelor chimice din solutii apoase si apoi aglomerarea gi litificarea produeslor 4 precipitare. Rocile sedimentare formeazK mumai 5% din volumil seoaryei tercatre, dar acopert 75% din suprafatt, alc&tuind 0 pojghitt subfjire situatt de-aoupra ro cilor magnetice, metamorfice. (Fig.36 ). Cele mai rispindite roci sedixen tare sint argilele, maraele, gresiile gi calcarele. Hig. 36, Raportul dintre rocile sedineutare 94 cele eruptive, metamorfice: a - de suprafay8; b ~ volumetric. 2a. Geneva rocilor sedinentare Cuprinde patru categorii de procese care sint: alterarea, transporiu! sedimentares, litificatia. Alteran : Cuprinde procesele datorate agentilor exogeni in urma ctrora are 10: dintrucerea edificiilor mineralogice - petrografice ale rocilor preexistete. Foate fi fizic gi chimiet. Alterares fizich seu mecanicl. Const in dezagrecarea, firimitares ro cilor, fert schimbarea compozitiei lor chimice, Este frecventa, intenst th repiu- nile lipsite de sol vegetal, in regiuni muntoase inalte, pe coastele m&rilor. Agentii exogeni ai altertrii fizice sint : 1) variatiile de tomperaturi gi insolatia. Intense in regiunile deser- tice unde zius temperatura ajunge 1a 60-70°C iar noaptea coboara la 2°C. Distrug agregatele de minerale, datoritA repetiirii diurne a actiunii de dilatatie-contrac- ‘ie. Datoritt insolatiei, mineralele melanocrate se inctilzesc gi se dilaté mai mult decft cele leucocrate. 2) fortele de cristalizere. 0 soluyie suprasaturaté are volun mai nic deckt crigtalele resultate din ea plus solujia rimast. Oristalizarea produat in- .te-0 fisurt produce largirea acesteia. 3) eetiunes de inghet-dezghey. Apa inghetatt fn fieurile rocilor igi mi- regte volumul, fieurile ee lérgesc, iar primivara la dezghetare se produce de: igregarea rocii.aie 4) nidratarea minerelelor. se face ou mirire de volun co determiut o presi- mare agupra rocilor inveciuste. De exemplu, anhidritul prin hidratere trece sips, determining presiuni de circa 1200 at. esupre rocilor Snveciuate. nt, miriren de volun determink cuterea. Ca 804 + 21,0 ——~ Ce 804.280 rinsi s stratului de gips (pseudocutare). 5) sctduues de unozire-uscar: Frec~ Este visibila le rocilemoi dar afecteazi 91 ile compacte diu zone degertice. Frin umezire, rocile moi: argile,marne pot usor spllete, dar prin uscare forueaz' crapéturi de uscare 1a partea superfi- Hala, trec in prat care poate £1 ugor indepartat. In re; zn rniut iegirea solujiilor interstitials din roct e&tre suprefat, ou strenaren wuorsubstante care determin pierderea ceracteristicilor iuitiale ale epei fu migcare, Aps poate £1 contineutelé sau mariud. Altere- " detorata spei contineutsle se mauifesté prin actiunes apei de gircire, in spe- fei actiuuea torengilor (iutenet &n regiuui cu pautt mare,despddurite) gi prin Miuuee apei fluvistile esupra rooilor diu albia riului. Actiuues de distrugere sped in sine se numegte evoriune fluvistilx. ier actiunes masei de apd cu note- 81 iu suspensie se numeste sbraziune fluviatils, Distru ture eres este fn functie ae petrografics 9 rocilor strabstute de rful respectiv, de pauta terenului Feller) gi de tectonica stratelor. (Fig. 37). Hg.37 . Actiuuea de distrugere a rfului tn func tratele fucliuM citre amoute ) stratele incliut cutre aval tie de tectonica stratelor; a) distrugere redusd (apa aluuect pe fetele de stra (ourentul loveste dix Pliu fu capetele de strat). Apa weriui produce o distrugere @ firmurilor (felecelor) priu valuri, mo~ fe, curenti. Distrugerea provocatt prin waa de apd se cuneste eroziuue maria F cen provocaté de masa de apt ou materiel fn suspensie, wei intenst, abrariu- ® mariut, Diatrugerea este fn functie de natura petrografick a trcului (rocile ei se distrug mai ugor g1 invers), 38 ) G1 de migodrie eptrogenice (a de tectonica stratelor in zone de tara (Fig. le ridicare, coborire # tsrmului) provoctnd marii gi deci Incetinires respectiv accelerarea distruge- ig. 5& . Influenta tectonicii asupra actiunii Ae fnclint epre aare,valurile se rostogolesc pe Bie. Adesen foraeark plaje; >) atratele {nclin& spre uacat. Se formeaz8 faleze sbrupte. Valurile excaveaza 1a bara lor {nlesnind prabugires gravitational (aia gore rapiaa). de distrugere a marii: ) strate- fetele de strat gi gi pierd ener-