Prostituție

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Prostituția este definită in general ca activitatea celor ce oferă
prestații sexuale în schimbul plății unei sume de bani. Activitatea,
oferită de persoane de orice orientare sexuală, poate avea caracter
autonom, profesional, de obișnuință sau ocazional.

Folosirea termenului nu este univocă și în funcție de țară, de perioada

istorica sau de contextul socio-cultural poate include orice act sexual
și orice tip de plată (chiar și nebănească) sau să-i indice, din punct de
vedere moral și în mod eronat, pe cei ce întrețin acte sexuale în afara
căsătoriei, sau au un stil de viață similar celor ce oferă prestații
sexuale considerate imorale.
Cartierul roșu din Frankfurt
Strict legată de prostituție este exploatarea acesteia, sau
proxenetismul, practicat de către persoane ce se prezintă drept
„protectori”. Mai există și alte figuri legate de fenomenul prostituției, fapt pentru care se poate configura, în locul exploatării efective,
infracțiunea de favorizare.

Prostituția în lume este reglementată juridic în mod amplu și foarte variat, de la pedeapsa capitală până la legalizarea completă.

Cuprins
Definiție
Prostituție benevolă, prostituție forțată
Abordare feministă
Prostituția forțată
Prostituată
Istorie
Situația în România
Situația în alte țări
Situația în țările musulmane
Note
Vezi și
Bibliografie
Bibliografie în limba română
Legături externe

Definiție
Prostituția poate fi clasificată în grupuri foarte ample, fiecare cu caracteristici și modalități de manifestare proprii, în funcție de
orientarea sexuală a celui ce oferă prestația sau în funcție de prestația oferită. Există prostituție feminină, prostituție masculină și
prostituție transsexuală.

Acestor grupuri principale li se adaugă fenomene ca prostituția minorilor, prostituția virtuală oferită prin intermediul internetului cu
ajutorul webcam-urilor și asistenții sexuali (prestații oferite celor cu handicap).

Prostituția este un fenomen ilegal în foarte multe țări și constituie un subiect social intens dezbătut. Este foarte comună prostituția în
stradă, în care exercitantul își oferă serviciile în stradă, așteptând eventuali clienți și folosindu-se de ținute „atractive”. Prestația
sexuală este consumată de obicei în autoturismul clientului sau în camerele unui hotel. Prostituatele din stradă mai sunt numite ironic
„lucrătoarele stradale”.

În general, oferta stradală se concentrează în zone bine determinate, ca de exemplu străzile intens frecventate sau cartierele periferice.
În unele state există zone dedicate special prostituției, așa-numitele „cartiere cu lumini roșii”.

În alte țări prostituția se practică în locuri dedicate, numitebordeluri, sau în case destinate exclusiv acestei activități.

Prostituție benevolă, prostituție forțată

Oferirea unor plăceri sexuale în schimbul unor avantaje materiale este înțelesul cel mai comun pe care îl dăm prostituției. În funcție
de faptul că angajarea poate fi consimțită sau nu, prostituția se distinge în două categorii: prostituție benevolă și prostituție forțată.
Diferențierea celor două categorii este discutabilă prin faptul că și în prostituția benevolă se poate vorbi de o constrângere
(economică, socială, culturală), la fel cum și în prostituția forțată este detectabil, uneori, un element de "aventură asumată” într-o
lume cu foarte multe necunoscute. Dacă prostituția, în general, este asemuită unei relații contractuale (C. Pateman, 1988), cele două
tipuri de prostituție diferă esențial prin faptul că în prostituția benevolă persoana care se prostituează poate să se pronunțe asupra
"clauzelor contractuale” (poate negocia relația între servicii și plată), pe când în prostituția forțată persoana care se prostituează este
obiectul unui contract între alte părți.

O situație intermediară între cele două este cea în care interesele persoanei care se prostituează sunt "reprezentate” de către un
intermediar, un proxenet.

Dacă exersarea "meseriei” de prostituat este accesibilă și bărbaților, statisticele arată că într-o proporție de 95% prostituția benevolă
este practicată de femei, iar cazuri de prostituție forțată a bărbaților nu se cunosc. Această realitate este considerată "produsul unei
societăți patriarhale”, în care prostituția nu este altceva decât reflexul dominației masculine "prostituatele sunt aservite unor clienți,
tot așa cum nevestele sunt aservite soților" (Pateman C., 1988:194).

Abordare feministă
Deși pare a se reduce la un schimb între prestarea unui serviciu sexual și o plată corespunzătoare, prostituția este astăzi condamnată
din mai multe perspective. Ea este considerată un rău pentru că:

1. Reflectă relațiile paternaliste dintr-o societate în care rolul femeii rămâne unul legat de satisfacerea "nevoilor”
masculine.
2. Apare ca posibilitate a unor câștiguri într-un mediu în care supraviețuirea economică este dramatică cu precădere
pentru femei (rata de sărăcie printre femei este considerabil mai mare decât printre bărbați).
3. Continuă și întărește aservirea și degradarea femeilor .
Primele două argumente pun în evidenă faptul că prostituția este o consecință a unor valori care fundamentează viața socială în forma
în care ea funcționează astăzi: în familie, în munca din afara casei sau în instituțiile politice (Shrage L., 1997:335). Eliminarea
discriminării femeii ar fi pasul hotărâtor în asanarea acestei realități considerate ca o aberație socială (Ibid).

Alți autori (de exemplu, Primoratz Igor, 1997: 339-358) văd în prostituție o expresie a libertății persoanei de a-și hotărî singură felul
în care își trăiește viața. Atâta vreme cât un stil de viață nu produce un rău social, el nici nu ar trebui sancționat.
Legislațiile care condamnă prostituția nu certifică nici una din aceste poziții, nici nu recunosc că prostituția este o consecință a unui
rău social mai profund, nici nu văd în această formă de a câștiga bani o "meserie” acceptabilă social. Legislația României este un
asemenea caz.

Prostituția forțată
Prostituția forțată este cunoscută și sub numele de trafic de femei, comerț cu sex, trafic de carne vie, proxenetism. Termenii care
denumesc această realitate dau seamă nu numai de felul în care ea se desfășoară, dar și de felul în care ea se încadrează juridic.

Este numită prostituție pentru că din exercițiul actului sexual se câștigă bani, este o prostituție forțată pentru că persoanele, de
obicei de sex femeiesc, care se prostituează sunt sechestrate și obligate prin acte de violență să aibă raporturi sexuale. Noțiunea de
trafic indică faptul că, în majoritatea cazurilor, persoanele de sex femeiesc părăsesc țara de origine și sunt obligate să se prostitueze
într-o altă țară. Este un comerț cu sex pentru că femeile sunt tratate ca o marfă de care beneficiază traficanții. Traficul cu femei
destinate să se prostitueze forțat intră în categoria mai largă a traficului cu carne vie, în care anumite persoane sunt silite să presteze
munci în beneficiul unor "cumpărători". Este vorba de o sclavie "modernă” din care face parte și sclavia sexuală (Bindman J., 1998:
66).

Sclavia sexuală este un fenomen răspândit în întreaga lume. Ea cuprinde și tinere sub 14 ani. În Europa, țările din care se recrutează
cele mai multe "victime” sunt Moldova, Ucraina și România. Deși acest fenomen este posibil datorită unui ansamblu de factori, el
este asociat cel mai frecvent sărăciei (Wijers M., 1998 : 73), lipsei de educație și insecurității socio
-familiale.

În România, conform noului cod penal intrat în vigoare în 2014, prostituția în sine nu este infracțiune. Există însa infracțiuni care
incriminează acțiuni comise de un terț legate de facilitarea prostituției, de constrângerea prostituatei la practicarea ocupației sau de
implicarea minorilor în prostituție:[1] Art. 182 Exploatarea unei persoane, Art. 210. Traficul de persoane, Art. 211 Traficul de minori,
Art. 213 Proxenetismul, Art. 216 Folosirea serviciilor unei persoane exploatate. În cazul când prostituata este minoră, se aplică
clientului articolul Art. 2161 Folosirea prostituției infantile.[2] Conform explicaților oficiale ale Ministerului Justiției, "faptul că
prostituția va fi scoasă de sub incidența sancțiunilor penale nu are semnificația unei „legalizări” a acesteia, a transformării activității
respective într-una reglementată sau permisă de lege, aceasta pentru că fapta unei persoane de a se prostitua va fi în continuare
sancționată contravențional." (pag. 148).[3]

Prostituată
Prostituată se numește o femeie care practică prostituția.[4]

Conform concepției tradiționale,prostituție se numește ocupația femeii care întreține

relații sexuale contra unei plăți sau a unor avantaje materiale.[5]

Istorie
Există mărturii despre prostituția practicată în Antichitate în templele construite în
Orientul Mijlociu și tot bazinul mediteranean. În Grecia Antică și Roma Antică,
bordelurile erau funcționale chiar cu "licență" oficială, prima atestare fiind
înregistrată în Atena, în anul 694 i.H.[6]
Prostituată dintr-un bordel din
În Antichitate prostituata se numea hetairă, termen din limba greacă, cu înțelesul de Amsterdam, întâmpinând clienții
tovarășă, însoțitoare. În Grecia Antică, hetaira indica o categorie specială,
comparabilă cu o curtezană din Renaștere sau din Franța secolului al XVIII-lea.[7]

In stilul vulgar, prostituata mai este numită curvă, astfel fiind denumite și femeile care aveau relații sexuale extraconjugale, sau
persoanele lipsite de caracter. In Războiul de treizeci de ani, erau femei destinate militarilor numite în germană „Trosshure“ (hure -
curvă).
Situația în România
Prima încercare de reglementare a prostituției s-a realizat în 1859, după ce cu șase ani mai devreme fusese introdusă obligativitatea
"conduitei".[8] Matroanele bordelurilor, numite "femei pezevenghi", își trimiteau fetele, discret, la control medical săptămânal.[8] Din
1895 intră în vigoare un regulament după modelul francez, în care se interzicea, printre altele, plimbarea prostituatelor pe diferite
artere bucureștene la orele promenadei.[8]

Între 1862 și 1930 a funcționat în România sistemul de inspirație reglementaristă, adică sistemul prostituției colective, a
"pensionarelor de bordel" și al prostituției practicate individual cu o condicuță de sănătate.[9] Condiția practicării era o înregistrare
prealabilă la Poliție și la Serviciul Sanitar în evidența prostituatelor
, după îndeplinirea cerințelor legate de o limită de vârstă și stare de
sănătate.[9]

În vara lui 1944, o prostituată făcea următoarea declarație cu privire la tarifele personale: „500 de lei fiecare client, cu două, trei
rapoarte sexuale și dormit cu el”.[10] Asta în condițiile în care salariul vremii oscila între 200 și 800 de lei.[10] Spre exemplu, un
mecanic de locomotivă, una dintre cele mai bine plătite meserii, avea în jur de 850 de lei și o pâine de 2,5 kg rație pe [10]
zi. Tot atunci
a aparut «Livretul de economii» al prostituatei și obligația patronului de a depune la Casa de Economii 10% din încasările zilnice ale
femeii.[10]

Persoanele care erau înregistrate intrau într-un regim de consultații periodice și primeau o condică care constituia noua "identitate" și
permisul pentru exercitarea acestei ocupații.[9]

Prostituția individuală sau "singuratică" era practicată în locuințe particulare închiriate și racolarea se făcea cu precădere în stradă, în
[9]
timp ce la bordel persoanele erau așteptate în incintă sau la intrare.

In fostul Cod Penal al României care a fost în vigoare pana în 2014, prostituția era definita ca fiind fapta persoanei care își procură
mijloacele de existență sau principalele mijloace de existență, practicând în acest scop raporturi sexuale cu diferite persoane. În acest
cod, fapta era considerată infracțiune și se pedepsea cu închisoare de la 3 luni la 3 ani.[11] Prostituția era definita doar ca raportul
sexual, adică actul sexual clasic dintre un bărbat și o femeie, ceea ce, din perspectiva prostituției contemporane, nu mai este foarte
actual. Dacă textul care incrimina prostituția era interpretat corect, probabil că cea mai mare parte a actelor sexuale practicate pentru
bani ar fi ieșit din sfera penalului, deoarcesexul oral și sexul anal nu ar intra în sfera noțiunii de raporturi sexuale.[12]

În noul Cod Penal, intrat în vigoare de la 1 februarie 2014, prostituția nu mai este infracțiune, ci doar contravenție, care se pedepsește
cu amendă. În cazul în care persoana care este prinsă practicând prostituția nu plătește amenda, va trebui să presteze muncă în folosul
comunității, sub supravegherea primăriei.[13]

În anul 2016, statisticile Interpol arătau că România a ajuns principalul furnizor de prostituate de pe piața europeană, devansând
Ucraina și Rusia.[14] În anul 2015, un grup infracțional care acționa în județele Călărași și Ialomița vindea minore ca sclave sexuale,
cu sume cuprinse între 600 și 1.000 euro.[15]

Situația în alte țări

Autoritățile din unele țări, ca Olanda, Germania, Austria, Grecia, Danemarca, Noua Zeelanda au legalizat prostituția. În Olanda, din
ianuarie 2001, prostituția este considerată o profesie ca oricare alta, prostituatele au dreptul să ceară condiții igienice de muncă,
[6]
siguranță la locul de muncă etc. și plătesc taxe din veniturile încasate din prostituție.

Prostituția este legală în statul Nevada încă din secolul al XIX-lea.[16] În august 2014, existau 28 de bordeluri cu autorizație, cel mai
vechi datând din 1902.[16]

Situația în țările musulmane

Bangladesh este una din puținele țări musulmane în care prostituția este legală. Bordelul Kandapara din districtul Tangail este cel mai
[17]
vechi și al doilea ca mărime din Bangladesh, funcționând de aproape 200 de ani.
Note
1. ^ Art. 182 Noul Cod Penal Exploatarea unei persoane Dispoziții comune | Noul Cod Penal actualizat 2015 - Legea
286/2009 (http://legeaz.net/noul-cod-penal/art-182)
2. ^ https://legeaz.net/noul-cod-penal/art-216
3. ^ http://www.just.ro/LinkClick.aspx?fileticket=Wpo7d56II%2FQ%3D
4. ^ Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, Academia Română, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan”,
Editura Univers Enciclopedic, 1998
5. ^ Marele dicționar de neologisme, Florin Marcu, Editura Saeculum, 2000
6. ^ a b Sexul pe bani - țări care au legalizat prostituția(http://www.studentie.ro/campus/SEXUL_PE_BANI___TARI_CA
RE_AU_LEGALIZAT_PROSTITUTIA/c-233-a-44527)
7. ^ Vânzătoarele de plăceri(http://www.bucurestiivechisinoi.ro/tag/istoria-prostitutiei/)
8. ^ a b c Bordelurile și fetițele dulci din Bucureștiului de altădată(http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/bor
delurile-fetitele-dulci-bucurestiului-altadata), 8 iunie 2011, Historia, accesat la 20 iulie 2014
9. ^ a b c d DEPRAVARE supremă! Cum arătau "fetițele dulci" din bordelurile Bucureștiului interbelici șce tarife
practicau (http://www.obiectiv.info/cum-aratau-feti-ele-dulci-din-bordelurile-bucure-tiului-interbelic-ce
-tarife-practicau-r
omancele-noastre_49796.html), 20 iulie 2014, Constantin Andrei,Obiectiv.info
10. ^ a b c d Prostituția din Alba Iulia Cotidian de Alba(http://monitorulab.ro/prostitutia-din-alba-iulia/)
, 2 aprilie 2013,
Roncea Radu, Monitorul de Alba, accesat la 20 iulie 2014
11. ^ Codul Penal al României 2006(http://www.dsclex.ro/coduri/cod_penal_2006.htm)
12. ^ S-a furat Prostituția din Codul penal!(http://www.juridice.ro/39363/s-a-furat-prostitutia-din-codul-penal.html)
13. ^ Prostituția nu mai este infracțiune în noul Cod Penal(http://www.ziuanews.ro/stiri/prostitutia-nu-mai-este-infractiune
-in-noul-cod-penal-110164)
14. ^ Rețete interlope de racolat minore pentru piața europeană a prostituției: „A zis că mă omoară și că mă dă la porci,
să-mi mănânce stârvul“(http://adevarul.ro/locale/galati/retete-interlope-racolat-minore-piata-europeana-prostitutiei-a-
zis-omoara-porci-sa-mi-manance-starvul-1_5703c91b5ab6550cb89fa67c/index.html) , 6 aprilie 2016, Costel Crangan,
Adevărul, accesat la 19 iunie 2016
15. ^ Prețul minorelor din România, sclave sexuale în Europa(http://adevarul.ro/news/societate/pretul-minorelor-romania
-sclave-sexuale-europa-1_55c8547ff5eaafab2c688769/index.html), 10 august 2015, Paul Stan,Adevărul, accesat la
26 iunie 2016
16. ^ a b FOTO Viața prostituatelor din bordelurile legale din Nevada, surprinsă în imagini(http://adevarul.ro/life-style/dra
goste-si-sex/foto-viata-prostituatelor-bordelurile-legale-nevada-surprinsa-imagini-1_53fc62b40d133766a8983e9b/ind
ex.html), 26 august 2014, Oana Antonescu,Adevărul, accesat la 27 august 2014
17. ^ Cum arată un bordel dintr-o țară musulmană în care prostituția e legală(http://www.click.ro/news/lume/cum-arata-u
n-bordel-dintr-o-tara-musulmana-care-prostitutia-e-legala) , 26 iulie, 2016, Carmen Ștefan,Click!, accesat la 27 iulie
2016

Vezi și
Desfrânare Prostituția în Grecia Antică
Contract sexual
Femei de reconfortare Proxenetism
Prostituție benevolă
Gheișă Sodomie
Prostituție forțată
Metresă Trafic de persoane
Asistența socială a femeilor
Orgie Vânător de fuste
Bacha bazi
Pederastie Metoda loverboy
Bordel
Pornografie Metoda girlfriend

Bibliografie
Campbell, Russell. Marked Women: Prostitutes and Prostitution in the Cinema , 2005 University of Wisconsin Press.
Castillo DN, Jenkins EL (1994). „Industries and occupations at high risk for work-related homicide”.J Occup Med. 36
(2): 125–32. doi:10.1097/00043764-199402000-00006. PMID 8176509.
Gazali, Münif Fehim (2001), Book of Shehzade, Dönence, ISBN 9789757054177
Keire, Mara L. For Business and Pleasure: Red-Light Districts and the Regulation of iceV in the United States, 1890-
1933 (Johns Hopkins University Press, 2010); 248 pages; History and popular culture of districts in such cities as
New Orleans, New York, San Francisco, El Paso, Hartford, Conn., and Macon, Ga.
 Brewer DD, Potterat JJ, Garrett SB;et al. (2000). „Prostitution and the sex discrepancy in reported number of sexual
partners”. Proc. Natl. Acad. Sci. U.S.A. 97 (22): 12385–8. doi:10.1073/pnas.210392097. PMC 17351 .
PMID 11027304.
McCall, Andrew (2004). Medieval Underworld (Sutton History Classics) . Thrupp, Stroud, Gloucestershire: Sutton
Publishing. ISBN 0-7509-3727-0.
Michael, R. T., Gagnon, J. H.,.Laumann, E. O., & Kolata, G. Sex in America, Boston: Little, Brown, 1994.
Mirbeau, Octave, The love of a venal woman
Phoenix, J. Making Sense of Prostitution, Basingstoke: Palgrave, 2001.
Preston, John. Hustling, A Gentlemen's Guide to the Fine Art of Homosexual Prostitution , Badboy Books, 1997.
Perlongher, Néstor Osvaldo. O negócio do michê, prostituição viril em São Paulo , 1ª edição 1987, editora
brasiliense.
Potterat JJ, Woodhouse DE, Muth JB, Muth SQ (1990). „Estimating the prevalence and career longevity of prostitute
women”. J. Sex Res. 27: 233–43. doi:10.1080/00224499009551554.
Potterat JJ, Brewer DD, Muth SQ;et al. (2004). „Mortality in a long-term open cohort of prostitute women” . Am. J.
Epidemiol. 159 (8): 778–85. doi:10.1093/aje/kwh110. PMID 15051587.
The UN Convention for the Suppression of the T raffic in Persons and of the Exploitation of the Prostitution of Others
(1949)

Text complet: Status of ratifications, reservations and declarations

Weitzer, Ronald John (2000). Sex for sale: prostitution, pornography, and the sex industry. New York: Routledge.
ISBN 0-415-92294-1.
Weitzer R (2005). „New Directions in Research on Prostitution”(PDF). Crime, Law, and Social Change. 43 (4-5):
211–35. doi:10.1007/s10611-005-1735-6.
Weitzer R (2006). „Moral Crusade Against Prostitution”(PDF). Society (martie-aprilie): 33–8.ISSN 1524-8879.

Bibliografie în limba română

Dragomir, O, Miroiu M, Lexicon feminist, Polirom, Iasi, 2002, Gabriela Blebea Nicolae
Dragoș Carciga, Problematica prostituției în România interbelică , Editura?,
Adrian Majuru, Prostituția între cuceritori și plătitori, Editura Paralela 45, 2007
Lelia Zamani, Oameni și locuri din vechiul București, Editura Vremea, 2008
G.M. Zamfirescu, Maidanul cu dragoste, Editura Litera Internațional, 2009

Legături externe
Mit și realitate: Prostituția în Roma Antică, 3 mai 2012, Irina-Maria Manea,Adevărul - articol Historia
Traseele sexuale ale Europei, 3 martie 2009, Georgiana Fefea,Descoperă
Turismul sexual, moda noului mileniu, 15 august 2004, Evenimentul zilei
Turismul fără perdea, 29 mai 2012, Vlad Andriescu,Adevărul
E preacurvia un păcat? Sau n-a fost niciodată? , 4 martie 2012, Mihnea-Petru Pârvu,Evenimentul zilei
Cele mai greu de înțeles femei din istorie, 10 august 2013, Eduard Țone,Playboy
Legalizarea prostituției, viața ca un film porno, 2 ianuarie 2014, Eugen Tănăsescu,Adevărul
Prostituția în România

Scurtă istorie a prostituției în România, 22 noiembrie 2010, Adevărul - articol Historia

Cum au scapat prostituatele de legea lui Mavrocordat , 5 ianuarie 2011, Historia
Prostituatele din Constanța, o moștenire scandaloasă primită de România , 17 noiembrie 2010, Adevărul - Historia
„La noi la Brăila, la Tanti Elvira...”/ Află de aici unde erau bordelurile de altădată, 25 septembrie 2010, Adevărul
Buzău - Prostituția, așa cum era pe vremea felinarelor roșii , 11 septembrie 2010, Denisa Baciu,Adevărul
Doamna Ionescu, patroană de bordel din anii '30. Cum arăta "abonamentul" la stabiliment , 31 ianuarie 2011, Gândul
"Pupa-ți-aș portofelu'!" în istorie, 7 mar 2008, Adrian Majuru,Ziarul de Duminică
INDUSTRIA ESCORTELOR DE LUX, feteleversate care spală creierul bărbaților ca să-i stoarcă de bani , 19 august
2012, Cristina Lica, Evenimentul zilei

Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Prostituție&oldid=12331352
Ultima editare a paginii a fost efectuată la 17 august 2018, ora 04:01.

Acest text este disponibil sub licențaCreative Commons cu atribuire și distribuire în condiții identice
; pot exista și clauze
suplimentare. Vedeți detalii la Termenii de utilizare.