CINE ESTI TU CA SA JUDECI?

INVATA SA DISTIGI ADEVARUL, ADEVARUL PE JUMATATE SI MICIUNA

1. DE CE NE TEMEM SA JUDECAM?
Biserica e in lume ca o corabie pe ocean; daca oceanul intra in corabie, ea e in
pericol. Daca noi, reprezantantii lui Cristos, abia reusim sa ramanem pe linia de
plutire, cum ne-am putea astepta sa salvam o societate care se scufunda? Noi am
acceptat valorile lumii: divertismentul, moravurile, atitudinile ei. Am imbratisat
ideea lumii conform careia indivizii nu ar trebui sa se lege cu niciun chip de
credintele personale ale cuiva.

Exista astazi un mit conform caruia lumea e mult mai toleranta decat obisnuia sa
fie, deoarece accepta „ambele puncte de vedere”.
Joh 15:18 Dacă vă urăşte lumea, ştiţi că pe Mine M'a urît înaintea voastră.
Joh 15:19 Dacă aţi fi din lume, lumea ar iubi ce este al ei; dar, pentrucă nu
sînteţi din lume, şi pentrucă Eu v'am ales din mijlocul lumii, de aceea vă
urăşte lumea.
Cu cat mai bine va intelege lumea scopul venirii lui Isus, cu atat mai mult Il va
uri. Ceea ce lumea pretuieste, Cristos dispretuieste; ceea ce El iubeste, ea uraste.
Intre doi poli atat de opusi ca Biserica si lumea nu pot exista decat antagonism si
ruptura. Fiecare dintre ei pretuieste si cauta ceea ce celalalt respinge pe motiv ca
e lipsit de valoare. Fiecare e devotat unor idealuri contrare celor mai pretioase
interese ale celuilalt.

Multi cred ca nu avem dreptul sa judecam stilul de viata sau covingerile cuiva.
Ne-am pierdut abilitatea de a judeca lumea, pt ca ne-am pierdut abilitatea de a ne
judeca pe noi insine.

Am auzit cu totii ca traim intr-o societate postmoderna; dar ce inseamna acest

lucru? Si ce impact are postmodernismul asupra Bisericii? Astazi provocarile
noastre sunt unice, fiindca nicio generatie nu a fost atat de influentata de
tehnologie ca a noastra. Poate ca nicio generatie nu a avut la fel de multe
opurtunitati ca a noastra; dar nici atat de multe capcane. A avut loc o schimbare
majora in gandire; aceasta generatie percepe diferit realitatea in comparatie cu
modul in care o faceau generatiile trecute.

Adevarul a disparut si prea putini au remarcat. Nu putem intelege

postmodernismul pana când nu intelegem ce era modernismul. Modernismul era
conceptia ca ratiunea are puterea de a face ca lumea sa capete sens. El era
optimist, increzator in progres; exista credinta ca stiinta si istoria ne pot conduce
spre unele adevaruri care ne vor ajuta sa interpretam realitatea. Modernismul
ataca religia, mai ales crestinismul, deoarece considera ca acesta e plin de
superstitii, insa cel putin modernismul credea ca adevarul exista.
A aparut postmodernismul. Ideea contemporana e ca ratiunea nu a reusit sa-i dea
un sens lumii. Vechea presupunere ca exista un adevar obiectiv trebuie inlocuita
cu ideea ca de fapt nu exista niciun fel de adevar. Postmodernismul accepta toate
religiile si pretuieste toate superstitiile. Din moment ce adevarul e definit ca
opinia mea personala despre realitate, rezulta ca avem un numar foarte mare de
„adevaruri”-ele sunt cam tot atatea cati indivizi exista in lume. Postmodernismul

1
spune ca nu exista standarde independente ale binelui si ale raul sau pt adevar si
eroare.

1 Adevarul e inlocuit cu corectitudinea

Ideea ca mantuirea vine numai prin Cristos nu va parea in nici un caz „corecta”,
avand in vedere faptul ca exista atatea religii diferite in lume.
Idolul nostru national e pacifismul. Asa ca daca crezi ca detii adevarul, curtoazia
iti cere sa iti pastrezi parerile pentru tine. Noi putem da numai vesti bune, nu si
rele. Poti spune ca Isus ti-a schimbat viata, insa e inadmisibil sa sustii ca El e
singura cale spre Dumnezeu. Aceasta pt ca o asemenea afirmatie e incorecta, pe
motiv ca Il face pe Isus superior celorlalte religii, iar acest lucru ofenseaza cea
mai mare parte a populatiei lumii.
Toleranta noastra trebuie sa fie bazata pe adevar, la fel si intoleranta. Judecatile
noastre trebuie sa aiba la baza intrebari legate de adevar. Problema e ca noi
suntem adesea intoleranti atunci când ar trebui sa fim toleranti si suntem tolerati
atunci când ar trebui sa fim intoleranti. Intr-un cuvant, suntem intimidati.
Pentru mintea postmoderna adevarul e subietiv, nu are legatura cu argumentele
sau cu faptele. Exista „adevarul tau „ si „adevarul meu”, dar nici un fel de adevar
pe care l-am putea marturisi amandoi.

2 Adevarul e inlocuit cu simturi

Prin natura noastra, noi nu suntem condusi de ratiune, ci de dorintele noastre.
Replici de genul: „Daca te face sa te simti bine,fa-o!” sau „Daca te face sa te
simti bine e corect.”
In ce fel vom prezenta Evanghelia unei generati care aude cu ochii si gandeste cu
sentimentele?

3 Adevaru e inlocuit cu misticism

Religia a iesit din scena, spiritualitatea tocmai a intrat. Asta inseamna ca oameni
pot patrunde in sfera spiritualitatii fara sa trebuiasca sa creada in vreo doctrina.
Noi, crestinii, ne confruntam cu o provocare, fiindca loialitatea fata de Cristos ne
cere sa emitem judecati intr-o lume care si-a propus sa nu judece deloc.

Provocarea care ne sta in fata

Nu putem da vina pe postmodernism pt starea Bisericii, insa nu incape indoiala
ca am fost influentati cu totii de dispozitia sa toleranta. Ne simtim intimidati când
vine vorba sa judecam starea de pierzare a lumii si când trebuie sa judecam starea
Bisericii. Suntem jenati de certurile doctrinare si de meschinaria ce a caracterizat
adesea rupturile din sanul congregatiilor.
Din moment de Reforma protestanta a inceput cu niste certuri doctrinare, unii
spun ca doctrina trebuie minimalizata daca se doreste realizarea unitatii. Doctrina
e vazuta ca un inamic al unitatii. Noi credem ca e mai bine sa toleram eroarea
decat sa iesim sifonati pentru ca aparam adevarul. Insa noi trebuie sa-L
reprezentam pe Cristos intr-o epoca in care e cinstit cu buzele, dar inimile suntt
intoarse spre alte lucruri.

Rugaciunea lui Isus din Ioan 17-pasaj citat pt a descuraja orice fel de judecare a
doctrinei sau a invatatorilor

2
Unii au crezut ca unitatea trebuie sa fie deasupra adevarului. Insa dorea Isus sa
ne faca sa intelegem ca nu trebuie sa judecam doctrina? Voia El sa credem ca
unitatea e mai importanta decat adevarul?
Vor exista mereu tensiuni intre integritatea doctrinara si unitate. Isus le-a
subliniat pe ambele, iar responsabilitatea noastra e sa gasim un echiliru inre cele
doua.
Joh 17:11 Eu nu mai sînt în lume, dar ei sînt în lume, şi Eu vin la Tine. Sfinte
Tată, păzeşte, în Numele Tău, pe aceia pe cari Mi i-ai dat, pentruca ei să fie una,
cum sîntem şi noi.
Joh 17:21 Mă rog ca toţi să fie una, cum Tu, Tată, eşti în Mine, şi Eu în Tine; ca,
şi ei să fie una în noi, pentru ca lumea să creadă că Tu M'ai trimes.
El Se roaga numai pt unitatea dintre adevaratii Sai discipoli.
Joh 17:6 Am făcut cunoscut Numele Tău oamenilor, pe cari Mi i-ai dat din lume.
Ai Tăi erau, şi Tu Mi i-ai dat; şi ei au păzit Cuvîntul Tău.
Joh 17:9 Pentru ei Mă rog. Nu Mă rog pentru lume, ci pentru aceia, pe cari Mi i-
ai dat Tu; pentrucă sînt ai Tăi:
Unitate intre credinciosi,da; unitate c cei care propovaduiesc o evanghelie
falsa,nu.
Isus s-a rugat ca aceasta unitate sa fie sprijinita de adevar.
Joh 17:17 Sfinţeşte-i prin adevărul Tău: Cuvîntul Tău este adevărul.
El se roaga pt puritatea Bisericii.

Ce poate vedea lumea când se uita la biserica? Lumea ar trebui sa fie atrasa de
unitatea noastra vizibila, bazata pe adevar.
Joh 13:35 Prin aceasta vor cunoaşte toţi că sînteţi ucenicii Mei, dacă veţi avea
dragoste unii pentru alţii.”—dragostea ce exista intre membrii unei congregatii

Isus s-a rugat pt sfintenia bisericii.

Joh 17:15 Nu Te rog să-i iei din lume, ci să-i păzeşti de cel rău.
Joh 17:16 Ei nu sînt din lume, dupăcum nici Eu nu sînt din lume.
Joh 17:17 Sfinţeşte-i prin adevărul Tău: Cuvîntul Tău este adevărul.

Dragostea din sanul bisericii atrage lumea, sfintenia din jurul bisericii
convinge lumea.
1 Ioan 2:15, 1 Pt 2:9
Cand necredinciosii din zilele noastre ii vad pe copiii lui Dumnezeu traind intr-o
sfintenie radicala, intr-o comunitate supranaturala si intr-un har care se revarsa,
vor fi si ei proviocati sa se gandeasca la Cristos intr-un mod I care nici o mie de
brosuri nu Il pot zugravi. Daca dorim sa ascultam de chemarea la sfintenie,
trebuie sa dam dovada de discernamant. A fi pusi deoparte pt Dumnezeu
inseamna sa identifica valorile lu sis a alegem sa traim dupa alte coordinate.
Provocarea ce ne sta in fata e sa traim in lume, dar san u face parte din ea.
Trebuie san e dezvoltam capacitatea de a discerne sis a pazim cu gelozie
adevarul pentru copiii si nepotii nostril. Numai o torta aprinsa va putea calauzi
generatia urmatoare. Trebuie san e alegem bine bataliile si trebuie sa ne
condimentam judecatile cu dragoste.
Adevarul devine dur daca nu e indulcit de dragoste; dragostea devine prea moale
daca nu e intarita de adevar.
Sarcina noastra e de a emite judecati intelepte intr-o lume fara judecata.

3
4